UNIVERSITATEA DE STAT

”BOGDAN PETRICEICU HAȘDEU” DIN CAHUL

REFERAT
TEMA: Amprentarea dactiloscopică

DISCIPLINA: Criminalistica

A elaborat: Constandachi Viorel, gr. D1902

A evaluat: Jitariuc V.

Anul elaborării: 2023

 Cuprins
1. Introducere..................................................................................................3
2. Noțiuni generale..... ...................................................................................3
3. Proprietățile desenului papilar...... .............................................................4
4. Destinația procesului înregistrării dactiloscopice..... .................................5
5. Situațiile necesare pentru amprentarea dactiloscopică...............................5
6. Etapele dactiloscopice în criminologie.......................................................6
7. Tehnica amprentării persoanelor................................................................6
8. Tipuri de amprentare..................................................................................6
8.1 Amprentarea cu tuş tipografic....................................................................7
8.2 Amprentarea chimică.................................................................................7
8.3 Amprentarea specială pentru examinarea porilor.......................................7
9. Eficacitatea expertizei amprentării dactiloscopice.....................................8
10. Comparațiile dactiloscopice.......................................................................8
11. Impresiunile papilare..................................................................................9
12. Concluzie....................................................................................................9
13. Bibliografie...............................................................................................10

2
 1. Introducere

Din momentul în care a început să conștientizeze apartenența sa la o comunitate socială,

omul a considerat că faptele antisociale au însemnat un pericol. Drept consecință, acestea au fost
incriminate, comiterea lor atrăgând anumite pedepse.

Odată cu trecerea timpului, dezvoltarea societății a dus inevitabil la înmulțirea și

diversificarea faptelor de origine antisocială, obligând statele să facă eforturi pentru a îmbunătăți
activitatea judiciară, în scopul combaterii acestor comportamente.

Stabilirea adevarului în cauzele supuse justiției se realizează prin intermediul

administrării de probe. Una din modalitățile de probațiune o constituie și identificarea
criminalistică. Aceasta se realizează prin mai multe metode specifice, poate cea mai importantă
dintre ele fiind identificarea dupa urmele digitale, palmare și plantare lăsate de infractor la fața
locului.

Dactiloscopia, o știință relativ nouă, dar cu o evoluție rapidă, este cea care asigură
ridicarea, procesarea, depozitarea și cercetarea impresiunilor digitale, în vederea identificării
persoanelor infractoare.

Dactiloscopia ajută la identificarea persoanelor înregistrate în cazierul judiciar și la

stabilirea antecedentelor penale ale acestora.

2. Noțiuni generale

Dactiloscopia (din greacă daktylos "deget" și skopia "examinare") este o metodă de

identificare a persoanelor, folosită în antropologie, medicină legală și criminalistică1 care se
bazează pe analizarea caracteristicilor reliefului papilar (amprentelor digitale).

În urma cercetărilor antropologului englez  Francis Galton a demonstrat că desenele

papilare digitale sunt strict individuale.

1
Dactiloscopie (dicționar juridic)

3
 Procedeul aplicat pentru obţinerea impresiunilor papilare este numit amprentare
dactiloscopică.

Înregistrarea dactiloscopică se face prin fixarea desenelor papilare de pe falangele celor

10 degete în fişa dactiloscopică, prevăzută cu rubrici pentru fiecare deget.

Un specialist în dactiloscopie se numește dactiloscop2. Descoperirea, relevarea, ridicarea,

examinarea și valorificarea urmelor și amprentelor papilare prin stabilirea identității persoanei de
la care provin, sunt activități ce presupun un nivel de calificare profesională ridicat, care nu poate
fi atins de oricine și într-un timp scurt.

3. Proprietățile desenului papilar

Utilizarea desenului papilar ca cea mai importantă metodă de identificare a persoanei se

datorează următoarelor proprietăți3:

 unicitatea desenului papilar, potrivit căreia amprentele se deosebesc între ele prin formă
și detalii caracteristice, al căror număr și varietate fac imposibilă întâlnirea a două
amprente identice (chiar și la aceeași persoană);
 fixitatea desenului papilar constă în menținerea tuturor detaliilor caracteristice ale
desenului papilar de la formarea sa în a 13-a săptămână de viață intrauterină și până la
moartea persoanei. Singura modificare, fără implicații în procesul identificării, o
reprezintă creșterea în dimensiuni a amprentei, pe măsura dezvoltării corpului;
 inalterabilitatea desenului papilar, determinată de faptul că, în mod normal, un desen
papilar nu poate fi modificat sau înlăturat;
 longevitatea  desenului papilar se explică prin aceea că încep să se formeze în luna a
treia de viață intrauterină și capătă forma definitivă în luna a șasea, rămânând
neschimbate privind forma și detaliile de construcție chiar și după moartea persoanei,
dispărând în cadrul procesului firesc de putrefacție.

2
Marele dicționar de neologisme, Florin Marcu, Editura Saeculum, 2000
3
„Conf. univ. dr. Pletea Constantin: Dactiloscopia – certitudine sau incertitudine” (PDF). Arhivat din original (PDF)
la 25 februarie 2013. Accesat în 17 septembrie 2013

4
 4. Destinația procesului înregistrării dactiloscopice
Masivul informaţional, creat în procesul efectuării înregistrării dactiloscopice de stat şi
gestionat de Ministerul Afacerilor Interne, este destinat pentru:

a) căutarea şi stabilirea identităţii cetăţenilor Republicii Moldova şi a străinilor

dispăruţi fără urmă;
b) stabilirea identităţii cadavrelor necunoscute;
c) stabilirea şi/sau confirmarea identităţii cetăţenilor Republicii Moldova şi a
străinilor, dacă aceasta nu este posibilă prin utilizarea altor mijloace;
d) prevenirea şi combaterea criminalităţii.4

5. Situațiile necesare pentru amprentarea dactiloscopică

Situaţiile în care se impune amprentarea dactiloscopică a persoanelor, pentru

comparaţie, sunt următoarele:

 când s-a pronunţat o condamnare penală;

 când se cercetează o infracţiune, învinuiţii (inculpaţii) în cauză vor fi amprentaţi cu
scopul de a li se compara impresiunile cu urmele ridicate de la faţa locului. La fel se va
proceda şi cu persoanele incluse în cercul de suspecţi, format pe parcursul cercetărilor;
 pentru compararea amprentelor digitale ale victimelor şi altor persoane care au avut acces
în câmpul infracţiunii, în vederea eliminării urmelor lor din grupul de urme papilare
relevate şi ridicate de la faţa locului;
 când este descoperit un cadavru cu identitate necunoscută, i se iau amprentele digitale în
vederea identificării şi pentru a fi comparate cu urmele papilare ridicate de la locul
săvârşirii infracţiunilor rămase cu autori necunoscuţi;
 când este descoperită o persoană cu identitate necunoscută se procedează la fel;
 când se solicită de către un cetăţean un certificat de cazier judiciar i se iau impresiunile
digitale pentru a se verifica dacă este înregistrat la cartoteca dactiloscopică decadactilară
sub alt nume şi dacă are antecedente penale.

4
HOTĂRÂRE Nr. 1310 din 31-10-2003, despre aprobarea Regulamentului cu privire la obţinerea, evidenţa,
păstrarea, sistematizarea şi utilizarea datelor dactiloscopice şi Listei funcţiilor deţinute de persoanele supuse
înregistrării dactiloscopice obligatorii

5
 6. Etapele dactiloscopice în criminologie

În criminologie, expertiza dactiloscopică are următoarele etape:

 căutarea și descoperirea urmelor papilare la fața locului;

 examinarea și interpretarea la fața locului a urmelor papilare;
 relevarea și ridicarea urmelor papilare descoperite la fața locului;
 prelucrarea și examinarea urmelor papilare ridicate;
 obținerea amprentelor papilare model de comparație;
 identificarea persoanei care a creat urmele papilare prin efectuarea unor examinări
dactiloscopice comparative.

7. Tehnica amprentării persoanelor

Prelevarea amprentelor papilare nu constituie o operaţie complicată, ea necesitând totuşi

o anumită obişnuinţă: este vorba de a derula o suprafaţă curbă şi moale (pulpa degetului) pe o
suprafaţă plană şi dură (fişa dactiloscopică).

Această operaţie are o mare importanţă căci ea este indispensabilă pentru a obţine
amprente de bună calitate, atât sub aspectul întinderii, cât şi al clarităţii pentru a facilita
examinarea şi clasificarea.

8. Tipuri de amprentare

Funcţie de materialele folosite şi scopul urmărit se practică trei tipuri de amprentare:

1. amprentarea cu tuş tipografic;

2. amprentarea chimică;
3. amprentarea specială pentru evidenţierea porilor crestelor papilare.

8.1 Amprentarea cu tuş tipografic

6
 Pentru a se obţine impresiuni de calitate este necesar ca mâinile să fie curate. Pe placa de
zinc sau de sticlă se pune o cantitate de tuş tipografic de mărimea unui bob de mazăre și cel care
ia impresiunile se va aşeza în faţă şi lateral în raport cu persoana amprentată. Cu o mână va
prinde pe rând fiecare deget de părţile laterale ale falangetei, iar cu a doua mână va prinde
porţiunea de la articulaţia dintre falangetă şi falangină şi va rula degetul pe placa de zinc,
apăsând în acelaşi timp pe vârful acestuia. După aceea, se va aplica amprenta fiecărui deget în
spaţiul liber, indicat pe fişa dactiloscopică.

8.2 Amprentarea chimică

Trusa de amprentare chimică este compusă dintr-o casetă metalică asemănătoare
uneituşiere pentru ştampile, iar în interior are o pâslă specială mai densă (dură), impregnată cu
osubstanţă chimică incoloră, aleasă în aşa fel încât să intre în reacţie şi să se înnegrească
rapidatunci când vine în contact cu substanţa de pe hârtia special impregnată pentru amprentarea
chimică.
Procedeul de amprentare este următorul: se roteşte degetul persoanei în cauză pe
pâslatrusei, se aşează apoi pe folia de hârtie special impregnată, după care se rulează pe aceasta,
astfel încât prin realizarea contactului dintre cele două substanţe (de pe pâslă şi de pe hârtie)
impresiunile apar într-o nuanţă de indigo foarte închis - aproape negru - similare
amprentelorluate cu tuş tipografic.
Amprentarea chimică este aplicată cu rezultate bune pentru luarea impresiunilor de

lavictimele infracţiunilor, în scopul efectuării comparaţiilor dactiloscopice de excludere.

8.3 Amprentarea specială pentru examinarea porilor

Pentru expertiza orificiilor porilor, amprentele de comparat se pot obţine şi prin rularea

degetelor sau punerea palmei direct pe suprafaţa unei sticle, creându-se în acest fel urmele

latente ale desenelor papilare, datorită grăsimii şi transpiraţiei existente pe creste.

9. Eficacitatea expertizei amprentării dactiloscopice

Expertiza amprentării dactiloscopice este foarte eficientă, deoarece poate rezolva următoarele
probleme:
 relevarea urmelor papilare latente de pe diferite obiecte;

7
  identificarea persoanei care a lăsat urmele papilare incriminate;
 identificarea persoanelor și cadavrelor cu identitate necunoscută aflate în
cartotecile antropoligice;
 identificarea persoanelor care și-au dat o identitate falsă;
 verificarea semnăturilor depuse prin punerea degetului de către persoanele
analfabete.

10.Comparațiile dactiloscopice
Dactiloscopia, ca și celelalte ramuri ale criminalisticii care folosesc examinările
comparative în scopul identificării, utilizează anumite puncte caracteristice sau elemente
individuale ce aparțin amprentelor care fac obiectul examinărilor.

Comparațiile dactiloscopice se efectuează, de regulă, în următoarele situații:

 confruntarea urmelor papilare descoperite și ridicate de la locul comiterii

infracțiunii cu amprentele papilare obținute de la victime sau de la persoane care
în mod normal aveau acces în câmpul infracțiunii, pentru a constata care din
urmele descoperite sunt străine de personalul menționat. În limbajul dactiloscopic
sunt denumite comparații de excludere sau mai simplu, excluderi;
 compararea urmelor ridicate de la locul faptei cu colecția de urme rămase în
evidența de la infracțiunile comise anterior și ai căror autori au rămas
neidentificați, în scopul stabilirii faptului dacă același autor – rămas necunoscut -
a comis și fapte ce se reclamă în prezent. Acestea se numesc comparații de
conexare;
 compararea urmelor ridicate de la locul faptei cu amprentele papilare de pe fișele
cartate în cartotecile decadactilare sau monodactilare după formulele desenelor
papilare în scopul identificării autorului faptei. Asemenea operații sunt cunoscute
sub denumirea de verificări în cartotecile dactiloscopice;
 compararea urmelor papilare ridicate de la fața locului cu amprentele papilare
(digitale și palmare) care au fost obținute de la persoanele pentru care sunt
suspiciuni întemeiate că ar fi comis infracțiuni ce fac obiectul cercetării în

8
 derulare. În limbajul curent acestea sunt denumite comparații cu cercul de
suspecți;
 comparările în procesul efectuării expertizei dactiloscopice, se realizează în
stadiul în care verificările anterioare au condus la ipoteza că urmele prezintă
elemente de asemănare cu amprentele unei persoane, și au ca rezultat formularea
unei concluzii certe de identificare sau de deosebire.

11.Impresiunile papilare
În cadrul expertizei dactiloscopice se compară și impresiunile papilare atunci când se
pune problema identificării unor cadavre sau a stabilirii adevăratei identități a unei persoane care
folosește mai multe nume.
În cercetarea criminalistică, impresiunile papilare constituie modele de comparație
(martori) și în funcție de calitatea lor, identificarea se realizează mai repede sau mai lent ori nu
poate fi realizată.
Pentru a fi utile în procesul de comparație, modelele trebuie să întrunească:
 să se cunoască cu certitudine obiectul sau persoana de la care provin;
 să fie obținute în condiții cât mai apropiate de cele în care s-a format urma
infracțiunii, iar când aceste condiții se cunosc, să se realizeze în mai multe modele
și variante diferite;
 modelele pentru comparație obținute de la obiecte să fie create cu părțile cu care
se presupune că s-au produs urmele;
 modelele pentru comparație să reproducă cât mai multe elemente caracteristice ale
factorului creator.

12.Concluzie
În marea majoritate a cazurilor expertizele dactiloscopice au ca obiect identificarea
infractorilor care au lăsat urme papilare la fața locului. În aceste situații sunt efectuate comparații
dactiloscopice între fotogramele urmelor papilare în litigiu și impresiunile papilare ale
persoanelor incluse în cercurile de bănuiți sau aflate în cartotecile dactiloscopice.
În cadrul acestei operații de comparație, atenția dactiloscopului este concentrată asupra
elementelor generale ale desenului papilar și orice apreciere greșită a acestora se poate solda cu

9
nedescoperirea fișei căutate. Erorile apărute în decursul verificărilor în grupele mai mari de
amprente pot genera serioase întârzieri în procesul de identificare a făptuitorului.

13.Bibliografie
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Dactiloscopie#cite_note-9
 https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=110440&lang=ro
 HOTĂRÂRE Nr. 1310 din 31-10-2003, despre aprobarea Regulamentului cu
privire la obţinerea, evidenţa, păstrarea, sistematizarea şi utilizarea datelor
dactiloscopice şi Listei funcţiilor deţinute de persoanele supuse înregistrării
dactiloscopice obligatorii
 https://www.studocu.com/en-us/document/soka-university-of-america/c2150-606-
exam-dumps-pdf-questions-with-accurate-answers/247931624-amprentarea-in-
criminalistica/13139442
 https://ru.scribd.com/document/89789156/Tehnica-Amprentarii-Pesoanelor-in-
Viata-Si-a-Cadavrelor#
 https://www.creeaza.com/tehnologie/criminalistica/EXPERTIZA-
DACTILOSCOPICA434.php
 https://ru.scribd.com/document/398128862/Dactiloscopice
 https://www.scrigroup.com/educatie/sociologie/IDENTIFICAREA-
PERSOANELOR-DUPA52574.php

10