Sunteți pe pagina 1din 12

ANUL I DE FORMARE INIŢIALĂ: 2019

Disciplina: Criminalistică
Formator: Alexandru DENA

PROBE DIGITALE. PERCHEZIȚIA INFORMATICĂ

Cuprins:
1. BAZA LEGALĂ – ART.168 NCPP;
2. METODOLOGIA EFECTUĂRII PERCHEZIȚIEI INFORMATICE – ORDINUL 83 DIN
28.03.2019 AL PROCURORULUI GENERAL – PARCHETUL DE PE LÂNGĂ
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
3. ÎNCUVIINȚAREA PERCHEZIȚIEI INFORMATICE;
4. CINE POATE SOLICITA PERCHEZIȚIA INFORMATICĂ?
5. PROCEDURA EMITERII MANDATULUI DE PERCHEZIȚIE;
6. MIJLOACE TEHNICE ȘI PROCEDURI FOLOSITE PENTRU EFECTUAREA
PERCHEZIȚEI INFORMATICE;
7. ACTIVITĂȚI PREALABILE;
8. EXAMINAREA DATELOR INFORMATICE COLECTATE;
9. PROCESUL-VERBAL DE PERCHEZIȚIE INFORMATICĂ;
Percheziția informatică a fost prevăzută pentru prima dată în Legea 161/2003;
Legiuitorul a preluat primele trei alineate din Legea 161/2003 și le-a transpus în art.168 alin.
2, 8 și 10 din NCPP
” ART. 168
Percheziţia informatică
#B
(1) Prin percheziţie în sistem informatic sau a unui suport de stocare a datelor informatice se înţelege
procedeul de cercetare, descoperire, identificare şi strângere a probelor stocate într-un sistem
informatic sau suport de stocare a datelor informatice, realizat prin intermediul unor mijloace tehnice şi
proceduri adecvate, de natură să asigure integritatea informaţiilor conţinute de acestea.
#M2
(2) În cursul urmăririi penale, judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni
competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a
cărei circumscripţie se află sediul parchetului din care face parte procurorul care efectuează sau
supraveghează urmărirea penală poate dispune efectuarea unei percheziţii informatice, la cererea
procurorului, atunci când pentru descoperirea şi strângerea probelor este necesară cercetarea unui
sistem informatic sau a unui suport de stocare a datelor informatice.
#B
(3) Procurorul înaintează cererea prin care se solicită încuviinţarea efectuării percheziţiei informatice
împreună cu dosarul cauzei judecătorului de drepturi şi libertăţi.
(4) Cererea se soluţionează în camera de consiliu, fără citarea părţilor. Participarea procurorului este
obligatorie.
(5) Judecătorul dispune prin încheiere admiterea cererii, atunci când aceasta este întemeiată,
încuviinţarea efectuării percheziţiei informatice şi emite de îndată mandatul de percheziţie.
(6) Încheierea instanţei trebuie să cuprindă:
a) denumirea instanţei;
b) data, ora şi locul emiterii;
c) numele, prenumele şi calitatea persoanei care a emis mandatul;
d) perioada pentru care s-a emis mandatul şi în cadrul căreia trebuie efectuată activitatea dispusă;
e) scopul pentru care a fost emis;
#M2
f) sistemul informatic sau suportul de stocare a datelor informatice care urmează a fi percheziţionat,
precum şi numele suspectului sau inculpatului, dacă este cunoscut;
#B
g) semnătura judecătorului şi ştampila instanţei.
(7) Încheierea prin care judecătorul de drepturi şi libertăţi se pronunţă asupra cererii de încuviinţare a
efectuării percheziţiei informatice nu este supusă căilor de atac.
#M2
(8) În cazul în care, cu ocazia efectuării percheziţiei unui sistem informatic sau a unui suport de stocare
a datelor informatice, se constată că datele informatice căutate sunt cuprinse într-un alt sistem
informatic ori suport de stocare a datelor informatice şi sunt accesibile din sistemul sau suportul iniţial,
procurorul dispune de îndată conservarea, copierea datelor informatice identificate şi va solicita de
urgenţă completarea mandatului, dispoziţiile alin. (1) - (7) aplicându-se în mod corespunzător.
#B
(9) În vederea executării percheziţiei dispuse, pentru asigurarea integrităţii datelor informatice stocate
pe obiectele ridicate, procurorul dispune efectuarea de copii.
(10) Dacă ridicarea obiectelor care conţin datele informatice prevăzute la alin. (1) ar afecta grav
desfăşurarea activităţii persoanelor care deţin aceste obiecte, procurorul poate dispune efectuarea de
copii, care servesc ca mijloc de probă. Copiile se realizează cu mijloace tehnice şi proceduri adecvate, de
natură să asigure integritatea informaţiilor conţinute de acestea.

(11) Percheziţia în sistem informatic sau a unui suport de stocare a datelor informatice se efectuează
în prezenţa suspectului ori a inculpatului, dispoziţiile art. 159 alin. (10) şi (11) aplicându-se în mod
corespunzător.
(12) Percheziţia în sistem informatic ori a unui suport de stocare a datelor informatice se efectuează de
un specialist care funcţionează în cadrul organelor judiciare sau din afara acestora, în prezenţa
procurorului sau a organului de cercetare penală.

(13) Procesul-verbal de percheziţie informatică trebuie să cuprindă:

a) numele persoanei de la care a fost ridicat sistemul informatic sau suporturile de stocare a datelor
informatice ori numele persoanei al cărei sistem informatic este cercetat;
b) numele persoanei care a efectuat percheziţia;
c) numele persoanelor prezente la efectuarea percheziţiei;
d) descrierea şi enumerarea sistemelor informatice ori suporturilor de stocare a datelor informatice
faţă de care s-a dispus percheziţia;
e) descrierea şi enumerarea activităţilor desfăşurate;
f) descrierea şi enumerarea datelor informatice descoperite cu ocazia percheziţiei;
g) semnătura sau ştampila persoanei care a efectuat percheziţia;
h) semnătura persoanelor prezente la efectuarea percheziţiei.
(14) Organele de urmărire penală trebuie să ia măsuri ca percheziţia informatică să fie efectuată fără
ca faptele şi împrejurările din viaţa personală a celui la care se efectuează percheziţia să devină, în mod
nejustificat, publice.
(15) Datele informatice identificate cu caracter secret se păstrează în condiţiile legii.

(16) În cursul judecăţii, percheziţia informatică se dispune de către instanţă, din oficiu sau la cererea
procurorului, a părţilor ori a persoanei vătămate, în cazurile prevăzute la alin. (2). Mandatul de efectuare
a percheziţiei informatice dispuse de instanţă se comunică procurorului, care procedează potrivit alin. (8)
- (15).

ART. 168^1
Efectuarea percheziţiei informatice de lucrători de poliţie
Efectuarea percheziţiei informatice prevăzută la art. 168 alin. (12) se poate realiza şi de către lucrători
de poliţie specializaţi, în prezenţa procurorului sau a organului de cercetare penală.”
Art.97 al.1 C.p.p - constituie probă orice element de fapt care serveşte la constatarea existenţei sau
inexistenţei unei infracţiuni; la identificarea persoanei care a săvârşit-o şi la cunoaşterea împrejurărilor
necesare pentru justa soluţionare a cauzei şi care contribuie la aflarea adevărului în procesul penal.

condiții (art.100 C.p.p.): pertinentă, concludentă, utilă, suficientă, să nu fie imposibilă ori interzisă
de lege, să fi fost obţinută în mod legal

Art.97 al.2 C.p.p. - mijloace de probă prin care se constată elementele de fapt ce pot servi ca probă
sunt: declarațiile, înscrisurile, înregistrările, mijloacele materiale de probă, constatările tehnico-științifice
și expertizele.

Art.98 C.p.p. - Obiectul probaţiunii

• existenţa infracţiunii şi săvârşirea ei de către inculpat;

• faptele privitoare la răspunderea civilă, atunci când există parte civilă;

• faptele şi împrejurările de fapt de care depinde aplicarea legii;

• orice împrejurare necesară pentru justa soluţionare a cauzei.

Art.198 al.2 C.p.p. - procesul-verbal ce cuprinde constatările personale ale organului de urmărire
penală sau ale instanței de judecată este mijloc de probă

Art.197 al.1 C.p.p - Obiecte ca mijloace materiale de probă – conțin sau poartă o urmă a faptei
săvârșite….

Art.197 al.2 C.p.p - Corpuri delicte - ….obiecte care au fost folosite la săvârșirea unei infracțiuni….

Proba electronică - proba digitală


Element de fapt creat sau existent într-un mediu electronic (digital) şi care serveşte la stabilirea
existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvârşit-o la stabilirea
circumstanţelor necesare soluţionări juste a cauzei.

- art.35 lit.d legea nr.161/2003 - prin „date informatice” se înţelege orice reprezentare a unor
fapte, informaţii sau concepte într-o formă care poate fi prelucrată printr-un sistem informatic. În această
categorie se include şi orice program informatic care poate determina realizarea unei funcţii de către un
sistem informatic; lit.c - prin „program informatic” se înţelege un ansamblu de instrucţiuni care pot fi
executate de un sistem informatic în vederea obţinerii unui rezultat determinat

- art.138 al.5 C.p.p. - prin date informatice se înţelege orice reprezentare de fapte, informaţii sau
concepte sub o formă adecvată prelucrării într-un sistem informatic, inclusiv un program capabil să
determine executarea unei funcţii de către un sistem informatic.

- art.181 al.2 NCP - prin date informatice se înţelege orice reprezentare a unor fapte, informaţii
sau concepte într-o formă care poate fi prelucrată printr-un sistem informatic
2. Metodologia efectuării percheziției informatice – Ordinul 83 din 28.03.2019 al Procurorului
General – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
Conform Art. 2. din Ordinul 83 începând cu data intrării in vigoare, Metodologia pentru
efectuarea perchezițiilor informatice devine obligatorie Ia nivelul Ministerului Public și
constituie unicul instrument de lucru în desfășurarea activităților de percheziție informatică.
Percheziția informatică reprezintă un procedeu probatoriu, respectiv procedeul de cercetare,
descoperire, identificare și strângere a probelor stocate într-un sistem informatic sau suport de
stocare a datelor informatice, realizat prin intermediul unor mijtoace tehnice și proceduri
adecvate, de natură să asigure integritatea informațiilor conținute de acestea.
Percheziția informatică se efectuează de către:
- specialiști care funcționează in cadrul organelor judiciare sau din afara acestora - art. 168 alin.
12 Cpp sau
- lucrători de poliție specializați - art. 1681 Cpp in prezența procurorului sau organului de
cercetare penală.
Delimitări de alte activităti
Accesul la un sistem informatic (art. 138 alin. (1) lit. B și alin. (3) Cpp) este o metodă de
supraveghere tehnică și reprezintă pătrunderea într-un sistem informatic sau mijloc de stocare a
datelor informatice fie direct, fie de la distanță, prin intermediul unor programe specializate ori
prin intermediul unei rețele, în scopul de a identifica probe. Sistemele tehnice și procedurile
utilizate în acest scop de către procuror, organele de cercetare penală sau lucrătorii specializați
din cadrul poliției trebuie să fie de natură a asigura integritatea și confidențialitatea datelor și
informațiilor conectate.

Percheziția domiciliară (art. 157 și urm. Cpp) este procedeul probatoriu ce constă in cercetarea
locuinței unei persoane fizice, a sediului unei persoane juridice sau a oricărui alt spațiu, delimitat
în orice mod, care aparține sau este folosit de o persoane fizice sau juridice pentru descoperirea
și strângerea probelor cu privire la infracțiunea pentru care s-a început urmărirea penală, la
conservarea urmelor săvârșirii infracțiunii sau la prinderea suspectului ori inculpatului, dacă există
o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârșirea unei infracțiuni de către o persoană ori la deținerea
unor obiecte sau înscrisuri.
Conservarea datelor informatice (art. 154 Cpp) se dispune de către procurorul care
supraveghează sau efectuează urmărirea penală prin ordonanță dacă există o suspiciune
rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni, in scopul strângerii de probe ori
identificării făptuitorului, suspectului sau a inculpatului.
Constatarea (art. 172 alin. 9 Cpp) este un procedeu probatoriu care se efectuează de către un
specialist care funcționează in cadrul organelor judiciare sau din afara acestora și se dispune prin
ordonanță de către organul de urmărire penală când există pericol de dispariție a unor mijloace
de probă sau de schimbare a unor situații de fapt ori este necesară lămurirea urgentă a unor fapte
sau imprejurări ale cauzei.
3. ÎNCUVIINȚAREA PERCHEZIȚIEI INFORMATICE
(2) În cursul URMĂRIRII PENALE, judecătorul de drepturi și libertăți poate dispune efectuarea
unei percheziții informatice, LA CEREREA PROCURORULUI, atunci când pentru descoperirea și
strângerea probelor este necesară cercetarea unui sistem informatic sau a unui suport de stocare
a datelor informatice.
(16) În cursul JUDECĂȚII, percheziția informatică se dispune de către instanță, DIN OFICIU SAU LA
CEREREA PROCURORULUI, A PĂRȚILOR ORI A PERSOANEI VĂTĂMATE, în cazurile prevăzute la
alin. (2). Mandatul de efectuare a percheziției informatice dispuse de instanță se comunică
procurorului, care procedează potrivit alin. (8)-(15)

4. CINE POATE SOLICITA PERCHEZIȚIA INFORMATICĂ?


PI poate fi solicitata de către:
1. procuror în cursul urmăririi penale – art.168 al.2 NCPP
2. Procuror, părți ori persoana vătămată, în cursul judecății – art.168 al.16 NCPP
3. Părțile/persoana vătămată se pot adresa procurorului cu o cerere pentru efectuarea
percheziției informatice conf. art.168 al.2

MOTIVE PENTRU SOLICITAREA PERCHEZIȚIEI INFORMATICE


Descoperirea și strângerea de probe prin cercetarea unui sistem informatic sau suport de stocare
a datelor informatice.
CONDIȚII PENTRU A SOLICITA ÎNCUVIINȚAREA PERCHEZIȚIEI INFORMATICE
- Să fie începută urmărirea penală;
- Să existe motivul prevăzut de lege (art.168 al.2) pentru dispunerea P.I.;
ELABORAREA ȘI ÎNAINTAREA CERERII DE ÎNCUVIINȚARARE A P.I.
Cererea (REFERATUL) de încuviințare a P.I. trebuie:
- Să fie formulat/ă în scris (având în vedere faptul că trebuie trimis și
dosarul);
- Să fie motivată – să conducă la formarea convingerii judecătorului că PI este
necesară pentru justa soluționare a cauzei
Cererea (REFERATUL) de încuviințare a P.I. ar trebui să conțină și:
- Scurtă descriere a faptei/faptelor;
- Încadrarea juridică a faptei/faptelor;
- Elemente de fapt, date și/sau indicii temeinice care să demonstreze că P.I.
este necesară pentru o justă soluționare a cauzei;
- Rezultatul urmărit prin efectuarea P.I.;
- Durata de valabilitate a autorizării P.I.;
- Soluționarea cererii de încuviințare a P.I. Verificări prealabile:
- existența vreunui caz de incompatibilitate – dintre cele prevăzute la art.64 CPP:
Judecătorul este incompatibil dacă:
a) a fost reprezentant sau avocat al unei părți ori al unui subiect procesual
principal, chiar și în altă cauză;
b) este rudă sau afin, până la gradul al IV-lea inclusiv, ori se află într-o altă situație
dintre cele prevăzute la art. 177 din Codul penal cu una dintre părți, cu un subiect
procesual principal, cu avocatul ori cu reprezentantul acestora;
c) a fost expert sau martor, în cauză;
d) este tutore sau curator al unei părți sau al unui subiect procesual principal;
e) a efectuat, în cauză, acte de urmărire penală sau a participat, în calitate de
procuror, la orice procedură desfășurată în fața unui judecător sau a unei instanțe de
judecată;
f) există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorului este afectată.
- competența funcțională, după materie, după calitatea persoanei și teritorială a
instanței de judecată (art.35 și urm. CPP)

EXAMINAREA CERERII DE ÎNCUVIINȚARE A P.I.


- În camera de consiliu;
- Fără citarea părților;
- Cu participarea obligatorie a procurorului;
JUDECĂTORUL POATE:
- ADMITE cererea prin ÎNCHEIERE;
- Considera cererea NEÎNTEMEIATĂ și dispune respingerea prin ÎNCHEIERE;
PRONUNȚAREA HOTĂRÂRII
Încheierea (implicit MANDATUL) instanței trebuie să cuprindă:
a) denumirea instanței;
b) data, ora și locul emiterii;
c) numele, prenumele și calitatea persoanei care a emis mandatul;
d) perioada pentru care s-a emis mandatul și în cadrul căreia trebuie efectuată activitatea
dispusă;
e) scopul pentru care a fost emis;
f) sistemul informatic sau suportul de stocare a datelor informatice care urmează a fi
percheziționat, precum și numele suspectului sau inculpatului, dacă este cunoscut;
g) semnătura judecătorului și ștampila instanței.
EFECTUAREA PERCHEZIȚIEI INFORMATICE
- Realizată de un specialist din cadrul organelor judiciare sau din afara acestora, în prezența
procurorului sau a organului de C.P.;
- NOUTATE: art.1681 – poate fi efectuată și de lucrători de poliție specializați;
- În prezența suspectului/inculpatului căruia i se va permite să fie asistat ori reprezentat de
o persoană de încredere (art.168 al.11 coroborat cu art.159 al.11 C.P.P.);
- Când persoana este reținută/arestată va fi adusă obligatoriu la P.I. Dacă nu poate fi adus
– P.I. se va efectua în prezența unui reprezentant sau martor asistent;
PERIOADA ÎN CARE POATE FI EFECTUATĂ P.I.
- Trebuie efectuată în perioada pentru care s-a emis mandatul;
- Intervalul orar – nu a mai fost stabilit în mod expres;
- Situația al.10 art.168 - fără ridicare sisteme sau suporturi – P.I. se va realiza având in
vedere dispozițiile art.159 al.3 (percheziția domiciliară – nu înainte de ora 06:00 sau după
ora 20:00 cu excepții – infr. flagrantă / local deschis publicului);
MIJLOACE TEHNICE ȘI PROCEDURI FOLOSITE PENTRU EFECTUAREA P.I.
- Folosirea mijloacelor tehnice (hardware/software);
- Folosirea programelor informatice (software) specifice/dedicate;
- Respectarea unor proceduri adecvate de natură să asigure integritatea datelor
informatice;
SOFTWARE:
Comerciale: EnCase, Forensic Tool Kit, Axiom, UFED4PC, Oxygen Forensics, XRY, Nuix, etc.
Open Source: SANS SIFT, DEFT, SANTOKU, AUTOPSY, FTK Imager, CAINE, BulkExtractor, XPLICO,
MANDIANT REDLINE, etc.
Softul EnCASE

ACTIVITĂȚI PREALABILE EFECTUĂRII P.I.


- Verificarea identității și calității persoanelor prezente precum și mandatul de
asistare/reprezentare dacă este cazul;
- Verificarea mandatului de P.I.: perioada, corespondența sistemelor
informatice/suporturilor descrise în mandat cu cele care vor fi percheziționate;
- Verificarea integrității ambalajelor și sigiliilor aplicate sistemelor informatice/suporturilor;
- Explicarea activităților care urmează să fie efectuate (copiere sau percheziție);
EXAMINAREA DATELOR INFORMATICE COLECTATE
- Pregătirea sistemului de lucru și stabilirea aplicației/ilor informatice care vor fi utilizate;
- Recuperarea datelor informatice șterse (fizic și logic);
- Căutări după cuvinte/expresii cheie;
- Identificarea / recuperarea structurii de partiționare;
- Stabilirea sistemului de fișiere;
- Filtrarea fișierelor după anumiți parametri;
- Identificarea fișierelor relevante;
- Evidențierea fișierelor/datelor relevante;
- Stabilirea corelațiilor dintre fișiere și aplicații instalate;
- Steganografie (situații rar întâlnite);
- Decriptarea fișierelor în funcție de capabilități tehnice și umane;

PROCESUL VERBAL DE PERCHEZIȚIE INFORMATICĂ


a) numele persoanei de la care a fost ridicat sistemul informatic sau suporturile de stocare a
datelor informatice ori numele persoanei al cărei sistem informatic este cercetat;
b) numele persoanei care a efectuat percheziția;
c) numele persoanelor prezente la efectuarea percheziției;
d) descrierea și enumerarea sistemelor informatice ori suporturilor de stocare a datelor
informatice față de care s-a dispus percheziția;
e) descrierea și enumerarea activităților desfășurate;
f) descrierea și enumerarea datelor informatice descoperite cu ocazia percheziției;
g) semnătura sau ștampila persoanei care a efectuat percheziția;
h) semnătura persoanelor prezente la efectuarea percheziției.

ANEXE LA PROCESUL VERBAL DE PERCHEZIȚIE INFORMATICĂ


1. CD/DVD/BD cu rezultatele în format electronic și raportul tehnic;
2. De regulă, fiecare fișier identificat ca probă are mai multe informații în raportul tehnic:
1. Nume, extensie și categorie fișier;
2. Data și ora creării;
3. Data și ora ultimei modificări;
4. Data și ora ultimei modificări;
5. Mărimea logică;
6. Offset-ul (pentru fragmente de text);
7. Valoarea MD5 sau SHA1;
8. Calea completă;
9. HDD extern cu rezultate foarte mari din punct de vedere cantitativ (când
depășește cum mult capacitatea unor BluRay);

BIBLIOGRAFIE
1.Metodologia efectuării percheziției informatice – Ordinul 83 din 28.03.2019 al Procurorului
General – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
2.CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ
3. Aspecte procesual penale privind efectuarea percheziției informatice, Roman Paul, prezentare
în cadrul programului de cooperare elvețiano-român.

S-ar putea să vă placă și