1.

Tratatul, ca instrument juridic, este:

a. un acord de voinţă a subiectelor de drept internaţional;
b. un fapt juridic;
c. o operațiune juridică tehnico-materială.

2. Instituția tratatului internațional este reglementată în:

a. Convenția de la Viena din 1961;
b. Convenția de la Viena din 1967;
c. Convenția de la Viena din 1969.

3. Obiectul tratatului internaţional îl constituie:

a. raporturile juridice internaţionale create;
b. statele participante;
c. voinţă părţilor.

4. Formula introductivă a unui tratat:

a. conţine prevederi de ordin general referitoare la părţile contractante şi
exprimarea hotărârii de luare a deciziei referitoare la încheierea tratatului;
b. conţine prevederi de ordin general referitoare la părţile contractante;
c. conţine prevederi de ordin general referitoare la expunerea de motive.

5. Tratatele de asistență mutuală fac parte din categoria:

a. tratatelor politice;
b. tratatelor economice;
c. tratatelor culturale.

6. Tratatele-contract conțin obligații reciproce:

a. adevărat;
b. fals.

7. Capacitatea deplină de a încheia tratate aparține:

a. statelor;
b. organizațiilor internaționale interguvernamentale;
c. persoanelor juridice.

8. Elementele esenţiale ale tratatului internaţional sunt necesare pentru

stabilire:
a. validităţii acestuia;
b. valabilității acestuia;
c. oportunității acestuia.

9. Acordurile între persoanele juridice cu sediul în străinătate şi un stat

constituie obiectul tratatelor internaţionale:
a. da;
b. nu.

10. Elementele accesorii ale tratatului sunt:

a. termenul;
b. condiţia;
c. sarcina.
11. Modus vivendi:
a. reprezintă o înţelegere provizorie, pe care părţile intenţionează să o
consemneze, ulterior, într- un tratat;
 b. reprezintă un acord survenit în formă verbală între două sau mai multe state;
c. reprezintă un act accesoriu la un tratat.

12. Tratatul, analizat ca negotium iuris, este:

a. un instrument juridic;
b. un act juridic;
c. un fapt juridic.

13. În marea majoritatea a cazurilor, tratatele multilaterale sunt:

a. tratate închise;
b. tratate deschise.

14. După criteriul conţinutului, tratatele se clasifică în:

a. tratate politice, tratate economice şi tratate culturale;
b. tratate închise şi tratate deschise;
c. tratate bilaterale şi tratate multilaterale.

15. Convenţia privind dreptul tratatelor încheiate între state adoptată la Viena
în 1969 a intrat în vigoare la data de:
a. 23 mai 1969;
b. 27 ianuarie 1980;
c. 20 mai 1969.

16. Gentelmen’s Agreement:

a. reprezintă un act accesoriu la un tratat;
b. reprezintă un act prin care două state îşi precizează poziţia într-o problemă
politică;
c. reprezintă un acord survenit în formă verbală între două sau mai multe state.

17. Acceptarea rezervelor:

a. se poate face expres sau tacit;
b. se poate face doar tacit;
c. se poate face doar expres.

18. Avenantul:
a. este un instrument diplomatic cu caracter comercial prin care se modifică un
altul încheiat anterior;
b. este un instrument diplomatic cu caracter financiar prin care se modifică un
altul încheiat anterior;
c. este un instrument diplomatic cu caracter cultural prin care se modifică un altul
încheiat anterior.

19. Preambulul unui tratat:

a. conţine prevederi de ordin general referitoare la părţile contractante şi
exprimarea hotărârii de luare a deciziei referitoare la încheierea tratatului;
b. conţine prevederi de ordin general referitoare la părţile contractante;
c. conţine prevederi de ordin general referitoare la expunerea de motive.

20. Potrivit principiului neretroactivității:

a. nu are nicio relevanță data intrării în vigoare a unui tratat;
b. dispozițiile unui tratat nu leagă un subiect de drept internațional cu privire la
un act sau fapt anterior datei intrării în vigoare a tratatului respectiv;
 c. dispozițiile unui tratat leagă un subiect de drept internațional cu privire la un
act sau fapt anterior datei intrării în vigoare a tratatului respectiv.

21. Concordatul:
a. reprezintă acordurile încheiate între Sfântul Scaun şi un alt stat;
b. acordurile încheiate între beligeranți;
c. acordurile încheiate între reprezentanții misiunilor diplomatice.

22. Rezerva la tratat:

a. este o declarație unilaterală;
b. este o declarație bilaterală;
c. este o declarație multilaterală.

23. Invocația liminară:

a. este foarte rar întâlnită în prezent;
b. este întâlnită în toate tratatele încheiate de statele islamice;
c. este o practică utilizată în Antichitate.

24. Anexele la un tratat:

a. fac parte integrantă din tratat;
b. au aceeași forță juridică ca și tratatul;
c. au o forță juridică subsecventă tratatului.

25. Tratatele de prietenie și bună vecinătate fac parte din categoria:

a. tratatelor de securitate;
b. tratatelor politice;
c. tratatelor pentru delimitarea frontierelor.