Coruptia vazuta din interior. Cristi Danilet 24.06.

2008 |
JURIDICE.ro, Cristi Danilet
juridice.ro/35928/coruptia-vazuta-din-interior-cristi-danilet.html

I. Definirea problemei

1. Sistemul judiciar. Sistemul conceput pentru rezolvarea

oficiala a litigiilor acorda un rol esential magistratilor:
judecatorii si procurorii sunt organele concepute si abilitate
pentru a restabili ordinea de drept incalcata, pentru a apara
pe cale coercitiva drepturile si libertatile individuale si a aplica
sanctiuni celor care comit abateri.

Magistratii sunt ajutati de un intreg aparat auxiliar pentru indeplinirea atributiilor.

Justitia nu poate fi facuta fara arhivari, registratori, grefieri de sedinta, agenti procedurali.

2. Legitimitatea justitiei. Pentru indeplinirea rolului justitiei, este necesar ca ea sa fie

legitima. Chiar daca organele judiciare sunt arhitecturate prin Constitutie si legea de
organizare judiciara, chiar daca activitatea lor se desfasoara in mod legal, justitia trebuie
sa corespunda cerintelor societatii, aflate tot timpul in dinamica. Legitimitatea se
analizeaza prin cele doua componente: increderea populatiei in sistem si
profesionalismul angajatilor. Ambele presupun, ca si conditie, integritatea sistemului si a
agentilor publici.

3. Integritatea si coruptia. Integritatea este o chestiune launtrica, care presupune a

actiona intr-o maniera conforma unor principii si valori, fara compromisuri, atat in
exercitarea atributiilor de serviciu, cat si in viata privata. Ea semnifica exercitarea func?iei
in mod cinstit, corect si constiincios, cu buna-credinta. Practic, integritatea se manifesta
in efectuarea actelor judiciare cu obiectivitate, in deplina egalitate, respectand termenele
prevazute de lege, pentru a se asigura legalitatea actului indeplinit. Ea nu are grade; este
absoluta; in justitie, integritatea e mai mult decat o virtute, ea este o necesitate.

Integritatea se analizeaza din doua perspective: din perspectiva principiului `suprema?iei

dreptului`, integritatea priveste profesionalismul agentului public (integritatea interna);
din perspectiva democratiei, integritatea priveste responsabilitatea fata de cetatean a
1/6
sistemului/institutiei juridice si atunci presupune increderea publica (integritatea din
perspectiva externa).

In concret, comportamentul integru se traduce prin comportamentul cinstit, necorupt. In

general, folosirea termenului `coruptie` este in legatura cu cel de `mita` sau `spaga`.
In realitate, definitia coruptiei este mult mai larga: coruptia este folosirea abuziva a
puterii publice incredintate, pentru obtinerea de beneficii personale. Nu este vorba
doar de beneficiile de natura financiara, ci de avantajele de orice natura.

II. Analiza problemei

1. Cauzele coruptiei:

– deficit de informatie pentru cetateni: de multe ori, cetateanul nu isi stie drepturile, dar
nici nu are acces la informatii despre modul de organizare si de functionare a sistemului
legal din Romania pentru a-i fi protejate aceste drepturi, ceea ce il face sa creada ca
rezolvarea problemei lui poate fi grabita sau asigurata prin coruptie;

– pregatire profesionala deficitara: daca pregatirea profesionala este deficitara si, totusi,
personalului i se ofera ocazia sa obtina extra-castiguri, sansele de corupere cresc;

– conduita personalului: daca organul judiciar lasa impresia ca nu cunoaste cauza sau nu
are interes sa solutioneze grabnic un dosar sau daca acorda amanari nejustificate,
respectiv daca nu cunoaste circulatia interna a documentelor si dosarelor, ori locul in
care se gaseste o informatie, toate acestea vor crea cetateanului impresia fie ca interesul
personalului fata de situatia sa particulara trebuie `stimulat`, fie ca acestea sunt
semnale ale unei cereri de mituire; de asemenea, lucrul indelung in acelasi post creeaza
relatii inauntrul si in afara institutiei care incurajeaza ascunderea coruptiei si
favoritismul;

– mecanisme de raspundere deficitare: Coruptia infloreste unde riscul de expunere si de

sanctionare este redus. Cat timp angajatul a fost implicat in acte de coruptie si nu a fost
sanctionat, ori daca si cei din jurul sau procedeaza la fel, el va fi incurajat moral sa
adopte sau sa continue aceeasi conduita incorecta;

– cauze cu miza importanta: cauzele avand ca obiect bunuri cu valori mari, sau cu
politicieni ori oameni de afaceri care si-ar permite sa ofere sume importante de bani sau
alte foloase pentru obtinerea unor solutii favorabile; daca coruptii nu sunt sanctionati cu
pedepse exemplare, daca nu isi pierd locurile de munca, daca procesele dureaza mult se
dezvolta o cultura a impunitatii care genereaza mai multa coruptie;

– salarii mici: aceasta priveste in special personalul auxiliar si conex. Acest aspect este
intarit de restrictiile impuse de natura functiei.

– frecventarea acelorasi medii, scoli, asociatii, respectiv relatii apropiate de familie: relatiile
astfel create faciliteaza contactul direct cu organul judiciar, ceea ce poate usura darea de
mita si traficul de influenta.
2/6
2. Mecanisme. Prin acte de corupere pot fi influentate negativ atat deciziile judiciare,
adica decizii prin care se solutioneaza aceste diferende prin intermediul organelor
statului, cat si cele de administrare judiciara, ce revin de regula personalului auxiliar si
care sunt menite sa creeze premizele luarii deciziilor judiciare.

Procurorul poate fi corupt in scopul de a nu administra toate probele, pentru a elimina

material probatoriu din dosar, pentru a intarzia efectuarea actelor de urmarire penala
sau pentru a lua o decizie de netrimitere in judecata. Judecatorul poate fi influentat
pentru a intarzia solutionarea dosarului, pentru a pronunta o decizie contrara legii ori
probelor de la dosar sau a grabi redactarea hotararii. Personalul instantelor si parchetelor
poate fi cumparat pentru a nu efectua corect actele de procedura, pentru a repartiza un
dosar unui anumit magistrat, pentru a oferi ilegal copii dupa probe sau pentru a
interveni in manipularea regulamentara a dosarului.

3. Gradul de extensie si profunzime. Acesta este evidentiat de sondajele si studiile

oficiale despre coruptie.

Sondajul de opinie comandate de Asociatia Romana pentru Transparenta in anul 2007,

releva ca 72% dintre romani percep coruptia ca un fenomen generalizat in institutii; sunt
perceputi ca fiind corupti, in ordine, parlamentarii, medicii, judecatorii; 11% din cei care
au avut contact cu justitia in ultimul an au declarat ca li s-a cerut mita, si ca 10% au oferit
mita in justitie.

Sondajul Gallup din 2008 releva ca in opinia a 7% dintre grefieri multi judecatori sunt
implicati in acte de coruptie, iar 8% opineaza pentru coruptie in randul procurorilor. In
opinia avocatilor, 47% cred ca toti judecatorii sunt implicati in acte de coruptie, 60% cred
ca toti procurorii sunt implicati, 51% opineaza pentru functionarii din justitie. In opinia
populatiei, 63% cred ca toti sau aproape toti judecatorii sunt implicati in acte de coruptie,
60% procurorii si 46% functionarii din justitie.

4. Concluzii ale analizei problemei

a. Coruptia afecteaza atat magistratii, cat si sectoarele auxiliare ale justitiei.

b. Coruptia este una din sursele dovedite ale neincrederii populatiei in sistem.

c. Statistic, coruptia dovedita din sistem este scazuta, ceea ce nu ii diminueaza din
importanta. Oricum, asta nu impiedica insa cercetarea ei, mai ales ca o strategie
anticoruptie priveste nu doar combaterea coruptiei, cat mai ales prevenirea ei.

III. Solutii practice

Cat de serioasa este problema coruptiei, ne lamureste Sondajul Gallup: pentru grefieri,
avocati, justitiabili si populatie, principala problema cu care se confrunta justitia din
Romania este coruptia. Rezolvarea problemei coruptiei este vazut de avocati si de
populatie ca prioritara pentru imbunatatirea situatiei din justitia romana, alaturi de
simplificarea procedurilor judiciare.
3/6
Singura solutie viabila este conceperea unei strategii anticoruptie sectoriala, care sa
vizeze sistemul judiciar (instante si parchete). O astfel de politica trebuie sa se adreseze
in primul rand personalului din institutiile vizate al carui comportament integru trebuie
pretins si incurajat: pe de o parte angajatii trebuie determinati sa fie impartiali si
responsabili, iar pe de alta parte ei trebuie avertizati cu privire la consecintele comiterii
unor fapte ilicite sau contrare standardelor de conduita. De asemenea, trebuie sa se
adreseze persoanelor din exteriorului institutiilor, adica celor care apeleaza sau pot apela
la serviciile acestora, care trebuie instruiti cu privire la comportamentul pe care sunt
indrituiti sa il solicite personalului la care apeleaza, dar in acelasi timp sa fie avertizati
asupra consecintelor incercarii de corupere a acestuia.

In concret, soluttile pe care le propun sunt:

1. Responsabilizarea agentilor publici, prin:

– organizarea de dezbateri pe teme etice si anticoruptie, implicand inclusiv intelegerea

notiunilor si a importantei abordarii termenilor: `serviciu public`, `profesionalism`,
`integritate`, `deontologie`, `corup?ie`[1], `conflicte de interese` din perspectiva mai
ales a standardelor internationale in materie; organele judiciare anticoruptie trebuie
sprijinite prin indeplinirea obligatiei legale de sesizare a lor conform art. 227 C.pr.pen si
art. 263 C.pen;

– conceperea unui cod deontologic care sa se contureze conduita permisa si indicata

magistratilor si nu care sa se rezume la preluarea unor texte de lege – se poate utiliza
drept model Principiile de la Bangalore asupra Conduitei Judiciare intocmite in 2001 si
revizuite in 2002 si Comentariile Principiilor de la Bangalore privind Conduita Judiciara [2] ale
Grupului pentru Integritate Judiciara constituit sub auspiciile ONU.

2. Marirea transparentei sistemului, prin:

– proceduri administrative clare: punerea la dispozitia publicului a unor ghiduri care sa

nu constea doar in reproducerea seaca a unor texte de lege, ci care sa contina informatii
accesibile si intr-un design adecvat despre modul de organizare si functionare a justitiei,
despre principalele lor drepturi si mai ales despre obligatiile personalului institutiilor fata
de el;

– publicarea in intregime pe portalul instantelor nu doar a dispozitivului hotararilor, ca in

prezent, ci si a motivarii acestora;

– publicarea proiectelor de management si al rapoartelor de activitate ale instantelor si

diseminarea acestora in cadrul unor intalniri periodice cu mass-media si ONG-uri.

3. Implicarea populatiei

– educarea tinerei populatii prin intalniri periodice ale judecatorilor cu liceenii si

studentii;

4/6
– crearea unui mecanism de sesizare confidentiala cu privire la magistrati si personalul
auxiliar. In prezent, acesta exista dar numai online pe site-ul DNA. Se pot concepe cutii
pentru sesizari in fiecare instanta si parchet;

– sprijinirea unei campanii adresate populatiei si incurajata sa nu dea mita functionarilor

din justitie, dupa modelul UNODC din dec.2005;

– realizarea de sondaje periodice, zonale (nu doar nationale) cu privire la increderea in

justitie si practicile neconforme eticii;

– organizarea de intalniri periodice intre conducatorii instantelor si reprezentantii

societatii civile pentru identificarea sectoarelor vulnerabile si pentru imbunatatirea
serviciilor publice oferite de institutiile judiciare.

IV. Rezultate asteptate

a. formarea unui corp judiciar integru: agentii judiciari vor intelege care e rolul lor in
combaterea rapida si exemplara a coruptiei, cat e de necesar starpirea, dar mai ales
prevenirea in sistemul judiciar a acestui flagel; o actiune ferma va duce la impiedicarea
perpetuarii in timp a practicilor neintegre si a raspandirii sale la alte persoane din
sistem.

Ca magistrat, ma pot implica in intarirea integritatii colegilor mei prin popularizarea unui
studiu pe tema coruptiei judiciare pe care l-am finalizat in aceste zile si care contine trei
parti: o sinteza a principalelor instrumente internationale anticoruptie (reglementari si
bune practici), o prezentare a sectoarelor vulnerabile din justitie, o identificare a
metodelor de prevenire si combatere a coruptiei in fiecare dintre acestea.

b. o justitie curata si profesionista , incepand cu primul functionar dintr-o instanta cu

care justitiabilul sau publicul ia contact, pana la judecatorul care pronunta hotararea
explicand-o partii pe intelesul lui.

Ca magistrat, pot face parte dintr-un grup de lucru alaturi de colegi, personal auxiliar,
reprezentanti ai societatii civile si ai autoritatilor locale, care sa aiba ca obiectiv gasirea
solutiilor optime pentru eficientizarea actului de justitie, plecand de la modul in care sunt
inregistrate dosarele, cum se distribuie un caz, cum se fixeaza taxa de timbru si pana la
modul in care se comunica cu institutiile publice. Plecand de la experienta pe care o am
in sistem si in comisii internationale de eficienta a justitiei, pot concepe un proiect de
management de instanta model, care sa puna accent pe transparenta institutiei.

c. cresterea increderii populatiei in justitie: consultarea regulata a populatiei,

acompaniata de oferirea informatiilor cu privire la jurisprudenta, legislatie, proceduri
interne vor muta accentul si imaginea actuala de casta a magistratilor inspre nevoile
populatiei, spre conturarea unui serviciu public al justitiei; semnalele pozitive de
reformare din interior a mentalitatii magistratilor si celorlalti functionari va duce la
legitimarea, incetul cu incetul, a justitiei din Romania, care de peste 15 ani se mentine la o
incredere de sub 30% din partea populatiei.
5/6
Ca magistrat, pot fi reprezentant al colegilor in a transmite populatiei mesajul ca justitia
insasi doreste sa fie curata, ca majoritatea magistratilor sunt integri si ca ei insisi doresc
inlaturarea din sistem a celor care nu fac cinste acestul corp institutional.

[1] Cuvantul `Coruptie` nu apare in legislatia interna privind organizarea judiciara si

statutul magistratilor, respectiv a personalului auxiliar si conex, si nici in codurile lor
deontologice.

[2] disponibile online la

http://www.unodc.org/documents/corruption/publications_unodc_commentary-e.pdf.

* Lucrarea a fost distinsa cu premiul I in cadrul concursului "Coruptia vazuta din interior"

6/6