UNIVRSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

DEPARTAMENTUL DREPT PUBLIC

Raportul dintre filosofiei şi drept

AUTORUL:
Zaporojan Daniel ,grupa 2112 , grupa 6
Coordonator stiintific, profrsor-doctorat habitat in Drept Zaharia Victor

Chisinau, 2021
 Cuprins
Introducere……………………………………………………………………..3
Subiectul 1………………………………………………………………………3-5
Subiectul 2………………………………………………………………………5-7
Subiectul 3……………………………………………………………………7-8
Subiectul 4…………………………………………………………………..8
Subiectul 4.1………………………………………………………………..8-9
Subiectul 4.2………………………………………………………………..9-10
Subiectul 4.3………………………………………………………………...10-11
Concluzia……………………………………………………………………….11
Bibleografia……………………………………………………………………12

pg. 2
 Introducere
Dupa cum evidentiaza Charles Montesquieu ”Pentru a deveni cu adevarat maret, trebuie sa fii
alaturi de oameni, nu deasupra lor.” Cee ace incearca sa ne explice Monstequieu este aceea ca
oamenii trebuie sa colaboreze pentru a crea o viata in care sa traim impreuna , sa ne ajutam unul
pe altul si sa traim intr-o lume unde sa nu ducem lipsa de nimic. Pentru ca individual sa inteleaga
asta ,trebuie de explicat de ce trebuie sa ne socotim egali? , dar nu sa fie unul mai presus decat
altul ?, de ce ne trebuie o lume prin care sa existe respect unul de altul ?, dar de ce nu putem trai
dupa idea”Castiga acela care este mai puternic?” si multe alte intrebari . Monsteque prin fraza “…
adevarat maret…” el are in vedere nu de o singura persoana , ci de un numar de oameni care se
ajuta unul pe altul ca sa devina mareti. In fine , pentru a raspunde la aceasta intrebare ne este data
filosofia si pe langa ea dreptul , aceste doua stiinte ne vor da raspuns la aceste intrebari.
Actualitatea acestui subiect va fi mereu disponibil pana cand exista democratie si filosofie.
Deoarece aceste 2 stiinte ne ajuta sa ne dam intrebari precum “De ce trebuie sa slujesc la dictator ,
daca putem trai in libertate si siguranta ?, Care este cel mai acceptabil regim politic , in care toata
lumea sa primeasca doar plusuri? Si etc” . Aceasta tema chiar in ziua de azi este actuala pentru
noi , deoarece presupun ca o mare parte din cetateni ai Republicii Moldova se intreaba “Daca
situtia aceasta va ajunge la noi , putem uita complet de Democratia din tara noastra , care si asa nu
este foarte dezvoltata ?” .
Scopul acestui subiect este de a da de inteles cat de mare teste raportul dintre filosofie si drept ,
deoarece prin intrebarile filosofice despre viata umana a dat o scanteie la aparitia dreptului care
face o parte din viata noastra .
Importanta acestui subiect , inafara de intrebarile mai sus puse , este aceea de a da de inteles ca
cat timp exista aceste intrebari in mintile noastre , atata timp va exista democratie si tari
democratice.

Subiectul 1 Notiunea si trasaturile filosofiei si dreptul ca stiinta

Pentru a da definitia la filosofie si drept , trebuie de a da definire in primul rand la stiinta , ce

inseamna stiinta si ce trasaturi are . De aceea voi da definitie dupa cuvintele domnului profesor-
doctor Costica Vociu , care subliniaza”Stiinta reprezinta sistemul de cunostinte si experiente despre
natura , societatea si gandire, rezultate prin utilizarea unor metode de cercetare propria si
materializate in notiuni , concept , categorii , principii confirmate in practica “ 1. Tot el mentioneaza
ca pentru ca un asamblu de cunostinte sa dobandeasca statutul de stiinta , acesta trebuie :
A)Sa aiba un domeniu foarte bine delimitat de cercetare, denumit si obiectul de cunoastere
1
Gheorghe Avornic “Tratat de Teoria Generala a Statului si Dreptului”Volum I, Chisinau , 2009

pg. 3
B)Sa aiba formulate ipoteze si teorii bine fundamentate care permit sa explice aspectele
domeniului cercetat .
C)Sa aiba disponibilitatea de a integra noile descoperiri in propriul system explicative.Si altele
Stiinta poate fi divizata in trei grupe :1)Stiinta despre natura -al caror obiect formeaza fenomenele
naturii , 2)Stiinte despre cunoastere- al caror obiect il formeaza gandirea omeneasca . 3)Stiinte
sociale- al caror scop este acela de a cunoaste legile generale ale existentei si dezvoltarii societatii,
de a studia formele istorice de organizare sociala si modalitatile specific de manifestare a
diverselor componente ale relatii social-umane 2.
Dup ace am definit ce inseamna stiinta si in cate se divizeaza , putem intelege ca dreptul si
filosofia face parte din stiintele sociale si putem sa le definim
Filosofia -, sau filozofia, este studiul întrebărilor generale și fundamentale, precum cele
despre existenta, cunoastere, valori, ratiune,  minte si limbaj Astfel de întrebări sunt adesea puse
ca probleme  care trebuie studiate sau rezolvate. Termenul a fost inventat probabil de Pitagora (c.
570 - 495 î.Hr.). Metodele filosofice includ interogarea, discuția critică, argumentul rațional și
prezentarea sistematică.3
Dupa cum mentioneaza domnii profesori-doctori Eugeniu Rabca si Zaharia Victor“Astfel cuvantul
filosofie include pe cel de Sophia si logos, adica interesul pentru cunoastere si pricepere ce
depaseste practica nemijlocita a vietii. Pentru Platon filosofia este orice cunoastere teoretica
practica in mod systematic , este cautarea si posedarea adevarului, pentru Aristotel “stiinta
primelor principii “ Ea este reflectia sistematica asupra totalitatii activitatilor si experientelor
umane, raspuzand intrebarilor privind determinatiile generale ale existentei , raporturile omului cu
ansamblul Universului si cu civilizatia create de el , deslusind sesnsul conditiei umane “ 4
Domnul profesor-doctor Storie C. mentioneaza urmatoarele caracteristici ale filosofiei:
“1)Prin aria ei , ea vizeaza explicit sau implicit universal ca intreg, fiind o interpretare totalizatoare,
propunand o imagine de asamblu asupra ei.
2)Prin natura ei, ea reprezinta o meditatie a omului asupra-si , despre sine in raport cu universal ,
dezvaluindusi destinul inauntrul acestuia .
3)Prin referentialul ei , ea include acele teme ce au impact permanent cu conditia umana ,
descoperindu-l pe om ca fiinta rationala si valorizatoare.
4)Prin rostul ei, corespunde trebuintelor omului de a construe sau constientiza repere valorice
interogarilor asupra conditiei umane.”5
Dreptul- este Totalitate a regulilor de conduita stabilite sau sanctionate de lege si care sunt aduse
la indeplinire prin forta de constrangere a statului. El a aparut din cele mai vechi timpuri, odata cu

2
Gheorghe Avornic “Tratat de Teoria Generala a Statului si Dreptului “Volum I, Chisinau , 2009
3
https://ro.wikipedia.org/wiki/Filosofie#Ramuri_ale_filosofiei
4
Zaharia Victor , Rabca Eugeniu “Filosofia Dreptului Suport de Curs “ Chisinau , 2016
5
Storie c.”Compendiu de filosofia dreptului “Bucuresti:Editura Lumina Lex. 1999

pg. 4
nevoia de aparare a unor valori sociale si a fost imbunatatit continuu de-a lungul dezvoltarii
societatii umane. Sistemul dreptului se imparte pe ramuri, dupa specificul relatiilor sociale pe care
le reglementeaza si, ca urmare, exista: drept penal, drept procesual penal, drept civil, drept
procesual civil, dreptul familiei, drept administrativ, drept comercial, drept international. 6
Sau dupa cum mentioneaza domnul profesor-doctor Gheorghe Avornic “Dreptul este o totalitatea
normelor juridice , generale si impersonale , strict determinate si obligatorii , stabilite sau
sanctionate de catre stat , care fixeaza cadrul juridic de organizare a statului si de conducere a
societatii si care reglementeaza cele mai importante relatii sociale , stabilind caile si mijloacele de
aparare , consolidare si dezvoltare a ordinii si a raporturilor sociale, reprezentand vointa clasei
dominante, iar la etapa contemporana – a majoritatii populatiei sau a intregului popor , acaror
aplicare si respectare este garantata de catre stat , putand fi impusa, la nevoie , prin forta de
constrangere a acestuia”7
Spre sfarsitul acestui subiect ,in concluzie , Filosofia este stiinta sociala fundamentala in care se
mediteaza intrebarile despre existenta , societate , viata , minte si totul ce inconjoara omul.
Iar dreptul este stiinta despre societate in care lumea icearca sa traiasca impreuna ,ajutanduse ,
respectanduse reciproc ,prin care ajuta sa indeplineasca aceste functii normele juridice si forta de
constrangere a statului.

Subiectul 2 Filosofia dreptului

Dreptul mereu era o stiinta ce trezea interes altor oameni care nu sunt defel legati cu dreptul ,
deoarece dreptul prin complexitatea sa reprezinta una dintre cele mai esentiale directii ale gandirii
umane ce a evoluat de-a lungul istoriei. Cand auzim cuvantul”Drept “ ne imaginam in primul
rand :libertate,egalitate , adevar , justitie si etc.
Iar filosofia este stiinta ce incearca sa raspunda la diferite intrebari , precum “de ce existam?, care
este sensul vietii ? si altele” iar filosofia are loc in fiecare stiinta sociala , iar dreptul nu este
exceptie , ceea ce ne da de inteles ca filosofia da intrebarile precum “de ce exista dreptul ? , care
este scopul sau? , cum putem face egalitate in societate? “si altele ,iar dreptul incearca sa da
raspunsuri la aceste intrebari prin teorii si prin aceea de a pune acele teorii in practica. De aceea
existe stiinta “Filosofia dreptului”.
Dupa cum mentioneaza domnul-profesor doctor Capcelea Valeriu “Filosofia dreptului studiază
sensului noĠiunii de drept, esenĠa lui, examinează bazele dreptului úi delimitează locul úi rolul lui
în lume, stabileúte valori úi demonstrează importanĠa dreptului în viaĠa omului, a societăĠii úi a
statului, în Destinee popoarelor úi ale omenirii.8
6
https://advocate.ro/definitie_juridica_Drept_
7
Gheorghe Avornic“Tratat de Teoria Generala a Statului si Dreptului”,volumul I, Chisinau , 2009
8
Capcelea Valeriu “Filosofia juridica” , 2019 , https://cdn4.libris.ro/userdocspdf/1218/Filosofia%20juridica%20-
%20Valeriu%20Capcelea.pdf

pg. 5
 Filozofia dreptului este o explicatie data lumii in ansamblu , in deosebi a dreptului. Prin filozofia
dreptului intelegand ramurile ale ei:
-Ontologie-care se preocupa de studiul existentei, al naturii si al modului ei de a fi.
-Metodologia-este teoria despre metoda , se refera la studiul mijloacelor , cailor si procedeelor
dupa care se conduce subiectul cunoscator in activitatea sa de cunoastere a obiectului , cu scopul
cresterii nivelului de eficienta a cunoasterii si actiunii umane.
-Axiologie- este acea componenta a filosofiei ce se ocupa cu studiul valorii.
-Antropologia filosofica- este locul de intalnirea al tuturor cercetatorilor referitoare la om si la
raportul acestuia cu mediul.
-Logica-care este acea ramura a filosofiei, care studiaza legile si regulile gandirii corecte.
-Logica juridica-Dupa cum mentioneaza Kalinowski “reprezinta studiul gandirii juridice discursive in
toata intinderea acesteia , adica in toate operatiile ei intelectuale pe care le presupune elaborarea,
interpretarea si aplicarea dreptului”9
-Etica-este domeniul ce cuprinde norme morale si norme de drept. Etica are mai multe
ramuri :Etica profesionala , Deontologia profesionala , Etica profesionala a juristului s.a..
-Praxeologia -este acea disciplina care studiaza structura generala a actiunii umane , conditiile
organizarii si desfasurarii ei pentru a fi cat mai eficienta.
-Filosofia sociala-este domeniul ce se intereseaza de studiul a asa probleme cum ar fi natura
societatii, progresul social, factorii determinant ai existentei si devenirii vietei sociale si etc. 10
Notiunea de Filozofia dreptului apare pentru prima data in 1821, in lucrarea lui Hegel, ‘Principiile
filozofiei dreptului’, iar termenul il foloseste in 1797 Fichte. In esenta filozofia dreptului este: - o
perspectiva a cunoasterii umane care pune in centru viata juridica partti notiunii de dreptate -
abordeaza fundamentele dreptului - ierarhizeaza valorile dreptului, incercand sa raspunda la
intrebarea utilitatea si finalitatea dreptului11
Dupa cum mentioneaza domnul profesor-doctor I.Craiovan in lucrarea sa “Prin Labirintul Juridic”
manifestarile intre filosofie si drept sunt urmatoarele:
-Filosofia este inevitabila in drept , deoarece normele imperative ale dreptului sunt despre sensul
vietii umane, despre cine suntem, de unde venim , incotro ne ducem si etc.
-Omniprezenta filosofiei in lumea juridica , manifestata prin statornicul domeniu al filosofiei
dreptului. Acest domeniu “bine ascuns” , dar foarte efficient…,fiind implicata profunda , dar cu
discretie in solutionarea juridica a cazurilor .
-Filosofia aplicata dreptului trebuie sa fie adaptata acestui domeniu.

9
Eugeniu Rabca “Filosofia Dreptului, Suport de curs”, Chisinau ,2016
10
Eugeniu Rabca “Filosofia Dreptului, Suport de curs”, Chisinau ,2016
11
“Filosofia Dreptului, Note de Curs”, 2021

pg. 6
-Atitudinea filosofica a juristului mai inseamna un discurs dominant de luciditate, prudenta ,
control al puterii cuvantului , onestitatea si etc.

Subiectul 3 Functiile Filosofiei Dreptului

Cuvantul functie este de origine Latina function , care semnifica “munca , deprindere, indeplinire ,
aducere la indeplinire”. Functiile filosofiei dreptului sunt urmatoarele:
1)Functia conceptuala- prin care se realizeaza formarea unei conceptii generale despre drept si
despre principiile realitatii juridice.
2)Functia de cunoastere si de fixare a cunostintelor-filosofia dreptului acumuleaza in interiorul
intelepciunea diferitor ganditori din diverse epoci so sistematizeaza , ea stabileste conexiunea si
fondul conexiunii fapt juridica-norma de drept , prin profilarea sensului omenesc al existentei in-
drept-atite
3)functia metodologica – functia metodologica a filosofiei dreptului este cercetarea teoriilor care
au potential de a le efectua in practica , scopul este de a gasi o metoda cat mai capabila de a
devein realitate , pentru a idealiza mecanismul statal in care fiecare cetatian sa se bucura de
drepturile si libertatile sale si ca societatea impreuna cu statul sa colaboreze pentru un viitor
luminos.
4)Functia reflexive-informativa , care indica specifitatea -domeniului dreptului in calitate de obiect
de cercetare. Esenta acestei functii este de a identifica elementele esentiale , stabilirea structurii si
legitatii a dreptului.
5)Functia axiological – esenta sa este de a crea o imagine despre cee ace inseamna
dreptul(libertate, egalitate, justitie si etc).
6)Functia critica sau de apreciere- esenta sa este de a analiza principiile , teoriile , legile si insasi
esenta dreptului , de a intelege ce se potriveste pentru drept si trebuie de lasat si ce nu reprezinta
dreptul si trebuie de inlaturat.
7)Functia educative-ea are ca obiectiv crestere, formarea si educarea omului , in asa fel ca el sa se
potriveasca ideilor de bune moravuri , sa respecte libertatea altuia , sa participle la exercitarea
suveranitatii national si etc , pentru a forma o identitate demna de a trai intr-o societate
democratica si libera.
8)Functia de fundamentare -la aceasta functie participa si teoreticianul si practicianul , esenta sa
este de a analiza critic diferite opinii , pozitii despre unele aspect ale dreptului si de a argumenta
opiniile propria si de a allege cele mai bune idei pentru a crea un fundament al dreptului.

pg. 7
 Subiectul 4
Filosofia dreptului in diferite perioade

Subiectul 4.1 Filosofia in antichitate

Istoria filosofiei dreptului ne arata inainte de toate, ca in fiecare epoca s-a meditat asupra
problemei dreptului si justitiei, problema care nu a fost deci inventată in mod artificial, ci
corespunde unei trebuinte naturale si constante a spiritului uman. Filosofia dreptului la origine, nu
se prezinta autonoma, ci amestecata cu teologia, morala si politica. in primele inceputuri confuzia
era completa. Numai incetul cu incetul s-a făcut deosebirea. Ea apare in mod tipic in Orient, in ale
carei carti sacre sunt tratate la un loc cosmogonia, morala şi elementele diferitelor stiinţe teoretice
si practice. Dreptul este conceput in spirit dogmatic ca un comandament al divinitatii, superior
puterii omeneşti si de aceea nu poate fi obiect de discutie sau de stiinta, ci numai de credinta.
Astfel, legile pozitive sunt considerate indiscutabile, puterea publica existenta, ca expresie a
divinitatii, inatacabila. Cu toate acestea trebuie sa amintim ca unele dintre aceste popoare, spre
exemplu indienii, chinezii, evreii, au adus contributii insemnate studiilor filosofice, mai ales in ceea
ce priveste morala.
Perioada antichitatii filosofiei dreptului grecesc este cunoscuta in maj multa masura de sofisti si
socrate.
Sofistii- dupa cum mentioneaza domnul profesor doctor Eugeniu Rabca “Intemeietorii ai
discursurilor politico-juridice . Sofistii au fost ganditori , care de regula afirmau conceptii filosofice,
politice si juridice diferite, a caror continut si metodologie prezinta o serie de elemente
commune.”12
Principale domenii de cercetare a sofistilor erau : problemele logicii , gneseologiei, retoricii , eticii,
politicii si dreptului. Iar pe baza la aceste teme , sofistii au analizat urmatoarele concepte.
Relativismul gneseologic al sofistilor - sofistii la aceasta tema mereu aveau o teorie
individualista .”Orice om detine o intelegere proprie a lucrurilor si cunoasterea acestora. Aceasta
intelegere are un caracter dynamic , in permanenta schimbare, faptul pentru care adevarul are un
caracter relative. “
Principalele idei politico-juridice ale sofistilor erau prezentate de urmatorii ganditori.
Protagoras- afirma ca echitatea si egalitatea era fundamentul principal.Dupa ce notiunea de
“virtute” se gasea in mai multe opera a marilor ganditori.

12
Eugeniu Rabca “Filosofia dreptului- Suport de curs” , Chisinau , 2016

pg. 8
 Dupa cum mentioneaza domnul profesor doctor Eugeniu Rabca “Callicles identifica legea cu
puterea , constituind , astfel , un temei al criticii stabilimentelor statale cu caracter democratic. Mai
mult ca atat Trasimacos impune dreptului si echitatii calificativului, putin suprinzator al sofistilor,
de atitudinea arbitrara sim asura a interesele celor , ce detin puterea.Legea ,echitatea reprezinta ,
astfel , o parere in permanenta modificare”.13

Subiectul 4.2 Filosofia dreptului in Evul Mediu si perioada

renasterii

In perioada Evului Mediu era perioada dedicate teologiei , pe atunci orice dreptate o executa
biserica , care cu puterea si intelepciunea lui Dumnezeu se luau decizii care va decide soarta unui
om , sau a intregii natiunii , in acea perioada se putea de o mai numit ca “perioada luminoasa a
religiei” , in care se decidea daca regale merita de a conduce tara , daca este timpul de a face o
noua cruciada , cine trebuie de ars viu , mai pe scurt , biserica era puterea suprema . De aceea
statul incerca sa imbunatateasca relatia cu biserica , deoarece toata lumea sau , aproximativ toata
lumea , aveau mai mare incredere in biserica decat in stat , de aceea statul a decis de a efectua o
transmitere a puterii sfinte catre rege , ca regale sa primeasca o oarecare simpatie si credinta din
partea poporului , deoarece pe umerii lui Dumnezei ia incredintat o parte a puterii sale .
In accesiunea institutiilor religioase catre putere putem delimita urmatoarele etape:
a)Comunitatile crestine timpurii- In perioada crestinismului se creau comunitati religioase , in care
viata comuna este instituita in baza unor principii :1)obligatia fiecarei personae de a
munci,2)Proprietate comuna asupra bunurilor materiale,3) Reparatia bunurilor in dependenta de
necesitati s.a.
b)Opozitia tacita- in aceasta etapa, cea mai potrivita caracteristica este un citat din Biblie , care
subliniaza “Fericiti voi cei saraci , ca a voastra este imparatia lui Dumnezeu”, “ Dati Cezarului cele
ale Cezarului , iar lui Dumnezeu , cele ale lui Dumnezeu14”. Ce ace are in vedere ca noi trebuie sa
lucram si de a da ce se cuvine lui Dumnezei , pentru a intra in imparatia sa .
c)Relatii de buna vecinatate- esenta acestei etape este de a crea biserica si statul relatii de buna
vecinatate.
d)Similititudini in interese-aceasta etapa este pentru a ameliora relatiile dintre biserica si stat si
dupa cum mentioneaza Apostolul Pavel”Pentru aceea, cel ce se impotriveste stapanirii se
impotriveste randuielii lui Dumnezeu. Iar cei ce se impotrivesc isi vor lua osanda 15”

13
Eugeniu Rabca “Filosofia dreptului- Suport de curs” , Chisinau , 2016
14
“Biblia . Sfanta a lui evanghelie “, dupa Luca , si dupa Marcu
15
“Biblia “ Epistola catre romanii a sfantului apostol Pavel

pg. 9
e)Recunoastera Crestinismului de catre stat- si in final esenta acestei etap consta in aceea ca statul
trebuie sa declare ca crestinismul este religia officiala a statului , ca acele doua puteri sa poata
colaboreze impreuna.

Subiectul 4.3 Filosofia dreptului in Perioada Moderna

In perioada moderna pentru filosofia dreptului a avut si un impact considerabil prin faptul ca in
aceasta perioada sau gasit ganditori care au inaintat metalitatea gandirii a filosofiei dreptului si
diferite teorii , cea mai evidente teorii este asupra contractului social , in care multi filosofi si-au
expus parerea in asupra acestui subiect , spre exemplu :
Thomas Hobbes care are urmatoarele pareri . In primul rand ca natura umana a omului nu este
sociala si nu este gata ca sa colaboreze cu alti oameni pentru un bine comun , ci doar dupa binele
sau propriu , dupa cum subliniaza Hobbes “Omul pentru om este lup” , cee ace da de inteles ca cel
mai mare inamic al omului este insasi omul , prin faptul ca el are limina un alt individ pentru a
scapa de concurenta si de a acapara mai multe bunuri . Iar pentru ca omenirea sa ajung la un nivel
mai dezvoltat in care fiecare sa se ajute reciproc , omul trebuie sa accepte contractual social , care
are urmatoarele cerinte , dupa opinia lui Hobbes :
a)Refuzul fiecarei personae la libertatea neangradita- cee ace semnifica de a se limita la drepturi
pentru a nu cauza prejudicii a altui om , mai pe scurt “libertatea ta se termina atunci cand se
incepe libertatea altui om16”.
b)Daca nu ne vom refuza la aceasta libertate neangradita , ne vom intoare la anarhia initiala , care
va duce pur si simplu la un haos.
c)Dupa cum evidentiaza domnul profesor-doctor Victor Zaharia “In urma refuzului fiecarei
personae la drepturile sale subiective, specific starii naturale , are loc transferarea drepturi
indivizilor catre stat”17.
d) Si in ultimul rand , ca statul de a emite legi pentru a nu permite reantorcerea anarhiei initiale. Si
pentru mentinearea relatiilor pasnice dintre oameni.
Dupa parerea lui Hobbes dreptul natural treuie sa aiba urmatoarele trasaturi :
a)Cauta si urmeaza pacea dintre ramuri.
b)Nu fa altuia ceea , ce tu nu doresti sa se faca tie.
c)Libertati egale.

16
John Stuart Mill
17
Victor Zaharia “Filosofia dreptului- Suport de curs” , Chisinau , 2016

pg. 10
 Jean-Jeacquie Rousseau opinia lui Rousseau despre natura omului se asimileaza cu opinia lui
Hobbes , ca omul de la natura sa are sete de a avea cele mai multe bunuri.Dupa cum afirma
Rousseau “Existenta proprietatii private impune omului , in cele din urma , tendinta de a trai din
contul altor personae” , cee ace incearca sa ne expuna Rousseau este ca razboaiele apar din cauza
proprietatilor private , si cel mai des a terenurilor de pamant , deoarece pamantul este cel mai
scump bun . Iar pentru a gasi o “reteta politica” in care omul sa se bucura de libertate si de viata ,
in care sa nu fie razboaie , el a gasit aceasta reteta in Teoria suveranitatii nationale
Teoria suveranitatii poporului – prin aceasta teorie Rousseau si-a gasit reteta perfecta pentru
“reteta politica” , deoarece ai poporul devine detinatorul de putere , iar statul sunt guvernati de
popor , pentru a da o definire mai clara a suveranitatii poporului , sau suveranitatii nationale ,
putem face trimitere la Constitutia R.M., iar conform articolului 2 “Suveranitatea nationala
apartine poporului Republicii Moldova , care o exercita in mod direct si prin organelle sale
representative, in formele stabilite de constitutie.” 18. Suveranitatea nationala se foloseste pana in
ziua de azi ca este socotita cea mai practica si potruvit regim de guvernare.

Concluzia

In concluzie doresc sa zic ca dupa cum vedem filosofia si dreptul au tare multe in comun , deoarece
fara bunele moravuri nu erau sa se faca dreptul , iar cu timplu filosofia dreptului so dezvoltat
considerabil , cea mai slaba perioada a filosofiei dreptului era pirioada Evului Mediu , in care statul
se putea de spus ca se subordona bisericii , iar cu timpul aceste doua puteri sau eglat . Dar picul
dezvoltarii filosofiei dreptului se socoate perioada Moderna , unde Rousseau a promovat Teoria
Suveranitatii poporului si alti scriitori contractual social .

Bibleografie

18
Constitutia Republicii Moldova , Chisinau , 1994

pg. 11
1Eugeniu Rabca “Filosofia dreptului- Suport de curs” , Chisinau , 2016
2 Biblia “ Epistola catre romanii a sfantului apostol Pavel
3) “Biblia . Sfanta a lui evanghelie “, dupa Luca , si dupa Marcu
4) Constitutia Republicii Moldova , Chisinau , 1994
5) Gheorghe Avornic “Tratat de Teoria Generala a Statului si Dreptului “Volum I, Chisinau , 2009
6) Storie c.”Compendiu de filosofia dreptului “Bucuresti:Editura Lumina Lex. 1999
7) https://advocate.ro/definitie_juridica_Drept_
8) Filosofia Dreptului, Note de Curs”, 2021

pg. 12