PIAŢA MONETARĂ...

FACULTATEA TRANSFRONTALIERĂ ,,DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI

AUTOR: GALAVSCHI ANNA, GR.1 CAHUL, AN 1 AI
A EVALUAT: OXANA LIVIȚCHI
ANUL: 2022
CUPRINS...
 CE ESTE PIAȚA MONETARĂ?

• PIAȚA MONETARĂ SE REFERĂ LA PIAȚA INFORMALĂ ÎN CARE INSTITUȚIILE

FINANCIARE ȘI COMPANIILE MARI (PIAȚA COMERCIALĂ A HÂRTIEI) ÎȘI PLASEAZĂ
ACTIVELE SAU ÎMPRUMUTĂ PE TERMEN SCURT (MAI PUȚIN DE UNU SAU DOI
ANI). INSTITUȚIILE FINANCIARE ACOPERĂ UN NUMĂR MARE DE ACTORI,
INCLUSIV TREZORERIILE NAȚIONALE, BĂNCI CENTRALE, BĂNCI COMERCIALE,
ADMINISTRATORI DE FONDURI, ASIGURĂTORI ETC.
 BANII AU DEVENIT MARFĂ...

• ODATĂ CU ADOPTAREA CURSURILOR DE SCHIMB VARIABILE , BANII AU DEVENIT O MARFĂ CA

ORICARE ALTA, O MARFĂ CARE POATE FI CUMPĂRATĂ ȘI VÂNDUTĂ. PIAȚA MONETARĂ ESTE
UN ELEMENT ESENȚIAL ÎN FUNCȚIONAREA PIEȚELOR DE CAPITAL .
• ÎN PIEȚELE DE CAPITAL PERMIT ÎNTÂLNIREA DINTRE AGENȚII ECONOMICI CARE AU UN
SURPLUS DE CAPITAL ȘI AGENȚII CARE AU NEVOI DE FINANȚARE. ACESTEA SUNT ÎMPĂRȚITE
ÎN TREI COMPARTIMENTE: PIAȚA FINANCIARĂ , PIAȚA MONETARĂ ȘI PIAȚA OBLIGAȚIUNILOR .
• PIEȚELE DE CAPITAL POT FI DEFINITE CA PIEȚELE ÎN CARE SE TRANZACȚIONEAZĂ CAPITAL
 PENTRU TITLURI DE VALOARE . ÎN CIUDA DECOMPARTIMENTĂRII PIEȚELOR, RĂMÂNE UTIL SĂ
SE FACĂ DISTINCȚIA ÎNTRE PIAȚA MONETARĂ, PIAȚA DE CAPITAL PE TERMEN SCURT ȘI PIAȚA
FINANCIARĂ, PIAȚA DE CAPITAL PE TERMEN LUNG . ÎN AMBELE CAZURI, AVEM DE-A FACE CU
DOUĂ COMPARTIMENTE, COMPARTIMENTUL PRINCIPAL ÎN CARE SUNT EMISE NOI VALORI
MOBILIARE ȘI COMPARTIMENTUL SECUNDAR ÎN CARE VALORILE MOBILIARE SUNT
SCHIMBATE ODATĂ EMISE.
 CE ESTE UN FOND DE PIAȚĂ MONETARĂ
(FPM)?

• UN FPM ESTE UN TIP DE FOND MUTUAL.

• FPM-URILE EMIT ACȚIUNI CĂTRE INVESTITORI PENTRU A LE FINANȚA ACTIVITĂȚILE,
OFERIND UN GRAD RIDICAT DE LICHIDITATE, DIVERSIFICARE ȘI RANDAMENTE BAZATE PE
PIAȚĂ.
• VALOAREA ACȚIUNILOR LOR FLUCTUEAZĂ ÎN FUNCȚIE DE PREȚUL INSTRUMENTELOR DE
CREANȚĂ ÎN CARE AU INVESTIT. FONDURILE TREBUIE SĂ MENȚINĂ UN NIVEL RIDICAT DE
LICHIDITATE A ACTIVELOR, PENTRU A PUTEA FACE FAȚĂ RĂSCUMPĂRĂRILOR ZILNICE ALE
INVESTITORILOR LOR.
• FPM-URILE SUNT CONSIDERATE A FI ENTITĂȚI RELEVANTE DIN PUNCT DE VEDERE
SISTEMIC, DATORITĂ LEGĂTURILOR STRÂNSE ALE ACESTORA CU SECTORUL BANCAR ȘI
CU ALTE ACTIVITĂȚI FINANCIARE. ÎN PLUS, FPM-URILE REPREZINTĂ O SURSĂ IMPORTANTĂ
DE FINANȚARE A ÎNTREPRINDERILOR ȘI A ADMINISTRAȚIEI PUBLICE, PRIN URMARE,
RETRAGERILE MASIVE DIN FPM-URI ÎN CONTEXTUL UNEI CRIZE FINANCIARE POT AVEA
 ALTERNATIVE LA DEPOZITELE BANCARE...

• FPM-URILE SUNT ADESEA UTILIZATE CA ALTERNATIVĂ LA DEPOZITELE

BANCARE, DEOARECE OFERĂ O DIVERSIFICARE A INVESTIȚIILOR, LICHIDITĂȚI
INSTANTANEE ȘI O VALOARE RELATIV STABILĂ; DE ASEMENEA, SUNT
CONSIDERATE O OPȚIUNE RELATIV SIGURĂ PENTRU INVESTIȚII DE CANTITĂȚI
MARI DE NUMERAR PE TERMEN SCURT.
 FURNIZOARE DE FINANȚARE PE TERMEN
SCURT...
• FPM-URILE REPREZINTĂ UN IMPORTANT FURNIZOR DE FINANȚARE PE TERMEN
SCURT ÎN BENEFICIUL ECONOMIEI REALE. ACESTEA ACHIZIȚIONEAZĂ
INSTRUMENTE PE TERMEN SCURT ALE PIEȚEI MONETARE EMISE DE INSTITUȚII
FINANCIARE, GUVERNE ȘI ÎNTREPRINDERI, CUM AR FI BONURI DE
TREZORERIE, TITLURI COMERCIALE DE VALOARE ȘI CERTIFICATE DE DEPOZIT.
 TIPURI DE FONDURI DE PIAȚĂ MONETARĂ...

• TIPURI DE FONDURI DE PIAȚĂ MONETARĂ

• CU VALOAREA ACTIVULUI NET VARIABILĂ (VAN VARIABILĂ) – ACESTE FONDURI OFERĂ
RĂSCUMPĂRĂRI SAU ACHIZIȚII LA UN PREȚ EGAL CU VALOAREA NETĂ PE ACȚIUNE A FONDULUI.
• CU VALOAREA ACTIVULUI NET CONSTANTĂ PENTRU DATORIA PUBLICĂ (VAN CONSTANTĂ) –
ACESTE FONDURI AU CA SCOP STABILIREA UNEI VALORI NETE A ACTIVULUI PE UNITATE SAU PE
ACȚIUNE FĂRĂ FLUCTUAȚII LA CARE INVESTITORII SĂ ACHIZIȚIONEZE SAU SĂ RĂSCUMPERE
ACȚIUNILE. ACESTEA AU OBLIGAȚIA DE A INVESTI CEA MAI MARE PARTE A ACTIVELOR LOR ÎN
DATORIA PUBLICĂ.
• CU VALOAREA ACTIVULUI NET CU VOLATILITATE REDUSĂ (VAN CU VOLATILITATE REDUSĂ) –
PREȚURILE ACȚIUNILOR ACESTOR FONDURI RĂMÂN CONSTANTE PÂNĂ LA O ANUMITĂ LIMITĂ.
ACEASTĂ NOUĂ CATEGORIE DE FONDURI POATE FI CONSIDERATĂ O ALTERNATIVĂ VIABILĂ LA
FONDURILE DE PIAȚĂ MONETARĂ EXISTENTE CU VALOAREA ACTIVULUI NET CONSTANTĂ.
 ACTIVELE GESTIONATE DE FONDURILE DE
PIAȚĂ MONETARĂ...

• POTRIVIT COMISIEI EUROPENE (2013), ÎN EUROPA, FPM-URILE GESTIONEAZĂ

APROXIMATIV 38% DIN TITLURILE DE CREANȚĂ PE TERMEN SCURT EMISE DE
SECTORUL BANCAR ȘI ÎN JUR DE 22% DIN TITLURILE DE VALOARE PE TERMEN
SCURT EMISE DE SOCIETĂȚI ȘI DE GUVERNE. ÎN TOTAL, FPM-URILE EUROPENE
GESTIONEAZĂ ACTIVE ÎN VALOARE DE APROXIMATIV O MIE DE MILIARDE EUR,
CEEA CE REPREZINTĂ ÎN JUR DE 15% DIN SECTORUL FONDURILOR DIN UE.
 OPERAŢIUNILE DE PIAŢĂ MONETARĂ A BNM...

• OPERAŢIUNILE DE PIAŢĂ MONETARĂ (OPERAŢIUNI DE PIAŢĂ DESCHISĂ) REPREZINTĂ

CEL MAI IMPORTANT INSTRUMENT DE POLITICĂ MONETARĂ AL BNM. ACESTEA SE
REALIZEAZĂ LA INIŢIATIVA BNM, AVÂND FUNCŢIA DE GESTIONARE A CONDIŢIILOR
LICHIDITĂŢII DE PE PIAŢA MONETARĂ ŞI INFLUENŢAREA RATELOR DE DOBÂNDĂ PE
TERMEN SCURT PE PIAŢA MONETARĂ INTERBANCARĂ. OPERAŢIUNILE DE PIAŢĂ
MONETARĂ POT FI DERULATE PRIN LICITAŢII ANUNŢATE ANTICIPAT SAU PRIN
NEGOCIERI DIRECTE. POTRIVIT REGLEMENTĂRILOR ÎN VIGOARE , PRINCIPALELE
CATEGORII DE OPERAŢIUNI DE PIAŢĂ MONETARĂ AFLATE LA DISPOZIŢIA BNM SUNT:
 OPERAŢIUNI REPO
 EMITERE DE CERTIFICATE ALE BNM
 ATRAGERE DE DEPOZITE 
 VÂNZĂRI/CUMPĂRĂRI DE VMS 
 POLITICA MONETARĂ ŞI VALUTARĂ DIN RM...

• POLITICA MONETARĂ ŞI VALUTARĂ APROBATĂ DE CĂTRE BANCA NAŢIONALĂ A

MOLDOVEI A FOST ÎNDREPTATĂ SPRE ÎNDEPLINIREA OBIECTIVULUI SĂU
FUNDAMENTAL – ASIGURAREA ŞI MENŢINEREA STABILITĂŢII PREŢURILOR. ÎN
ACEST SCOP, S-A PLANIFICAT CA NIVELUL INFLAŢIEI (INDICELE PREŢURILOR DE
CONSUM) SĂ NU DEPĂŞESCĂ 7 LA SUTĂ CĂTRE FINELE ANULUI, DAR CITEVA
SAPTAMINI IN URMA PROGNOZA A FOST MAJORATA PINA LA 9.4 LA SUTA.
 OPERAŢIUNI REPO. EMITERE DE
CERTIFICATE ALE BNM. ATRAGERE DE
DEPOZITE ...
• OPERAŢIUNI REPO - OPERAŢIUNI REVERSIBILE, DESTINATE INJECTĂRII/ABSORBŢIEI DE
LICHIDITĂŢI, ÎN CADRUL CĂRORA BNM CUMPĂRĂ/VINDE DE LA BĂNCI/BĂNCILOR
VALORI MOBILIARE DE STAT, CU ANGAJAMENTUL BĂNCILOR/BNM DE A RĂSCUMPĂRA
VMS RESPECTIVE LA O DATĂ ULTERIOARĂ ŞI LA UN PREŢ STABILIT LA DATA
TRANZACŢIEI;
• EMITERE DE CERTIFICATE ALE BNM - OPERAŢIUNI DESTINATE ABSORBŢIEI DE
LICHIDITATE, ÎN CADRUL CĂRORA BNM VINDE BĂNCILOR INSTRUMENTE NEGOCIABILE
DE DATORIE ALE BNM;
• ATRAGERE DE DEPOZITE - OPERAŢIUNI DESTINATE ABSORBŢIEI DE LICHIDITATE, ÎN
CADRUL CĂRORA BNM ATRAGE DEPOZITE DE LA BĂNCI CU SCADENŢA PRESTABILITĂ;
 VÂNZĂRI/CUMPĂRĂRI DE VMS ...

• VÂNZĂRI/CUMPĂRĂRI DE VMS - OPERAŢIUNI DESTINATE ABSORBŢIEI/INJECTĂRII

DE LICHIDITATE, ÎN CADRUL CĂRORA BNM VINDE/CUMPĂRĂ VMS, TRANSFERUL
PROPRIETĂŢII ASUPRA ACESTORA DE LA VÂNZĂTOR LA CUMPĂRĂTOR FIIND
REALIZAT PRIN MECANISMUL "LIVRARE CONTRA PLATĂ".
ÎN CONDIŢIILE EXCESULUI STRUCTURAL DE LICHIDITATE ÎN SECTORUL BANCAR AL
MOLDOVEI, BNM ÎN PREZENT VINDE SĂPTĂMÂNAL CERTIFICATELE BNM PE
TERMEN DE 14 ZILE ÎN SCOPUL ABSORBŢIEI DE LICHIDITATE. TOTODATĂ, ÎN
VEDEREA ÎMBUNĂTĂŢIRII CONDIŢIILOR DE CREDITARE DE CĂTRE BĂNCI A
ECONOMIEI NAŢIONALE BNM ANUNŢĂ OPERAŢIUNI DESTINATE LIVRĂRII DE
LICHIDITATE. ACESTE OPERAŢIUNI SE DESFĂŞOARĂ SUB FORMĂ DE OPERAŢIUNI
REPO LA RATĂ FIXĂ PE TERMEN DE 14 ZILE.
 CE SE CONFRUNTĂ PE PIAȚA MONETARĂ?

• ESTE O PIAŢĂ, PENTRU CĂ AICI SE CONFRUNTĂ LIBER CEREREA ŞI OFERTA DE

MONEDĂ ÎN FUNCŢIE DE PREŢUL EI (DOBÂNDA). PREŢUL LA CARE SE ÎNCHEIE
TRANZACŢII PE PIAŢA MONETARĂ DIFERĂ ÎN FUNCŢIE DE NUMEROŞI FACTORI:
TERMENUL SCADENŢEI, GRADUL DE RISC ASUMAT DE OFERTANTUL DE MONEDĂ
(CREDITOR), SUMELE TRANZACŢIONATE ŞI NU ÎN ULTIMUL RÂND, DE RAPORTUL
ÎNTRE CEREREA ŞI OFERTA DE MONEDĂ ÎN CÂTEVA SITUAŢII Â.
• TREBUIE REAMINTIT FAPTUL CĂ ESTE VORBA DE CERERE ŞI OFERTA PE TERMEN
SCURT Â (MAI MIC DE UN AN)
 SITUAȚIILE Â...

 SITUAȚIILE Â SUNT:
• CREŞTEREA CERERII DE BANI ARE CA EFECT ATÂT SPORIREA CANTITĂŢII DE BANI PE PIAŢĂ, CÂT ŞI
CREŞTEREA RATEI DOBÂNZII;
• -SCĂDEREA CERERII DE BANI ARE CA EFECT ATÂT SCĂDEREA CANTITĂŢII DE BANI, CÂT ŞI A RATEI DOBÂNZII;
• CREŞTEREA OFERTEI DE BANI CONDUCE LA SCĂDEREA RATEI DOBÂNZII ŞI LA SPORIREA CANTITĂŢII DE BANI
TRANZACŢIONATE. SURPLUSUL DE MONEDĂ OFERIT NU VA PUTEA FI ABSORBIT PE PIAŢĂ DECÂT DACĂ VA
SCĂDEA DOBÂNDA, ACEASTĂ SCĂDERE STIMULÂND CEREREA DE MONEDĂ;
• SCĂDEREA OFERTEI DE BANI CONDUCE LA SPORIREA RATEI DOBÂNZII ŞI LA DIMINUAREA CANTITĂŢII DE
BANI TRANZACŢIONAŢI. PENURIA DE MONEDĂ PE PIAŢĂ ESTE DATORATĂ UNOR DOBÂNZI MICI,
NEATRACTIVE ŞI CONDUCE LA CREŞTEREA DOBÂNZILOR ŞI, PRIN URMARE LA O SCĂDERE A CERERII DE BANI.
 DIN CE ESTE FORMATĂ OFERTA MONETARĂ?
• MECANISMELE PIEŢEI MONETARE REUŞESC, LA UN ANUMIT
NIVEL AL DOBÂNZILOR, O CONVERGENŢĂ PENTRU CEREREA
ŞI OFERTA DE MONEDĂ SPRE REALIZAREA ECHILIBRULUI.
• DUPA CUM AM VAZUT, CANTITATEA DE BANI EXISTENTA SAU
OFERTA MONETARA ESTE FORMATA DIN EFECTIVUL IN
MAINILE PUBLICULUI SI DEPOZITELE ACESTUIA LA BANCI.
ACEASTA CANTITATE DE BANI CRESTE SAU SE DIMINUEAZA
PRIN EFECTUL CREDITULUI BANCAR SI AL PREFERINTEI
PUBLICULUI PENTRU LICHIDITATE, CEEA CE DETRMINA
VALOAREA MULTIPLICATORULUI MONETAR. OFERTA
MONETARA, OM, ESTE REZULTATUL CRESTERII BAZEI
MONETARE, BM, PRIN EFECTUL MULTIPLICATORULUI, M.
COEFICIENTUL DE LICHIDITATE, L, DEPINDE DE GUSTURILE
PUBLICULUI, DAR COEFICIENTUL DE REZERVA, R, POATE FI
DETERMINAT DE AUTORITATEA MONETARA.
PIAȚA MONETARĂ-SCHEMĂ...

• PIATA MONETARA: CEREREA ESTE

DESCRESCATOARE SI OFERTA ESTE COMPLET
RIGIDA, FIIND FIXATA DE AUTORITATEA
MONETARA. PUNCTUL DE INTERSECTIE INTRE
CELE DOUA DETERMINA TIPUL DE DOBANDA DE
ECHILIBRU IE. DACA BANCA CENTRALA CRESTE
CANTITATEA DE BANI OFERITA, DOBANDA VA
SCADE; DACA DIMINUEAZA OFERTA MONETARA,
NIVELUL DOBANZII VA CRESTE.
CAPCANA LICHIDITĂȚII DUPĂ KEYNES...

• CAPCANA LICHIDITATII: DUPA KEYNES, CAND NIVELUL DOBANZII ESTE

FOARTE MIC, VARIATIILE OFERTEI MONETARE NU AU EFICIENTA.A SE OBSERVA
DIFERENTELE DINTRE ARGUMENTATIA PE CARE DE-ABIA AM ANALIZAT-O SI
ANALIZA KEYNESIANA DIN TEMA ANTERIOARA. KEYNES AFIRMA CA
DECIZIILE DE ECONOMISIRE SI DE INVESTITII SUNT TOTAL INDEPENDENTE SI
NU EXISTA NICI O FORTA CARE SA LE EGALIZEZE. IDEEA MONETARISTA ESTE
CA NIVELUL DOBANZII ESTE ACEASTA FORTA. DACA TIPUL DOBANZII ESTE
SCAZUT, INVESTITORII VOR CERE MAI MULTI BANI; DACA NIVELUL DOBANZII
ESTE RIDICAT, CEI CARE ECONOMISESC SE VOR SIMTI STIMULATI. KEYNES A
NEGAT FUNCTIONAREA ACESTUI MECANISM, IN SITUATII DE RECESIUNE
ECONOMICA ARGUMENTAND CA IN ACESTE CIRCUMSTANTE SOCIETATEA AR
CADEA IN CAPCANA LICHIDITATII: CAND NIVELUL DOBANZII ESTE FOARTE
MIC, CURBA CERERII DEVINE FOARTE ELASTICA, APROAPE ORIZONTALA. IN
ACEASTA ZONA, DEPLASARI SUCCESIVE LA DREAPTA ALE OFERTEI MONETARE
NU VOR PROVOCA VARIATII SENSIBILE ALE TIPURILOR DE DOBANDA.
• SITUATIA REALA IN TIMPUL ULTIMELOR CRIZE ECONOMICE NU I-A DAT
DREPTATE LUI KEYNES; CANTITATEA DE BANI IN CIRCULATIE S-A MENTINUT
REDUSA SI BANCILE CENTRALE AU CONTINUAT SA MENTINA UN CONTROL
ABSOLUT ASUPRA NIVELURILOR DOBANZILOR, FIIND MAI PREOCUPATI DE
INFLATIE DECAT DE STAGNAREA ECONOMICA.
 CU PRIVIRE LA NIVELUL INFLATIEI
(PRETURILE DE CONSUM)...
• ÎN OCTOMBRIE ÎN MOLDOVA A FOST ÎNREGISTRATĂ O INFLAŢIE DE 1,5% FAŢĂ DE
0,4% ÎN SEPTEMBRIE. DIN OCTOMBRIE 2010 PÎNĂ ÎN OCTOMBRIE 2011 INFLAŢIA A
CONSTITUIT 8,9%. DE LA ÎNCEPUTUL ANULUI INDICELE PREŢURILOR DE CONSUM
A AJUNS LA 6,8%.
• SURSE DIN CADRUL BIROULUI NAŢIONAL DE STATISTICĂ AU RELATAT CĂ ÎN
OCTOMBRIE CEL MAI MULT AU CRESCUT PREŢURILE LA SERVICII – CU 3%. ACEST
LUCRU ESTE DETERMINAT DE FAPTUL CĂ, ODATĂ CU ÎNCEPEREA SEZONULUI DE
ÎNCĂLZIRE, S–AU MAJORAT TARIFELE PENTRU SERVICIILE COMUNAL–LOCATIVE
CU 6,4%, INCLUSIV LA GAZE – CU 22,3% ŞI ÎNCĂLZIREA CENTRALIZATĂ – CU 4,1%.
TOTODATĂ, CĂLĂTORIA ÎN TRANSPORTUL PUBLIC ŞI SERVICIILE DE
ALIMENTAŢIE PUBLICĂ S-AU SCUMPIT CU 0,3%.
 CU PRIVIRE LA NIVELUL INFLATIEI
(PRETURILE DE CONSUM)...
• PREŢURILE LA PRODUSELE ALIMENTARE S-AU MAJORAT ÎN MEDIE CU 1,1%. CEL MAI
MULT S-AU SCUMPIT VINETELE – CU 26,3%, CASTRAVEŢII – CU 24,1%, ROŞIILE – CU 20,5%,
OUĂLE – CU 14,6%, PRODUSELE LACTATE – CU 2,5%. ÎN ACELAŞI TIMP, AU SCĂZUT
PREŢURILE LA CARTOFI – CU 9,8%, CEAPĂ – CU 6,5%, MERE – CU 5,3%, VARZĂ – CU 4,7%
• PRODUSELE NEALIMENTARE S-AU SCUMPIT NESEMNIFICATIV – ÎN MEDIE CU 0,8%. ÎNSĂ
ARTICOLE DIN BLANĂ S-AU SCUMPIT CU 6,6%, ÎNCĂLŢĂMINTEA – CU 2,1%, CĂRBUNELE –
CU 1,9%.
• ÎN OCTOMBRIE 2010 ÎN MOLDOVA A FOST ÎNREGISTRAT ACELAŞI NIVEL AL INFLAŢIEI – DE
1,5%. INFLAŢIA ANUALĂ A FOST DE 8,1%. INIŢIAL PENTRU ANUL 2011 A FOST PLANIFICATĂ
O INFLAŢIE ÎN LIMITELE A 5,5%, ÎNSĂ ULTERIOR BANCA NAŢIONALĂ ŞI-A REVIZUIT DE
CÎTEVA ORI PROGNOZA PÎNĂ LA 9,6%
 OPERAȚIUNI PE PIAȚA VALUTARĂ...

• OPERAŢIUNILE PE PIAŢA VALUTARĂ SUNT INTERVENŢIILE VALUTARE, CE SE

DERULEAZĂ ÎN STRICTĂ CONFORMITATE CU OBIECTIVELE POLITICII VALUTARE.
BANCA NAŢIONALĂ UTILIZEAZĂ ÎN CALITATE DE INSTRUMENTE ALE
INTERVENŢIILOR VALUTARE ATÂT OPERAŢIUNILE DIRECTE (CUMPĂRĂRI SAU
VÂNZĂRI LA VEDERE DE VALUTĂ CONTRA LEI MOLDOVENEŞTI), CARE
INFLUENŢEAZĂ MASA MONETARĂ, CÂT ŞI OPERAŢIUNILE DE AJUSTARE (SWAP-
URI VALUTARE), CARE SUNT INSTRUMENTE REVERSIBILE ŞI NU INFLUENŢEAZĂ
MASA MONETARĂ PE TERMEN LUNG.
 FACILITĂȚILE CARE LE PUNE LA DISPOZIȚIE
BNM...
• FACILITĂŢILE PERMANENTE REPREZINTĂ FACILITĂŢILE PE CARE BNM LE PUNE
LA DISPOZIŢIA BĂNCILOR AUTORIZATE LA INIŢIATIVA ACESTORA. BNM OFERĂ
FACILITATEA DE CREDIT OVERNIGHT ŞI FACILITATEA DE DEPOSIT OVERNIGHT.
FACILITĂŢILE PERMANENTE JOACĂ ROLUL UNUI MECANISM DE SIGURANŢĂ ÎN
GESTIONAREA LICHIDITĂŢII PE PIAŢA MONETARĂ: FACILITATEA DE CREDIT
OVERNIGHT OFERĂ POSIBILITATE BĂNCILOR SĂ IA CREDITE DE LA BNM, IAR
FACILITATEA DE DEPOZIT OVERNIGHT CREEAZĂ POSIBILITATEA PLASĂRII
EXCESULUI DE LICHIDITATE.
 REZERVELE OBLIGATORII...

• REZERVELE OBLIGATORII REPREZINTĂ NIVELUL MINIM AL MIJLOACELOR ATRASE PE CARE O BANCĂ AUTORIZATĂ
TREBUIE SĂ LE DEŢINĂ LA BNM. PENTRU EVALUAREA ÎNDEPLINIRII ACESTEI OBLIGAŢII SE UTILIZEAZĂ MEDIA
SOLDURILOR ZILNICE ALE CONTULUI DE REZERVE PE DURATA UNEI PERIOADE DE APLICARE.
• BANCA NAŢIONALĂ A MOLDOVEI PROMOVEAZĂ POLITICA RATELOR LA INSTRUMENTELE DE REGLEMENTARE
MONETARĂ, ŢINÂND CONT DE CONJUNCTURA PIEŢELOR MONETARĂ ŞI VALUTARĂ, AVÂND LA BAZĂ ANALIZA
SITUAŢIEI ÎN ECONOMIA NAŢIONALĂ, DINAMICA PROCESELOR INFLAŢIONISTE ŞI AŞTEPTĂRILE PROGNOZATE ALE
INDICATORILOR MACROECONOMICI.
• LA PROMOVAREA POLITICII RATELOR, BNM UTILIZEAZĂ METODA „CORIDORULUI”, CEA MAI ÎNALTĂ RATĂ FIIND
STABILITĂ LA CREDITELE OVERNIGHT, IAR CEA MAI JOASĂ – LA DEPOZITE OVERNIGHT.
• RATA DE BAZĂ SE APROBĂ ÎN CALITATE DE RATĂ DE REFERINŢĂ PENTRU PRINCIPALELE OPERAŢIUNI DE POLITICĂ
MONETARĂ PE TERMEN SCURT.
• ŢINÂND CONT DE FAPTUL CĂ BNM CONTINUĂ DESERVIREA CREDITELOR ACORDATE PE TERMEN LUNG PENTRU
REALIZAREA UNOR PROGRAME DE STAT, BNM DETERMINĂ O RATĂ DE DOBÂNDĂ PENTRU CREDITELE PE TERMEN
LUNG (MAI MARE DE 5 ANI)
 INFLAȚIA...

• INFLATIA ESTE UNA DIN CELE MAI IMPORTANTE PROBLEME A REPUBLICII

MOLDOVA. EA ESTE STRINS LEGATA DE POLITICI MONETARE, PROMOVATE DE
CONDUCEREA TARII. DESPRE REDUCEREA PUTERII DE CUMPĂRARE A LEULUI
MOLDOVENESC NE VORBEŞTE UTILIZAREA PE LARG A DOLARULUI ŞI MONEDEI
UNICE EUROPENE. ÎN VIZIUNEA POPULAŢIEI ŞI OAMENILOR DE AFACERI ACESTE
MONEDE SUNT STABILE ŞI MĂSOARĂ MAI EXACT CHELTUIELILE ŞI REZULTATELE
ACTIVITĂŢII ECONOMICE.
 OPERAȚIUNI ALE BĂNCII CENTRALE...

• O BANCĂ CENTRALĂ UTILIZEAZĂ PIAȚA MONETARĂ PENTRU:

 SĂ GESTIONEZE LICHIDITATEA ZILNICĂ (EXCEDENTELE DE POMPARE SAU SĂ SATISFACĂ NEVOILE) SISTEMULUI
BANCAR ȘI, PRIN OSMOZĂ, A ECONOMIEI ÎN GENERAL (PENTRU A COMBATE INFLAȚIA SAU DEFLAȚIA, DE EXEMPLU
ȘI, ÎN CAZUL UNEI CRIZE FINANCIARE, SĂ OFERE SUFICIENTĂ LICHIDITATE PENTRU A EVITA ÎNCHIDEREA
SISTEMUL FINANCIAR SAU CHIAR FALIMENTELE ÎN LANȚ - CARE S-AU REALIZAT ÎN SPECIAL PE11 SEPTEMBRIE
2001);
 ORIENTAREA RATELOR DOBÂNZII PE TERMEN SCURT (A SE VEDEA RATA CHEIE ), CU ACEEAȘI PERSPECTIVĂ DE A
INTERVENI ÎN SITUAȚIA ECONOMICĂ;
 INVESTEȘTE REZERVELE VALUTARE ALE BĂNCILOR CENTRALE STRĂINE. LA SFÂRȘITUL ANILOR 1990, ACESTEA
DEVENISERĂ COLOSALE, ÎN SPECIAL ÎN ASIA, IAR O PARTE SEMNIFICATIVĂ A ACTIVITĂȚII BĂNCILOR CENTRALE
AMERICANE ȘI EUROPENE PE PIEȚE SE DESFĂȘOARĂ ÎN NUMELE BĂNCILOR CENTRALE ASIATICE.
• ÎN PLUS, BĂNCILE DIN ZONA EURO TREBUIE SĂ CONSTITUIE REZERVE MINIME LA BCE.
• PENTRU A ASIGURA DECONTAREA ÎMPRUMUTURILOR / ÎMPRUMUTURILOR INTERBANCARE ÎN EURO, 
SISTEMUL EUROPEAN AL BĂNCILOR CENTRALE A INSTITUIT SISTEMUL ȚINTĂ .
• SISTEMUL TRANSEUROPEAN AUTOMAT DE TRANSFER EXPRES DE
DECONTARE BRUTĂ ÎN TIMP REAL , CEL MAI CUNOSCUT PRIN ACRONIMUL 
TARGET ( T RANS-EUROPEAN A UTOMATED R EALEAL TIME G ROSS
SETTLEMENT E XPRESS T RANSFER SYSTEM ) ESTE UN 
SISTEM DE PLĂȚI CARE PERMITE BĂNCILOR CĂTRE UNIUNEA EUROPEANĂ SĂ
TRANSFERE FONDURI ÎN TIMP REAL PE ÎNTREG TERITORIUL UNIUNII.
• AȘA-NUMITUL SISTEM DE DECONTARE A TRANZACȚIILOR CU VALOARE
MARE, ȚINTA 1 , A FOST PUS ÎN APLICARE LA ÎNCEPUTUL ANULUI 1999 ODATĂ
CU INTRODUCEREA MONEDEI EURO . ȚINTA 1 A FOST DOAR UN PAS DE
TRANZIȚIE CĂTRE ȚINTA 2 , O ADEVĂRATĂ PLATFORMĂ COMUNĂ.
 ȚINTA 1....

• STABILIREA MONEDEI EURO A NECESITAT INSTITUIREA UNUI MECANISM DE DECONTARE PENTRU ÎNTREAGA 

ZONĂ EURO . ȚINTĂ AU FOST ATRIBUITE DOUĂ OBIECTIVE:
 SĂ SERVEASCĂ DREPT VECTOR DE TRANSMISIE PENTRU POLITICA MONETARĂ , ÎN SPECIAL PENTRU A PERMITE
EGALIZAREA RATELOR PIEȚEI MONETARE  ;
 CONSOLIDA SECURITATEA A AȘEZĂRILOR CANTITĂȚI MARI PRINTR - UN DISPOZITIV DE 
DECONTARE PE BAZĂ BRUTĂ ÎN TIMP REAL .
• PENTRU A LIMITA RISCURILE ASOCIATE PROIECTULUI, CHIAR DACĂ TOȚI JUCĂTORII AU TREBUIT SĂ SE ADAPTEZE
LA EURO , S-A DECIS ADOPTAREA UNEI SOLUȚII DE ARMONIZARE MINIMĂ. FIECARE ȚARĂ ȘI-A PĂSTRAT 
SISTEMUL DE DECONTARE BRUTĂ ÎN TIMP REAL , CEEA CE A LIMITAT SCHIMBĂRILE PE CARE LE PUTEAU AȘTEPTA
PARTICIPANȚII. CONEXIUNEA LOR PRIN SWIFT , NUMITĂ „INTERCONECTARE”, PERMITE TRANSFERURI IREVOCABILE
ÎN TIMP REAL ÎN ÎNTREAGA ZONĂ EURO (TIMPUL DE PROCESARE ESTE MAI MIC DE 5 MINUTE PENTRU MAI MULT DE
95% DIN TRANZACȚII).
 ȚINTA 2...

• COMUN PLATFORMĂ COMUNĂ UNICĂ (SSP) SPRIJINIREA TARGET 2 ESTE GESTIONAT DE CĂTRE BĂNCILE CENTRALE

 DIN FRANȚA, GERMANIA ȘI ITALIA , ÎN NUMELE TUTUROR CELORLALTE EUROPENE PARTICIPANTE BĂNCI CENTRALE .
• PRINCIPALA DIFERENȚĂ CU ARHITECTURA TARGET 1 CONSTĂ ÎN FAPTUL CĂ INSTITUȚIILE FINANCIARE SE POT
CONECTA LA PLATFORMA TARGET 2 DIRECT PRIN INTERMEDIUL REȚELEI SWIFT FĂRĂ A TRECE TEHNIC PRIN BANCA
 LOR CENTRALĂ . DIN PUNCT DE VEDERE JURIDIC, FIECARE ȚARĂ ÎȘI MENȚINE PROPRIUL 
SISTEM DE DECONTARE BRUTĂ ÎN TIMP REAL , CONTURILE FIIND PĂSTRATE ÎN CĂRȚILE BĂNCII CENTRALE
NAȚIONALE, CARE SE BAZEAZĂ PE INFRASTRUCTURA TEHNICĂ COMUNĂ A TARGET2.
• LA SFÂRȘITUL CREȘTERII SALE, TARGET2 VA PERMITE PARTICIPANȚILOR SĂ OPTIMIZEZE GESTIONAREA LICHIDITĂȚII
LOR, FIE UTILIZÂND UN SINGUR CONT PENTRU TOATE OPERAȚIUNILE LOR ÎN EUROPA, FIE UTILIZÂND UN GRUP DE
CONTURI CARE ÎȘI CONSOLIDEAZĂ TOATE ACTIVELE. ACEST LUCRU VA PERMITE O MAI BUNĂ OPTIMIZARE A 
TREZORERIEI . TRANZACȚIA FINANCIARĂ SUNT IREVOCABILE (FINALIZAREA CU SUCCES) DIN ALOCAREA LOR ÎN
CONSIDERARE, CARE PERMITE PARTICIPANȚILOR SĂ REUTILIZEZE FONDURILE PRIMITE FĂRĂ A LUA RISCURI.
 CONCLUZIE...

• OPERAŢIUNILE PE PIAŢA MONETARĂ SÎNT OPERAŢIUNILE EXECUTATE PE PIAŢA

FINANCIARĂ LA INIŢIATIVA BNM CU PARTICIPAREA BENEVOLĂ A BĂNCILOR
AUTORIZATE. OPERAŢIUNILE DE PIAŢĂ DESCHISĂ POT FI EFECTUATE PRIN
TENDER ANUNŢAT ANTICIPAT (LICITAŢII), SAU NEGOCIERI DIRECTE. UTILIZÂND
OPERAŢIUNILE DE PIAŢĂ DESCHISĂ, BNM ASIGURĂ PIAŢA CU LICHIDITATE,
EFECTUÂND OPERAŢIUNI REPO, SAU CUMPĂRÂND ACTIVE (VALORI MOBILIARE
SAU VALUTĂ STRĂINĂ), SAU SCOATE RESURSE DIN PIAŢĂ, PLASÎND CERTIFICATE
PROPRII (CBN), EFECTUÎND OPERAŢIUNI REVERS-REPO, VÎNZÂND ACTIVE (VALORI
MOBILIARE SAU VALUTĂ STRĂINĂ) SAU ACCEPTÎND DEPOZITE LA TERMEN.
 BIBLIOGRAFIE....
• HTTPS://WWW.CONSILIUM.EUROPA.EU/RO/POLICIES/MONEY-MARKET-FUNDS/KEY-
FACTS-MMFS/
• HTTPS://WWW.STUDOCU.COM/ROW/DOCUMENT/UNIVERSITATEA-DE-STAT-DIN-MO
LDOVA/ENGLISH-101/PIATA-MONETARA/7520643
• HTTPS://WWW.BNM.MD/RO/CONTENT/OPERATIUNI-DE-PIATA-MONETARA
• HTTPS://WWW.STUDOCU.COM/ROW/DOCUMENT/UNIVERSITATEA-DE-STAT-DIN-MO
LDOVA/EXAMEN-STRECHI/74669296-PIATA-MONETARA-A-RM/7664196
• HTTPS://INCE.MD/RO/ENGINE/OPEN_FILE.PHP?ID=187
• HTTPS://RO.FRWIKI.WIKI/WIKI/MARCH%C3%A9_MON%C3%A9TAIRE
• HTTPS://RO.FRWIKI.WIKI/WIKI/MARCH%C3%A9_DES_CAPITAUX
• HTTPS://RO.FRWIKI.WIKI/WIKI/SYST%C3%A8ME_DE_TRANSFERTS_EXPRESS_AUT
OMATIS%C3%A9S_TRANSEUROP%C3%A9ENS_%C3%A0_R%C3%A8GLEMENT_BRUT