Drepturile fundamentale se afla intr-o relatie tensionata cu democratia, pentru

ca ele vin sa limiteze suveranitatea poporului. Ele arata unde trebuie sa se opr
easca autoritatea statala, chiar daca aceasta provine in fond de la popor. Initi
al drepturi castigate de cetateni in lupta cu seful statului (rege, principe), e
le contin astazi si drepturile sociale si de participare. Fara drepturile fundam
entale, democratia ar fi de neconceput.
Ce este "statul de drept"?
O democratie libera, care incurajeaza participarea tuturor elementelor societati
i la procesul de formare a vointei politice, trebuie sa structurata sub forma un
ui stat de drept. Democratia si statul de drept constituie o uniune indivizibila
. Prin statul de drept intelegem toate principiile si procedurile prin care se g
aranteaza libertatea individului si participarea acestuia la viata politica. Sta
tul de drept se afla la polul radical opus al statului politienesc. In aceasta u
ltima forma de stat, cetatenii sunt supravegheati permanent "de sus", traind sub
amenintarea constanta a interventiilor aparatului omniprezent al securitatii st
atului. Ei se simt controlati si monitorizati in toate domeniile vietii lor, cee
a ce otraveste relatiile sociale dintre oameni. In ciuda tuturor incercarilor de
a pacali statul, cetatenii nu se pot sustrage niciodata autoritatii statale. Ci
ne nemultumesc puterea sunt arestati sau sicanati, isi pierd locul de munca sau
sunt internati in lagare, fara sa aiba parte de un proces drept. In cazul in car
e sunt adusi in fata legii, ei vad ca judecatorii nu sunt altceva decat alti fun
ctionari angajati de conducerea politica, ceea ce face ca justitia sa nu fie del
oc independenta. Administrarea justitiei este in acest tip de sisteme doar una d
intre nenumaratele tehnici de organizare destinate punerii la dispozitia statulu
i a "materialului uman". Cetatenii simpli nu vor sti astfel niciodata daca nu au
fost deja luati in vizorul autoritatilor, iar aceasta nesiguranta il face depen
dent si neliber. La nivel privat, legea pare sa functioneze normal ? si in dicta
turi sunt pedepsiti cei care incalca regulile de circulatie sau hotii. Oamenii n
u se pot insa bizui prea mult pe acest lucru, pentru ca doar dictatorul sau part
idul de stat poate decide ce este legal sau nu.
Evolutia statului de drept
Statul de drept modern se sprijina pe consideratia general acceptata ca nimeni n
u trebuie sa-si judece singur cauza. Inca din vechime, partile conflictuale au i
ncercat sa-si solutioneze problemele in fata unui judecator neutru. Acest lucru
se intampla mai ales in cazul diferentelor dintre conducerea statului si supusi.
Din punct de vedere istoric, autonomia judecatorilor si monopolul lor asupra ju
stitiei a fost unul dintre primele revendicari formulate de cetateni si care ven
ea sa serveasca dorintei lor de libertate fata de imixtiunile principilor in via
ta lor.
Problemele statului de drept
Termenul "stat justitiar" a fost folosit deseori de criticii statului de drept m
odern care doreau sa atraga atentia asupra procedurilor complicate si greoaie, c
are constituie o invitatie pentru toti "certaretii" din societate si care limite
aza capacitatea functionarilor de a lua deciziile necesare. Trebuie sa luam in s
erios aceste reprosuri, pentru ca ele arata care sunt limitele statului de drept
: controlul de catre justitie al activitatilor administrative se rezuma de regul
a doar la verificarea daca organele isi respecta competentele si regulamentele d
e procedura prescrise. Respectarea termenelor, participarea la decizie a tuturor
celor vizati sau contabilizarea altor reguli formale se afla in primul plan al
procedurilor demarate de justitie, in vreme ce continuturile cazurilor in cauza
nu sunt verificate decat in masura daca corespund realitatilor legale. In multe
procese intentate de exemplu profesorilor pe motivul acordarii unor note proaste
sau a exmatricularii unor elevi, judecatorii au invocat libertatea pedagogica a
profesorilor de a evalua performantele elevilor. Ei au verificat doar aspectele
formale, ca de exemplu sistemul de acordare a notelor, anuntarea din timp de ca
tre profesor a proiectelor scolare scrise sau motivele care au stat la baza eval
uarii respective. Tendinta din ce in ce mai pronuntata a parintilor de a se adre

sa instantelor de justitie pentru a ataca deciziile cadrelor didactice a dus la

o formalizare si incadrare legala a evaluarilor scolare, deseori neproductiva di
n punct de vedere pedagogic, dar care constituie pretul care trebuie platit pent
ru faptul ca toate deciziile statului ? notele obtinute in scoala fiind de multe
ori un factor decisiv in evolutia ulterioara a elevului ? se supun controalelor
justitiei.
Suveranitatea poporului si statul de drept
Suveranitatea poporului si statul de drept
Cine crede insa ca statul de drept este ceva mai mult decat un sinonim al proced
urilor de ordin formal, cine ii recunoaste maretia ca stat al libertatii si drep
tatii, acela va trebui sa supuna prevederilor constitutionale libere atat pe leg
iuitori cat si pe suverani. Indiferent cat de larga ar fi majoritatea, ea trebui
e sa aiba limite. Principiului dinamic, conform caruia vointa poporului este sta
pana peste tara, principiului democratic al deciziei majoritare, i se alatura un
principiu static, principiul statului de drept. Doar aceasta alaturare garantea
za libertatea individului si protectia minoritatilor, indeplinind astfel regulil
e democratiei. Prin statul de drept se certifica faptul ca democratia se sprijin
a pe convingerile comune si pe acordul intern al tuturor cetatenilor in ceea ce
priveste respectarea si prezervarea drepturilor omului. Doar asa poate supraviet
ui democratia pe termen lung.