L 7 - Justiția ca instituție de apărare și de înfăptuire a dreptății

Într-un stat democratic respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor este o condiție primordială
pentru buna funcționare a societății. Drepturile și libertățile cetățenilor sunt acele drepturi și libertăți pe care
un cetățean le are într-un anumit stat si ele sunt prevăzute şi garantate de legi fundamentale -
CONSTITUŢII.
Într-o societate democratică, libertatea individului se manifestă pe mai multe planuri. Există
libertate personală, libertate politică și libertate economică. Libertățile nu se manifestă separat, ele se
manifestă împreună.
1. Libertatea personală reprezintă dreptul fiecărui cetățean de a nu-i fi încălcat spațiul privat, de a
decide în problemele de interes personal și de a avea propriile idei și convingeri. Libertatea personală este
individuală și trebuie să se manifeste pe baza respectării normelor morale și juridice.
2. Libertatea politică se manifestă în societățile democratice și le dă dreptul cetățenilor să participe,
direct sau indirect, la luarea deciziilor societății prin intermediul votului.
3. Libertatea economică se manifestă prin dreptul cetățenilor de a iniția și de a conduce o activitatea
economică și de a alege serviciile și bunurile de pe piață.
Respectarea legilor într-un stat democratic fac posibilă existența libertăților și a siguranței
cetățenilor.
Limitarea libertăților se face în condițiile prevăzute de lege.
 Autoritățile statului trebuie să respecte drepturile fundamentale ale persoanelor implicate în
încălcarea legilor, nicio persoană neputând fi arestată fără să i se comunice motivul.
 Nimeni nu poate fi condamnat fără un proces în care să aibă posibilitatea să se apere.
 Cetățenii au anumite drepturi care nu pot fi anulate sau încălcate. Există și interdicții
prevăzute de lege.
 Într-un stat de drept, interdicțiile sunt stabilite prin lege în mod nediscriminator.
Egalitatea în fața legii - cunoscută, de asemenea, ca egalitate juridică, este principiul că fiecare
ființă umană independentă trebuie să fie tratată în mod egal de lege (principiul izonomiei) și că toți oamenii
sunt supuși acelorași legi. Prin urmare, legea trebuie să garanteze neprivilegierea sau nediscriminarea de
către autorități a niciunui individ sau grup de indivizi.
Accesul la justiție - Respectarea drepturilor fundamentale în UE trebuie să fie efectivă, ceea ce
înseamnă că, atunci când unei persoane îi sunt încălcate drepturile, ea beneficiază de dreptul la o cale de
atac eficientă în fața unei instanțe judecătorești. Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene
stabilește, de asemenea, că, în toate procedurile judiciare privind legislația UE, toate persoanele implicate
au dreptul la un proces echitabil.
 Trebuie respectat principiul prezumției de nevinovăție, iar persoanele suspectate sau acuzate ar
trebui să fie capabile să înțeleagă ce se întâmplă în procedurile penale și să aibă dreptul la
interpretare și traducere.
 Acestea ar trebui, de asemenea, să fie informate cu privire la drepturile lor când sunt aduse în fața
justiției și ar trebui să aibă acces la un avocat. Celor care nu au suficiente resurse ar trebui să le fie
pusă la dispoziție asistență juridică.
 În cazul copiilor care sunt persoane suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale se aplică
garanții suplimentare.
Delincvenţa juvenilă este o componentă a criminalităţii. Ea este un fenomen de devianţă, manifestat
prin incapacitatea unor minori/adolescenți de a se adapta la normele de conduită din societate. Această
incapacitate este datorată unor cauze de ordin bio-psiho-social.
Cauzele specifice ale apariției delicvenței juvenile sunt:
- lipsa de supraveghere permanentă de către părinţi, supraveghetori, tutori etc.;
- familiile dezorganizate din rândul cărora provin unii minori infractori ai căror părinţi sunt cunoscuţi
cu antecedente penale;
- Intermitență în educaţia minorilor de către şcoală, unităţi de ocrotire (case de copii, şcoli de
reeducare, şcoli speciale) alte instituţii cu atribuţii în acest sens;
 - creşterea situaţiilor de abandon şcolar a unor elevi cunoscuţi cu comportament deviant sau
preocupări antisociale, lipsa unei activităţi utile;
- necunoaşterea din timp a anturajului, a locurilor şi mediilor frecventate de minori;
- lipsa unei legături permanente între familie şi şcoală;
- influenţa unor infractori majori aflaţi în anturajul minorilor prin determinarea acestora de a comite
fapte antisociale;
- consumul de către unii minori de substanţe halucinogene şi alcool pentru creşterea unei stări
euforice.
Principala cauză însă, a apariţiei atitudinilor antisociale o constituie influenţa mediului social şi
proceselor psihice la nivelul conştiinţei individului. Un rol important îl au şi împrejurările concrete de viaţă
ale individului.
Consecințe ale nerespectării legii – pierderea libertăţii, pierderea bunurilor, pierderea dreptului de a
profesa o anumită meserie etc.

DE REŢINUT!
 Drepturile și libertățile cetățenești nu se pot manifesta în afara legilor.
 Nimeni nu trebuie să își facă singur dreptate.
DICŢIONAR
 defăimat: bârfit, ponegrit, calomniat, blamat
 normă juridică: regulă generală și obligatorie de conduită, al cărei scop este de a asigura ordinea
socială, regulă ce poate fi adusă la îndeplinire pe cale statală și, în caz de nevoie, prin constrângere
 normă morală: regulă privitoare la modul de comportare a omului în societate.