ISTORIE ECONOMICA

IMPORTANTA RELATIILOR DE PROPRIETATE NU

POATE FI INTELEASA FARA CUNOASTEREA
SPECIFICULUI DREPTULUI DE PROPRIETATE IN
EPOCA MODERNA.PRECIZATI CARE DINTRE
ATRIBUTELE DREPTULUI MODERN DE PROPRIETATE
ESTE DECISIV:
- DREPTUL DE DISPOZITIE
SOCIETATILE COMERCIALE CONSTAND IN ASOCIERI DE
PERSOANE , IAR NU DE CAPTALURI , IN CARE FIECARE
MEMBRU EFECTUA TRANZACTII SEPARATE , INCASAND
TOTALITATEA BENEFICIILOR SI SUPORTAND SINGUR
PIERDERILE ERAU DENUMITE:

-REGLEMENTATE

SOCIETATILE COMERCIALE CONSTAND IN ASOCIERI DE

CAPITALURI , ALE CAROR FONDURI ERAU
ADMINISTRATE DE FUNCTIONARI NUMITI SAU ALESI ,
INVESTITIA ASOCIATILOR CONCENTRANDU-SE TREPTAT
SUB FORMA UNOR PARTI DE CAPITAL TRANSFERABILE
CARE PUTEAU TRECE DIN MANA IN MANA, FARA SA
DISTORSIONEZE STRUCTURA FINANCIARA SAU
OPEERATIUNILE SOCIETATII AU PRIMIT DENUMIREA DE:
-SOCIETATI PE ACTIUNI

SOCIETATILE COMERCIALE IN CADRUL CARORA

CONTRACTELE ERAU INCHEIATE PE TERMEN DE 3 SAU 7
ANI PUTAND FI REINNOITE , IAR RASPUNDEREA
DEVENEA LIMITA LA SUMA CU CARE CONTRACTANTII AU
CONTRIBUIT SE NUMEAU:
- IN COMANDITA

ADEVARATELE SOCIETATI ALCATUITE DINTR-UN GRUP

RESRANS DE PERSOANE CRE CONTRIBUIAU CU SUME DE
BANI PE TERMEN DE CATIVA ANI , DE CELE MAI MULTE
ORI PE 5 ANI , IN CONDITII CLAR PREVAZUTE INTR-UN
CONTRACT AU FOST DENUMITE:
-VERA SOCIETAS
PRINTRE CAZURILE GENERALE CARE AU DETERMINAT
INTARZIEREA INTRODUCERII INSTITUTIILOR MODERNE
ALE ECONOMIEI DE PIATA AU FOST URMATOARELE:
- SLABA CONFIGURARE A ORGANELOR POLITICE
- LIPSA DE UNIFORMITATE A LEGISLATIEI
- CARACTERUL NESIGUR AL VIETII ECONOMICE
( FRECVENTELE CRIZE ECONOMICE)
-
PRINTRE CAUZELE GENERALE CARE AU DETERMINAT
INTARZIEREA INTRODUCERII INSTITUTIILOR MODENE
ALE ECONOMIEI DE PIATA AU FOST URMATOARELE:
-INSTABILITATEA POLITICA SI ECONOMICA A
ORGANIZARII STATALE
-INSTABILITATEA FORTEI DE MUNCA
-PERSISTENTA MENTALITATILOR DE FACTURA
ANTIECONOMICA
-DESELE RAZBOAIE GENERATE DE CONFLICTELE
COMERCIALE

ADAPTAND DREPTUL ROMAN LA RAPORTURILE DE TIP

CAPITALIST, CODUL CIVIL FRANCEZ DIN ANUL 1804
 SITUEAZA IN CENTRUL INSTITUTIILOR DE DREPT
PRIVAT:
-DREPTUL LA PROPRIETATEA BURGHEZA

MASA MONETARA ESTE ALCATUITA DIN:

DISPONIBILITATILE MONETARE PROPRIU-ZISE
(NUMERARUL)
-DISPONIBILITATILE SEMIMONETARE(ECONOMISIRI
SI DIFERITE TIPURI DE DEPOZITE)

IN SISTEMUL ETALON AUR , PRIN “ACOPERIREA

EMISIUNII DE MONEDA” SE INTELEGE CA:
- STOCUL DE AUR / ARGINT SI DEVIZE

CAMBIA ESTE:
- UN TITLU DE CREDIT

-
- SCONTAREA ESTE:
- -CUMPARAREA DE CATRE O BANCA A UNOR TITLURI
DE CREDIT PE TERMEN SCURT
-
- RESCONTAREA ESTE:
- APROVIZIONAREA BANCILOR COMERCIALE DE CATRE
BANCA CENTRALA CU LICHIDITATI PE BAZA
PREZENTARII DE CATREA ACEASTA A UNUI
PORTOFOLIU DE CAMBII
-
- PRIMA BANCA MONETARA ESTE CONSIDERATA A FI
- BANCA AMSTERDAMULUI
-
- O UNCIE DE AUR FIN ESTE EGALA CU :
- 31,1035 GR AUR FIN
-
- SISTEMUL ETALON AUR((MONOMETALIST SAU
BIMETALIST) ERA DEFINIT PRIN:
- CIRCULATIA MONEZILOR DE AUR SI /SAU ARGINT
- DEFINIREA MONEDEI NATIONALE PRIN PARITATI IN
AUR SI/SAU ARGINT
- ACOPERIREA EMISIUNII FIDUCIARE CU AUR SI/SAU
ARGINT POTRIVIT DEFINITIEI DATE

PRIN TITLUL METALULUI PRETIOS SE INTELEGE:

-PROPORTIA AURULUI FIN PREZENT IN ALIAJ
VREME DE 141 DE ANI INTRE 1792-1933 O UNCIE DE
AUR FIN COSTA 20 $.CAT CANTAREA/ CANTARESTE O
UNCIE DE AUR FIN:
-31,1035 GR
PARITATEA LEGALA A LEULUI IN AUR IN PERIOADA 1867-
1914 A FOST:
-0,3226 GR AUR CU TITLUL DE 900%
-
VARIATIILE CURSULUI DE SCHIMB REFLECTA EVOLUTIA
ECONOMIEI IN ANSAMBLUL EI, RESPECTIV PUTEREA
DE CUMPARARE A MONEDEI NATIONALE IN
SCHMBURILE INTERNATIONALE.DUPA CUM SE STIE
CURSUL DE SCHIMB AL LEULUI A INREGISTRAT IN
PERIOADA 1990-2001 O DEPRECIERE ECHIVALENTA
UNEI PRABUSIRI.IN TOTALA OPOZITIE CU ACEASTA
EVOLUTIE IN ISTORIA MOEDEI NATIONALE IN
PERIOADA 1867-1914 (NUMITA SI ETALON
AUR)CURSUL LEULUI A PREZENTAT O CONSTANTA
REMARCABILA. PRECIZATI CARE DIN URMATOATELE
PARITATI SUNT CORECTE PANA ANUL 1914:
1$=5.18 1 LIRA=25,25 1 FRANC ELVETIAN=1,00 LEI
 PARITATEA LEGALA A LEULUI IN AUR CINFORM
DEFINITEI DATE DE LEGEA DE STABILIZARE MONETARA
DIN ANUL 1929 A FOST:
-0,009 GR AUR FIN

IN SISTEMUL ETALON AUR CURSURILE DE SCHIMB ALE

MONEDELOR NATIONALE SE CALCULAU PE BAZA
PARITATILOR TEORETICE , RESPECTIV A
CONTINUTULUI IN AUR FIN, AL DIFERITELOR
MONEDE.DEFINITIILE PRINCIPALELOR MONEDE ERAU:
1$=1,504 G AUR FIN, 1 LIRA = 7.32 G AUR FIN, 1
FRANC FRANCEZ=0.29033

PRINCIPIUL DE DEMARCATIE A SISTEMULUI POLITIC

FEUDAL DE CEL MODERN A FOST:
-SEPARATIA PUTERILOR IN STAT

DIN ANSAMBLUL RESTRUCTURARII INSTITUTIONALE

INAUGURATE DE DOMNITORUL AL I CUZA, DE O
IMPORTANTA CAPITALA AU FOST 3 LEGI DIN ANUL
1864, DEOARECE ELE AU MODIFICAT MODUL DE VIATA
AL MAJORITATII POPULATIEI TARII ( TARANIMEA):
- LEGEA RURALA
- LEGEA INSTRUCTIUNII PUBLICE
- LEGEA COMUNALA
-
DUPA CUM SE STIE , IN CURSUL DE SCHIMB AL LEULUI
A INREGISTRAT IN PERIOADA 1990-2001 O
DEPRECIERE ECHIVALENTA A UNEI PRABUSIRI. IN
TOTALA OPOZITIE CU ACEASTA EVOLUTIE , IN ISTORIA
MONEDEI NATIONALE , IN PERIOADA 1867-1914
( NUMITA SI “ETALON AUR”) CURSUL LEULUI A
PREZENTAT O CONSTANTA
REMARCABILA.DECLANSAREA INFLATIEI IN PERIOADA
INTERBELICA , AVAND CA EFECT IMEDIAT
DEPRECIEREA LEULUI , S-A REFLECTAT SI IN
MODIFICAREA PARITATILOR MONEDEI NATIONALE
FATA DE CELELALTE VALUTE.
CARE AU FOST NOILE PARITATI STABILITE IN PERIOADA
INTERBELICA?
-1$=167 LEI, 1 LIRA=813, 1 FRANC ELVETIAN=32 LEI

VECHIUL SISTEM DE CREDIT ERA INCOMPATIBIL CU

CERINTELE SISTEMULUI MODERN, DEOARECE :
- RATELE DOBANZILOR EXCEDAU ADESEORI RATELE
MEDII ALE PROFITULUI
- IMPRUMUTURILE ERAU DESTINATE PREPONDERENT
CONSUMULUI NEPRODUCTIV
- CAMATARIA ERA DOMINANTA , AVAND CARACTER
NET SPECULATIV
- CONDITIILE CREDITULUI MIC ERAU DESCURAJANTE
PENTRU INVESTITII, PRIN NIVELUL EXTREM DE
RIDICAT AL RATELOR DOBANZII
- NU OFEREA CONDITII MINIME DE MOBILIZARE A
ECONOMIILOR POPULATIEI

VARIATIILE CURSULUI DE SCHIMB REFLECTA EVOLUTIA

ECONOMIEI IN ANSAMBLUL EI, RESPECTIV PUTEREA
DE CUMPARARE A MONEDEI NATIONALE IN
SCHIMBURILE INTERNATIONALE.DUPA CUM SE STIE,
CURSUL DE SCHIMB AL LEULUI A INREGISTRAT IN
PERIOADA 1990-2001 O DEPRECIERE ECHIVALENTA
UNEI PRABUSIRI.IN TOTALA OPOZITIE CU ACEASTA
EVOLUTIE,IN ISTORIA MONEDEI NATIONALE , IN
PERIOADA 1867-1914 (NUMITA SI ETALONUL
AUR)CURSUL LEULUI A PREZENTAT O CONSTANTA
REMARCABILA,PRECIZATI CARE DINTRE
URMATOARELE PARITATI SUNT CORECTE PANA IN
1914:
-1 $=5.18, 1 LIRA=25.25, 1 FRANC ELVETIAN=1.00 LEI
IN SISTEMUL ETALON AUR CURSURILE DE SCHIMB ALE
MONEDELOR NATIONALE SE CALCULAU PE BAZA
PARITATILOR TEORETICE, RESPECTIV A CONTINUTULUI
IN AUR FIN,AL DIFERITELOR MONEDE,DEFINITIILE
PRINCIPALELOR MONEDE ERAU:
-1$=5.18 GR AUR FIN,1 LIRA=25.25,1 FRANC
FRANCEZ=1.504 GR AUR

PRINCIPIUL DE DEMARCATIE A SISTEMULUI POLITIC

FEUDAL DE CEL MODERN A FOST:
-SEPARAREA PUTERILOR IN STAT

RATA DOBANZII REPREZINTA PRETUL CREDITULUI,IN

CONDITIILE VECHIULUI SISTEM DE CREDIT , NIVELUL
EXTREM DE RIDICAT AL RATELOR DOBANZII(IN CAZUL
CREDITULUI MIC ELE ATINGEAU CHIAR 200%) ERA
DETERMINAT DE:
-CEREREA MARE DE CREDITE

VECHIUL SISTEM MONETAR ERA CARACTERIZAT PRIN:

-PIATA MONETARA ERA CARACTERIZATA DE ANARHIE
SI INSTABILITATE
-LIPSA UNEI MONEDE NATIONALE REALE
-LEUL ERA MONEDA DE CONT
-BANII ERAU CONSIDERATI O MARFA INTRE CELELALTE
MARFURI
 DUPA CUM SE STIE, CURSUL DE SCHIMB AL LEULUI A
INREGISTRAT IN PERIOADA 1990-2001 O DEPRECIERE
ECHIVALENTA UNEI PRABUSIRI.IN TOTALA OPOZITIE
CU ACEASTA EVOLUTIE , IN ISTORIA MONEDEI
NATIONALE,IN PERIODA 1867-1914( NUMITA SI
ETALON AUR) CURSUL LEULUI A PREZENTAT O
CONSTANTA REMARCABILA.DECLANSAREA INFLATIEI
IN PERIOADA INTERBELICA, AVAND CA EFECT IMEDIAT
DEPRECIEREA LEULUI,S-A REFLECTAT SI IN
MODIFICAREA PARITATILOR MONEDEI NATIONALE
FATA DE CELELALTE VALUTE.CARE AU FOST NOILE
PARITATI STABILITE IN PERIOADA INTERBELICA:
- 1$=167,1 LIRA=813 LEI,1 FRANC ELVETIAN=32.00 LEI
-
FUNCTIILE AUTORITATII MONETARE AU RAMAS
ACELEASI DE LA DATA INFIINTARII BNR SI PANA IN
ZILELE NOASTRE.PRINCIPALELE ATRIBUTII ALE BANCII
NATIONALE A ROMANIEI, POTRIVIT STATUTULUI DE LA
DATA INFIINTARI , ERAU:
-CONSTITUIREA UNUI DEPOZIT DE METAL PRETIOS CU
DESTINATIA DE REZERVA DE ACOPERIRE A EMISIUNII
MONETARE SI ASIGURARE A CONVERTIBILITATII
MONEDEI NATIONALE
-STABILIREA CURSULUI OFICIAL AL VALUTELOR
STRAINE
-RESCONTAREA EFECTELOR DE COMERT PREZENTATE
DE BANCILE COMERCIALE
-STABILIREA DOBANZII OFICIALE
-DERULAREA COMERTULUI CU METALE PRETIOASE SI
VALUTE.

INFIINTAREA BNR IN ANUL 1880 A AVUT LOC O SERIE

DE CONSECINTE DECISIVE PENTRU EVOLUTIA
ECONOMICA A ROMANIEI . PRECIZATI CARE DINTRE
URMATOARELE VARIANTE CORECTE:
-A STIMULAT CREAREA RETELEI BANCARE A TARII
-A STABILIT CANALE DE CREDIT SI OPERATIUNI
BANCARE CU BANCILE NATIONALE ALE STATELOR
EUROPENE SI EXTRAEUROPENE
-A CONSTITUIT PRINCIPALA STAVILA EXPANSIUNII
CAMATARIEI
-A CONTRIBUIT , CU INDRUMARI SI SPECIALISTI , LA
FORMAREA SISTEMULUI BANCAR MODERN AL TARII.

INFIINTAREA BNR IN ANUL 1880 A AVUT O SERIE DE

CONSECINTE DECISIVE PENTRU EVOLUTIA
 ECONOMICA A ROMANIEI.PRECIZATI CARE DINTRE
URMATOARELE VARIANTE SUNT CORECTE:
- A ASIGURAT PIATA CU CEL MAI MARE VOLUM DE
CREDITE AUTOHTONE
- -A ACORDAT PREFERINTA DEBITORILOR AUTOHTONI,
FIIND ASTFEL PINCIPALUL SPRIJINITOR AL
CAPITALULUI NATIONAL
- -A CONTRIBUIT SUNSTANTIAL LA FORMAREA
CAPITALULUI DE IMPRUMUT STIMULAND ASTFEL
DEZVOLTAREA ECONOMICA A TARII
- -A IEFTINIT CREDITUL SI A STABILIZAT PRETUL
LUI:RATA SCONTULUI A OSCILAT INTRE 4-6%
-
- IN VREME CE PRODUCTIA MATERIALA A TARII SI
VENITURILE POPULATIEI DE NUMAI DE 3-3.5 ORI IN
PERIOADA 1860-1914, VOLUMUL IMPOZITELOR A
CRESCUT DE :
- -PESTE 15 ORI
-
- URMARE A CHELTUIELILOR URIASE ALE STATULUI ,
PARTEA DIN EMISIUNEA MONETARA CE REVENEA
ACOPERIRII DATORIILOR STATULUI A CRESCUT IN
ANUL 1922 FATA DE 1914:
- - DE LA APROAPE 20% ANUL 1914 LA PESTE 80%IN
ANUL 1922
-
- PE FONDUL CRIZEI ECONOMICE GENERALE, CAUZELE
CRIZEI FINANCIARE A STATULUI AU FOST:
- DUBLAREA ANUITATII DATORIEI EXTERNE A STATULUI ,
CE AJUNSESE LA 25%DIN TOTALUL CHELTUIELILOR
BUGETARE
- -CRESTEREA FISCALITATII DIRECTE SI INDIRECTE A
DIMINUAT VENITURILE POPULATIEI, DETERMINAND
REDUCEREA CERERII AGRAVAND STAREA DE CRIZA A
ECONOMIEI
- NUMEROASELE DIFICULTATI IN COLECTAREA
VENITURILOR BUGETARE , FIIND ASTFEL GENERATE
DEFICITE BUGETARE
-
- PRINCIPIUL DE DEMARCATIE A SISTEMULUI POLITIC
FEUDAL DE CEL MODERN A FOST:
- -SEPARAREA PUTERILOR IN STAT
-
- PARITATEA LEGALA A LEULUI IN AUR IN PERIOADA
1867-1914 AU FOST:
- 0.3226 GR AUR CU TITLUL DE 900%
37. Printre consecintele Reformei agrare din anul 1921
se numara:
1. parcelarea proprietatii taranesti;
3. pulverizarea exploatatiilor agricole taranesti;
6. a crescut gradul de indatorare a micilor producatori
agricoli la banci si camatari.
a. 1+3+6

38. Deschiderea foarfecei preturilor in favoarea

produselor indusriale a dus la cresterea puterii de
cumparare a produselor industriale comparativ cu cele
agricole. Comparativ cu nivelul din anul de
referinta 1929, indicele preturilor produselor industriale
in anul 1934 a fost:
c. 82-83%
39. Deschiderea foarfecei preturilor in defavoarea
produselor agricole a dus la diminuarea drastica a
veniturilor gospodariilor agricole. Comparativ cu anul de
referinta 1929, in anul 1934 indicele
preturilor produselor agricole a ajuns la:
d. 44%
40. Printre avantajele aduse de revolutia industriala se
numara:
1. expansiunea productiei de bunuri si a serviciilor;
3. cresterea spectaculoasa a productivitatii muncii;
4. reducerea considerabila a costurilor medii;
6. scaderea preturilor si cresterea veniturilor reale.
c. 1+3+4+6

41. Printre avantajele aduse de revolutia industriala se

numara:
2. activitatea industriala devine continua;
4. reducerea considerabila a costurilor medii;
5. scaderea preturilor si cresterea veniturilor reale;
b. 2+4+5
42. Cuprinsa în limitele spatiului economic german
(austro-ungar), în perioada 1875-1885 Romania a
fost obligata sa aplice în schimburile comerciale externe
o politica de liberschimb, reflectata de
nivelul taxelor vamale. În perioada aplicarii tarifului
conventiei comerciale cu Austro-Ungaria
nivelul taxelor vamale a fost de:
a. 7-7,5%;
43. Pe fondul unei capacitati reduse de acumulare
interna a capitalului, cresterea datoriei externe
constituie una din trasaturile definitorii ale evolutiei
economiei romanesti. Datoria externa pe
locuitor s-a modificat dupa cum urmeaza:
c. 22 de dolari în anul 1938 fata de 50 dolari de anul
1916;
44. În perioada 1860-1914 modernizarea Romaniei a
necesitat un efort investitional exceptional,
antrenand importante împrumuturi externe. Mentionati
care era suma totala (cu aproximatie) a
datoriei externe, restanta de plata în anul 1914 si care a
fost – dintre toate sectoarele
economico-sociale - domeniul cel mai important în care
a fost investita:
d. 2 miliarde lei aur; construirea infrastructurii.
45. Raportul de schimb in comertul exterior al Romaniei
în perioada 1913-1938 a evoluat astfel: pentru
o tona de produse importate au fost exportate
c. 3,6 tone în 1913, respectiv 8,0 tone în anul 1938;
46. Suprafata totala a tarii era în anul 1864 de
aproximativ 130000 km2 (13 mil. ha), iar în anul 1921 de
aproximativ 295000 km² (29,5 mil. ha). Precizati
suprafata atribuita noilor proprietati taranesti în
baza Legii Rurale pana în anul 1889, respectiv în anul
1921 (sub forma loturilor individuale):
c. circa 2,5 mil. ha pana în anul 1889, respectiv 3,5 mil.
ha în anul 1921;
47. Pe baza analizei raportului dintre indicii preturilor
produselor agricole si cele ale preturilor
produselor industriale cumparate de agricultori, în
perioada 1929-1934 se poate afirma ca puterea de
cumparare a taranilor:
a. s-a redus de doua ori;
48. Reflectata de deprecierea monedei nationale,
inflatia are drept consecinta si modificari ale preturilor.
Principala cauza a declansarii inflatiei interbelice
(inceputa in timpul primului razboi mondial) a
constituit-o:
a. expansiunea masei monetare fara acoperire;
49. Politica industriala adoptata în perioada 1886-1914
este cunoscuta sub denumirea de:
c. politica protectionismului industrial si a încurajarii
industriei nationale.
50. Prin „foarfeca preturilor” se întelege (atentie la
formulari!):
a. scaderea preturilor agricole si cresterea celor
industriale
. Structura comertului exterior reflecta structura
51

economiei reale (în general), precum si, în primul

rand, nivelul de dezvoltare al industriei prelucratoare.
Prezentati structura importului Romaniei dupa
gradul de prelucrare în anul 1913 (trei grupe de
produse):
c. produse primare – 7%; produse intermediare – 18%;
produse finite – 75%;
52. Structura comertului exterior reflecta structura
economiei reale (în general), precum si, în primul
rand, nivelul de dezvoltare a industriei prelucratoare.
Prezentati structura importului Romaniei dupa
gradul de prelucrare în anul 1938 (trei grupe de
produse):
b. produse primare – 12,4%; produse intermediare –
24%; produse finite – 63,6%;
53. În urma reformelor agrare din anii 1918-1921 se
astepta ca starea taranilor sa se îmbunatateasca.
Masura în care acest obiectiv a fost atins este reflectata
si de capacitatea de plata (respectiv de
acumulare în scopul reinvestirii) a gospodariei taranesti.
Scaderea acestei capacitati este reflectata de
cresterea datoriilor la banci. Precizati suma totala a
datoriilor agricole intrata sub incidenta Legii de
conversiune a datoriilor agricole din anul 1934,
respectiv care era suma datorata de gospodariile cu
proprietati pana în 10 hectare:
c. 52 miliarde lei, respectiv 37 miliarde lei;
54. În perioada 1919-1939 datoria externa a înregistrat
urmatoarea evolutie:
c. a sporit în perioada 1919-1931 si s-a diminuat în
perioada 1932-1939;
55. Pentru întelegerea consecintelor angrenarii
economiei nationale în ansamblul schimburilor
economice externe, un economist trebuie sa analizeze
corelativ o serie de macroindicatori economici.
O astfel de corelatie se poate stabili între datoria publica
externa si Venitul national. În anul 1912:
d. nivelul datoriei publice externe pe locuitor era
aproximativ egal cu nivelul Venitului
national pe locuitor.
56. Pentru întelegerea consecintelor angrenarii
economiei nationale în ansamblul schimburilor
economice externe, un economist trebuie sa analizeze
corelativ o serie de macroindicatori economici.
O astfel de corelatie se poate stabili între datoria publica
externa si Venitul national. În anul 1912
ponderea anuitatii datoriei publice externe în Venitul
national era:
c. 5% din Venitul national;
57. Pentru întelegerea consecintelor angrenarii
economiei nationale în ansamblul schimburilor
economice externe, un economist trebuie sa analizeze
corelativ o serie de macroindicatori economici.
O astfel de corelatie se poate stabili între datoria publica
externa si cheltuielile bugetului de stat. În
anul 1912 ponderea anuitatii datoriei publice externe în
cheltuielile bugetare era:
d. 22%.
58. Stadiul de dezvoltare a unei tari este reflectat în
mod elocvent si de structura comertului exterior.
Principalele trei grupe de marfuri exportate detineau în
anul 1913 urmatoarele ponderi în total
export:
b. produse agricole - 72,3%, petrol si derivate – 19,7%,
lemn si derivate – 3,6%;
59. Stadiul de dezvoltare a unei tari este reflectat în
mod elocvent si de structura comertului exterior.
Principalele trei grupe de marfuri exportate detineau în
anul 1938 urmatoarele ponderi în total
export:
c. produse agricole - 29,5%, petrol si derivate – 43,3%,
lemn si derivate – 11,4%;
60. Printre cauzele cresterii datoriei externe în perioada
1919-1931 se numara:
1. datoria publica externa a Romaniei, precum si
investitiile si creditele particulare externe mostenite
dinaintea primului razboi mondial;
3. investitiile si creditele straine din provinciile care s-au
unit cu Romania în anul 1918;
4. datoria externa de succesiune care a revenit Romaniei
prin tratatele de pace;
6. importul privat de capital în perioada 1919-1931.
a. 1+3+4+6
61. Printre cauzele cresterii datoriei externe în perioada
1919-1931 se numara:
1. datoria publica externa a Romaniei, precum si
investitiile si creditele particulare externe mostenite
dinaintea primului razboi mondial;
3. investitiile si creditele straine din provinciile care s-au
unit cu Romania în anul 1918;
4. datoria externa de succesiune care a revenit Romaniei
prin tratatele de pace;
5. datoria externa contractata în timpul razboiului
mondial si ulterior pana în anul 1931;
c. 1+3+4+5
62. Printre principalele cauze ale tedintelor de
diminuare a datoriei publice externe în perioada
1923-1939 se numara:
1. necontractarea de noi împrumuturi externe
importante;
3. achitarea unei parti însemnate din datoria externa;
5. trecerea în mainile capitalului autohton a unor
societati industriale controlate anterior de firmele
externe;
1+3+5
63. Pe fondul unei capacitati reduse de acumulare
interna a capitalului, acumularea datoriei externe
constituie una din trasaturile definitorii ale evolutiei
economiei romanesti. Gradul de îndatorare a
unei tari se poate stabili si prin compararea datoriei
externe pe locuitor (D.E.) cu venitul national pe
locuitor (V.N.). Stiind ca in anul 2014 Produsul Intern
Brut pe locuitor era de circa 10000 de dolari,
iar datoria externa pe locuitor era de aproape 4000 de
dolari, precizati care a fost evolutia celor doi
indicatori în anul 1938, comparativ cu perioada 1914-
1916:
b. 1938: D.E. = 22 $; VN. = 75 $; 1914 = D.E. = 50 $; V.N. =
59 $;
64. În perioada 1886-1914, pe fondul cresterii
economice generale pe plan international, volumul
comertului exterior al Romaniei se majoreaza: valoarea
exporturilor creste de aproape trei ori, iar
importurile cresc:
c. de aproape doua ori;
65. În perioada 1886-1914, pe fondul cresterii
economice generale pe plan international, volumul
comertului exterior al Romaniei se majoreaza: valoarea
importurilor creste de aproape doua ori, iar
exporturile cresc:
b. de aproape trei ori;
66. Pe parcursul a 39 de ani, în intervalul 1950-1989, în
perioada socialista, exprimat în valori curente,
volumul comertului exterior al Romaniei a crescut de 40
de ori. În perioada 1886-1914, pe parcursul
a 28 de ani, pe fondul cresterii economice generale pe
plan international, volumul comertului
exterior al Romaniei a evoluat astfel:
c. valoarea importurilor creste de aproape doua ori, iar
exporturile cresc de aproape trei ori;
67. Evolutia comertului exterior al unei tari reflecta
modificarile survenite in valorificarea potentialului
sau economic. Comparativ cu perioada 1886-1914, în
perioada interbelica, sub impactul crizei
economice, importul si exportul au cunoscut
urmatoarele evolutii:
3. exportul a sporit cantitativ în 1936 la mai mult decat
dublu fata de 1925;
5. importul s-a redus valoric în anul 1938 cu 36% fata de
1929;
6. în anul 1934 volumul valoric al exportului reprezenta
sub 50% comparativ cu anul 1929.
b. 3+5+6
68. In perioada 1859-1885 Romania a practicat o politica
comerciala:
b. de liber schimb;
69. In perioada 1886-1914 Romania a practicat o politica
comerciala:
c. protectionista;
70. Prin terms of trade se desemneaza:
b. raportul de schimb in comertul international;