UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE SI DREPT

LUCRARE DE
LICENŢĂ

Coordonator ştiinţific: Absolvent

Profesor universitar - Diaconu Dumitru Necula Cristina-Elena

2019
 UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE SI DREPT

Tactica efectuării percheziţiei

Coordonator ştiinţific Absolvent

Profesor Universitar- Diaconu Dumitru Necula Cristina-Elena

Piteşti
2019

2
 CUPRINS

Capitolul 1.Importanţa, reglementarea procesual-penală si pregătirea percheziţie

1. Aspecte introductive..............................................................................................................6
1.1 Importanţa percheziţiei şi a ridicării de obiecte si de înscrisuri.......................................6

2.Pregatirea percheziţiei………………………………………………………………………6

2.1.Stabilirea obiectivelor percheziţiei……………………………………………………..6

2.2.Cunoasterea locului percheziţiei………………………………………………………..7

2.3.Cunoasterea persoanei la care se va efectua percheziţia……………………………….7

2.4.Stabilirea momentului efectuarii perchezitiei…………………………………………...7

2.5.Pregatirea mijloacelor tehnice necesare efectuarii percheziţiei…………………………8

2.6.Formarea echipei care va efectua percheziţia…………………………………………...8

Capitolul II . Reguli tactice de efectuare a percheziţiei

1.Aspecte privind psihologia percheziţiei…………………………………………………….9

1.1.Psihologia organului judiciar care face percheziţia………………………………….9

1.2.Psihologia persoanei percheziţionate………………………………………………..10

2 .Deplasarea si intrarea la locul perchezitiei………………………………………………12

2.1.Deplasarea la locul percheziţiei………………………………………………………12

2.2.Intrarea la locul percheziţiei………………………………………………………….12

3.Primele masuri luate la locul percheziţiei…………………………………………………..13

4.Reguli tactice aplicate in efectuarea percheziţiei propriu-zise……………………………..14

4.1.Reguli comune cu caracter tactic……………………………………………………14

3
 4.2.Descoperirea ascunzătorilor………………………………………………………….15

4.3.Ridicarea obiectelor descoperite cu ocazia percheziţiei……………………………...16

5.Fixarea rezultatelor percheziţei…………………………………………………………….16

5.1.Consemnarea in procesul verbal……………………………………………………….16

5.2.Fixarea prin fotografie…………………………………………………………………18

5.3.Desenul-schiţă…………………………………………………………………………19

5.4.Inregistrarea pe bandă videomagnetică………………………………………………..19

Capitolul III .Particularităţi privind efectuarea diferitelor categorii de percheziţii..

Ridicarea de obiecte si de înscrisuri

1.Percheziţia corporală………………………………………………………………………19

1.1.Percheziţia preliminară…………………………………………………………….20

1.2.Percheziţia obiectelor de îmbracaminte……………………………………………20

1.3.Percheziţia corpului ca atare……………………………………………………….21

2.Percheziţia domiciliară……………………………………………………………………22

2.1.Percheziţia încăperilor sau a locurilor inchise………………………………………22

2.2.Percheziţia locurilor deschise……………………………………………………….24

3 .Percheziţia informatică………………………………………………………………….25

4.Alte categorii de percheziţie………………………………………………………………26

5.Ridicarea de obiecte si înscrisuri………………………………………………………….27

Anexe…... …………………………………………………………………………………..29

Bibliografie

4
 Introducere
Am ales această temă,deoarece mi-a captat atenția și mi-a ridicat un grad de
curiozitate.Lucrarea este structurată în 4 capitole.

Primul capitol este unul teoretic, analizând aspectele legate de importanța, scopul și
reglementările percheziției. Al doilea capitol conține aspecte practice, făcând referire la reguli
tactice de efectuare a percheziției, analiza aspectelor psihilogice și modul de fixare al
rezultatelor . Cel de-al treilea capitol conține aspecte privind efectuarea categoriilor de
percheziții, şi ridicarea de acte și de înscrisuri.

Percheziția este o activitate tactică desfășurată de către organele judiciare în scopul

descoperirii și ridicării obiectelor, documentelor sau a diferitelor valori ce prezintă importanţă
pentru cauza cercetată, precum și în vederea descoperirii persoanelor care se ascund de
răspunderea penală. Totodată, percheziția are menirea de a asigura repararea prejudiciului
cauzat prin săvârșirea infracțiunii.

Ca activitate tactică, percheziția pe de o parte constituie un mijloc eficace în procesul

descoperirii în obiecte, de valori, înscrisuri de mare importantă pentru evidențierea vinovăției
infractorului, iar pe de altă parte, reprezintă și o imixtiune în drepturile cetățenilor, o
constrângere a persoanelor percheziționate în exercitarea drepturilor lor de folosință a unor
clădiri sau porțiuni de teren.

Înainte de a se hotărî asupra efectuării percheziției, organul judiciar trebuie să dispună

de suficiente date referitoare la caracteristicile obiectelor, valorilor sau ale actelor căutate,
despre însușirile persoanelor urmărite, în legătură cu persoana care le deține și locul în care s-
ar putea afla.
După stabilirea clară a celor de mai sus, urmează să stabilească metodele tactice de
efectuare propriu-zisă a percheziției, mijloacele materiale necesare, timpul în limitele căruia
să fie îndeplinită, persoanele participante ținând cont de limitele prevăzute de lege de la
începutul percheziției până la finalul acesteia.

Actul procedural al percheziției este efectuat frecvent în practică, importanța sa în

cadrul anchetei penale putând fi în unele cazuri covârşitoare.

5
 CAPITOLUL I

Importanţa şi pregătirea percheziției

1.Aspecte introductive

Potrivit reglementărilor în vigoare, percheziția este un act procedural destinat căutării și

ridicării unor obiecte care conțin urme ale unei infracțiuni, a corpurilor delicate, a
înscrisurilor ,fie cunoscute sau necunoscute organului judiciar, și care pot servi la aflarea
adevărului.

1.1.Importanț a percheziț iei și a ridicării de obiecte și de înscrisuri

În literature de specialitate se subliniază importanța percheziției, determinate de faptul

că, în multe împrejurări, ea devine decisivă în soluționarea cauzei penale, prin obținerea
probelor necesare pentru stabilirea faptelor sau împrejurărilor în care a fost săvârșită
infracțiunea, dar și pentru identificarea autorului infracțiunii.1

Percheziția are un rol particular, rezultând din faptul că în interesul major al justiției,
organele de urmărire penală au posibilitatea să efectueze acest act chiar și în condițiile în
care, aparent, ar însemna o încălcare a inviolabilității domiciliului, a persoanei sau a
secretului corespondenței, cum este cazul infracțiunilor flagrante.

Ridicarea de obiecte și de înscrisuri prezintă aceeași importanță pentru soluționarea

cauzei penale.

2.Pregătirea percheziț iei

2.1.Stabilirea obiectivelor percheziț iei

Determinarea cu precizie a scopului percheziției se face în funcție de infracțiunea

cercetată(omor,furt etc),ceea ce presupune că organul judiciar să aibă o reprezentare suficient
de clară asupra naturii obiectelor sau înscrisurilor căutate.

În formarea imaginii despre obiectele căutate,organul judiciar este obligat să țină

seamă de caracteristicile lor generale,cum ar fi :formă,dimensiunea,structura,de valoarea și
mai ales de posibilitatea de ascundere,de distrugere rapidă etc.

2.2.Cunoașterea locului percheziț iei

O regulă ce trebuie respectată cu strictețe în cazul percheziției,este aceea de a cunoaște

cu exactitate locul în care urmează a se efectua percheziția,în special cea domiciliară,excepție
făcând infracțiunile flagrante în care percheziția poate fi efectuată de îndată.

Cunoașterea locului percheziției trebuie să țină seama dacă locul este închis sau
deschis.Astfel:

1 A se vedea C.Bulai ; N.Volonciu, “Tratat de drept procesual penal” , Ed.Paideea,Bucuresti,1996

6
 a)în cazul locurilor închise ne interesează adresa exactă
(strada,numărul,scara,etajul,apartamen-tul),particularități de construcție,eventualele
modificări sau amenajări făcute pe parcurs de locatari,posibilitățile de intrare sau de
ieșire,altele decât cele obișnuite,persoanele care domiciliază sau locuiesc temporar la adresa
respectivă,vizitatorii frecvenți,vecinii,numărul de telefon etc.

b)în cazul locurilor deschise ne interesează dispunerea,suprafața,particularitățile topografice

ale solului,eventualele construcții aflate pe acest loc,drumurile și căile de acces,persoanele
cărora le aparțin etc.

2.3.Cunoașterea persoanei la care se va efectua percheziț ia

În mod normal,cunoașterea se referă la personalitate,la gradul de cultură,profesie și

funcția exercitată,viața de familie,pasiunile,muncile din gospodărie pe care se pricepe să le
facă,raporturile cu vecinii etc.2

De asemenea,vor fi cunoscute și persoanele care locuiesc cu cel care va fi percheziționat,

indiferent dacă acestea fac parte din familie sau sunt chiriași,precum și rudele cu care întrețin
relații strânse si pe care le frecventează mai des.Acest lucru se impune datorită unor
presupuneri întemeiate că obiectele căutate pot fi ascunde la rudele sau prietenii apropiați.

2.4.Stabilirea momentului efectuării percheziț iei

Stabilirea momentului cel mai potrivit de efectuare a percheziției are o semnificație

deosebită pentru reușita acestui act procedural.3

Alegerea momentului propice percheziției,se face în funcție de particularitățile fiecărui

caz în parte,de necesitatea efectuării ei în mod inopinant,cât mai operativ și în condiții de
natură să asigure descoperirea abiectelor sau mijloacelor materiale de probă pe care
anchetatorul se așteaptă să le descopere.

Sunt situații în care percheziția trebuie mânuită în scop tactic,deși se deţin date sigure
cu privire la existența obiectelor și chiar a locului în care sunt ascunse,însă descoperirea
lor,este destul de dificilă.Această amânare are rolul de a face persoana care trebuie
percheziționată să creadă că nu va mai fi,să o liniștească, și astfel,să fie determinate să
renunțe la ascunderea obiectelor.4

Există și situații în care percheziția trebuie făcută urgent.În cazul infracțiunilor de luare
de mită sau specula ,percheziția se efectuează de îndată, practice ea reperezentând principalul
mijloc de obținere a probelor.

2.5.Pregătirea mijloacelor tehnice necesare efectuării percheziț iei

2 I.Neagu , “Drept procesual – Tratat” , Ed.Global Lex,Bucuresti,2002

3 A se vedea Noul Cod Penal
4 Vasile Berchesan,”Cercetarea penala-Criminalistica teorie si practica” ,Ed. Icar ,2011

7
 Pentru efectuarea percheziției se apelează,de regulă,la aceleași mijloace tehnico-
științifice folosite în cercetarea la fața locului,majoritatea dintre ele găsindu-se în trusele
criminalistice universale sau în dotarea laboratoarelor criminalistice mobile.

În primul rând,sunt necesare surse de iluminare,lampi cu radiații infraroșii și

ultraviolete,rulete pentru măsurarea dimensiunilor,truse de chei pentru deschiderea ușilor,a
obiectelor de mobilier,diverse unelte(ciocan,patent,levier etc).
În al doilea rând,pentru descoperirea obiectelor ascunse este nevoie de stetoscoape,sonde
metalice,de sonde electromagnetice sau de magneți puternici,folosiți pentru scoaterea
obiectelor metalice din bălți,fântâni,ape curgătoare etc.

Totodată,se folosesc și diferite tipuri de detectoare,cum ar fi :cele de metale,de

cadaver,detectoarele cu ultraviolete.Se folosesc la nevoie și aparate Roentgen
portabile,utilizate în examinarea interiorului unor corpuri,la examinarea cu ajutorul radiațiilor
gamma,dacă există indicii că obiectele au fost ascunse în elemente de construcții.

De asemenea,în cadrul mijloacelor tehnice va fi inclusă și aparatura de fotografiat,filmarea

și înregistrarea video magnetică, necesară fixării rezultatelor percheziției.

2.6.Formarea echipei care va efectua percheziț ia

Organul judiciar care efectuează și conduce percheziția va trebui să formeze o echipă

dintr-un număr suficient de personae care să-l ajute la căutarea obiectelor sau înscrisurilor
,precum și asigurarea pazei locului percheziționat,în funcție de gradul de dificultate al
acestuia,de mărimea lucurilor sau terenurilor percheziționate.Aceste personae sunt de regulă
polițiști și trebuie a fie informați asupra scopului percheziției, a particularităților
locurilor,fiecare urmând a primii sarcini precise.

Dacă este nevoie,în echipele formate vor fi incluși specialiști din diverse
domenii(construcții,mecanică etc),precum și reprezentanți ai organizațiilor de stat,dacă
percheziția se efectuează la sediile unor instituții sau inteprinderi.

În cazul căutării de obiecte sau înscrisuri considerate secrete de stat, precum și a

percheziţionării unor locuri supuse unui regim special,magistratul trebuie să aibă în vedere
includerea în echipa formată numai a persoanelor care au acces în astfel de locuri,la datele
secrete,ele trebuind să promită că nu vor divulga datele care nu au legătură cu fapta
investigate. 5

5 C.Aionitoaie,V.Berchesan si I.Butoi,”Tratat de tactica criminalistica”,Academia de politie

“Al.I.Cuza”,Ed.Carpati,Craiova,1992

8
 CAPITOLUL II

Reguli tactice de efectuare a percheziției

1.Aspecte privind psiholigia percheziț iei

Factorii de natură psihică sunt unii dintre cei mai importanți pentru reușita unei
percheziții, factori a căror cunoaștere de către organul judiciar este absolute necesară.

Problematica psihologiei stabilește cu exactitate încă de la început, distincția dintre psihologia

persoanei care efectuează percheziția și psihologia celui percheziționat.
În această “confruntare”se constată că nu numai organul de urmărire penală caută să
sesizeze modul de gândire și de acțiune al celui percheziționat, ci și persoana percheziționată,
mai ales dacă este vorba despre o persoană “versată”. Aceasta va încerca să se pună în poziția
persoanei venite să percheziționeze, în momentul ascunderii obiectelor.

1.1.Psihologia organului judiciar care face percheziț ia

Psihologia organului judiciar care face percheziția trebuie definită printr-un simț bine
dezvoltat de observație, o putere deosebită de atenție și concentrare, o intuiție extrem de
rapidă,precum și capacitate sporită de analiză și sinteză. 6Trebuie de asemenea să fie
perseverant,ordonat , foarte calm și chiar să dea dovadă de rezistenţă fizică,în cazurile
percheziției de lungă durată.

Spre deosebire de importanța percheziției pentru aflarea adevărului,este evidentă

necesitatea urmăririi de către organul judiciar a unei conduite guvernate de reguli
generale,comune tuturor acestor acte procedurale.

În acest sens menționăm:

a) Examinarea minuțioasă și observarea permanentă – presupune dirijarea atenției spre o

percepție mult mai bună,completă,atât a persoanei percheziționate,cât și a particularităților
locului în care este desfășurată percheziția ;7

b) Menținerea stabilității atenției – presupune evitarea monotoniei,printr-o anumită variație

în cercetare,precum și prin efectuarea de pause pentru odihnă,dar nu într-o manieră comună ;

c) Adaptarea rapidă la situații concrete – organul de urmărire penală trebuie să fie pregătit,în
orice moment,să renunțe la versiunile inițiale,îndreptându-și atenția într-o altă direcție care se
dovedește corespunzătoare realității ;

d) Perseverență,calmitate și răbdare – presupune incompatiblitatea ori repulsia față de

anumite lucruri sau obiecte.

6 T.Bogdan , “Curs de psihologie judiciara”,Tipografia invatamantului,Bucuresti,1957, ; B.I.Popov ,

“Perchezitia”,Ed.Stiintifica ,Alma-Ata,1959,p.7
7 L.Mircea, „Criminalistica” ,Ed.Lumina Lex,Bucursti,1998.

9
 Exemplu:Obiectele de aur de 24 k furate dintr-o bijuterie,au fost ascunse în pampersul
murder al unui copil,crezându-se că organul de urmărire penală va avea rețineri să caute în
locul respective,din cauza repulsiei firești.8

1.2. Psihologia persoanei percheziț ionate

Această psihologie oferă elemente foarte importante pentru orientarea cercetării,elemente
pe care organul judiciar trebuie să le aibă în permanență în vedere,deoarece pot contribui
direct la reușita percheziției.

În momentul desfășurării percheziției,persoana în cauză va traversa o stare emoțională

specifică.

Tensiunea psihică crește cu atât mai mult cu cât obiectele sau înscrisurile căutate se află la
domiciliul sau asupra persoanei percheziționate.În momentul în care organul de urmărire
penală se apropie de locul în care se găsesc obiectele sau înscrisurile,tensiunea psihică este
foarte pronunțată9.
Principalele manifestări determinate de stările de tensiune psihică,se pot sesiza direct de
către organul care face percheziția.Acestea pot fi:

a) dereglarea respirației și a emisiei vocale ;

b) modificarea activității cardiovasculare ;

c) schimbarea expresiei normale a feței ;

d) efectuarea de mișcări,de gesture sau acțiuni nefirești ;

e) modificarea timpului de latență,individual răspunzând cu întârziere ,iar alteori

bâlbâindu-se.
Aceste manifestări diferă de la persoană la persoană.Sunt persoane care dau dovadă de
mult calm și indiferență,până în momentul în care organul de urmărire penală se apropie de
locul de ascundere a corpului delict,când începe să aibă o stare de agitație,să vorbească fără
rost,ori să atragă atenția asupra altor lucruri.Alte personae reacționează invers,fiind aparent
destinese,până în momentul critic,când devin brusc tăcute.

Există persoane care protestează sau susțin că percheziția nu are rost să se facă,ei fiind
oameni cu frica lui Dumnezeu,susținerile amplificându-se pe măsură ce anchetatorul se
apropie de locul în care se găsesc obiectele sau înscrisurile căutate.
Protestele fac referire la “încalcarea drepturilor omului”,cunoscându-se sensibilitatea unor
anchetatori la asemenea argumente.
Sunt persoane care insistă cu orice preţsă fie verificate diverse încăperi sau obiecte.Această
situație se poate interpreta fie ca o determinare a organului penal de a nu căuta în acele

8 Pentru mai multe exemple a se vedea Emilian Stancu, “Tratat de criminalistica” ,Editura Universul
Juridic,Bucuresti 2004,Editia a III-a revazuta si adaugita.
9 L. Mircea, ”Criminalistică”, Ed. Lumina Lex, București 2010

10
locuri,fie ca o încercare de distragere a atenției.De asemenea nu se exclude varianta
sincerității persoanei percheziționate.

Exemplu: Un infractor a ascuns banii furați de la un magazin într-o umbrelă,pe care a

lăsat-o în dormitor,rezemată de pat,în loc să fie pusă în cuier,ceea ce a atras imediat atenția.

Există situații în care obiectele nu pot fi descoperite de la început. Într-o situație ca

aceasta se poate constata o relaxare a persoanei percheziționate,dar după reluarea căutării,în
locul percheziționat anterior,aceasta devine brusc agitate,încercând uneori chiar să se
împotrivească.
Exemplu : În urmă reviziei contabile făcute asupra gestiunii numitului A.D. din comuna X
,s-a stabilit o lipsă în gestiune de aproape un million lui.Efectuându-se o percheziție
domiciliară la cel menționat,rezultatul acesteia a fost negativ.Continuându-se percheziția în
curte și în casă,s-a observat o stare de neliniște la cel percheziționat în momentul în care
polițiștii au sesizat prezența cuștii câinelui.Câinele și cușca au fost date la o parte,s-a săpat
sub ea,găsindu-se o cantitate de 5 kg de aur,cumpărat din banii lipsă din gestiune.
Din punct de vedere tactic,pentru dejugarea manevrelor inteprinse de cel
percheziționat,este indicat ca organul judiciar să adopte o atitudine sobră,reținută,să nu
acționeze imediat,demonstrând că este sigur pe el și dorește să ducă percheziția la bun sfârșit.

2.Deplasarea și intrarea la locul percheziț iei

2.1.Deplasarea la locul percheziț iei

Atenție,pentru a se asigura caracterul inopinant al acțiunii,astfel încât persoana

percheziționată să fie abordată prin surprindere,fără a avea timp să înlăture obiectele sau
înscrisurile vizate de organul judiciar,ori să dispară de la domiciliu.

Mașina cu care se deplasează membrii echipei de percheziție nu va fi oprită în dreptul

intrării în imobilul în care se va face percheziția,ci la o distanță mai mare,în fuctie de anumite
criterii.

În cazul perchezițiilor făcute la blocurile cu multe etaje,liftulva fi oprit cu un etaj mai

jossau mai sus față de locul apartamentului,preferabil fiind că o parte din echipă să urce pe
scări, în măsură posibilităților.10 În ceea ce privește deplasarea la locul percheziției,aceasta
trebuie pregătită cu foarte mare atenţie.

În apartamentele sau casele în care se află câini de pază,trebuie găsită o soluție de

liniștire a acestor animale.

Se reține de la sine că înainte de pătrunderea în imobil,vor fi luate toate măsurile necesare

de pază a întăririlor,de înlăturare a oricăror posibilități de părăsire a locului percheziționat.

2.2.Intrarea la locul percheziț iei

Intrarea la locul percheziției se face diferit,de la caz la caz.De regulă,se sună sau se bate
la ușă,membrii echipei așezându-se în așa fel încât pe vizor să fie văzută o singură persoană.

10 A.Ciopraga si I.Iacobuta, “Criminalistica” , Ed.Chemarea,Iasi,1992

11
 În cazul în care ușa nu va fi deschisă,din cauză că persoana refuză acest lucru sau că nu
este nimeni în casă,se procedează diferit.Dacă organul sesizează că nu este nimeni
acasă,acesta are obligația de a se informa la vecini dacă persoana căutată este sau nu acasă și
ce amănunte știe despre ea.

În eventualitatea în care nu este nimeni în casă,se procedează la deschiderea ușii în

prezența unui reprezentant al persoanei percheziționate,a responsabilului comitetului de
locatari,a unui vecin cu capacitate deplină de exercițiu sau chiar a unui delegate al Primăriei.

În cazul în care se constata ca este cineva în locuința sau în încăpere,se va trece la forțarea
ușii,după ce în principiu s-a atras atenția acestui lucru,precum și asupra calității organului
care efectuează percheziția.

Există situații în care cel din locuință răspunde,dar din diferite motive nu deschide ușa
imediat.Această întârziere este datorată uneori chiar de persoana care urmează a fi
percheziționată,pentru a putea ascunde obiectele compromițătoare,de a putea scăpa de ele
într-un fel sau altul,sau chiar de a putea să fugă.

În cazul indivizilor periculoși,a unor recidiviști că de exemplu,se va proceda la

pătrunderea forțată,fără întârziere,la locul care urmează a fi percheziționat.

Operațiunea de pătrundere la locul unde urmează a fi făcută percheziția se face în

prezența martorilor asistenți,care sunt chemați să participle la efectuarea percheziției ,sau
apărătorului . 11

In ceea ce privește efectuarea perchezițiilor la locul de muncă al persoanei,se va apela la

ajutorul conducătorilor patronilor care au dreptul să permită intrarea în inteprindere sau
instituție.Aceste persoane vor fi înștiințate să nu dezvăluie imediat scopul cu care s-a
prezentat organul judiciar.

3.Primele măsuri luate la locul percheziț iei

După intrarea la locul percheziției,liderul echipei de percheziție are obligația de a-şi

prezenta legitimația de magistrate sau de de polițai,iar daca este necesar trebuie să prezinte
autorizația de procurer în vederea efectuării percheziției, conform Codului de Procedură
Penală.12

Înainte ca percheziția propriu-zisă să înceapă,se impune luarea unor măsuri cu caracter

preliminar,după cum urmează:

a) Inspectarea rapidă a întregului loc de percheziție:

-se ține seamă în special de inspectarea sobelor,aragazelor,mașinilor de spălat,wc-

urilor,tuburilor de aruncat gunoiul,și a tuturor instalațiilor ce ar putea fi folosite în vederea
distrugerii obiectelor sau înscrisurilor ;

-în zilele noastre este posibilă comunicarea cu diverși complici prin aparatură
telefonică mobile.

11 In acest sens a se vedea Em.Stancu , “Criminalistica: ,vol II ,Ed.Actami.,Bucuresti,1995

12 A se vedea Noul Codul de Procedură Penală,Legislatie consolidata si index 1 septembrie 2016

12
 b) Luarea măsurilor de contracarare a oricărei acțiuni violente

-din momentul în care percheziția a fost începută și pe tot parcursul ei,organul de

urmărire penală trebuie să fie pregătit să contracareze orice acțiune violentă a persoanei
percheziționate,mai ales în momentul în care aceasta este înarmată ;

-trebuie să se țină seamă și trebuiesc prevenite eventualele încercări de sinucidere.

c) Strângerea tuturor persoanelor găsite la locul percheziției într-o singură încăpere ori
într-un spațiu limitat,inclusiv a persoanelor care dorm. În această categorie nu intră minorii și
nici bolnavii, ei nepărasind locul percheziției până la finalizarea acesteia

Toate persoanele aflate la locul percheziției domiciliare vor fi legitimate și interogate în

privința scopului ori calității aflării în acel loc.La fel se procedează și cu persoanele care vin
după ce actul de percheziție a fost început.

Persoanele aflate în interes de serviciu,ca de exemplu poștașul,angajați ai RENEL-ului

etc sunt exceptate de la această măsură, dar nu li se dă voie să ia contact direct cu persoana
percheziționată.

În funcție de natura faptei respective,mai ales în cazul infracțiunilor de flagrante,se va

recurge la percheziția corporală a persoanei găsite la locul percheziției.

d)Studierea atentă și familiarizarea cu locul ce va fi percheziționat

Persoana la care se face percheziția va fi interogată în vederea aflării destinației

fiecărei încăperi,la cei care le locuiesc sau care le folosesc,precum și cu privire la
aparatura,mobilierul și instalațiile existente în acel loc.

După recunoașterea locului percheziționat,până la verificarea lor efectivă,încăperile

vor fi încuiate,iar mobilierele prevăzute cu încuietori vor fi închise.După închiderea tuturor
obiectelor,cheile vor fi luate de la persoana la care se face percheziția domiciliară,asigurându-
se că nu dețin alte chei de rezervă.

e)Organizarea percheziției propriu-zise

După luarea tuturor măsurilor preliminare,conform planului stabilit în vederea
efectuării percheziției,fiecare membru al echipei primește sarcini exacte de la conducătorul
echipei.

Vor fi complete măsurile destinate blocării intrărilor și ieșirilor și vor fi puse sub control
alte posibilități de comunicare cu exteriorul,ca de exemplu telefonul,interfonul,soneriile etc.

4.Reguli tactice aplicate în efectuarea percheziț iei propriu-zise

4.1. Trebuie reținut că efectuarea unei percheziții se raportează la natura și

particularitățile locului cercetat.Indiferent de aceste particularități,tuturor perchezițiilor le
sunt comune câteva reguli cu caracter tactic.13

13 Alămoreanu S. ,Criminalistică , Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2000

13
 Dintre aceste reguli,vom reține în primul rând regulile de bază ale percheziției
domiciliare,reguli care într-un mod specific,pot fi adaptate și percheziției corporale.Așadar
avem:14

a) Percheziția se efectuează cu minuțiozitate – durata cercetării va fi în funcție de natura

obiectelor care trebuie descoperite.Se desfășoară diferit de la caz la caz : într-un fel se
procedează în cazul căutării unor obiecte furate (haine,autoturisme,telefoane etc) și altfel se
va proceda în ipoteza căutării unor obiecte de valoare cu volum mic (bani,bijuterii etc)ori a
unor înscrisuri.Se are în vedere și posibilitatea dezmembrării sau fragmentării obiectelor
furate.

b) Percheziția se desfășoară sistematic – se ține seama de cercetarea detaliată a fiecărei

încăperi,a instalațiilor sanitare,a mobilierului sau orice alt obiect casnic ce ar putea ajută la
ascunderea obiectelor căutate.

Direcția din care se face cercetarea trebuie stabilită:fie se începe de la dreapta,fie de la

stânga intrării.În cazul în care percheziția este făcută de mai multe persoane ,aceasta se
efectuează “intamplator”,pornindu-se de la intrare la dreaptă,la stânga,de-a lungul camerelor
și abia apoi spre centru încăperilor.

Dacă echipă de percheziție dispune de personal suficient,percheziția poate fi efectuată

paralel ,făcându-se concomitant în mai multe încăperi.

c) Observarea permanentă a persoanei percheziționate -observarea persoanei

percheziționate în mod normal este făcută de organul de urmărire penală care conduce
percheziția sau de către o persoană cu experiență în materi.

Dacă organul constată accentuarea tensiunii emoționale în momentul examinării unei

încăperi,a unui anumit obiect sau schimbarea persoanei în momentul trecerii dintr-o încăpere
în altă, se va insistă asupra locurilor respective,persoana percheziționată fiind pusă să dea
detalii referitoare la această,putându-se astfel observă modul în care reacționează.

d)Percheziția se efectuează conform prevederilor legale – pe întreaga perioadă de

desfășurare a percheziției,din momentul intrării la fața locului și terminând cu ridicarea
obiectelor,cu fixarea rezultatelor percheziției ,organul de urmărire penală,sub conducerea
căruia se desfășoară acest act, va veghea la respectarea neabătută a legii.

Magistratul sau polițistul impune o atmosferă de calmitate,de obiectivitate,având grijă la

dirijarea activității membrilor echipei,evitându-se atitudinea de intimidare a persoanei
percheziționate,distrugerea ori degradarea unor obiecte,precum și răscolirea inutilă a
încăperii.

De asemenea,se va avea în vedere ca percheziția să se desfășoare în liniște,fără a fi

deranjați vecini ori a se perturba programul de lucru,în cazul în care percheziția se efectuează
la locul de muncă al persoanei. 15

14 Conform Noului Cod Penal

15 I.Neagu , “Drept procesual – Tratat” , Ed.Global Lex,Bucuresti,2002

14
4.2.Descoperirea ascunzătorilor

Organele care efectuează procedura de percheziție,trebuie să se raporteze

particularităților locului cercetat,acestea prezentându-se într-o infinitate de variante.
În literatura franceză,printre cele mai uzuale ascunzători se enumeră alimentele care
pot fi tăiate sau străpunse cu cuțitul,mobile,lenjeria de pat,parchetul,pivnițele,tablourile etc.

Trebuie ținută seama de anumite aspecte :

- stabilirea prin măsurătoare,a concordanței dintre dimensiunile exterioare și cele

interioare,ceea ce permite descoperirea pereților dublii,precum și a vaselor cu fund dublu ;

- depistarea unor împrejurări “negative” care constau în diferența de nuanță sau de

prospețime a culorii cu care sunt vopsiți pereții,mobile etc; punerea unor obiecte sau mobile
în locuri în care nu își găsesc prezența ; lipsa depunerilor specifice de praf între scândurile
parchetului etc ;

- determinarea greutății normale a unor lucruri, a conținutului unor borcane,a vaselor în care
de cele mai multe ori se introduc obiectele căutate ;

- studirea modului de construire și de asamblare a mobile,obiectelor și instalațiilor

casnice,frecvent folosite că ascunzători.

4.3.Ridicarea obiectelor descoperite cu ocazia percheziț iei

Ridicarea obiectelor descoperite se face potrivit prevederilor art. 105 și art.109 Cod
Proced.Penală. În afară de prevederile legii,pot fi ridicate obiectele sau înscrisurile,având
legătură cu faptă cercetată și desigur cele a caror deținere este interzisă de lege sau care
aparțin altor persoane,de la care au fost sustrase și care nu doresc să fie cunoscut conținutul
lor.16

Avem în vedere și obiectele ce pot oferi indicii cu privire la circumstanțele în care a fost
pregătită și săvârșită infracțiunea ,și la persoanele care au participat sau cunosc ceva despre
faptă:fotografii,corespondența,agendă de telefon etc.

5.Fixarea rezultatelor percheziț iei

Conform Codului de Procedură Penală art.108, la efectuarea percheziției,cât și la

ridicarea de obiecte sau de înscrisuri,se întocmește un proces–verbal.Alături de acesta,ca și
mijloace tehnice auxiliare de fixare a rezultatelor percheziției,se mai folosește
fotografierea,filmarea,înregistrarea video-magnetică,iar când este necesar desene sau schițe
ale locului percheziției.

16 A Legea 135/2010 privind Noul Cod de Procedura Penala ,publicata in M.Of. ne 486 din 15 iulie 2010,in
vigoare din 1 februarie 2014 se vedea

15
 5.1.Consemnarea în procesul-verbal

Principalul mijloc procesual-penal de fixare a rezultatelor percheziției este procesul

verbal. Acesta se întocmește în conformitate cu dispozițiile generale cuprinse în art.91 și
dispozițiile speciale întocmite cu acest prilej ale art.108 C.proc.pen. Procesului verbal i se
anexează fotografiile, videofilmarile, schițele și desenele .

În principiu, procesul verbal se întocmește la locul percheziției imediat după terminarea

activității, afară de cazul când acest lucru nu este posibil.

Procesul verbal trebuie să fie redactat în termeni clari, exacți și preciși, astfel încât
între conținutul său și rezultatele activităților desfășurate la locul percheziției să existe o
corespondență deplină. Aceeași corespondență trebuie să se stabilească și între descrierile
consemnate în cuprinsul său și celelalte mijloace auxiliare folosite la fixarea rezultatelor
percheziției. 17
Redactarea procesului verbal trebuie să urmărească consemnarea obligatorie a
următoarelor date:

-data (anul-luna-ziua) și locul întocmirii (localitatea,județul);

-numele, prenumele, calitatea și organul judiciar din care fac parte membrii echipei de
percheziție;

-numele și prenumele apărătorului ales sau desemnat din oficiu;

-numele, prenumele persoanei și adresa locuinței la care se face percheziția;

-temeiul legal al activității, respectiv numărul autorizației de percheziție sau dacă este cazul
mențiune despre constatarea infracțiunii flagrante;
-datele de identificare ale reprezentantului legal al învinuitului / inculpatului sau ale
persoanelor în prezența cărora se face percheziția, în cazul în care învinuitul / inculpatul nu se
află la locul percheziționat;

-datele de identificare ale martorilor asistenți;

-mențiune despre faptul că șeful echipei de percheziție și ceilalți membri ai acesteia s-au
legitimat au prezentat autorizația dată de judecător precum și scopul percheziției;

-mențiune despre faptul că persoanei percheziționate i s-a pus în vedere să predea obiectele
care interesează cauza, cheile de la încăperi și de la piesele de mobilier și că în cazul unui
refuz se va recurge la pătrunderea cu deschiderea forțată a acestora. În legătură cu acest
aspect se vor consemna și răspunsurile primite de la cel în cauză.

-datele de identificare ale persoanelor găsite la locul percheziției și rezultatele percheziției

corporale ale acestora;

-descrierea locuinței cu precizarea numărului de încăperi și destinației pe care o au;

17 Buzatu Nicoleta Elena, Criminalistică, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2013

16
 -spațiile folosite în comun cu alte persoane;

-rezultatele căutărilor și locurile în care au fost găsite obiectele.Se vor descrie cât mai exact
caracteristicile generale și particulare ale bunurilor, valorilor sau înscrisurilor avându-se în
vedere dimensiunile, marca, seria, forma, culoarea, urmele evidente pe acestea.În mod
asemănător se vor descrie și locurile de ascundere, în special ascunzători special amenajate. În
acest fel pot fi prevenite eventualele obiecțiuni pe care le-ar ridica persoana percheziționată,
potrivit cărora obiectele descoperite ar fi fost puse în locurile descoperite fără știrea lor. În
același timp descrierea amănunțită permite recunoașterea ulterioară a tuturor obiectelor găsite
la locul percheziției;

-mențiune despre faptul că obiectul și înscrisurile au fost prezentate persoanei de la care

urmează să fie ridicate și celor care asistă pentru a fi recunoscute și însemnate de acestea spre
neschimbare, precum și despre ambalajele în care au fost introduse și sigiliile aplicate pe ele ;

-enumerarea obiectelor, înscrisurilor ridicate și precizarea faptului că, în afară acestora, nu

s-au ridicat alte obiecte, bunuri, valori sau înscrisuri;
-bunurile, valorile care nu au fost ridicate, dar au fost lăsate în păstrarea perchezitionatului
ori în custodia altei persoane. Se vor arăta datele de identificare ale custodelui și se va
menționa că i s-au adus al cunoștință obligațiile care îi revin și urmările nerespectării lor ;

-precizarea distrugerilor provocate la locul percheziționat și a cauzelor care le-au generat;

-măsurile care s-au dispus cu privire la bunurile perisabile care se impun a fi valorificate
imediat;

-mijloacele auxiliare folosite la fixarea rezultatelor percheziției;

-oră la care a început și cea la care s-a terminat percheziția și condițiile în care au fost
ridicate obiectele / înscrisurile;

-mențiune despre existența sau inexistența obiecțiilor perchezitionatului (sau persoanei care
îl reprezintă) ori a observațiilor martorilor asistenți, apărătorului, specialiștilor etc. despre
modul în care s-a efectuat percheziția și conținutul procesului-verbal;

-numărul de exemplare în care s-a încheiat procesul verbal și destinația acestora.Se face în
mai multe exemplare,o copie a acestuia lăsându-se persoanei la care s-a făcut percheziția ori
reprezentantului acesteia,unui membru al familiei,celor cu care locuiește sau unui vecin,iar
dacă este cazul,custodelui,potrivit art.108 C.pr.pen.

5.2.Fixarea prin fotografie

Fotografierea este un procedeu extrem de important și valoros,prin obiectivitatea și

precizia cu care sunt redate caracteristicile obiectelor,precum și a locurilor în care au fost
descoperite.

Fotografia de percheziție se apropie extrem de mult de fotografia executată cu

prilejul cercetării la fața locului,trebuind să îndeplinească aceleași cerințe de ordin metodic și
tehnic.În ceea ce privește cerințele tehnice privitoare la obținerea unor imagini de bună
calitate,acestea trebuie respectate cu strictețe.La fel se procedează și în cazul regulilor impuse

17
de necesitatea evidențierii tuturor împrejurărilor,detaliilor sau urmelor ce pot avea o
semnificație anumită în soluționarea cauzei.

Pentru a fi cât mai sugestivă,fotografia de percheziție fixează în ordine,imaginea de

ansamblu a locului percheziției,fotografiile schițe ale încăperii sau spațiului în care au fost
descoperite obiectele sau înscrisurile,precum și fotografiile de detaliu ale acestora,a
ascunzătorilor sau ale modului de camuflare,în scopul punerii în evidență a caracteristicilor de
identificare. 18
În momentul descoperirii mai multor obiecte în diverse locuri,este indicat să se
procedeze la fotografierea și indicarea acestora cu numere existente în trusa
criminalistică.Fotografiile care redau imaginea obiectelor și înscrisurilor ce nu sunt atașate la
dosar vor fi vizate,ștampilate și incluse în dosar,sub forma unor planșe.

5.3.Desenul-schiț ă

Schițele efectuate vor cuprinde locul percheziției,în întregime,indicându-se punctele în

care au fost descoperite obiectele sau înscrisurile,într-o manieră asemănătoare schiței
efectuate cu ocazia cercetării la față locului.

Fixarea prin intermediul desenului-schiță își găsește folosință atât în cazul perchezitionarii
unor suprafețe mari de teren,cât și a unor locuri închise,greu de descris în procesul-verbal sau
de fixat prin fotografiere.

Exemplu: se execută schița unor încăperi construite prin modificarea pereților,în

scopul ascunderii persoanelor care se sustrag de la urmărirea penală sau de la executarea
pedepsei,a unor depozite de arme,de stupefiante s.a.

5.4.Înregistrarea pe bandă video-magnetică

Înregistrările video,ca și filmarea,sunt modalități tehnice de fixare a rezultatelor

percheziției,modalități devenite, în prezent,aproape indispensabile surprinderii de secvențe,de
momente-cheie ale unor percheziții dificile,efectuate în cazuri deosebite.
Înregistrarea video va reda mai exact,complet,ceel mai semnificative aspecte ale
percheziției,și mai ales imaginea obiectelor sau înscrisurilor cu toate caracteristicile din
momentul descoperirii lor.Nu se exclude însă efectuarea fotografiei judiciare.

18 I.Mircea,”Criminalistica”,Ed.Lumina Lex,Nucuresti,1998.

18
 CAPITOLUL III

Particularităţi privind efectuarea diferitelor categorii de percheziţii

Ridicarea de obiecte și înscrisuri

1.Percheziț ia corporală

Percheziția corporală este destinată căutării de obiecte și de înscrisuri aflate asupra unor
persoane.

Această se efectuează de către organul judiciar care a dispus-o,în prezența dispozițiilor

art.104 C.pr.pen,ori de către persoana desemnată de acest organ.

Datorită modului de desfășurare și a procedeelor aplicate,putem spune că percheziția

corporală parcurge mai multe etape.Indiferent însă de tipul de percheziție,fie a corpului,fie a
îmbrăcămintei,aceasta trebuie efectuată cu foarte mare atenție și minuțiozitate.

1.1.Percheziț ia preliminară

Percheziția preliminară presupune dezarmarea persoanei percheziționate,verificarea cu

atenție și stabilirea dacă are asupra sa armă albă sau de foc,precum și orice alte obiecte ori
substanțe ce ar putea pune în pericol organul judiciar,iar persoana percheziționată ar putea
fugii.19

În cazul acestei percheziții,trebuie să se procedeze astfel încât persoana în cauză să fie

pusă în imposibilitatea de a reacționa. Așadar,persoană percheziționată va fi așezată cu fața la
perete,la o distanță de cel puțin un metro.I se va cere să ridice mâinile deasupra capului,să se
sprijine pe perete și să depărteze picioarele.

Organul de urmărire penală va fi așezat în poziție laterală,punând un picior în față

piciorului din partea corpului cercetat,și va cerceta pe rând partea stângă și partea dreaptă a
corpului persoanei în cauză.

Această tactică permite dezechilibrarea rapidă a celui percheziționat,în cazul unei încercări
de a atacă organul.În cazul persoanelor foarte periculoase,cunoscuți că acționează violent,sau
în cazul recidivistilor,percheziția se va efectua cu o singură mână,în cealaltă fiind ținută o
armă.

Percheziția amănunțită se efectuează de sus în jos.Se începe cu cercetarea obiectelor de

pe cap (ex:fes,sapcă,batic,,banderolă etc),apoi se trece la porțiunile de sub brațe,la mâini și
apoi la piept.Se vor verifica picioarele prin interior și exterior,până la gleznă,precum și
ciorapii iar ulterior pantofii.

Cercetarea se face și prin pipăire,prin palpare fermă,prin strângerea porțiunilor de

îmbrăcăminte mai groasă,deoarece la o simplă pipăire,obiectele mai subțiri pot trece

19 A se vedea Ch.E.O’Hara,”Principii de baza ale cercetarilor penale”,Editia a IV –

a,Ed.Springfield,Illinois,S.U.A.,1976,in traducere in lb.romana(manuscris),p.947 – 949.

19
neobservate.20Buzunarele hainelor vor fi golite,verificându-se dacă îmbrăcămintea are și alte
buzunare secrete,organul de urmărire penală rădicând atât eventualele arme descoperite,cât și
obiectele sau înscrisurile găsite. 21

1.2.Percheziț ia obiectelor de îmbrăcăminte

Această percheziție presupune verificarea cu atenție a fiecărei piese vestimentară a

persoanei percheziționate,uneoriputând fi date jos obiectele de pe persoana
respective.Dezbrăcarea este necesară,atât pentru faptul că permite o verificare minuțioasă,dar
și pentru posibilitatea perchezitionarii separate a corpului.În așa fel ,pot observă și
eventualele obiecte înfășurate ori prinse în jurul corpuli.
La îmbrăcăminte se verifică imediat buzunarele,captusala,gulerele,vatelină de la umeri
în cazul sacourilor sau bluzelor de acest gen,țesăturile interioare de la piept,de care se pot lipi
înscrisurile,valută etc.Dacă este necesar îmbrăcămintea poate fi descusută pentru a permite
verificarea interioară.

La încălțăminte se verifică căptușeala,talpa,branțurile și tocurile ce pot fi transformate în

ascunzători de bijuterii ori valută.

Cu aceeași atenție se procedează și asupra celorlalte obiecte aflate asupra persoanei:

cureaua de la pantaloni,agendele,brichetele,tocul de la ochelari,batistele etc.

Servietele,gențile,geamantanele etc vor fi cercetate cu foarte mare atenție,atât ele cât și

conținutul lor.Posibilitățile de ascundere în acest caz sunt foarte multe.22
Exemplu:-cele mai frecvent sunt utilizate că ascunzători trusele de macheaj,tuburile de
pastă de dinți,umbrelele,cutiile de medicamente etc.

În cercetarea acestor obiecte vor fi folosite surse puternice de lumină,inclusiv în radiații

invizibile,precum și instrumente de mărit care permit descoperirea mesajelor cifrate.

1.3.Percheziţia corpului ca atare

Percheziţia corpului ca atare se efectueaza de catre o persoană de acelaşi sex cu persoana
percheziţionată,la nevoie apelandu-se la sprijinul medicului. Principala modalitate de
ascundere o reperezintîă înghiţirea obiectelor,mai ales dacă pot fi eliminate uşor,precum si
introducerea obiectelor in orificiile naturale.
In cadrul acestor percheziţii, nu trebuie omisă cercetarea pielii capului si a tălpii
picioarelor pe care pot fi lipite diverse mesaje cifrate. Se verifică cu mare atenţie si părul,atat
in cazul femeilor cat si in cazul barbaţilor. Se vor verifica si protezele de picioare, maini, cele
dentare, alte dispozitive sau aparate medicale,aflate asupra persoanei.

20 Conform Noului Cod penal

21 E.Bianu , “Tactica si tehnica perchezitionarii” , Bucuresti,1941,p.80-81
22 Ciopraga Aurel, Ioan Iacobuţă , “Criminalistică”, Editura Junimea , Iaşi , 2001

20
 Si animalelor de apartament care însoţesc persoanele percheziţionate, trebuie să li se facă
un control, dacă există indicii că pot fi folosite pentru ascunderea de obiecte, recurgandu-se
chiar si la operaţii de introducere sub piele a înscrisurilor sau obiectelor de marime mica.
Consemnarea rezultatelor percheziţiei persoanei se face atat printr-un proces-verbal, cat si
prin fixarea lor cu ajutorul fotografiei sau a înregistrarilor video. Acestea vor fi însoţite si de o
declaraţie luată imediat persoanei
2.Percheziţia domiciliară
Percheziţia domiciliară este procedeul probatoriu ce constă in cercetarea locuinţei unei
persoane fizice, a sediului unei persoane juridice sau a oricărui alt spaţiu, care aparţine sau
este folosit de o persoană fizică sau juridică, pentru descoperirea si strngerea probelor cu
privire la infracţiunea pentru care a fost începută urmarirea penală, la conservarea urmelor
săvarşirii sau la prinderea suspectului sau inculpatului.
Percheziţia poate fi efectuată în domiciliul sau reşedinţa suspectului ori inculpatului,dar
si în alte locuinţe ori spaţii ce aparţin altor persoane , cum ar fi rude, prieteni, martori etc.
Este necesară autorizaţia judecătorului pentru a se putea efectua perchezitia domiciliară,
indiferent dacă persoana în al cărei domiciliu urmeaza a fi efectuat procedeul, este de acord
sau nu cu desfăşurarea percheziţiei.
Percheziţia domiciliară nu poate fi efectuată pe timpul nopţii. Organele de urmarire penală
pot pătrunde în domiciliul persoanei pentru efectuarea procedeului, între orele 6:00-20:0023.
Există şi excepţie, in situaţia in care infracţiunea este flagrantă sau percheziţia urmează a fi
facută într-un loc public. Şi în aceste situaţii este necesar ca percheziţia să fie făcută în baza
unui mandat de percheziţie.

2.1.Percheziţia încaperilor sau a locurilor închise

În situaţia percheziţiei de acest gen, se cercetează elementele de construcţie ale
clădirilor, zidurile, scările, instalaţiile sanitare, precum si totalitatea obiectelor aflate în
încaperi, în care de foarte multe ori se găsesc ascunse obiectele căutate. 24
a)Cercetarea clădirilor
Cercetarea aceasta este destinată în deosebi descoperirii unor ascunzători facute prin
modificarea construcţiei. Se începe prin măsurarea dimensiunilor lor (lungime, lătime) ,pentru
a putea observa eventualele modificări.
Cel mai frecvent se practică ascunzătoare în perete. Se examinează cu mare atenţie
tencuiala, zugrăveala si tapetul. Diferenţa de vechime sau nuanţă a tencuielii ori a vopselei
este vizibilă imediat cu ochiul liber, cat si cu ajutorul lămpilor ultraviolete. În cadrul
verificării zidurilor , se cercetează şi ferestrele, găurile de aerisire, debaralele etc.

23A se vedea Noul Cod Penal si Noul Cod de Procedura Penala,Legslatie Consolidata si Index ,1 septembrie
2016

24 Cu privire la aceste particularitati,a se vedea , R.Lechat,op.cit.,p.245 si urm ; C.Suciu,op.cit. , p.308 si urm.

21
 Analiza cateorva elemente de construcţie:

 în cazul cercetării pardoselilor din scandură sau parchet, se vor examina îmbinările,
depunerile de praf si capătul cuielor. La parchet se cercetează cu atenţie locul în care a
fost încheiat parchetul, fiind singura zonă la care se poate umbla fara să apară urme de
forţare a îmbinarilor;

 cercetarea instalaţiilor sanitare, de iluminare sau încalzire se face cu foarte mare

atenţie, deoarece se ascund cel mai frecvent obiectele în astfel de locuri;

 cercetarea sobelor care de foarte multe ori este un loc ideal de a ascunde obiectele, se
face chiar şi în interior, deoarece pot exita obiecte ascunse care rezistă la căldură. La
fel se procedează şi în cazul coşurilor.

b) Cercetarea mobilierului şi a obiectelor din interiorul încaperilor

Aceasta necesită multă atenţie si răbdare din partea celui care o efectuează. Cu ocazia
percheziţiei, ne vom limita numai la cele care trebuie verificate în mod obligatoriu:

 mobila va fi verificată piesă cu piesă, deoarece se pot improviza ascunzători prin

găurirea lemnului sau din dublarea pereţilor ori fundurilor sertarelor, şifonierelor etc.
La fel se procedează şi cu fotoliile care trebuiesc pipăite sau desfăcute, cu canapelele,
scaunele etc ;

 icoanele, tablourile, decoraţiunile de interior fixate în perete permit ascunderea cu

uşurintă a valutei, a înscrisurilor ori a obiectelor foarte mici. Frecvent folosite ca
ascunzatori sunt şi vasele de ceramică, veiozele ori bibelourile ;

 vasele si borcanele cu alimente conservate sunt folosite pentru ascunderea monedelor

de aur, aurului furat ori a pietrelor preţioase ;

 albumele şi cărţile vor fi cercetate bucată cu bucată, în ele ascunzandu-se bani,

înscrisuri, arme ori bijuterii.

c)Percheziţia unui autoturism

Acest procedeu probatoriu constă în examinarea exterioară sau interioară a unui vehicul
sau a unui alt mijloc de transport, ori a componentelor acestora cand persoana căreia i s-a
cerut să predea vreun obiect sau înscris tăgăduieşte existenţa ori deţinerea acestora, precum şi
ori de cate ori există indicii că efectuarea unei percheziţii este necesară pentru descoperirea si
strangerea probelor.
Percheziţia unui autoturism va fi efectuată de persoane ce dispun de cunostinţe în acest
domeniu, uneori apelandu-se la sprijinul specialiştilor in mecanică .
Înainte ca percheziţia să înceapă, persoanei al cărei vehicul urmează a fi supus percheziţiei
i se solicită predarea de bunavoie a obiectelor cautate. În cazul în care obiectele căutate sunt
predate, nu se va mai efectua percheziţia.

22
 Spre deosebire de percheziţia domiciliară, în cazul acesteia nu există o limită temporală cu
privire la perioada în care se poate efectua percheziţia vehiculului, aceasta putand avea loc la
orice ori din zi sau din noapte, indiferent de natura infracţiunii cu privire la care există
suspiciunea că a fost comisă.
Procesul-verbal de percheziţie a vehiculului trebuie să cuprindă:
-numele şi prenumele persoanei al cărei vehicul este percheziţionat ;
- numele, prenumele şi calitatea persoanei care a efectuat percheziţia ;
-enumerarea obiectelor găsite cu ocazia percheziţiei ;
-locul unde este încheiat ;
-data si ora la care începe si ora la care se finalizează efectuarea percheziţiei, cu menţiunea
oricărei întreruperi intervenite ;
-descrierea amănunţită a locului si a condiţiilor în care înscrisurile, obiectele ori urmele
infracţiunii au fost descoperite şi ridicate; descrierea si enumerarea lor amănunţită pentru a fi
recunoscute.
Procesul-verbal trebuie semnat pe fiecare pagină şi la sfarşit de cel care îl încheie şi de
persoana al carei vehicul a fost percheziţionat. În cazul în care persoana al carei vehicul a fost
supus percheziţiei refuză sa semneze, se face menţiunea despre acest lucru, precum si
motivele refuzului de a semna.
O copie a procesului-verbal se lasă persoanei al cărei vehicul a fost percheziţionat, iar
cealaltă rămane la organul care a efectuat procedura de percheziţie.
Obiectele sau înscrisurile ridicate cu ocazia percheziţiei vehiculului, care constituie
mijloace de probă, sunt ataşate la dosar sau păstrate în alt mod, iar urmele săvarşirii
infracţiunii se ridică şi sunt conservate. Obiectele, înscrisurile si urmele ridicate, care nu sunt
ataşate la dosar, pot fi fotografiate.

2.2.Percheziţia locurilor deschise

Această percheziţie presupune căutarea de obiecte pe suprafeţe sau terenuri delimitate,
care aparţin persoanei la care se efectuează percheziţia, ori pe care aceasta le foloseste în mod
exclusiv sau împreuna cu alte persoane.
În cazul locurilor neîngrădite, de acces general, cum sunt pajiştile, terenurile agricole,
deşi pot aparţine unei persoane, nu se poate discuta despre percheziţie, ci despre o cercetare la
faţa locului, desfăşurată potrivit regulilor tactice.
Pentru efectuarea percheziţiei în aceste locuri, se ţine seama atat de caracteristicile
obiectelor căutate, cat şi de particularităţile locului cercetat.25

25 Emilian Stancu, “Tratat de Criminalistica”, Editura Universul Juridic,2015 , Editia a VI – a revazuta.

23
 a)Măsurile luate la faţa locului vizează organizarea şi stabilirea modului de efectuare a
percheziţiei. În funcţie de numărul persoanelor care alcătuiesc echipa de percheziţie şi de
mărimea suprafeţei, se împart sarcinile pentru fiecare.
Dacă organul de urmărire penală are informaţii clare despre locul în care este ascuns
obiectul, va fi verificat in prealabil locul respectiv, iar ulterior dacă este necesar se va trece la
cercetarea sistematică a întregului loc.
Se poate folosi cainele de urmărire în cautarea obiectelor ascunse , precum si a
cadavrelor îngropate, a stupefiantelor, pe baza urmelor olfactive specifice. Acest procedeu
daca este necesar, este aplicat înainte ca membrii echipei să înceapă căutarea.

b)Percheziţia propriu-zisă
Ştiind că principala modalitate de ascundere a obiectelor ori a cadavrelor, în locurile
deschise, o reprezintă îngroparea, organul de urmărire penală trebuie să ţină cont de urmele
specifice acestui mod de operare.
De exemplu, după îngropare , locul poate fi acoperit cu diverse plante, ori cu grămezi
de gunoi, cu fan, coceni, lemne sau orice altceva ce consideră persoana respectivă că poate
ascunde urma.
Foarte mare atenţie va fi dată gropilor de gunoi, fantanilor deschise ori hasnalelor. În
cazul suprafeţelor care sunt străbătute de ape curgătoare, se va cerceta fundul acestora, la
nevoie apeland la ajutorul scafandrilor autonomi.
Mijloacele tehnice de care organul de urmărire penală se poate servi în percheziţia
locurilor deschise sunt detectoarele de metal, detectoarele de cadavre de tipul “Bansgaard”,
sonde metalice de diverse lungimi, magneţi simpli puternici sau electromagneţi. Nu au voie să
lipsească nici lopeţile, casmelele ori tarnăcoapele.
Au existat cazuri în care pentru săparea la adancime sau pentru înlăturarea grămezilor de
gunoi, nisip, pietriş etc. să se apeleze la utilaje tehnice, cum ar fi excavatorul.

3.Percheziţia informatică
Percheziţia informatică reperezintă un procedeu probatoriu ce constă în cercetarea unui
sistem informatic a unui suport de stocare a datelor informatice, în vederea descoperirii,
identificării şi strangerii probelor existente pe acestea.
Accesul în sistemul informatic are un caracter confidenţial, nepresupunand
încunostiinţarea persoanei în al carei sistem informatic are loc pătrunderea si nici participarea
acesteia in procedeul probatoriu.
Această percheziţie se dispune numai dacă există o suspiciune rezonabilă că prin
realizarea acestui procedeu probatoriu, pot fi descoperite , ridicate sau conservate probe aflate
intr-un sistem informatic sau pe un suport de stocare a datelor informatice cu privire la
săvarşirea infracţiunii pentru care a fost începută urmarirea penală.

24
 Pentru efectuarea procedurii de percheziţie este necesară autorizaţia judecătorului,
indiferent dacă persoana care deţine datele informatice este de acord sau nu cu desfaşurarea
percheziţiei.
Mandatul de percheziţie informatică trebuie să cuprindă :
- denumirea instanţei ;
- data, ora şi locul emiterii ;
- numele, prenumele si calitatea persoanei care a emis mandatul ;
- perioada pentru care s-a emis mandatul şi în cadrul căreia trebuie efectuată activitatea
dispusă ;
- scopul pentru care a fost emis;
- sistemul informatic sau suportul de stocare a datelor informatice care urmează a fi
percheziţionat, precum şi numele suspectului sau inculpatului, daca i se cunoaşte
identitatea;
- semnătura judecătorului şi ştampila instanţei.
Organele de urmărire penală trebuie să manifeste o deosebită atenţie cu ocazia efectuării
percheziţiei informatice pentru a păstra intact conţinutul de date al suporturilor de memorie ,
în scopul evitării alterării sau modificării probei digitale stocate în computer sau în alt mediu
de stocare a datelor informatice.
Potrivit C.pr.pen, percheziţia în sistemul informatic ori a unui suport de stocare a datelor
informatice se efectueaza de un specialist care funcţionează în cadrul organelor judiciare sau
din afara acestora, în prezenţa procurorului sau a organului de cercetare penală. 26
In urma efectuării percheziţiei, se face un proces-verbal care cuprinde27:
- numele persoanei de la care a fost ridicat sistemul informatic sau suporturile de stocare
a datelor informatice ori numele persoanei al carei sistem informatic este cercetat ;
- numele şi prenumele persoanei care a efectuat percheziţia ;
- numele şi prenumele persoanelor prezente la efectuarea pecheziţiei ;
- descrierea şi enumerarea sistemelor informatice ori suporturile de stocare a datelor
informatice faţă de care s-a dispus percheziţia ;
- descrierea si enumerarea activităţilor desfăşurate ;
- descrierea şi enumerarea datelor informatice descoperite cu ocazia percheziţiei ;
- semnătura sau ştampila persoanei care a efectuat percheziţia ;

26 A se vedea Art.168 C.pr.pen;

27 A se vedea art.168,alin. 13 din Legea 135/2010 privind Noul Cod de Procedura Penala ,publicata in M.Of. ne
486 din 15 iulie 2010,in vigoare din 1 februarie 2014

25
 - semnătura persoanelor prezente la efectuarea percheziţiei.

4.Alte categorii de percheziţie

4.1.Percheziţia căutarii persoanelor şi cadavrelor
În această situaţie, căutarea persoanelor, fie sechestrate fie care se sustrag urmăririi
penale, accentul va fi pus pe verificarea posibilităţii amenajării ascunzătorilor în clădiri,
magazii sau chiar în pămant. De foarte mare ajutor în aceste cazuri sunt cainii de urmărire.
Organul de urmărire penală trebuie să fie pregătit din punct de vedere tactic pentru
respingerea unor încercări de riposte, de fugă ale persoanei descoperite. Riposte pot apărea în
cazul răpirilor de persoane, răpitorii fiind de obicei înarmati.
Ascunderea unei persoane într-o încăpere poate îmbrăca şi forma unor deghizări. În
practică au existat cazuri în care soţul urmărit locuia cu soţia, fiind deghizat şi prezentandu-se
drept soţia acestuia.
Căutarea cadavrelor se face potrivit fiecărui caz în parte, îmbinandu-se regulile
specifice ale percheziţiei cu cele ale cercetării la faţa locului, recurgandu-se la trusele
criminalistice unde există detectorul de cadavre. Se apelează cel mai frecvent şi la cainii de
pază, deoarece sunt destul de pricepuţi.
În cazul descoperirii unui cadavru sau a unor fragmente cadaverice nu se poate vorbii
despre o percheziţie, ci de o cercetare efectivă la faţa locului.

4.2.Percheziţia efectuată asupra unui grup de persoane

Această categorie de percheziţie necesită luarea unor măsuri speciale de supraveghere
şi de prevenire a acţiunilor violente. În aceste împrejurari la percheziţie va participa un numar
adecvat de persoane. De asemenea, această percheziţie nu poate fi efectuată în locurile
publice, decat în împrejurari cu totul excepţionale, care au apărut de ceva vreme şi la noi.28

4.3.Percheziţia destinată căutarii unor anumite obiecte

Amintim în mod clar percheziţia pentru descoperirea armelor, a drogurilor şi a
explozivilor, a obiectelor de artă, a scrierilor secrete etc. Asemenea percheziţii sunt efectuate
de personal specializat, care există la punctele de trecere a frontierei.
În cadrul acestei percheziţii sunt folosite mijloace tehnice adecvate, printre care
detectorul de metale şi examinările în radiaţii invizibile ( infraroşii, ultraviolete, roentgen).

5.Ridicarea de obiecte şi înscrisuri

Ridicarea de obiecte şi înscrisuri este procedeul probatoriu prin intermediul caruia
organele judiciare procedează la strangerea obiectelor şi înscrisurilor ce pot servi ca mijloc de
probă în procesul penal despre a căror existenţă şi situare au cunoştinţă.
Se poate realiza :
a) La cerere, cand ridicarea se face prin predarea acestor bunuri de bunavoie de persoanele
care le detin.

28 Lepăduşi Vasile, S.Grejdinoiu, Consideraţii privind investigarea criminalistică , Asociaţia Criminaliştilor din
Romania , 2001

26
 Potrivit C.pr.pen. în cazul în care există o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau
săvarşirea unei infracţiuni şi sunt temeiuri de a se crede că un obiect, o dată informatică ori un
înscris poate servi ca mijloc de probă în cauză, organul de urmărire penală sau instanţa de
judecată dispune ca :
- orice persoană fizică sau juridică de pe teritoriul Romaniei să comunice anumite date
informatice aflate în posesia sau sub controlul său, care sunt stocate într-un sistem informatic
ori pe un suport de stocare a datelor informatice ;
- orice furnizor de reţele publice de comunicaţii electronice sau furnizor de servicii de
comunicaţii electrice destinate publicului la abonaţi, utilizatori şi la serviciile prestate, aflate
în posesia ori sub controlul său, altele decat cele prevăzute de art.138 C.pr.pen.
b) Pe cale silită atunci cand ridicarea se realizeaza forţat, împotriva voinţei celor care le
deţin, în cazul în care se refuză predarea acestora ori li se tăgăduieste existenta.
Ridicarea de obiecte sau de înscrisuri poate fi dispusă de organele de urmărire penală
prin ordonanţă sau de instanţă prin încheiere, caz în care dispoziţia de ridicare silită a
obiectelor sau înscrisurilor se comunică procurorului, care ia măsuri de aducere la îndeplinire,
prin organul de cercetare penală.
Ordonanţa organului de urmărire penală sau încheierea instanţei trebuie să cuprindă :
- numele şi semnătura persoanei care a dispus predarea ;
- numele şi prenumele persoanei care obligă să predea obiectul, înscrisul sau datele
informatice ;
- descrierea obiectului, înscrisului sau a datelor informatice ce trebuie predate ;
- data şi locul unde trebuie să fie predate.
În cazul în care organul de urmarire penală sau instanţa de judecată apreciază că o simplă
copie de pe înscris poate servi ca mijloc de probă, acesta reţine doar copia. Dacă obiectul sau
înscrisul are un caracter strict secret, prezentarea sau predarea se face în condiţii care să
asigure păstrarea confidenţialităţii.29
O procedură deosebită o întalnim în cazul necesităţii reţinerii şi predării corespondenţei.
În conformitate cu C.pr.pen , organul de cercetare penală, cu încuviinţarea procurorului ori
instanţei de judecată, în cazul în care interesul urmăririi penale sau al judecăţii o cere, poate
dispune ca orice unitate poştală sau de transport să reţină şi să predea scrisorile, telegramele şi
toate celelalte corspondenţe, obiecte transmise de învinuit sau inculpat, ori adresate acestuia.
De asemenea,ridicarea de obiecte sau de înscrisuri poate servi la obţinerea unor modele
sau piese de comparaţie utile identificării instrumentelor folosite în săvarşirea unei infracţiuni,
precum si a identificării persoanei dupa scris. Exemplu : autorul unui fals, autorul scrisului
unei persoane răpite, a traficului de droguri etc.

29 A se vedea C.Suciu, op.cit. , p.560

27
 -Emilian Stancu, “Tratat de criminalistică” , Editura Universul Juridic, Bucureşti 2004, Ediţia a III-a
revăzută şi adăugită-

Schema percheziţiei

28
 -Emilian Stancu, “Tratat de criminalistică” , Editura Universul Juridic,Bucureşti 2004,Ediţia a III-a
revăzută şi adăugită-

Obiecte cercetate la percheziţia corporală

29
 -Emilian Stancu, “Tratat de criminalistică” , Editura Universul Juridic, Bucureşti 2004, Ediţia a III-a
revăzută şi adăugită-

Obiectele si spaţiile care trebuiesc cercetate în cazul percheziţiei locurilor închise

30
ROMÂNIA

(INSTANŢA) .....................................

Sediul …

Dosar nr. .......... /...../..........

MANDAT DE PERCHEZIŢIE DOMICILIARĂ NR. .....

Emis azi, ..............., ora ..........., în ................

JUDECĂTOR DE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI .......... de la Judecătoria

.....................
Având în vederea încheierea din camera de consiliu din data de ..........., pronunţată
în dosarul nr. ....../..../.... , al ........................... , prin care s-a admis cererea nr.
..../P/....., din data de ............. formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe
lângă Judecătoria ..................
În baza art. 158 alin.(7) C. proc. pen.,

DISPUN:

Autorizez efectuarea percheziţiei domiciliare la adresa din comuna .................. satul ..............
str. .................. nr. ............ judeţul/ oraşul/municipiul ............................... str. ........................,
nr. ......, bl. ......, sc. ....., et. ....., ap. ....., judeţul/sectorul ..............,
domiciliul/reşedinţa/locuinţa fără forme legale a numitului/suspectului/inculpatului .................
/sediul social/secundar/ punct de lucru al SC …

JUDECĂTOR DE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI,

(semnătura judecătorului de drepturi şi libertăţi şi ştampila instanţei)

Model mandate de perchezitie domiciliară

31
 Bibliografie

1. Emilian Stancu, “Tratat de Criminalistică”, Editura Universul Juridic, 2015 , Ediţia a VI – a

revăzută.

2. Emilian Stancu, “Tratat de criminalistică” , Editura Universul Juridic, Bucureşti 2004,

Ediţia a III-a revăzută şi adăugită;

3.Noul Cod Penal si Noul Cod de Procedura Penala,Legislatie consolidate si Index , 1

septembrie 2016

4.Legea 135/2010 privind Noul Cod de Procedura Penala ,publicata in M.Of ne.486 din 15
iulie 2010,in vigoare din 1 feb 2014

5. I.Neagu , “Drept procesual – Tratat” , Ed.Global Lex, Bucureşti, 2002;

6. I.Mircea, ”Criminalistică”, Ed.Lumina Lex, Bucureşti, 1998;

7. I.Mircea, ”Criminalistică”, Ed.Lumina Lex, Bucureşti, 2010;

8. C.Bulai ; N.Volonciu, “Tratat de drept procesual penal” , Ed.Paideea, Bucureşti, 1996;

9. Vasile Berchesan, ”Cercetarea penală-Criminalistică teorie şi practică” , Ed. Icar ,2011;

10. C.Aionitoaie, V.Berchesan şi I.Butoi, ”Tratat de tactică criminalistică”, Academia de

poliţie “Al.I.Cuza”, Ed.Carpaţi, Craiova, 1992;

11. T.Bogdan , “Curs de psihologie judiciară”, Tipografia învăţămantului, Bucureşti, 19

12. A.Ciopraga şi I.Iacobuta, “Criminalistică” , Ed.Chemarea, Iaşi, 1992

13. Ciopraga Aurel, Ioan Iacobuţă , “Criminalistică”, Editura Junimea , Iaşi , 2001

14. Lepăduşi Vasile, S.Grejdinoiu, Consideraţii privind investigarea criminalistică , Asociaţia

Criminaliştilor din Romania , 2001

15. Alămoreanu S. ,”Criminalistică „, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2000

16. Buzatu Nicoleta Elena, ”Criminalistică”, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2013

17. Gavrilesch Cicerone Marian , ”Criminalistică”, Editura Sitech, Craiova, 2009

18. Mircea I, ”Criminalistică”, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2009

19. Nedelcu Constantin, ”Criminalistică”, Tehnica şi tehnica criminalistică, Editura

Hamangiu, Bucureşti, 2014

32
20. https://legeaz.net/modele/mandat-perchezitie-domiciliara

21. Noul Cod Penal

22. Noul Cod de Procedură Penală

33