MINISTETUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE, ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI, SOCIOLOGIE ȘI
ASISTENȚĂ SOCIALĂ
DEPARTAMENTUL SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

PORTOFOLIU

La disciplina
CADRUL LEGISLATIV ÎN DOMENIUL SOCIAL

A elaborat: BADIA Mariana, an. I, F/R,

Specialitatea Asistență Socială
A verificat: Aliona ONIFREI
dr., conf.univ

Chișinău, 2021
1
 CUPRINS

NOȚIUNI…………………………………………………………………...……………………3
REFERAT ”Reglementări juridice privind protecția persoanelor vârstnice”......................6
ESEU ”Importanța cunoașterii cadrului legislativ pentru asistentul
social”…………………………………………………………………........................................20

2
 NOȚIUNI
DREPTUL-reprezintă o totalitate de norme juridice strict determinate şi
obligatorii, care fixează cadrul juridic de organizare a statului, a activităţii acestuia
într-o societate de organizare şi conducere a acelei societăţi.
PRINCIPIILE DREPTULUI- sunt ideile care întemeiază legislația și care
orientează elaborarea și realizarea dreptului. Principiile dreptului își au sediul în
conștiința juridică a societăți ,în special conștiința juridică a legiuitorului.
FUNCȚIILE DREPTULUI- funcțiile dreptului sunt activitățile pe care le
desfășoară dreptul pentru ași realiza scopul său fundamental, acela de a reglementa
conduita oamenilor și de a asigura ordinea în societate potrivit voinței generale.
(Costică Voicu)
IZVOARELE DREPTULUI- prin izvor de drept se înțelege actul juridic cu valoare
normativă în care sunt cuprinse regulile de drept.
LEGE - act normativ emis de Parlament (organul legislativ al statului).
SISTEM - reuniune de elemente interdependente care acționează împreună în
vederea realizării unui obiectiv comun prin utilizarea unui ansamblu de resurse
material, informaționale, energetic și umane.
SISTEMUL DREPTULUI - este rezultatul unității ramurilor si instituțiilor
dreptului
SISTEMUL LEGISLATIE –reprezintă o organizare a legislației pe baza unor
criterii alese de legiuitor.
NORMA – este regula de conduita cu caracter general si impersonal stabilita de
organele de stat competente prin lege sau alte acte normative a căror respectare
este asigurata prin forța de constrângere a statului.
RAMURĂ DE DREPT- este ansamblul normelor juridice care reglementează
relațiile sociale dintr-un anumit domeniu al vieții sociale, in baza unei metode
specifice de reglementare si a unor principii comune
DREPT NATURAL - este o filozofie care afirmă că anumite drepturi sunt
inerente în virtutea naturii umane, înzestrate de natură - în mod tradițional
de Dumnezeu sau de o sursă transcendentă - și că acestea pot fi înțelese universal
prin rațiunea umană. Așa cum este determinat de natură, legea naturii este
presupusă a fi obiectivă și universală; există independent de înțelegerea umană și
de legea pozitivă a unui anumit stat, a ordinii politice, a legislaturii sau
a societății în general.
LITIGIU - conflict între persoane, instituții, state etc. care poate forma obiectul
unui proces, unui arbitraj etc.

3
DELICT - fapt nepermis de legea penală; infracțiune de mai mică gravitate, care
se sancționează cu amendă penală sau cu închisoare corecțională.
EXHIBIȚIE- expunerea publica de către o persoana a organelor sale
genital in public.
ILICIT(ilegal)- interzis de lege, care încalcă anumite dispoziții sau reguli de
conduita prevăzute de lege.
ABROGARE(a unei legi)- reprezintă anularea, suprimarea unei legi sau a unei
dispoziții legale si care are ca rezultat scoaterea din vigoare, in total sau in parte, a
unui act normativ printr-un alt act normativ de aceeași valoare juridica sau de o
valoare juridica superioara. Abrogarea poate fi expresa, când actul nou o pronunța
direct, sau tacita (implicita), când dispozițiile din actul anterior devin incompatibile
cu cele din actul nou.
ABUZ– reprezintă o depășire a legalității, este o fapta ilegala, adică exercitarea
unui drept împotriva scopului lui economic si social, a legii sau regulilor de
conviețuire sociala.
DESUETUDINEA- este acea modalitate de ieşire din
vigoare, determinată de trecerea timpului, de inactualitatea
aplicării unei norme datorită faptului că nu mai au obiect,
cum este cazul la noi desfiinţarea cooperativelor agricole de
producţie.
BENEFICIAR DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ- persoană sau familie
defavorizată căreia, în temeiul cererii, anchetei sociale şi al actelor constatatoare, i
se acordă prestaţii şi/sau servicii sociale.
CETATENIA – reprezintă legătura juridica si politica permanenta dintre o
persoana fizica si un stat, care generează si exprima drepturile si obligațiile
reciproce dintre acea persoana si statul al cărui cetățean este.
PROCES ECHITABIL- proces întemeiat pe dreptate, pe adevăr; just, drept,
nepărtinitor.
RISCURILE SOCIALE – evenimente care au incidenţă comună asupra
situaţiei economice a indivizilor prin diminuarea veniturilor sau invers, prin
creşterea cheltuielilor.
PERSOANA VULNERABILĂ- desemnează persoane (familii) care sunt în
risc de a-şi pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai din
cauza unor situaţii de boală, dezabilitate, sărăcie, dependență de droguri sau de
alcool ori a altor situaţii care conduc la vulnerabilitate economică şi socială.
PERSOANE VÂRSTNICE- conform definițiilor OMS, sunt considerate
persoane vârstnice persoanele care au peste 60 de ani.

4
JURISDICȚIE- este competenta de a judeca a instanțelor judecătorești sau a
organelor care au atribuția de a judeca pricini de aceeași categorie.
ONG- organizație neguvernamentală este o instituție care lucrează independent
față de activitatea guvernului, deși unele ONG-uri sunt parțial sau integral finanțate
de acesta.
ONU - Organizația Națiunilor Unite este cea mai importantă organizație
internațională din lume. Fondată pe 24 octombrie 1945, după Al Doilea Război
Mondial, are astăzi 193 de state membre. Întemeierea ei a constat din semnarea, de
către membrii ei fondatori, a Cartei Organizației Națiunilor Unite. Potrivit acestui
document, ONU are misiunea de a asigura „pacea mondială”, „respectarea
drepturilor omului”, „cooperarea internațională” și „respectarea dreptului
internațional”. Sediul central al organizației este la New York.
CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI (CEDO), adesea numită
informal "Curtea de la Strasbourg", a fost creată pentru sistematizarea procedurii
plângerilor în materia drepturilor omului provenite din statele membre
ale Consiliului Europei. Misiunea Curții este să vegheze la respectarea
prevederilor Convenției Europene a Drepturilor Omului și a Protocoalelor
suplimentare de către statele semnatare.

5
 REFERAT ”Reglementări juridice privind protecția persoanelor vârstnice”
Îmbătrânirea populaţiei este un fenomen mondial şi constituie una din tendinţele majore
ale dezvoltării demografice, este una dintre cele mai importante provocări sociale şi economice
cu care se confruntă societăţile în secolul al XXI-lea. Acest fenomen afectează toate statele şi
influenţează aproape toate domeniile de acţiune. În întreaga lume, în anul 2020 1, circa 727
milioane de persoane de pe globul pământesc aveau vârsta de 65 de ani și peste. Ponderea
acestor persoane în totalul populației s-a majorat de la 6% în anul 1990 până la 9,3% în anul
2020, iar până în anul 2050 se estimează că aceasta va crește până la 16%. În acest sens,
populaţia vârstnică înregistrează o creştere rapidă şi constantă cu consecinţe socio-economice ale
acestui fenomen. Secolul al XVII-lea – punct de plecare important pentru construcția politicilor
sociale privind îmbătrânirea. Bătrânețea a început să fie considerată din ce în ce mai mult un risc
de dependență și de excluziune socială. Bătrânii ne mai fiind percepuți ca indivizi ci ca grup
social în stat. Ei încep să fie luați în seamă pentru particularitățile lor de grup și,foarte important,
pentru nevoile lor specifice.
În Dicționarul de politici sociale, autoarea L.M. Pop2, menționează faptul că, conceptul de
îmbătrânire a populației a fost definit de către demograful francez Alfred Sauvy în 1928. La
sfârșitul anilor 60 gerontologul francez Huet, a lansat sintagma „vârsta a treia” care este utilizată
până în prezent. Disciplinele de studiu privind îmbătrânirea sunt gerontologia și geriatria.
Gerontologia este ramura biologiei care se ocupă cu studiul îmbătrânirii ca proces fiziologic sub
diversele sale aspecte biologice și sociale. Geriatria este ramură a medicinii care se ocupă cu
studiul bolilor bătrâneții cu tratamentul și prevenirea lor, altfel spus, este medicina vârstnicului.
În gerontologie, există diferenţe între:
- Vârsta cronologică care desemnează numărul anilor de la naştere;
- Vârsta biologică care corespunde vârstei diferitelor componente ale organismului;
- Vârsta morfologică, aceasta desemnează modificări ale ţesuturilor şi ale organelor;
- Vârsta fiziologica sau funcţională, care desemnează diminuarea capacităţilor unor organe.
Clasificări ale bătrâneţii:
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) consideră:
a) între 60 – 74 ani sunt persoane în vârstă;
b) între 75 şi 90 de ani sunt persoane bătrâne;
c) peste 90 de ani - longevivii.

1
Vârstnicii în R. Moldova ( 29.09.2021). [Accesat 5 noiembrie 2021]. Disponibil online:
https://statistica.gov.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=7137
2
POP L. M. Dicționar de Politici Sociale. București 2002 p.128 [Accesat 5 noiembrie 2021]. Disponibil online:
https://www.academia.edu/23799745/Luana_Miruna_POP_coordonator

6
 Americanii folosesc următoarea clasificare în investigarea problemelor persoanelor în
etate:
- bătrâni tineri: 65 – 75 de ani;
- bătrânii bătrâni: peste 75 de ani.
Forma cea mai uzuala de clasificare a bătrâneţii:
- 65-75 de ani, trecerea spre bătrâneţe.
- 75 – 85 de ani, bătrâneţea medie;
- peste 85 de ani, stadiul marii bătrâneţi3.
Conform acestor criterii, grupul persoanelor vârstnice și bătrâne, se poate bucura de
protecție și susținere de către familie, societate și instituțiile sociale.
În literatura de specialitate, încercările de a stabili pragul vârstei de la care o persoană
este considerată în vârstă, evocă clasificări care se raportează la diverse aspecte ale ciclului de
viață. Potrivit abordărilor ONU, prin persoane în vârstă se regăsesc segmentul de populație ce a
atins pragul de vârstă de 60/65 ani și peste, iar conform clasificării (OMS), în vârstă sunt
considerate persoanele din grupul de vârstă de 60 până la 74 ani, persoanele grupului de 75-89
ani - bătrânii și persoanele de 90 ani și peste reprezintă categoria longevivilor.
În Republica Moldova, persoană în vârstă este persoană care a atins vârsta de
pensionare conform Legii nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurări
sociale de stat. Conform ultimelor modificări a fost propusă majorarea vârstei de pensionare
începând cu 1 iulie 20173, care în cazul bărbaților celor care se vor pensiona în perioada anilor
2018 – 2019 va fi mărită cu 0,6 luni, iar în cazul femeilor în fiecare an, se mărește cu 0,6 luni, ce
va permite pentru anul 2028, pensionarea la 63 de ani pentru ambele genuri, având un stagiu de
cotizare de 34 de ani.
Apărută în condițiile societății moderne, îmbătrânirea demografică desemnează
schimbarea structurii pe vârste a populației, prin creșterea semnificativă a proporției vârstnicilor
în populația totală, în detrimentul proporției tinerilor.
În Republica Moldova, la începutul anului 2021 4 locuiau 584,0 mii persoane în vârstă de
60 de ani și peste, ceea ce constituie 22,5% din totalul populației cu reședință obișnuită. Din
numărul total al vârstnicilor, 349,5 mii persoane erau femei (sau 59,9%), fiecare a treia persoană
era între 60-64 ani, iar 61,2 mii persoane (sau 10,5%) constituiau persoanele care au depășit
vârsta de 80 ani. Ponderea persoanelor în vârstă de peste 60 ani este în creștere continuă. În

3
Pensie pentru limită de vârstă. [Accesat 7 noiembrie 2021]. Disponibil online:
https://cnas.gov.md/tabview.php?l=ro&idc=534&t=/Pensii/Pensie-pentru-limita-de-virsta
4
Vârstnicii în Republica Moldova ( 29.09.2021). [Accesat 7 noiembrie 2021]. Disponibil online:
https://statistica.gov.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=7137

7
ultimii cinci ani a crescut cel mai mult ponderea vârstnicilor din grupul de vârstă de 70-75 de
ani – cu 6,0 p.p (de la 13,0% la începutul anului 2017, până la 19,0% la începutul anului 2021.
Printre cele mai complicate probleme rămân a fi cea a modului de viață
O problemă acută pentru Republica Moldova va rămâne nivelul scăzut al duratei
prognozate a vieţii şi supramortalitatea masculină în vârstă. Conform datelor oficiale 5, durata
vieţii la bărbaţi este mai mica decât a femeilor, durata medie a vieții populației în vârstă de 60 de
ani în perioada 2016-2020, a scăzut cu 0,5 ani în cazul bărbaților și cu 0,2 ani în cel al femeilor.
În rezultat, s-a înregistrat creșterea decalajului dintre durata medie a vieții la vârsta de 60 de ani a
bărbaților și a femeilor, de la 4,2 ani (în aul 2016) la 4,5 ani (în anul 2020) în favoarea femeilor.
O femeie în vârstă de 60 de ani va mai trăi estimativ, încă 18,6 ani, în timp ce durata medie a
vieții unui bărbat la 60 ani este de 14,1 ani potrivit anului 2020. Adică în mediu femeile în
Republica Moldova trăiesc cu 4,5 ani mai mult decât bărbaţii, situaţie caracteristică pentru multe
ţări ale CSI. Mortalitatea bărbaților vârstnici depășește mortalitatea femeilor, principalele cauze
ale mortalității vârstnicilor au fost bolile aparatului circulator, tumorile maligne și bolile ale
aparatului digestiv. De asemenea, persoanele vârstnice au fost mai mult afectate de noul virus
Covid-19, conform datelor Ministerului Sănătății5 (MS), de la începutul pandemiei din martie
2020 până la data de 13 noiembrie 2021, au fost confirmate circa 352,670 cazuri de infecție cu
noul tip de Coronavirus, iar 8446 persoane au decedat. Din numărul total al persoanelor
infectate, persoanele în vârsta de 60 de ani și peste 113863, iar numărul total al deceselor în
vârstă de 60 de ani și peste - 6061 decedați.
Structura pe vârste a populaţiei poartă amprenta caracteristică a unui proces de
îmbătrânire demografică, datorat în principal scăderii natalităţii și migrației, care a determinat
reducerea absolută şi relativă a populaţiei tinere.
Implicaţiile sociale şi economice ale creşterii rapide, mai ales a segmentului populaţiei
„bătrâni bătrâni ” (persoane vârstnice de peste 75 ani) sunt foarte importante. Dacă grupele
„bătrânilor tineri” (persoane de vârste cuprinse între 60 și 75 de ani), pot fi încă active din punct
de vedere economic, fiind capabile să se întreţină singure, iar grupul „bătrânilor bătrâni”, mai
ales femeile, sunt tot mai dependente de ajutorul unei persoane, având dificultăți în menținerea
autonomiei6, capacității de autoîngrijire și/sau autodeservire.

5
Ministerul Sănătății Muncii și Protecției Sociale. Covid-19 în R.Moldova:
Situația la zi. [Accesat 11 noiembrie 2021]. Disponibil:
https://gismoldova.maps.arcgis.com/apps/opsdashboard/index.html#/d274da857ed345efa66e1fbc959b021b
6
SALCUȚAN L. Autonomia seniorilor și îmbătrânirea activă: elemente de coeziune. În : Conferința științifică
națională cu participare internațională „Integrare prin cercetare și inovare”, USM, 10-11 noiembrie 2020.
[Accesat 11.11.2021] . Disponibil:
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/247-250_21.pdf

8
 Așa cum confirmă autoarea, conceptele de îmbătrânire activă7 și autonomie a seniorilor
sunt complementare, devenind esențiale. Astfel, în posedarea autonomiei, persoana este aptă de
a-și realiza necesitățile elementare, scopurile care să-i permită dezvoltarea unui minimum de
autonomie şi independenţă, cum ar fi: îngrijirea personală, activităţi domestice de bază,
mobilitatea esenţială, recunoaşterea persoanelor şi obiectelor, orientarea, înţelegerea şi
executarea unor lucruri şi activităţi simple. Autonomia seniorilor constituie unul din obiectivele
prioritare pentru determinarea capacității de control, de confruntare în luarea iniţiativei proprii și
a deciziilor personale în legătură cu condițiile de trai, în conformitate cu propriile norme şi
preferinţe legate de realizarea activităţilor de bază ale vieţii cotidiene. În acest sens, considerăm
că autonomia devine sinonim al termenului de îmbătrânire activă, deoarece, înșiși vârstnicii
percep îmbătrânirea activă – drept muncă continuă prin deținerea unui statut profesional,
rezultatul căreia este remunerarea (venit suplimentar la pensie).
Indicatorul îmbătrânirii active a permis măsurarea gradului de integrare al acestora în
societate, stabilind corelația dintre participarea activă - în societate ocupare pe piața muncii -
viața independentă în condiții de siguranță – capacitățile și mediul favorabil pentru îmbătrânirea
activă.
În Republica Moldova drepturile vârstnicilor sunt asigurate în funcţie de particularităţile
economice, sociale şi culturale create de tranziţie la relaţiile economice de piaţă. Procesul de
îmbătrânire care a provocat schimbările demografice în societate pe parcursul ultimilor ani au
influenţat negativ asupra situaţiei demografice, socio-economice a populaţiei. Persoanele în etate
rămân a fi o grupă vulnerabilă identificată ca beneficiari ale sistemelor de servicii sociale. În
viziunea lui Berger K8., sănătate și venitul suficient sunt factorii principali, ce mențin echilibrul
persoanei vârstnice și stimulează, totodată, relaționarea cu cei din jur.
Obiectivul central al protecției sociale constă în asigurarea unui minim de bunăstare
pentru întreaga populație, garantarea accesului la bunurile și serviciile de bază și redistribuirea
veniturilor în vederea reducerii sărăciei și a inegalității sociale. Acestui obiectiv i se adaugă și cel
de prevenire a scăderii prea mari a nivelului de trai al persoanelor aflate sub incidența riscurilor
de boală, invaliditate, bătrânețe, decesul susținătorului sau de șomaj. Fiecare stat protejează
drepturile și libertățile cetățenilor săi vârstnici în funcție de realitățile și particularitățile sale
economice, sociale, culturale. În acest context au apărut preocupări majore ale statelor și
organismelor internaționale pentru protecția juridică a populației vârstnice, precum și demersuri
de aderare la un corp comun de norme și valori. Tratatele și convențiile internaționale elaborate
de organizațiile internaționale precum ONU, Consiliul Europei, Uniunea Europeană,
7
Indicele îmbătrânii active în R. Moldova 2020. [Accesat 11.11.2021] . Disponibil:
https://moldova.unfpa.org/sites/default/files/pub-pdf/indicele_de_imbatranitre_activa_0.pdf
8
apud Verza E. Psihologia vârstelor. București : Pro Humanitate, 2000, p.251
9
demonstrează un interes deosebit față de fenomenul îmbătrânirii populației, față de necesitatea
protecției sociale a persoanelor vârstnice și constituie un ghid pentru elaborarea unor politici
referitoare la persoanele vârstnice.
La fel ca majoritatea țărilor, Republica Moldova se confruntă cu consecințele economice
și sociale complexe ale unei populații aflate într-un proces lent, dar continuu, de îmbătrânire.
Problema îmbătrânirii populației nu este, așadar, numai o problemă demografică, ci mai ales una
economică, socială, culturală, medico-sanitară, morală, ceea ce impune analiza atentă a
respectării drepturilor persoanelor vârstnice. În acest sens, este necesară protecția și promovarea
drepturilor umane ca o prioritate iar guvernul trebuie să promoveze și încurajeze percepția
persoanelor vârstnice ca persoane active, sa creeze condiții ca acestea să se bucure de pensionare
cu toate că au probleme de sănătate, să participe activ la viața socială și politică.
Drepturile persoanelor vârstnice fiind respectate vor permite prevenirea și combaterea
fenomenelor de violența și abuz, în special asupra femeilor vârstnice, fiind cele mai des
încălcate. Conform studiului realizat în anul 2015 de centrul de cercetări Demografice în
parteneriat cu HelpAge International9, persoanele vârstnice sunt cel mai des expuse riscului de a
fi abuzate și maltratat, fapt ce a accentuat incapacitatea lor de a face față comportamentelor
deviante. Una dintre cele mai dificile forme de violență sunt cele fizice, fiind însoțite de un
complex de forme tipice ale violenței (verbale, economice, psihologice etc.), care ar trebui să
întărească măsurile legale și să ofere victimelor mecanisme de protecție și sprijin.
Este necesară includerea persoanei vârstnice pe agenda dezvoltării, în strategii pentru
combaterea sărăciei și marginalizării sociale, prin acordarea unei atenții sporite nevoilor lor.
Guvernul are obligația de a asigura acces egal și universal la serviciile sociale și de sănătate,
împreună cu întărirea rolului cheie jucat de familie, voluntari, comunitate și organizații
nonguvernamentale pentru vârstnici. De asemenea trebuie urmărită promovarea relațiilor între
generații – ca element esențial al coeziunii sociale, întărită colaborarea la nivel național și local,
între instituții publice, agenții și organizații internaționale și reprezentanții societății civile. Un
prim pas în reducerea riscului de excluziune socială pentru persoanele vârstnice îl reprezintă
recunoașterea și garantarea drepturile persoanelor vârstnice la o viață demnă, la autonomie și
libertate de decizie.
Asistența socială a persoanelor vârstnice trebuie să asigure respectarea drepturilor
acestora așa cum sunt ele reglementate în tratatele și convențiile internaționale. Drept bază
pentru elaborarea politicilor care se referă persoanelor vârstnice constituie ansamblul actelor
elaborate de ONU, OMS, Consiliul Europei, UE precum şi alte organizaţii internaţionale care
promovează asigurarea protecţiei sociale a persoanelor vârstnice în condiţiile de îmbătrânire a
9
Discriminarea, abuzul și violența asupra persoanelor vârstnice. Chișinău 2015, p.91
10
populaţiei. Dreptul la asistență socială este unul din drepturile fundamentale ale omului se
realizează în conformitate cu prevederile prevăzute în Declarației universal a drepturilor omului,
adoptată de ONU în 1948:” Orice om are dreptul la un nivel de trai care să-i asigure sănătatea şi
bunăstarea lui şi familiei sale, cuprinzând: hrana, îmbrăcăminte, locuinţa, îngrijirea medicală,
precum şi serviciile sociale necesare; el are dreptul la asigurare în caz de şomaj, boală,
invaliditate, văduvie, bătrânețe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în
urma unor împrejurări independente de voinţa sa”.
Republica Moldova, în calitate de membru al ONU (din 1992), al Consiliului Europei la
promovarea politicilor strategice în domeniul asistenţei sociale a vârstnicelor, ţine cont de
principiile stabilite în Rezoluţia 46/91 din 16 decembrie1991 (aprobată de Adunarea Generală a
Naţiunilor Unite), care prevede că scopul politicilor trebuie să fie în favoarea persoanelor în
etate. În scopul îmbunătăţiri semnificative a situaţiei persoanelor vârstnice şi reducerii gradului
de vulnerabilitate a acestora R. Moldova, a aderat la Planul Internaţional de Acţiuni de la Madrid
privind Îmbătrânirea (MIPAA) şi la Declaraţia Politică din Aprilie 2002 şi a semnat Strategia
Regională pentru Implementarea (SRI) a sus-numitului Plan prin care, s-au luat angajamente
prioritare pentru implementarea politicilor adaptate la nevoile persoanelor în vârstă. Conform
prevederilor stabilite în sus-numitul Plan a fost elaborat şi promovat programul naţional de
implementare a MIPAA, scopul căruia este dezvoltarea şi sporirea accesului la servicii de
asistenţă socială orientate spre prevenirea efectelor temporare sau permanente ale situaţiilor de
risc pentru persoanele vârstnice care pot generaliza marginalizarea sau excluderea lor socială. În
scopul ameliorării impactului tendinţelor de îmbătrânire a populaţiei asupra securităţii
demografice a fost aprobat, prin Hotărârea Guvernului nr.768 din 12 octombrie 2011, Programul
naţional strategic în domeniul securităţii demografice a Republicii Moldova (2011-2025) 10,fiind
un document strategic pentru populaţie cu accent pronunţat pe problemele familiei.
Carta Drepturilor Fundamentale adoptată de Consiliul European de la Nisa la 8 decembrie
2000 face referire la orice formă de discriminare legate de vârstă. Carta drepturilor fundamentale
reunește într-un singur text ansamblul drepturilor civice, politice, economice și sociale ale
cetățenilor europeni și ale tuturor celor care locuiesc pe teritoriul Uniunii. Aceste drepturi sunt
descrise în 54 de articole grupate în șase capitole principale: Demnitatea, Libertățile, Egalitatea,
Solidaritatea, Cetățenia și Justiția. Mai jos sunt menționate unele articole, în care se regăsesc
drepturile persoanelor vârstnice și anume:

10
HOTĂRÂRE cu privire la aprobarea Programului naţional strategic în domeniul securităţii demografice a R.
Moldova (2011-2025) Nr. 768 din 12.10.2011. În MO Nr.182-186/851 [Accesat 14 noiembrie 2021].
Disponibil:
https://mecc.gov.md/sites/default/files/document/attachments/program_national_strategic_in_domeniul_securitatii_
demografice_2011-2025.pdf

11
  Art. 25: Drepturile persoanelor vârstnice. Uniunea recunoaște și respectă dreptul la o
viață demnă și autonomă și dreptul de participare la viața socială și culturală.
 Art. 26 poate fi, de asemenea, aplicabil pentru mai multe persoane în vârstă, deoarece
tratează integrarea persoanelor cu dizabilități; „Uniunea recunoaște și respectă dreptul
persoanelor cu dizabilități de a beneficia de măsuri menite să le asigure independența,
integrarea socială și profesională și participarea la viața comunității”.
 Art. 21 privind nediscriminarea face, de asemenea, referire la vârstă și este important
pentru securitatea persoanelor în vârstă; „Orice discriminare bazată pe orice motiv
precum sexul, rasă, culoarea, originea etnică sau socială, trăsăturile genetice, limba,
religia sau credința, opinia politică sau orice altă opinie, apartenența la o minoritate
națională, proprietatea, nașterea, dizabilitatea, vârsta sau orientarea sexuală sunt
interzise”. Egalitatea de gen este, de asemenea, crucială pentru cei care îmbătrânesc, iar
art. 23 ar putea fi aplicat în cazurile în care nu se respectă această egalitate; „Egalitatea
dintre bărbați și femei trebuie să fie asigurată în toate domeniile, inclusiv angajarea,
munca și plata. Principiul egalității nu împiedică menținerea sau adoptarea de măsuri care
să ofere avantaje specifice în favoarea sexului subreprezentat.
 Art. 34: Securitatea socială și asistența socială
a) Uniunea recunoaște și respectă dreptul la prestații sociale și servicii sociale prin care să
se asigure protecție socială în următoarele domenii: maternitate, boală, accidente de
muncă, dependența vârstei a treia, și in cazurile de pierdere a locului de muncă, în
concordanță cu procedurile legale ale Comunității și cu legislația și practicile naționale.
b) În scopul combaterii excluziunii sociale și sărăciei, Uniunea recunoaște și respectă
dreptul la asistență socială și la locuință astfel în cât să se asigure un nivel decent de
existență pentru cei aflați în nevoie, în concordanță cu procedurile legale ale Comunității
și cu legislația și practicile naționale.
 Carta Socială Europeană Revizuită adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996 11
reglementează obligativitatea statelor membre de a asigura accesul cetățenilor la
drepturile sociale.
 Articolul 23 din Carta Socială Europeană Revizuită (neratificat de Republica Moldova
până în prezent) pune în evidență măsuri ce au ca obiect garantarea de resurse suficiente,
locuințe adecvate, diverse ajutoare, precum și îngrijirea sănătății în beneficiul persoanelor
vârstnice.

11
Carta Socială Europeană (revizuită) [Accesat 14 noiembrie 2021]. Disponibil: https://rm.coe.int/168047e170
12
  OMS atrage atenția statelor membre, asupra necesității de a elabora politici și programe
pe termen scurt și lung pentru persoanele în vârstă luând în considerație principiile
internaționale adoptate:
- să adopte, potrivit nevoilor și în conformitate cu prioritățile naționale, programe pentru
bunăstarea,și sănătatea și protecția persoanelor vârstnice, inclusiv măsuri de care să le asigure la
maximum independența economică și socială;
- să elaboreze progresiv măsuri de securitate socială pentru a le asigura un venit suficient;
- să susțină și să întărească contribuția persoanelor în vârstă la dezvoltarea economică și socială;
-să descurajeze atitudinile, politicile și măsurile discriminatorii față de persoanele vârstnice, care
se practică la angajare;
-să favorizeze prin toate mijloacele consolidarea familiei;
-să încurajeze încheierea acordurilor bi- și multilaterale de cooperare pentru asigurarea securității
sociale în favoarea persoanelor vârstnice.
Dreptul la Asistență socială a cetățenilor Republicii Moldova este garantat de Legea
supremă - Constituția Republicii Moldova12, prin care se oblige să respecte Carta Organizației
Națiunilor Unite și tratatele la care este parte, să-și bazeze relațiile cu alte state pe principiile și
normele unanim recunoscute ale dreptului internațional, însă acestea poartă un caracter general și
necesită reglementări specific, referitoare la caracteristicile și nevoile persoanelor vârstnice, într-
un cadru normativ conex.
Legea asistenței sociale, precum și cadrul conex al acesteia include “persoanele vârstnice
” în lista beneficiarilor de asistență social, însă nu explică care persoane trebuie să fie considerate
vârstnice în conținutul dreptului la asistență social. Legea asistenței sociale, prevede ca dreptul la
asistență social se acordă în baza cererii solicitantului și se stabilește în temeiul evaluării
necesităților persoanei, confirmate prin ancheta social și prin alte acte constatatoare.
Sistemul de asistență socială: structura, serviciile și prestațiile sociale pentru persoanele
vârstnice.
 Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale Stabilește direcțiile prioritare în
domeniu, find autoritatea care elaborează legile speciale în domeniul asistenței sociale și
care urmărește aplicarea acestora la nivel local și central, prin intermediul subdiviziunilor
sale interne de specialitate, cât și prin intermediul instituțiilor subordonate așa cum sunt
Agenția Națională Asistență Socială,Consiliul Național pentru acreditarea prestatorilor de
servicii sociale și Inspecția Socială.

12
Constituția Nr.1 din 29.07.1994. În MO Nr.48 din 29.03.2016 [Accesat 14.11.2021]. Disponibil:
https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=111918&lang=ro
13
  Instituțiile publice cu responsabilități în organizarea și acordarea asistenței sociale la
nivel local sunt direcțiile de asistență socială și protecție a familiei, aflate in subordinea
consiliilor raionale și consiliilor municipale.
 Sistemul de asistență socială în Republica Moldova este organizat la toate cele trei nivele
de administrare.
 Organizarea sistemului de asistență socială
Rolul principal în promovarea politicii de asistență socială a persoanelor vârstnice la
nivel central îi revine Direcției politici de asistență social a familiilor cu venituri mici,
vârstnicilor și veteranilor.
La nivel raional și municipal Direcția asistență social și protecție a familiei dispune
conform statului de personal, de cel puțin o unitate de specialist principal în problemele
persoanelor vârstnice.
La nivel de primării activează reprezentanții Serviciului asistență social comunitară-
asistenții sociali - responsabili de identificarea , evaluarea și referirea cazului în servicii sociale,
conform necesităților individuale ale persoanei vârstnice, și, reprezentantul Serviciului îngrijire
socială la domiciliu. Lucrătorul social este responsabil de acordarea serviciilor de îngrijire
conform planului individual de asistență a beneficiarului.
În scopul intensificării protecţiei sociale a persoanelor în etate, și implementării
prevederilor Legii asistenței Sociale ,și Legii nr.123 13 din 18 iunie 2010 cu privire la serviciile
sociale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 155-158, art. 541), Guvernul a
hotărât aprobarea Serviciului de îngrijire socială la domiciliu: cu o unitate de şef serviciu pentru
30 lucrători sociali şi instituirea funcţiei de lucrător social în funcţie de numărul beneficiarilor
deserviţi: 10-12 persoane deservite pentru o unitate de personal în localităţile urbane şi 8-10
persoane deservite pentru o unitate de personal în localităţile rurale. Servicii de îngrijire socială
la domiciliu a bătrânilor singuratici se prestează în baza Regulamentului – care reglementează
modul de organizare şi funcţionare, scopul, obiectivele şi finanţarea acestuia. Serviciul
desfășurându-și activitatea în conformitate cu Regulamentul, Standardele minime de calitate,
dispoziţia autorităţii publice locale de nivelul al doilea, precum şi cu prevederile legislaţiei în
vigoare.

13
Legea Nr.123 din 18.06.2010 cu privire la serviiile sociale. În MO Nr. 155- 158 [Accesat 14.11.2021].
Disponibil: https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=112516&lang=ro

14
 Serviciile sociale sunt ansamblul de măsuri și activități realizate pentru satisfacerea
necesităților sociale ale persoanei sau familiei, în scop de depășire a unor situații de dificultate,
precum și de prevenire a marginalizării și excluziunii sociale.
Drept bază pentru acordarea serviciilor sociale inclusiv şi a persoanelor în etate
constituie Legea nr.123 din 18 iunie 2010 cu privire la serviciile sociale (MO din 03.09.2010 nr.
155-158, art. nr: 541), care determină tipurile de servicii sociale, organele abilitate cu prestarea
serviciilor sociale, drepturile şi obligaţiile beneficiarilor de servicii sociale, procedura de
acordare a serviciilor sociale precum şi stabileşte prevederi generale privind inspecţia serviciilor
sociale.
Totodată, principiile de acordare a serviciilor sociale, modul de stabilire a dreptului
de a beneficia de acestea, determinarea beneficiarilor de servicii, inclusiv persoanelor în etate
precum şi a cerinţelor faţă de personalul din sistemul în cauză sunt stabilite prin Legea asistenţei
sociale (nr.547-XV din 25 decembrie 2003, cu modificările ulterioare).
Serviciile sociale se prestează cu prioritate în mediul familial, comunitate și, ca ultimă
soluție în instituțiile rezidențiale.
Legea asistenței sociale14 clasifică serviciile sociale în trei grupuri mari: serviciile
sociale primare, specializate și cu specializare înaltă.
Serviciile sociale primare pentru persoane vârstnice se acordă la nivel de comunitate
tuturor beneficiarilor și au drept scop prevenirea sau limitarea unor situații de dificultate care pot
cauza marginalizarea sau excluziunea socială. De exemplu: serviciile asistentului social
comunitar, serviciile de îngrijire socială la domiciliu, deasemenea un component important fiind
și serviciile de alimentare în cantinele de ajutor social oferind servicii conform prevederilor
stabilite în Legea nr. 81-XV15 privind cantinele de ajutor social şi Regulamentul-tip cu privire la
funcţionarea cantinelor de ajutor social (Hotărârea Guvernului nr. 1246 din 16 octombrie 2003
Publicată 24-10-2003 în Monitorul Oficial Nr. 218-220 art. 1297). Dintre acestea servicii fac
parte: pregătirea şi servirea zilnică a unei mese de persoană (de obicei a prânzului); transportarea
gratuită la domiciliu a hranei pentru persoanele în etate, care nu se pot deplasa la sediul cantinei;
pregătirea şi distribuirea hranei prin centrele mobile de deservire.
Serviciile sociale specializate pentru persoane vârstnice sânt servicii care implica
participarea specialiștilor (asistenți sociali, asistenți medicali, psihologi și lucrători sociali, etc.)
și au drept scop menținerea, reabilitarea și dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea
unei situații de dificultate în care se află beneficiarul sau familia acestuia. De exemplu:centre de

14
Lege Nr.547 din 25.12.2003 asistenței sociale. În MO Nr. 42-44 art. 249 [ Accesat 14 noiembrie 2021].
Disponibil: https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=107485&lang=ro
15
Lege Nr.81 din 28.02.2003 privind cantinele de ajutor social. În MO Nr.67-69 [ Accesat 14 noiembrie 2021]
Disponibil: https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=108191&lang=ro
15
zi, centre de plasament temporar și pe durată lungă, centre de reabilitare socio-medicală, centre
multifuncționale. Aceste servicii, datorită complexității lor și cheltuielilor de întreținere cel mai
des sunt prestate la nivel raional/municipal și în unele localități mai dezvoltate, cu un număr mai
mare de populație.
Serviciile sociale cu specializare înaltă sunt serviciile de ocrotire rezidențială acordate
vârstnicilor și cu dizabilități. Reprezintă un ansamblu de măsuri de natură socială în vederea
depistării, evaluării, intervenției, adaptării și integrării sociale a persoanelor care prezintă o serie
de deficiențe de natură intelectuală, senzorială, fizică, psihică, comportamentală sau de limbaj,
precum și a persoanelor aflate în situații de risc din cauza mediului în care trăiesc, resurselor
insuficiente de subzistență sau prezenței unor boli cronice ori a unor fenomene nocive.
Prestațiile sociale se acordă sub formă de ajutor social, material,compensații, alocații,
îndemnizații, și de altă natură.
 Ajutorul social este una din cele mai solicitate prestații. Aceasta se acordă familiilor care
au un venit global mediu lunar mai mic decât venitul lunar minim garantat, acesta fiind
indexat anual la 1 aprilie, Prin Hotărârea Guvernului nr. 135/202016, a fost modificat
punctul 12 din Hotărârea Guvernului nr. 1167/2008 pentru aprobarea Regulamentului cu
privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului social. Conform modificărilor operate, de
la 1 aprilie 2020, a fost indexat nivelul venitului lunar minim garantat în mărime de
4,8%, și după indexare constituie 1107 lei.
 În anul 2010 Legea cu privire la ajutorul social a fost completată cu o prestație în
cuantum fix – ajutor pentru perioada rece a anului (APRA). Ajutorul social și APRA se
acordă în baza evaluării veniturilor solicitantului și necesității de asistență socială.
 Alocația socială de stat se acordă persoanelor vârstnice care nu îndeplinesc condițiile
pentru obținerea dreptului la pensie pentru limita de vârsta în conformitate cu Legea
nr.49917 privind alocațiile sociale de stat Potrivit Legii menționate alocația socială
reprezintă o sumă de bani achitată lunar sau o singură dată din bugetul de stat.

CONCLUZII

16
Hotărârea Guvernului Nr. 135/2020 din 4.03.2020.În MO Nr. 70-74 art. 198 [Accesat 15 noiembrie 2021].
Disponibil: https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=120629&lang=ro
17
Legea Nr.499 din 14.07.1999 privind alocațiile sociale de stat pentru unele categorii de cetățeni [Accesat 15
noiembrie 2021]. Disponibil: http://cnas.md/libview.php?l=ro&idc=183&id=570&t=/Cadrul-juridic/vechi-LEGI/
Legeaprivind-alocatiile-sociale-de-stat-pentru-unele-categorii-de-cetateni-nr-499-XIV-din-140799
16
 Bătrâneţea, fiind considerată în spaţiu european, mai mult ca un risc de dependenţă şi de
excluziune socială, protecţia socială a persoanelor în etate constituie o tema prioritară, inclusiv şi
în documentele Comisiei Europene îndreptate promovării politicilor strategice de combatere a
excluziunii sociale (Summitul Consiliului European de la Lisabona din martie 2000). În vederea
tendinţelor R. Moldova privind integrarea în UE, RM are nevoie de modernizare a legislaţiei
naţionale privind servicii sociale furnizate vârstnicilor, la valorile stabilite în spaţiu european.
Scopul principal al acestora modificări legislative constă în asigurarea şi respectarea drepturilor
formulate la nivel european prin programele adresate vârstnicilor.
Analizând actele legislative în vigoare ale Republicii Moldova concluzionăm, că nu sunt
evidenţiate separat pachetul de servicii medicale pentru vârstnici mai ales, acum, în perioada
pandemică de Covid-19, nevoia de servicii de sănătate fiind neacoperită și în creștere, nevoia
neacoperită este determinată și de bariere legate de copleșirea sistemului de sănătate, cât și de
preocupări legate de siguranța și riscul de infectare în cadrul instituției medicale. Problemele
acestui important segment de populaţie sunt abordate, dar insuficient, este necesar să se
efectueze conservarea capacităţilor fizice, psihice, intelectuale şi să se realizeze prin păstrarea cât
mai mult timp a vârstnicilor în viaţa activă şi valorizarea experienţei acestora în folosul propriu
şi al societăţii (ex. Dezvoltarea voluntariatului în rândul persoanelor vârstnice).
Totodată, fără o asistenţă medicală de lungă durată, existenţa însăşi a persoanelor
vârstnice dependente este compromisă deoarece odată cu înaintarea în vârstă, riscul de a prezenta
boli creşte. Reieșind in cele consemnate, perfecționarea politicilor în domeniul îmbătrânirii
populației prezintă un obiectiv major pentru instituțiile de stat, creșterea bunăstării populației
vârstnice, ameliorarea sănătății acestora, precum și combaterea abuzului și violenței asupra
vârstnicilor constituind direcții prioritare în acest domeniu. Doar prin educarea continuă a
populației, expunând-o repetat și la diferite niveluri de socializare (de la grădiniță până la ciclul
universitar), inclusiv mass-media la adevărul despre procesul de îmbătrânire, categoria
vârstnicilor va deveni, firesc, un pilon de stabilitate de care societatea va putea beneficia atât din
punct de vedere financiar, cât și social. Seniorii sunt oameni cu experiență îndelungată, care au
dreptul, ca noi toți, să se bucure de toată viața și de calitatea ei. Să acordăm, deci respectul
cuvenit părinților și bunicilor noștri: oferindu-le o existență de calitate, și să nu uităm că și noi
von fi ca ei.
“Viața este ca un boomerang…ceea ce trimiți vine înapoi la tine, ceea ce sădești- aceea
culegi, ceea ce oferi, aceea vei primi…”.

BIBLIOGRAFIE

17
1. Vârstnicii în R. Moldova ( 29.09.2021). [Accesat 5 noiembrie 2021]. Disponibil online:
https://statistica.gov.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=7137
2. POP L. M. Dicționar de Politici Sociale. București 2002 p.128 [Accesat 5 noiembrie
2021]. Disponibil online:
https://www.academia.edu/23799745/Luana_Miruna_POP_coordonator
3. Pensie pentru limită de vârstă. [Accesat 7 noiembrie 2021]. Disponibil online:
Dis https://cnas.gov.md/tabview.php?l=ro&idc=534&t=/Pensii/Pensie-pentru-limita-de-
virsta
4. Vârstnicii în Republica Moldova ( 29.09.2021). [Accesat 7 noiembrie 2021]. Disponibil
online: https://statistica.gov.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=7137
5. Ministerul Sănătății Muncii și Protecției Sociale. Covid-19 în R.Moldova:
Situația la zi. [Accesat 11 noiembrie 2021]. Disponibil:
https://gismoldova.maps.arcgis.com/apps/opsdashboard/index.html#/
d274da857ed345efa66e1fbc959b021b
6. SALCUȚAN L. Autonomia seniorilor și îmbătrânirea activă: elemente de coeziune. În :
Conferința științifică națională cu participare internațională „Integrare prin cercetare și
inovare”, USM, 10-11 noiembrie 2020.
[Accesat 11 noiembrie 2021] . Disponibil:
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/247-250_21.pdf
7. Indicele îmbătrânii active în R. Moldova 2020. [Accesat 11 noiembrie 2021] .
Disponibil:
https://moldova.unfpa.org/sites/default/files/pub-pdf/indicele_de_imbatranitre_activa_0.p
df
8. HOTĂRÂRE cu privire la aprobarea Programului naţional strategic în domeniul
securităţii demografice a R. Moldova (2011-2025) Nr. 768 din 12.10.2011. În MO
Nr.182-186/851 [Accesat 14 noiembrie 2021].
Disponibil:
https://mecc.gov.md/sites/default/files/document/attachments/program_national_strategic
_in_domeniul_securitatii_demografice_2011-2025.pdf
9. Carta Socială Europeană (revizuită) [Accesat 14.11.2021]. Disponibil:
https://rm.coe.int/168047e170
10. Constituția Nr.1 din 29.07.1994. În MO Nr.48 din 29.03.2016 [Accesat 14 noiembrie
2021]. Disponibil:
https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=111918&lang=ro
11. Legea Nr.123 din 18.06.2010 cu privire la serviiile sociale. În MO Nr. 155- 158 [Accesat
14 noiembrie 2021]. Disponibil: https://www.legis.md/cautare/getResults?
doc_id=112516&lang=ro
12. Lege Nr.547 din 25.12.2003 asistenței sociale. În MO Nr. 42-44 art. 249 [ Accesat pe
14.11.2021]. Disponibil: https://www.legis.md/cautare/getResults?
doc_id=107485&lang=ro
13. Lege Nr.81 din 28.02.2003 privind cantinele de ajutor social. În MO Nr.67-69 [ Accesat
14 noiembrie 2021]
Disponibil: https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=108191&lang=ro
14. Hotărârea Guvernului Nr. 135/2020 din 4.03.2020.În MO Nr. 70-74 art. 198 [Accesat 15
noiembrie 2021]. Disponibil: https://www.legis.md/cautare/getResults?
doc_id=120629&lang=ro
15. Legea Nr.499 din 14.07.1999 privind alocațiile sociale de stat pentru unele categorii de
cetățeni [Accesat 15 noiembrie 2021]. Disponibil: http://cnas.md/libview.php?
l=ro&idc=183&id=570&t=/Cadrul-juridic/vechi-LEGI/Legeaprivind-alocatiile-sociale-
de-stat-pentru-unele-categorii-de-cetateni-nr-499-XIV-din-140799
16. Discriminarea, abuzul și violența asupra persoanelor vârstnice. Chișinău 2015, p.91

18
17. Verza E. Psihologia vârstelor. București : Pro Humanitate, 2000, p.251

ESEU ”Importanța cunoașterii cadrului legislativ pentru asistentul social”

19
 Asistența socială are ca scop realizarea unei societăți nu doar prospere dar și înalt incluzive
pentru toți cetățenii săi.
În situații de dificultate sau vulnerabilitate intervine asistentul social care are obiectiv
principal identificarea, înțelegerea, evaluarea corectă și soluționarea problemelor sociale cu care
se confruntă beneficiarii. Potrivit dispozițiilor generale ale Legii asistenței sociale, asistentul
social este persoana cu studii în domeniu, care prestează servicii specializate persoanelor și
familiilor care, temporar, se află în dificultate și care, din motive de natură economica, socială,
fizică sau psihologică, nu mai sunt în stare să își realizeze prin mijloace și eforturi proprii, un
nivel decent de viață. Un asistent social profesionist trebuie să dețină deprinderi și competențe
profesionale, calități moral- spirituale precum compasiune, mărinimie, onestitate, simțul
responsabilității, echității sociale și multe altele; să posede setul de valori, principii, norme,
reguli care constituie codul deontologic; cunoștințe din diferite domenii precum psihologie,
sociologie, filosofie, politică,economie, drept. Aceste pregătiri trebuie menținute permanent la un
nivel înalt ,care să garanteze soluționarea calificată a problemelor beneficiarilor. Reeșind din
aceste caracteristici, se poate spune că asistentul social profesionist trebuie să fie un expert în
domeniul său de activitate, recunoscut de întreaga comunitate; trebuie să posede simțul
încrederii, capacitatea de a-și dirija de sine stătător activitatea, munca sa fiind ghidată nu doar de
cunoștințe de specialitate dar și de vocație profesională.
Cunoașterea cadrului legislativ pentru un asistent social este o necesitate firească, pentru a
putea rezolva diferite situații problematice într-un mod operațional și în conformitate cu
legislația în vigoare. Având rol de „pedagog social” asistentul social trebuie să cunoască cum
trebuie să procedeze în situațiile de risc/ dificultate în care se află persoanele astfel putem
exemplifica câteva dintre situaţiile care reclamă cunoaşterea cadrului legislativ pentru un asistent
social: accesarea de către beneficiari a prestaţiilor sociale destinate combaterii sărăciei sau
sprijinirii familiei( compensații, alocații, indemnizații, ajutor social, ajutor material ș.a);
acordarea accesului și încadrarea în servicii sociale; acordarea biletelor de tratament sanatorial;
accesarea serviciilor sociomedicale de către persoanele cu dizabilităţi; munca pentru
minorii/adulţii care au săvârşit infracţiuni ș.a.m.d.
De asemenea, este importantă nu doar cunoaşterea cadrului legislativ al asistenţei sociale,
dar şi a legislaţiei din alte domenii care cresc posibilitatea de incluziune socială a beneficiarilor
de servicii şi prestaţii de asistenţă socială spre exemplu: legislaţia în domeniul ocrotirii medicale,
educaţiei incluzive, dreptului penal etc.
Intervenția asistențială va da rezultate pozitive pentru beneficiari doar atunci când
activitatea asistenților sociali va fi bazată pe legislaţie şi va fi desfăşurată în conformitate cu
criterii profesionale.

20