1 Finante Exam SemII

Unitatea de învăţare 1 - Finantele – concept, sfera de cuprindere
Stabiliţi dacă următoarele enunţuri sunt adevărate sau false
1.Finanţele întreprinderii şi finanţele personale fac parte din categoria finanţelor

publice.
Răspuns: Fals
2.Principalii intermediari financiari sunt: instituţiile de credit, societăţile de

asigurări, fondurile de pensii, fondurile de investiţii.
Răspuns: Adevărat
3.Sistemul financiar din România se bazează predominant pe piaţa de capital,

în timp ce sectorul bancar deţine o pondere modestă.
Răspuns: Fals
Stabiliţi care este varianta corectă de răspuns
4. .....................oferă posibilitatea efectuării unor investiţii care pot fi chiar de

dimensiuni reduse (mai mici decât suma necesară constituirii unui depozit bancar).
a) Fondurile mutuale
b) Fondurile hedge
c) Fondurile de administrare a averii statului
Răspuns: a
2.Mutaţiile demografice – scăderea natalităţii, îmbătrânirea populaţiei,

creşterea speranţei de viaţă – reprezintă factori importanţi pentru dezvoltarea:
a) fondurilor de administrare a averii statului
b) fondurilor de pensii
c) fondurilor hedge.
Răspuns: b
3. Hârtiile comerciale sunt instrumente de debit prin care firmele pot obţine
finanţare pe:
a) termen mediu
b) termen lung
c) termen scurt.
Răspuns: c
Unitatea de învăţare 2 - Bugetul public

1.Bugetul general consolidat reflectă, la nivelul unui an, fluxurile financiare
publice de formare a veniturilor şi de repartizare a acestora pe destinaţii,
corespunzător nevoii sociale şi obiectivelor de politică financiară ale perioadei.
Răspuns corect: Adev
2. Caracterul de buget consolidat decurge din tehnica întocmirii lui, adică

eliminarea transferurilor dintre diferitele categorii de bugete.
3. Bugetul de stat exprimă relaţii economice în formă bănească formate în

procesul repartiţiei produsului intern brut, corespunzător obiectivelor de politică
economică, socială şi financiară a fiecărei perioade. Aceste relaţii se manifestă în
dublu sens: atât ca relaţii de mobilizare la dispoziţia statului a resurselor băneşti, cât
şi ca relaţii prin care se repartizează aceste resurse.
4. Rolul bugetului de stat se manifestă pe mai multe planuri: alocativ,

redistributiv, de reglare.
5. Universalitatea presupune ca veniturile şi cheltuielile publice să fie înscrise

în bugetul de stat în sumele lor totale, astfel încât Parlamentul să dispună de
informaţiile privind veniturile totale pe care statul urmează să le încaseze în perioada
considerată şi destinaţia acestora.
Alegeți varianta corectă:
1. Rolul alocativ al bugetului decurge din faptul că:

a) în mod tradiţional, statul îşi asumă sarcina finanţării serviciilor publice
b) prin buget are loc redistribuirea fondurilor financiare publice, pe de o parte
prin intermediul impozitelor şi taxelor şi, pe de altă parte, prin intermediul
cheltuierilor publice
c) autorităţile publice au posibilitatea de a acţiona asupra economiei, stimulând

sau frânând anumite activităţi, cu ajutorul veniturilor, cheltuielilor şi soldului bugetar
d) nici una dintre afirmații nu este adevărată cu privire la rolul alocativ al

bugetului de stat
e) toate afirmațiile sunt adevărate cu privire la rolul alocativ al bugetului de stat
Răspuns corect: a)
2. Dintre enunțurile de mai jos, selectați-l pe cel care se referă la principiile bugetare:
a. universalitatea, unitatea, anualitatea, echilibrul, specializarea, publicitatea
bugetului, neafectarea veniturilor bugetare
b. universalitatea, unitatea, anualitatea, echitatea fiscală, specializarea, publicitatea
bugetului, neafectarea veniturilor bugetare
c. universalitatea, unitatea, anualitatea, echilibrul, specializarea, publicitatea
bugetului, neafectarea veniturilor bugetare, comoditatea impunerii
d. nici unul dintre răspunsuri nu cuprinde principii bugetare
e. toate enunțirile grupează principiile bugetare
Răspuns corect: a)
3. Principiul unităţii bugetare constă în:

a. existenţa unui document unic în care să se înscrie veniturile şi cheltuielile publice exprimate
în sumele lor totale
b. înscrierea în bugetul de stat a veniturilor şi cheltuielilor publice în sumele lor totale
c. dezangajarea statului prin prevederea unor cheltuieli în bugete anexă sau în bugetele
conturilor speciale de trezorerie şi nu în bugetul general al statului
d. toate enunțurile sunt adevărate cu privire la principiul unităţii bugetare
e. nici unul dintre enunțuri nu este adevărat cu privire la principiul unităţii bugetare
Răspuns corect: a)
4. Întocmirea de bugete autonome reprezintă o abatere de la principiul:

a. Unității bugetare
b. Anualității bugetare
c. Universalității bugetare
d. Echilibrului bugetar
e. Neafectării veniturilor bugetare
Răspuns corect: a)
Unitatea de învăţare 3 - Sistemul cheltuielilor publice
1. Cheltuielile publice exprimă relaţii economico-sociale în formă bănească, manifestate între

stat, pe de o parte şi persoane fizice şi juridice, pe de altă parte, cu ocazia repartizării şi
utilizării resurselor financiare ale statului, în scopul îndeplinirii funcţiilor acestuia.
Răspuns corect: Adevarat
2. Conţinutul economic al cheltuielilor publice este stâns legat de destinaţia acestora. Astfel,
unele cheltuieli exprimă un consum definitiv de produs intern brut
(cheltuieli cu administraţia generală, plata dobânzilor la împrumuturi ş.a.) iar altele
reprezintă doar o avansare de produs intern brut.
3. În funcţie de rolul lor în viaţa economică, cheltuielile publice se împart în: cheltuieli reale
(sau negative) care reprezintă un consum definitiv de produs intern brut (cheltuielile
militare, cale cu întreţinerea aparatului administrativ etc.); cheltuieli economice (sau
pozitive) care contribuie la creşterea avuţiei naţionale (construcţia de drumuri, poduri,
aeroporturi, susţinerea unor proiecte economice etc.).
4. Analiza structurii cheltuielilor publice vizează calculul proporţiei (ponderii) pe care o are
fiecare dintre grupele de cheltuieli publice în total. Se poate realiza în cadrul oricărei
clasificări a cheltuielilor publice: economică, funcţională, financiară, administrativă etc.
1. Structura cheltuielilor publice poate fi abordată corespunzător mai multor

criterii de clasificare şi anume:
a) administrativ; economic; funcţional; financiar; după rolul lor în procesul

reproducţiei sociale; gruparea folosită de organismele ONU
b) administrativ; economic; funcţional; financiar; după rolul lor în procesul

reproducţiei sociale; trăsături de formă și fond
c) administrativ; economic; funcţional; financiar; după cota aplicată; gruparea

folosită de organismele ONU
d) toate enunțurile sunt corecte
e) nici unul dintre enunțuri nu este corect
Răspuns corect: a)
2. Dintre următoarele enunțuri, selectați indicatorii de analiză a nivelului

cheltuielilor publice:
a) Cheltuielile publice totale ce revin în medie pe un locuitor
b) Volumul cheltuielilor publice
c) Ponderea cheltuielilor publice în produsul intern brut
d) Nici unul dintre indicatorii menționați
e) Toți indicatorii menționați
Răspuns corect: e)
3. Dintre următoarele enunțuri, selectați varianta care conține doar indicatori de

analiză a dinamicii cheltuielilor publice:
a) Modificarea absolută şi relativă a cheltuielilor publice; coeficientul de
devansare a creşterii produsului intern brut de către creşterea cheltuielilor publice;
modificarea absolută a structurii cheltuielilor publice; modificarea relativă a structurii
cheltuielilor publice; elasticitatea cheltuielilor publice faţă de produsul intern brut
b) Modificarea absolută şi relativă a cheltuielilor publice, coeficientul de

devansare a creşterii produsului intern brut de către creşterea cheltuielilor publice,
modificarea absolută a structurii cheltuielilor publice, ponderea cheltuielilor publice în
PIB, elasticitatea cheltuielilor publice faţă de produsul intern brut
c) Modificarea absolută şi relativă a cheltuielilor publice, coeficientul de

devansare a creşterii produsului intern brut de către creşterea cheltuielilor publice,
modificarea absolută a structurii cheltuielilor publice, ponderea cheltuielilor publice
pentru sănătate în total, elasticitatea cheltuielilor publice faţă de produsul intern brut
d) nici una dintre grupele de indicatori enumerați
e) toate grupele enumerate
Răspuns corect: a)
4. Elasticitatea cheltuielilor publice faţă de produsul intern brut reprezintă un

indicator de:
a) volum
b) dinamică
c) structură
d) nu se încadrează în nici una dintre grupe
e) nici unul dintre enunțuri nu este corect
Răspuns corect: b)
Unitatea de învăţare 4 - Sistemul veniturilor financiare publice
1. Impozitele reprezintă o formă de prelevare a unei părţi din veniturile şi/sau averea
persoanelor fizice şi juridice la dispoziţia statului, în vederea acoperirii cheltuielilor
publice. Această prelevare se face în mod obligatoriu, cu titlu nerambursabil şi fără
contraprestaţie directă din partea statului.
Răspuns: Adevărat
2. Din definiţiile impozitului, se desprind caracteristicile fundamentale ale acestuia: forţa

puterii publice; caracterul general; transferul de avuţie; caracterul pecuniar; faptul că nu
presupune o contraprestaţie directă şi imediată; caracterul definitiv; funcţia extinsă (rolul)
impozitelor.
Răspuns: Adevărat
3. În opinia lui Adam Smith, principiile impozitării constau în: justeţea impunerii (sau
echitatea fiscală); certitudinea impunerii; randamentul impozitului (sau eficienţa
acestuia); comoditatea perceperii.
Răspuns: Adevărat
Între indicatorii de analiză a nivelului resurselor financiare publice se

regăsesc: volumul veniturilor publice, în expresie nominală şi reală;
Ponderea veniturilor publice în produsul intern brut; Venituri publice medii
pe un locuitor.
Răspuns: Adevărat
1. Din punctul de vedere al conţinutului economic, resursele financiare se

împart în:
a) prelevări cu caracter obligatoriu (impozite, taxe, contribuţii)
b) resurse de trezorerie
c) împrumuturi publice
d) emisiune monetară fără acoperire
e) toate enunțurile sunt adevărate
Răspuns: e)
2. Resursele financiare publice privite prin prisma bugetului general

consolidat, se stucturează în:
a) resurse financiare ale bugetului de stat (central)
b) resurse financiare ale bugetelor locale
c) resurse financiare ale bugetului asigurărilor sociale de stat
d) resurse financiare care alimentează fondurile speciale
e) toate enunțurile sunt adevărate
Răspuns: e)
3. Clasificarea impozitelor se realizează pe baza unor criterii ştiinţifice, cum

sunt:
a. trăsăturile de formă şi fond; obiectul impunerii; scopul urmărit de autoritatea publică prin
introducerea şi perceperea lor; frecvenţa realizării; cota aplicată; destinaţia impozitelor pe
verigi administrative
b. trăsăturile de formă şi fond; obiectul impunerii; scopul urmărit de autoritatea publică prin
introducerea şi perceperea lor; elementele impozitului
c. trăsăturile de formă şi fond; scopul urmărit de autoritatea publică prin introducerea şi
perceperea lor; cota aplicată; destinaţia impozitelor pe verigi administrative; subiectul
impozitului
d. nici una dintre enumerări nu este corectă
e. toate enumerările sunt corecte
Răspuns: a)
4. Elementele constitutive ale impozitului sunt:

a. subiectul impozitului, obiectul impunerii, cota aplicată, termenul de plată, suportatorul,
unitatea de impunere, sursa impozitului
b. subiectul impozitului, obiectul impunerii, cota aplicată, termenul de plată, suportatorul,
destinaţia impozitelor
c. subiectul impozitului, obiectul impunerii, cota aplicată, termenul de plată, suportatorul,
unitatea de impunere, sursa impozitului, scopul urmărit
d. nici una dintre enumerări nu este corectă
e. toate enumerările sunt corecte
Răspuns: a)
Unitatea de învăţare 5 - Creditul public şi datoria publică
1. Deficitul bugetar poate să apară atât în ţări cu economie dezvoltată cât şi în

ţări cu economie în curs de dezvoltare sau în tranziţie.
Răspuns corect: Adevărat
2. Cauzele apariției deficitului bugetar pot fi generate de propria economie sau

de conjunctura internaţională.
3. Creditul public reprezintă o înţelegere intervenită între stat, pe de o parte şi

o persoană fizică sau juridică, pe de altă parte, prin care, cea din urmă consimte să
pună la dispoziţia statului o sumă de bani, sub formă de împrumut, pe o perioadă
determinată, iar statul se angajează să restituie această sumă la un anumit termen,
plătind şi dobânda cuvenită.
4. Creditul public se caracterizează prin următoarele trăsături:

caracter contractual, presupune o contraprestaţie (dobânda, câştigul), este
rambursabil.
5. Plasarea creditului se realizează prin mai multe modalităţi şi anume:

subscriere publică; prin intermediul unor consorţii bancare; vânzare la Bursa de Valori.

1. Dintre următoarele enunțuri, selectați trăsăturile creditului public:

A) caracter contractual, presupune o contraprestaţie (dobânda, câştigul), este
rambursabil
B) caracter obligatoriu, nu presupune o contraprestaţie, nu este

rambursabil
C) vizează persoanele fizice și juridice, presupune o contraprestaţie, nu este

rambursabil
D) se contractează pentru necesități de trezorerie sau pentru echilibrarea

bugetuluui
E) nici unul dintre enunțuri nu este adevarat
Variante de răspuns:
a. A+B+C+D
b. A+C+D
c. E
d. A+B
e. B+D
Răspuns corect: b)
2. Rolul creditului public se manifestă pe mai multe planuri și anume:
a) redistribuirea PIB, instrument de politică economică, modalitate de procurare

rapidă a fondurilor financiare publice
b) instrument de politică economică, modalitate de procurare uzuală a

fondurilor financiare publice, încetinirea ritmului de creştere a veniturilor publice
c) caracter contractual, presupune o contraprestaţie (dobânda, câştigul), este

rambursabil
d) nici una dintre combinațiile de enunțuri nu este corectă
e) toate combinațiile de enunțuri sunt corecte
Răspuns corect: a)
3. Modalităţile de plasare a creditului public sunt:
a) subscriere publică; plasarea prin intermediul unor consorţii bancare; vânzare

la Bursa de Valori
b) vânzare la Bursa de Valori, amortizarea creditului public, repudierea

creditului public
c) subscriere publică; prin intermediul unor consorţii bancare; repudiere


Răspuns corect: a)
4. Între operaţiunile care au loc în legătură cu împrumuturile de stat, sunt:

a) plasarea acestora pe piaţă, modificarea ratei dobânzii sau a termenului de rambursare, precum şi
amortizarea lor
b) subscriere publică; plasarea prin intermediul unor consorţii bancare; vânzare la Bursa de Valori
c) caracter contractual, presupune o contraprestaţie (dobânda, câştigul), este rambursabil
Răspuns corect: a)
Unitatea de învăţare 6 - Sistemul bancar
În mod tradiţional, creditele acordate clientelei nebancare – mari companii,

întreprinderi mici şi mijlocii, persoane particulare – deţin ponderea principală în
ansamblul activelor deţinute de băncile comerciale.
Răspuns: adevărat
Din punct de vedere istoric, după criza din 1929-1933, în Europa a fost adoptat
Glass Steagal Act, document prin care s-a separat activitatea băncilor comerciale de
activitatea băncilor de investiţii.
Răspuns: fals
Spre deosebire de băncile comerciale, băncile de investiţii nu au dreptul să

atragă depozite şi să acorde credite.
Răspuns: adevărat
1. Resursele atrase de băncile comerciale de la clientela nebancară îmbracă,

în principal, forma:
a) creditelor primite de la banca centrala
b) depozitelor
c) titlurilor de stat
Răspuns:b
2. Certificatele de depozit:
a) atestă depunerea la bancă pe o anumită perioadă a unor sume de bani (de
obicei, scadenţele şi valorile sunt standardizate);
b) certifică existenţa în conturi bancare a unor sume de bani constituite drept

garanţii;
c) certifică faptul că cecurile emise de deponent au acoperire.
Răspuns:a
3. Pentru a fi profitabile şi a-şi acoperi cheltuielile de funcţionare, ..............................., la creditele pe care le
acordă, trebuie să fie mai mare decât ....................., la depozitele pe care le atrag.
a) rata dobânzii activă/ rata dobânzii pasive
b) rata dobânzii pasive/ rata dobânzii activă
c) rata dobânzii fixe/rata dobânzii variabile
Răspuns:a
Activitatea de bază a băncilor de investiţii o reprezintă:
a) subscrierea şi vânzarea de titluri financiare
b) atragerea de depozite
c) acordarea de credite
Răspuns: a
4. Sprijinul companiilor în obţinerea de capital prin emisiunea de titluri financiare

reprezintă principala activitate:
a. a unei bănci comerciale

b. a unei bănci de investiţii
c. a unei bănci retail.
Răspuns: b
Unitatea de învăţare 7 - Moneda, credit, echilibru monetar
1. Masa monetară este compusă din:
a. numerar (bancnote şi monede) – cel mai lichid activ

b. conturi curente
c. depozite la termen
d. alte active, cum ar fi: certificate de tezaur, cambii, bilete la ordin, acţiuni, obligaţiuni
e. toate variantele sunt adevărate
Răspuns: e
2. Conform statisticilor internaţionale[1], în prezent, principalele monede utilizate
în finanţele internaţionale sunt:
a. dolarul american, moneda unică euro, lira sterlină
b. dolarul american, moneda unică euro, francul elvețian
c. dolarul american, yenul japonez, moneda unică euro
d. nici una dintre variante nu este corectă
e. toate variantele sunt corecte
Răspuns: a
3. În funcţie de gradul de lichiditate, adică de capacitatea de a fi transformate rapid

şi fără costuri în numerar, activele care compun masa monetară pot fi grupate
în:
a. bani primary
b. bani secundari
c. quasi-bani
d. toate variantele sunt corecte
e. nici una dintre variante nu este corectă
Răspuns: d
[1] A se vedea, de exemplu, SWIFT, Worldwide Currency Usage and Trends Information paper prepared by
SWIFT in collaboration with City of London and Paris EUROPLACE December 2015 disponibil
Unitatea de învăţare 8 - Pieţe financiare
1. Piaţa de capital este acel segment al pieţei financiare prin intermediul căreia
se emit şi se tranzacţionează titluri financiare pe termen mediu şi lung. (Adevărat)
2. Acţiunile comune conferă posesorului dreptul obţinerii unui dividend fix,

stabilit iniţial, indiferent de rezultatele firmei şi politica de dezvoltare. (Fals)
3. Spre deosebire de obligaţiunile cu dobândă, obligaţiuni cu cupon zero se

emit la un preţ mai mic decât valoarea nominală. (Adevărat)
4. Similar acţiunilor, obligaţiunile dau drept de vot investitorilor în adunările

generale ale emitentului. (Fals)
5. Piaţa AeRO este o piaţă din cadrul Bursei de Valori Bucureşti pe care sunt
listate companiile româneşti de dimensiuni mari şi companiile străine. (Fals)
1.În montarea unui împrumut obligatar, emitenţii apelează la serviciile unei

.............. care, pe lângă consultanţa oferită în ceea ce priveşte emisiunea obligatară,
subscrie şi vinde titlurile financiare emise.
a) bănci comerciale
b) bănci de investiţii
c) societăţi de asigurări.
Răspuns: b
2. ........................este destinată emisiunii şi vânzării/cumpărării de titluri

financiare pentru prima dată.
a) Piaţa primară de capital
b) Piaţa secundară de capital
c) Piaţa la vedere
d) Piaţa la termen.
Răspuns: a
3. Printre caracteristicile acţiunilor preferenţiale se numără:
1) conferă posesorului dreptul de vot în adunarea generală a acţionarilor
2) conferă posesorului dreptul de a încasa un dividend variabil
3) conferă posesorului dreptul de a încasa un dividend fix, prestabilit
4) suprimă dreptul de vot al posesorului acţiunii în adunarea generală a

acţionarilor.
a) 1+2
b) 2+3
c) 3+4
d) 1+4
Răspuns: c
4. În funcţie de venitul pe care îl oferă investitorilor, obligaţiunile pot fi:
a) obligaţiuni cu dobândă, obligaţiuni cu cupon zero
b) obligaţiuni garantate cu anumite active, obligaţiuni negarantate
c) obligaţiuni de stat, obligaţiuni corporative, obligaţiuni municipale.
Răspuns: a
5. Pentru a fi listate pe ..............................din cadrul Bursei de Valori Bucureşti, companiile trebuie să

îndeplinească anumite criterii, între care cerinţe minime privind capitalurile proprii (minimum 1 milion euro).
a. piaţa reglementată
b. piaţa AeRO
Răspuns: a)
6. În funcţie de ................................., operatiunile bursiere pot fi: operaţiuni

speculative, operaţiuni de acoperire a riscurilor, operatiuni de investire, operaţiuni de
arbitraj.
a. termenul la care are loc executarea contractului

b. scopul pentru care se efectuează
c. data la care are loc încheierea contractului
Răspuns: b)
Unitatea de învăţare 9 - Finanţarea investiţiilor şi activelor circulante
ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE
1. Termenul de „investiţii” semnifică, stricto sensu, utilizarea unor resurse financiare pentru
intrarea în patrimoniul firmei a unor mijloace de producţie fixefie prin achiziţie, fie prin
construirea lor propriu-zisă.
Răspuns: Adevărat
2. La nivel macroeconomic, politica de investiţii se regăseşte în politica cheltuielilor publice, în

politica fiscală, în politica monetară.
Răspuns: Adevărat
3. Pragul de rentabilitate poate fi determinat în unităţi fizice, valorice, în număr de zile, pentru
un produs, sau pentru întreaga activitate.
Răspuns: Adevărat
4. Durata de viaţă economică este intervalul de timp în care investiţia generează o

rentabilitate cel puţin acceptabilă.
Răspuns: Adevărat
5. Un criteriu important care permite clasificarea investiţiilor după gradul de rentabilitate este
criteriul RIR sau criteriul ratei interne a rentabilităţii
Răspuns: Adevărat
1. La nivel macroeconomic, politica de investiţii se regăseşte în:

a. politica cheltuielilor publice, în politica fiscală, în politica monetară
b. în politica fiscală, în politica monetară, în politica de marketing
c. politica cheltuielilor publice, politica demografică
d. politica cheltuielilor publice, în politica fiscală, în politica de marketing
e. nici una dintre politicile enumerate
Răspuns corect: a)
2. În procesul de selectare a investiţiilor pe baza utilizării RIR, se disting mai

multe situaţii:
a) Problema RIR de investire sau RIR de finanţare

b) Problema existenţei mai multor RIR pentru un proiect de investiţii
c) Problema proiectelor de investiţii rentabile, dar cu durată mai mare de
exploatare
d) Problema mărimii investiţiei iniţiale
e) Toate enunțurile sunt corecte
Răspuns corect: e)
3. Între sursele proprii care pot fi utilizate la finanţarea investiţiei, se regăsesc:
a) capitalul social, fondul de amortizare, profitul, fondurile de rezervă,

suplimentarea de capital, veniturile din plasamente
b) capitalul social, fondul de amortizare, profitul, creditele
c) fondurile de rezervă, suplimentarea de capital, veniturile din plasamente,
sursele împrumutate
d) capitalul social, fondul de amortizare, profitul, fondurile de rezervă, sursele

atrase
e) nici una dintre sursele enumerate
Răspuns corect: a)
4. Opțiunile care se pot face la încheierea contactului de leasing, sunt:
a. utilizatorul (chiriașul) poate intra în proprietatea bunului închiriat, prin plata valorii
reziduale a mijlocului fix care face obiectul contractului de leasing
b. prelungirea leasing-ului cu negocierea de noi redevențe
c. restituirea către locator a bunului închiriat
d. nici una dintre situațiile enumetare
e. toate situațiile enumerate
Răspuns corect: e)
Unitatea de învăţare 10 - Asigurări şi reasigurări
1. În ţările dezvoltate, fondurile de pensii şi societăţile de asigurări au un rol

important în sistemul financiar. Cu toate acestea, există diferenţe notabile între diverse
ţări, izvorâte din particularităţile sistemelor financiare atât în ceea ce priveşte rolul
băncilor şi pieţelor de capital, cât şi reglementările în materie. (Adevărat)
2. Spre deosebire de SUA şi Marea Britanie, în mod tradiţional, în ţările Europei

continentale, investitorii instituţionali fondurile de pensii şi societăţile de asigurări au
un rol mai mic în sistemul financiar al ţărilor respective. (Adevărat)
FINANTE - Management, Marketing, CIG
an I, sem 2
MULTIPLE CHOICE
1. Prin Tratatul de la Maastricht se prevedea ca o cerinta esentiala pentru buna functionare a

Uniunii, limitarea deficitelor publice la maxim:
a. 2% din PIB;
b. 4% din PIB;
c. 5% din PIB;
d. 3% din PIB
e. 2,5% din PIB
ANS: D PTS: 1
2. Scoaterea in afara bugetului general al statului a unor cheltuieli si acoperirea lor din surse
alternative poarta denumirea de:
a. descentaralizare;
b. consolidare;
c. angajament bugetar;
d. debugetizare;
e. deficit bugetar
ANS: D PTS: 1
3. Bugetele care se intocmesc in situatii de exceptie: crize economice, razboi etc., se numesc:
a. bugete anexa;
b. bugete plurinale;
c. bugete autonome;
d. bugete economice;
e. bugete extraordinare
ANS: E PTS: 1
4. Veniturile fiscale cuprind:
a. venituri curente si venituri din capital;

b. venituri din capital si taxe de orice natura;
c. impozite directe si venituri din capital;
d. venituri curente si impozite directe si indirecte;
e. impozite directe si impozite indirecte
ANS: E PTS: 1
5. In cadrul bugetului general consolidat se intalnesc :
1) bugetul de stat;
2) bugetul societatilor de brokeraj;
3) bugetele locale;
4) bugetele agentilor economici;
5) bugetul asigurarilor sociale de stat
Alegeti varianta corecta:
a. (1,2,3);
b. (3,4,5);
c. (1,4,5);
d. (1,3,5);
e. (2,3,5)
ANS: D PTS: 1
6. Ansamblul bugetelor, componente ale sistemului bugetar, agregate si consolidate pentru a

forma un intreg, desemneaza:
a. bugetele autonome;
b. bugetul general consolidat;
c. bugetele extraordinare;
d. bugetul public national;
e. bugetele plurianuale.
ANS: B PTS: 1
7. Clasificarea economica imparte cheltuielile bugetare in urmatoarele grupe:
a. cheltuieli curente si cheltuieli de capital

b. cheltuieli materiale si servicii, cheltuieli de personal si subventii
c. cheltuieli virtuale, cheltuieli temporare si cheltuieli definitive
d. cheltuieli ale administratiei centrale si cheltuieli ale administratiei locale
e. cheltuieli ale bugetului public national si cheltuieli ale fondurilor speciale
ANS: A PTS: 1
8. Care dintre urmatoarele enunturi coincide cu explicarea caracterului de buget consolidat:
a. functia de redistribuire a bugetului

b. faptul ca insumeaza veniturile si cheltuielile bugetelor componente
c. tehnica intocmirii lui, adica eliminarea transferurilor dintre diferitele categorii de
bugete
d. posibilitatea de a oferi informatii reale asupra venituilor si cheltuielilor publice
dintr-o anumita perioada
e. functia de reglare a vietii economice
ANS: C PTS: 1
9. Clasificarea economica imparte cheltuielile bugetare in urmatoarele grupe:
a. cheltuieli ale bugetului public national si cheltuieli ale fondurilor speciale

b. cheltuieli curente si cheltuieli de capital
c. cheltuieli materiale si servicii, cheltuieli de personal si subventii
d. cheltuieli virtuale, cheltuieli temporare si cheltuieli definitive
e. cheltuieli ale administratiei centrale si cheltuieli ale administratiei locale
ANS: B PTS: 1
10. Clasificarea functionala a cheltuielilor publice:
a. scoate in evidenta momentul in care cheltuielile publice afecteaza resursele

financiare ale statului
b. cuprinde cheltuieli reale (negative) si cheltuieli economice (pozitive)
c. grupeaza cheltuielile publice in cheltuieli de investitii si cheltuieli functionale,
acestea din urma avand ponderea cea mai mare in total
d. grupeaza cheltuielile in functie de rolul lor in viata economica si sociala
e. foloseste drept criteriu de grupare a cheltuielilor, domeniile, ramurile, sectoarele de
activitate sau alte destinatii spre care sunt indreptate resursele financiare publice
ANS: E PTS: 1
11. Dintre urmatoarele enunturi, selectati cheltuielile publice grupate conform criteriului
financiar:
a. cheltuieli curente, de capital si virtuale

b. cheltuieli economice (pozitive), cheltuieli reale (negative) si cheltuieli temporare
c. cheltuieli de capital, cheltuieli curente si cheltuieli definitive
d. cheltuieli reprezentand consum definitiv de PIB si cheltuieli reprezentand o
avansare de PIB
e. cheltuieli temporare, virtuale si definitive
ANS: E PTS: 1
12. Intocmirea bugetelor autonome reprezinta o abatere de la principiul:
a. universalitatii
b. anualitatii
c. specializarii
d. unitatii
e. echilibrului bugetar
ANS: D PTS: 1
13. Identificati principiul bugetar, corespunzator caruia veniturile se inscriu in buget dupa
provenienta, iar cheltuielile dupa destinatie?
a. unitatea bugetara
b. specializarea
c. universalitatea
d. neafectarea veniturilor bugetare
e. anualitatea
ANS: B PTS: 1
14. Identificati principiul bugetar, corespunzator caruia veniturile in ansamblul lor finanteaza
cheltuielile bugetare in ansamblu?
b. specializarea
c. universalitatea
d. anualitatea
e. neafectarea veniturilor bugetare
ANS: E PTS: 1
15. Care dintre principiile bugetare impune ca veniturile si cheltuielile publice sa fie inscrise in
buget in sumele lor totale?
b. neafectarea veniturilor bugetare
c. specializarea bugetara
d. echilibrul bugetar
e. universalitatea
ANS: E PTS: 1
16. Dintre urmatoarele enunturi care nu coincide cu ceea ce reprezinta bugetul statului?
a. plan financiar la nivel macroeconomic, pe termen scurt

b. instrument contabil si financiar
c. un act juridic
d. un act politic
e. instrument la indemana agentilor economici
ANS: E PTS: 1
17. Dintre urmatoarele enunturi care nu reprezinta o veriga a bugetului general consolidat?
a. bugetul asigurarilor sociale de stat

b. bugetul de stat
c. bugetul societatilor de asigurari si reasigurari
d. bugetele locale
e. bugetele fondurilor speciale
ANS: C PTS: 1
18. Corespunzator clasificatiei economice, cheltuielile bugetare se impart in urmatoarele grupe:

a. cheltuieli ale administratiei centrale si cheltuieli ale administratiei locale
b. cheltuieli materiale si servicii, cheltuieli de personal si subventii
c. cheltuieli virtuale, cheltuieli temporare si cheltuieli definitive
d. cheltuieli curente si cheltuieli de capital
e. cheltuieli ale bugetului public national si cheltuieli ale fondurilor speciale
ANS: D PTS: 1
19. Criteriul functional de clasificare a cheltuielilor publice:
a. scoate in evidenta momentul in care cheltuielile publice afecteaza resursele

financiare ale statului
b. cuprinde cheltuieli reale (negative) si cheltuieli economice (pozitive)
c. grupeaza cheltuielile publice in cheltuieli de investitii si cheltuieli functionale,
acestea din urma avand ponderea cea mai mare in total
d. grupeaza cheltuielile in functie de rolul lor in viata economica si sociala
e. grupeaza cheltuielile publice dupa domeniile, ramurile, sectoarele de activitate sau
alte destinatii spre care sunt indreptate resursele financiare publice
ANS: E PTS: 1
20. In functie de rolul lor in viata economica, cheltuielile publice se impart in:
a. cheltuieli virtuale;cheltuieli definite

b. cheltuieli ale administratiei centrale si cheltuieli ale administratiei locale
c. cheltuieli curente si cheltuieli de capital
d. cheltuieli reale; cheltuieli economice
e. cheltuieli materiale si servicii, cheltuieli de personal si subventii
ANS: D PTS: 1
21. Dintre metodele moderne de cuantificare a indicatorilor bugetari fac parte:

A Metoda de planificare, programare si bugetizare
B Metoda majorarii sau diminuarii
C Metoda denumita baza bugetara zero
D Managementul prin obiective
E Metoda automata sau a penultimei
F Metoda evaluarii directe
G Bugetele bazate pe programe
H Rationalizarea optiunilor bugetare
a. A,B,D,F,H;
b. A,D,E,G,H;
c. A,C,D,G,H;
d. A,C,D,E,H.
e. C,D,E,F,G;
ANS: C PTS: 1
22. Dintre metodele clasice de cuantificare a indicatorilor bugetari fac parte:

A Metoda de planificare, programare si bugetizare
B Metoda majorarii sau diminuarii
C Metoda denumita baza bugetara zero
D Managementul prin obiective
E Metoda automata sau a penultimei
F Metoda evaluarii directe
G Bugetele bazate pe programe
H Rationalizarea optiunilor bugetare
a. A,C,D;
b. B,C,E;
c. C,D,F;
d. B,D,F;
e. B,E,F.
ANS: E PTS: 1
23. Care dintre enunturile urmatoare se incadreaza in grupa indicatorilor de volum ai

cheltuielilor publice?
1) elasticitatea cheltuielilor publice in raport cu PIB;
2) ponderea cheltuielilor publice in PIB;
3) cheltuieli publice ce revin in medie pe un locuitor;
4) ponderea cheltuielilor pentru educatie in totalul cheltuielilor publice;
5) cheltuielilor publice in valori absolute nominale
a. 1,3,5
b. 2,3,4
c. 1,2,3
d. 3,4,5
e. 2,3,5
ANS: E PTS: 1
24. Care dintre combinatile de mai jos desemneaza indicatorii ce caracterizeaza dinamica
a. cheltuielile publice ce revin in medie pe un locuitor; modificarea relativa a

cheltuielilor publice;
b. volumul cheltuielilor publice; elasticitatea cheltuielilor publice;
c. volumul cheltuielilor publice; elasticitatea cheltuielilor publice in raport cu PIB
d. modificarea absoluta a cheltuielilor publice ; modificarea ponderii cheltuielilor in
PIB
e. volumul real al cheltuielilor publice; volumul nominal al cheltuiellilor publice
ANS: D PTS: 1
25. Nu reprezinta un indicator al nivelului cheltuielilor publice:
a. volumul nominal al cheltuielilor publice;

b. ponderea cheltuielilor publice in PIB;
c. cheltuielile publice totale pe un locuitor;
d. volumul real al cheltuielilor publice;
e. modificarea absoluta a cheltuielilor publice
ANS: E PTS: 1
26.
Cheltuielile publice:
1) marimea lor depinde de inclinatia individuala spre consum a membrilor societatii;
2) urmaresc satisfacerea unor preferinte colective;
3) sunt efectuate direct de beneficiarul bunurilor si servicilor care cunoaste pretul
platit;
4) se materializeaza in plati efectuate de stat pentru indeplinirea diferitelor obiective
ale pollicii sale;
5) sunt efectuate de un intermediar - statul
a. (2,3,5)
b. (1,2,4)
c. (1,2,3,4)
d. (2,4,5)
e. (2,3,4,5)
ANS: D PTS: 1
27. Conform clasificatiei economice, cheltuielile curente cuprind:
a. cheltuielile de capital;
b. subventii;
c. imprumuturi pentru acoperirea unor credite arierate
d. rambursari de credite si plati la credite interne;
e. rambursari de credite si palti la credite externe
ANS: B PTS: 1
28. Printre dezavantajele folosirii metodelor clasice de dimensionare a veniturilor si

cheltuielilor bugetare, se numara:
1) volumul insuficient de informatii utilizat;

2) imposibilitatea previzionarii si cuantificarii efectelor unor factori ce pot intervenii
pe parcurs;
3) metodele vizeaza rationalizarea cheltuielilor bugetare;
4) au la baza in principal analiza “cost-avantaje”;
5) nu urmaresc eficienta actiunilor ce se finanteaza din fonduri publice.
a. (2,3,4)
b. (1,2,5)
c. (3,4,5)
d. (1,2,3)
e. (1,2,3,4,5)
ANS: B PTS: 1
29. Conform principiului neafectarii veniturilor bugetare:
1) veniturile si cheltuielile publice se inscriu intr-un singur document;

2) veniturile odata varsate la buget se depersonalizeaza;
3) veniturile si cheltuielile pubice se inscriu in buget in sumele lor brute;
4) veniturile publice in ansamblul lor finanteaza cheltuielile in ansamblul lor;
5) se interzice ca un anumit venit sa fie destinat unei anumite cheltuieli
a. (1,3,4)
b. (3,4,5)
c. (1,4,5)
d. (1,2,3)
e. (2,4,5)
ANS: E PTS: 1
30. Sunt cheltuieli economice (sau pozitive):
a. cheltuielile care contribuie la cresterea avutiei nationale

b. cheltuielile care reprezinta un consum definitive de PIB
c. cheltuielile care sunt evidentiate in conturile speciale de trezorerie
d. cheltuielile de functionare sau de investitii
e. cheltuieli de personal
ANS: A PTS: 1
31. Care din urmatoarele tipuri de cheltuieli corespund clasificarii economice:
1) cheltuielile virtuale
2) cheltuielile curente
3) cheltuielile de capital
4) cheltuielile definitive
5) cheltuielile reale
a. (1,2,3)
b. (2,3,4)
c. (2,3)
d. (2,5)
e. (1,2,3,4,5)
ANS: C PTS: 1
32. Principiul anualitatii bugetare se refera la :
1) perioada de timp pentru care se intocmeste si se aproba bugetul;

2) perioada de timp in care se publica bugetul;
3) veniturile sunt inscrise in buget pe surse de provenienta, iar cheltuielile pe categorii de
destinatii;
4) perioada de timp in care se incaseaza veniturile si se efectueaza cheltuielile;
5) faptul ca odata varsate la bugetul statului, veniturile publice se depersonalizeaza
a. (1,2)
b. (2,3)
c. (1,5)
d. (1,4)
e. (2,4)
ANS: D PTS: 1
33. Fondurile speciale:
1) reprezinta o abatere de la principiul unitatii bugetare;

2) mai poarta denumirea de bugete autonome;
3) functioneaza pe principiul bugetelor anexa si difera de la un an la altul ca numar si
dimensiune;
4) reprezinta o abatere de la principiul universalitatii bugetare;
5) nu fac parte din bugetul general consolidat
a. (2,5)
b. (3,4)
c. (1,2)
d. (1,3,5)
e. (1,3)
ANS: E PTS: 1
34. Impozitul:
A) reprezinta o plata baneasca
B) este platit de stat persoanelor fizice si juridice
C) reprezinta o plata obligatorie
D) reprezinta o plata facultativa
E) reprezinta o plata nerambursabila
F) reprezinta o plata fara contraprestatie sau echivalent direct si imediat
G) presupune o contraprestatie din partea statului
a. A,B,C,G;
b. A,C,E,F;
c. B,D,E,F;
d. A,C,D,F
e. C,D,E,G
ANS: B PTS: 1
35. Deficitul bugetar poate aparea in:

a. tari cu economie de piata dezvoltata
b. tari in curs de dezvoltare
c. tari cu economie de tranzitie
d. toate categoriile de tari enumerate mai sus
e. nici una dintre categoriile de tari enumerate
ANS: D PTS: 1
36. Care dintre urmatoarele enunturi este falsa cu privire la impozite?

a. reprezinta o prelevare obligatorie
b. sunt datorate si platite in bani de catre contribuabili
c. sunt datorate de catre stat persoanelor fizice si juridice
d. reprezinta o prelevare fara contraprestatie directa si imediata
e. reprezinta o prelevare definitiva
ANS: C PTS: 1
37. Definitia impozitului precizeaza ca:

A) plata sa este obligatorie pentru toate persoanele fizice si juridice
B) presupune o contraprestatie directa si imediata
C) este o prelevare catre stat cu caracter definitiv
D) este datorat de stat persoanelor fizice si juridice
E) nu presupune o contraprestatie directa si imediata
F) prelevarea se realizeaza in scopul finantarii cheltuielilor publice
a. A;B;C; F
b. B;C;D;F;
c. A;C;E;F
d. A;C;D;E;
e. C;D;E;F.
ANS: C PTS: 1
38. Resursele financiare publice se constituie in cea mai mare proportie din:
a. impozite directe
b. veniturile din capital
c. veniturile fiscale
d. impozite indirecte
e. TVA
ANS: C PTS: 1
39. Intre resursele financiare publice se includ:

a. veniturile bugetare nefiscale
b. imprumuturile de trezorerie
d. toate veniturile de mai sus
e. nici unul dintre veniturile de mai sus
ANS: D PTS: 1
40. Care dintre enunturile urmatoare se incadreaza in grupa indicatorilor de volum a

veniturilor publice?
1 elasticitatea veniturilor publice in raport cu PIB
2 ponderea veniturilor publice in PIB
3 venituri publice in valori absolute reale
4 ponderea impozitelor directe in totalul veniturilor publice
5 venituri publice in valori absolute nominale
a. 1,3,5
b. 2,3,5
c. 1,2,3
d. 3,4,5
e. 2,3,4
ANS: B PTS: 1
41. Care dintre enunturile urmatoare se incadreaza in grupa indicatorilor de analiza a structurii
veniturilor publice?
1 elasticitatea veniturilor publice in raport cu PIB
2 ponderea veniturilor publice in PIB
3 ponderea impozitului pe venit in totalul impozitelor directe
4 ponderea impozitelor directe in totalul veniturilor fiscale
5 ponderea impozitelor indirecte in totalul veniturilor fiscale
a. 1,2,3
b. 2,3,5,
c. 3,4,5,
d. 1,2,5
e. 2,3,5
ANS: C PTS: 1
42. Stabiliti care este varianta corecta de raspuns
........................... colecteaza economiile diversilor investitori cu scopul de a le plasa in

comun. Pentru sumele alocate, investitorii primesc unitati de fond, iar castigul lor rezulta
din diferenta intre suma primita la rascumpararea unei unitati de fond si suma platita
pentru cumpararea aceleasi unitati de fond.
a. Fondurile mutuale
b. Societatile de asigurare
c. Bancile comerciale
ANS: A PTS: 1
43. Mutatiile demografice – scaderea natalitatii, imbatranirea populatiei, cresterea sperantei de

viata – reprezinta factori importanti pentru dezvoltarea:
a. fondurilor de administrare a averii statului
b. fondurilor de pensii
c. fondurilor hedge.
ANS: B PTS: 1
44. Resursele atrase de bancile comerciale de la clientela nebancara imbraca, in principal,

forma:
a. creditelor primite de la banca centrala
b. depozitelor
c. titlurilor de stat
ANS: B PTS: 1
45. Certificatele de depozit:
a. atesta depunerea la banca pe o anumita perioada a unor sume de bani (de obicei,
scadentele si valorile sunt standardizate);
b. certifica existenta in conturi bancare a unor sume de bani constituite drept garantii;
c. certifica faptul ca cecurile emise de deponent au acoperire.
ANS: A PTS: 1
46. Sprijinul companiilor în obtinerea de capital prin emisiunea de titluri financiare reprezinta
principala activitate:
a. a unei banci comerciale
b. a unei banci de investitii
c. a unei banci retail
d. a bancii centrale.
ANS: B PTS: 1
47. Care din urmatoarele elemente nu reprezinta o componenta a banilor primari sau bazei
monetare:
a. numerarul
b. depozitele pe care bancile comerciale le constituie la banca centrala sub forma

rezervelor minime obligatorii.
c. disponibilitatile la vedere din conturile deschise la bancile comerciale.
ANS: C PTS: 1
48. Operatiunea prin care posesorul unei cambii sau bilet la ordin cu plata la termen vinde
titlul respectiv unei banci înainte de scadenta se numeste:
a. acceptare
b. avalizare
c. scontare.
ANS: C PTS: 1
49. ........................este destinata emisiunii si vanzarii/cumpararii de titluri financiare pentru

prima data.
a. Piata primara de capital
b. Piata secundara de capital
c. Piata la vedere
d. Piata la termen.
ANS: A PTS: 1
50. Printre caracteristicile actiunilor preferentiale se numara:

1) confera posesorului dreptul de vot în adunarea generala a actionarilor
2) confera posesorului dreptul de a încasa un dividend variabil
3) confera posesorului dreptul de a încasa un dividend fix, prestabilit
4) suprima dreptul de vot al posesorului actiunii în adunarea generala a
actionarilor.
a. 1+2
b. 2+3
c. 3+4
d. 1+4
ANS: C PTS: 1
51. Care din urmatoarele modalitati de constituire a resurselor financiare publice au ca efect
imediat aparitia sau accentuarea inflatiei?
a. prelevarile fiscale;
b. veniturile din chirii;
c. veniturile din privatizare;
d. finantarea prin emisiune moneatra fara acoperire;
e. varsamintele de la agentii economici
ANS: D PTS: 1
52. In functie de obiectul impunerii, impozitele se clasifica in:
1) impozite directe;
2) impozite reale;
3) impozite pe venit;
4) impozite pe consum;
5) impozite pe avere
a. (1,2,5)
b. (2,3,4)
c. (3,4,5)
d. (2,3,4,5)
e. (1,5)
ANS: C PTS: 1
53. Impozitul are caracter general deoarece:
a. este o obligatie de plata a tuturor persoanelor fizice si juridice care obtin venituri
sau detin averi
b. ele reprezinta, in general, o contributie in bani, chiar daca la inceputurile existentei
sale aceasta contributie a cunoscut si forma n natura.
c. nu este insotit de o contraprestatie directa
d. intotdeauna este instituit printr-un act de autoritate, fiind o obligatie prin

constrngere
ANS: A PTS: 1
54. Clasificarea impozitelor dupa trasaturi de forma si fond le imparte:
1) impozite directe
2) impozite indirecte
3) impozite reale
4) impozite pe venit
5) impozite pe avere
a. (1,2)
b. (1,3)
c. (4,5)
d. (3,5)
ANS: A PTS: 1
55. Corespunzator realitatilor dintr-o economie moderna, principiile impunerii pot fi grupate astfel:
1) Principii de echitate fiscala
2) Principii de politica financiara
3) Principii ale randamentului impozitelor

4) Principii de politica economica
5) Principii social-politice
a. (1,2,3,4)
b. (1,2,4,5)
c. (2,3,4,5)
d. (1,3,4)
e. (2,4,5)
ANS: B PTS: 1
56. Ponderea impozitelor indirecte in total venituri publice reprezinta un indicator de:
a. nivel
b. structura
c. dinamica
d. regresie
ANS: B PTS: 1
57. In care din urmatoarele enunturi regasim un indicator de nivel:
a. volumul veniturilor publice, in expresie nominala si reala
b. modificarea absoluta nominala si reala a veniturilor publice
c. modificarea relativa a veniturilor publice
ANS: A PTS: 1
58. Care din urmatorele enunturi reprezinta un indicator de structura:
1) ponderea veniturilor publice in PIB

2) modificarea ponderii veniturilor publice in raport cu PIB
3) ponderea veniturilor nefiscale in venituri publice
4) veniturile publice medii pe un locuitor
5) ponderea impozitelor directe in venituri curente
a. (1,3,5)
b. (1,2,3)
c. (1,3)
d. (3,5)
e. (3,4,5)
ANS: D PTS: 1
59. Din punct de vedere al continutului economic, resursele financiare se impart in:
1) prelevari cu caracter obligatoriu
2) resurse de terzorerie
3) resurse financiare ordinare
4) imprumuturi publice
5) emisiune monetara fara acoperire
6) resurse financiare ale bugetelor locale
a. (1,2,4,5)
b. (1,2,3,4)
c. (1,2,3,4,5,6)
d. (2,3,4,6)
e. (2,3,5,6)
ANS: A PTS: 1
60. Resursele financiare publice nu includ:

a. emisiunea monetara fara acoperire in marfuri si servicii
b. imprumuturile de trezorerie
d. veniturile bugetare nefiscale
e. salariile personalului angajat in administratia publica
ANS: E PTS: 1
3. Relaxarea reglementărilor au permis investitorilor instituţionali fonduri de
pensii şi societăţi de asigurări, pe lângă diversificarea plasamentelor pe plan naţional,
şi efectuarea de plasamente în străinătate. (Adevărat)
1. ..........................sunt intermediari financiari care atrag fonduri sub forma

primelor de asigurare încasate de la asiguraţi pentru plata unor despăgubiri în cazul
producerii anumitor evenimente sau la expirarea unei perioade de timp.
1.
a. Societăţile de asigurări
b. Societăţile de leasing
c. Fondurile de pensii
Răspuns: a
2. ....................... reprezintă o formă de asigurare asociată economisirii; sunt

contracte încheiate între societatea de asigurare (asigurator) şi partea contractantă
(asigurat) prin care societatea de asigurare se angajează, contra plăţii de către
contractant a unor prime de asigurări, să-l despăgubească pe beneficiar cu o sumă
de bani în cazul în care se produce un eveniment privind viaţa asiguratului.
a. Asigurările generale
b. Asigurările de viaţă
Răspuns: b
FINANTE PUBLICE
1. Aparitia finantelor publice a fost generata de:

a. aparitia societatii;
b. aparitia statului si scindarea societatii in clase antagoniste;
c. aparitia comunei primitive;
d. aparitia economiei de schimb;
e. folosirea banilor.
B
2. Separarea statului de societate în sfera relatiilor economice îsi gãseste expresia în aceea
cã:
a. statul are veniturile si cheltuielile sale proprii;

b. statul îsi procurã resursele cu ajutorul constrângerii pe care o exercitã asupra membrilor
societãti
c. statul urmãreste îndeplinirea unor nevoi individuale;
d. statul îsi procurã resursele prin contributiile (fãrã titlu obligatoriu) agentilor
economici
B
3. La formarea fondurilor necesare statului, pentru îndeplinirea functiilor si sarcinilor sale,

participã:
a. numai persoanele care îsi desfãsoarã activitatea în sfera productiei materiale

b. numai persoanele care îsi desfãsoarã activitatea în sfera productiei nemateriale;
c. atât persoanele care îsi desfãsoarã activitastea în sfera productiei materiale, cât si
cele din sfera productiei nemateriale, contributia individualã variind, ca mãrime, de
la o categorie socialã la alta;
d. atât persoanele care îsi desfãsoarã activitatea în sfera productiei materiale, cât si cele
din sfera productiei nemateriale, contributia individualã fiind aceeasi pentru fiecare
categorie socialã;
e. nici una din variantele de mai sus.
C
4. Conceptul de finante publice, în perioada interventionistã, are un pronuntat caracter:
a. juridic;
b. economic;
c. politic.
B
5. De la constituirea fondurilor publice sunt excluse:

a. regiile autonome si societãtile comerciale;
b. persoanele fizice si juridice rezidente si strãine;
c. organizatiile cooperatiste si asociatiile cu scop lucrativ;
d. institutiile publice si unitãtile din subordinea acestora;
e. nici unul din rãspunsurile de mai sus.
E
6. Prin intermediul fondurilor financiare publice se concentreazã la dispozitia statului si a

institutiilor sale o parte însemnatã din:
a. produsul intern brut;

b. avutia nationalã;
c. transferurile din strãinãtate;
d. împrumuturile interne si externe
e. donatiile si subventiile;
A
7. Distributia fondurilor financiare, în tãrile dezvoltate cu o economie de piatã, are drept

beneficiar:
a. numai persoanele fizice;

b. numai persoanele juridice;
c. persoanele fizice si juridice;
d. statul;
C
8. Principala destinatie a resurselor financiare în tãrile dezvoltate, cu economie de piatã, pe

domenii de activitate, este:
a. învãtãmânt, sãnãtate, culturã;

b. apãrare nationalã;
c. ordine publicã;
d. actiuni economice.
A
9. Redistribuirea resurselor financiare pe plan intern se face în scopul:
a. preluãrii de la contribuabili a impozitelor si taxelor

b. favorizãrii capitalului privat;
c. mentinerii relatiilor antagoniste între diferite grupuri sociale;
d. asigurãrii unor conditii demne de viatã pentru toti cetãtenii tãrii;
e. consolidãrii exclusive a institutiilor statului.
D
10. Functia de control nu reflectã:
a. modul de constituire a fondurilor în economie;

b. repartizarea fondurilor pe beneficiari;
c. preocuparea statului pentru asigurarea unei vieti prospere populatiei;
d. modul de utilizare a resurselor
C
11. Controlul financiar nu se efectueazã:
a. în faza repartitiei;
b. în faza productiei;
c. în faza schimbului;
d. în faza consumului;
e. se efectueazã în toate fazele de mai sus.
E
12. Functia de control a finantelor publice are o sferã de manifestare fatã de functia de
repartitie;
a. mai restrânsã, deoarece controlul nu include fazele repartitiei, productiei, schimbului

si consumului;
b. mai largã, deoarece vizeazã pe lângã constituirea si repartizarea fondurilor din
economie si modul de utilizare a resurselor;
c. identicã;
d. sferele lor de manifestare nu se suprapun;
e. mai largã, deoarece se manifestã si în teritoriu.
B
13. În faza de rapartitie, controlul financiar nu urmãreste:
a. provenienta resurselor care alimenteazã fondurile publice de resurse financiare si

destinatia pe care acestea o capãtã;
b. nivelul la care se constituie resursele;
c. titlul cu care se mobilizeazã si cel cu care se repartizeazã între diversi buneficiari
resursele;
d. dimensiunile fondurilor în raport cu produsul intern brut;
e. mijloacele de muncã, obiectivele muncii si forta de muncã.
E
14. Controlul financiar în faza de repartitie urmãreste:
a. provenienta resurselor ce alimenteazã fondurile publice si destinatia pe care o

capãtã;
b. nivelul la care se constituie resursele financiare publice;
c. modul de asigurare a echilibrului între necesarul de resurse financiare si posibilitãtile
de procurare ;
d. dimensionarea fondurilor în raport cu PIB;
e. toate rãspunsurile de mai sus.
E
15. Finantele sau relatiile financiare reprezintã:
a. sistem de relatii financiare;

b. relatiile de mobilizare si repartizare a fondurilor bãnesti ale statului;
c. satisfac numai nevoile legate de dezvoltarea economicã si socialã a tãrii;
d. sistem de relatii ce exprimã schimbarea formei valorii.
B
16. Care dintre aspectele de mai jos sunt specifice conceptiilor clasice din perioada liberalã?
a. corespund dezvoltãrii monopolurilor;

b. interventiile statului asupra activitãtii economice nu limitau libertatea de actiune a
fortelor pietei;
c. corespunde secolului XX si mai cu seamã dupã marea recensiune economicã
mondialã;
B
17. Care dintre aspectele de mai jos sunt specifice abordãrii moderne despre finantele publice;
a. apartin perioadei capitalismului ascendent;

b. statul trebuie sã fie unul al bunãstrãrii iar în planul finantelor publice doctrina
interventionistã încurajeazã înfiintarea de întreprinderi publice si societãti mixte,
acordarea de subventii si alte facilitãti întreprinderilor particulare;
c. impozitele constituie un rãu necesar.
B
18. Conceptiile neoliberale apãrute în ultimele decenii ale secolului al XX-lea prevãd:
a. înfiintarea de întreprinderi publice si societãti mixte;

b. faptul cã echilibrul bugetar este cheia de boltã a finantelor publice;
c. necesitatea retragerii statului din economie;.
C
19. Între raporturile strânse ce existã între finantele publice si sfera politicului, nu putem
mentiona urmãtoarele:
a. partidele aflate la putere definesc coordonatele politicii financiare a statului în

programele lor de guvernare;
b. autoritãtile publice folosesc instrumentele financiare pentru a interveni în domeniul
economic;
c. autoritãtile publice folosesc instrumentele financiare pentru a interveni în domeniul
social;
d. autoritãtile publice folosesc instrumentele financiare pentru a interveni în domeniul
politic;
e. autoritatea judecãtoreascã vegheazã ca politica financiarã a statului sã fie tradusã
în viatã.
E
20. Care dintre urmãtoarele trãsãturi nu apartin nevoilor individuale;
a. pretul bunurilor sau serviciilor ce le satisfac se stabileste pe piatã;

b. sunt satisfãcute pe baza bunurilor private;
c. pretul bunurilor sau serviciilor ce le satisfac nu se stabileste prin mecanismul pietei;
d. bunurile sau serviciile ce le satisfac sunt oferite de cãtre producãtori autonomi;
e. bunurile sau serviciile ce le satisfac sunt concurentiale sau divizibile.
C
21. Distribuirea fondurilor de resurse financiare, a doua fazã a functiei de repartitie, constã
în:
a. repartitia este precedatã de cuantificarea nevoilor sociale în expresie bãneascã;

b. procesul de distribuire are un caracter obiectiv;
c. procesul de distribuire nu depinde de politica promovatã de partidele politice la
putere.
A
22. Functia de control a finantelor publice;
a. are o sferã de manifestare mai restrânsã decât cea de repartitie;

b. este îndeplinitã concomitent cu functia de repartitie, dar are o sferã de manifestare
mult mai largã decât aceasta, deoarece vizeazã, pe lângã constituirea si repartizarea
fondurilor financiare publice si modul de utilizare a resurselor;
c. controlul se limiteazã numai la faza repartitiei;
d. controlul nu se exercitã asupra productiei de bunuri realizate în sectorul public;
e. controlul financiar nu urmãreste modul de realizare a echilibrului între necesarul
de resurse financiare si posibilitãtile de procurare a acestora.
B
23. Ce se întelege prin buget public consolidat:
a. resursele si cheltuielile bugetului de stat;

b. resursele si cheltuielile bugetului de stat, asigurãrilor sociale de stat, fondurilor
speciale, bugetelor locale, bugetului trezoreriei statului si ale bugetelor altor institutii
publice cu caracter autonom, cumulate la nivel national, din care se eliminã
transferurile dintre bugete;
c. resursele si cheltuielile bugetului de stat, asigurãrilor sociale, fondurilor speciale,
bugetelor locale, bugetului trezoreriei statului si ale bugetelor altor institutii publice
cu caracter autonom, cumulate la nivel national.
B
24. Atributiile de coordonare si finalizare a elaborãrii proiectului bugetului de stat nu revin:
a. Parlamentului;
b. Guvernului;
c. Bãncii Centrale;
d. Ministerului Finantelor;
C
25. În etapele parcurse în executia cheltuielilor publice nu sunt cuprinse:
a. angajarea;
b. negocierea;
c. ordonantarea;
d. plata;
e. lichidarea;
B
26. Aprobarea bugetului de stat se face:
a. de consiliile judetene;
b. de Guvern;
c. de organele institutiilor financiare;
d. prin lege de cãtre Parlament;
e. de Ministerul Finantelor.
D
27. Întocmirea bugetului de stat se face de:
a. Comisia de Buget si Finante a Camerei Deputatilor;

b. comisiile reunite de Buget si Finante ale celor douã camere;
c. Guvern;
d. Ministerul Finantelor Publice;
e. ordonatorii principali de credite
D
28. Mãsurile fiscale aprobate prin legi bugetare se stabilesc:
a. pe 5 ani;
b. pe 3 ani;
c. anual;
d. lunar;
e. pentru primele 10 luni ale anului.
C
29. Clasificatia bugetarã nu cuprinde la venituri si cheltuieli:
a. aliniate;
b. capitole;
c. pãrti;
d. subcapitole;
e. articole.
A
30. Aprobarea bugetelor de cãtre Parlament se face:
a. pe fiecare buget în parte;

b. la fiecare comisie de specialitate;
c. pe fiecare capitol, articol, ordonator principal de credite în parte;
d. în functie de clasificatia bugetarã;
e. pe ansamblu, pe capitole, pe articole si pe ordonatori principali de credite.
E
31. Cine aprobã bugetele locale în România, dupã intrarea în vigoare a Legii bugetului de
stat?
a. Guvernul;
b. Ministerul Finantelor Publice;
c. În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a Legii bugetului de stat, proiectele
bugetelor locale sunt supuse aprobãrii consiliilor locale, judetene si Consiliului
General al Municipiului Bucuresti.
C
32. Bugetul Presedentiei României se aprobã de:
a. Parlament;
b. Guvern;
c. Presedinte.
33. În România, nevoile de resurse la nivelul societãtii si destinatia lor; formarea si utilizarea
resurselor bugetului de stat sunt reflectate în :
a. bugetul de stat;
b. bugetul economic;
c. bugetul asigurãrilor sociale de stat;
d. bugetul fondurilor speciale;
e. bugetul trezoreriei statului.
B
34. Micsorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget se realizeazã:
a. prin stabilirea unei marje de sigurantã în proiectul de buget;

b. dupã executia exercitiului bugetar;
c. în cursul exercitiului bugetar;
d. nu se poate realiza nici o modificare a bugetului aprobat;
e. numai în prima lunã dupã votarea bugetului.
C
35. Procedura de elaborare a proiectului bugetului de stat, conform Legii finantelor publice,
cuprinde în prima etapã:
a. trimiterea scrisorii-cadru ordonatorilor principali de credite;

b. stabilirea limitelor de cheltuieli;
c. elaborarea indicatorilor macroeconomici;
d. centralizarea propunerilor ordonatorilor principali de credite;
e. transmiterea proiectului de buget la Guvern.
C
36. Cheltuielile publice exprimă:
a. relatii economico-sociale în formă bănească, prin care se distribuie fonduri

publice;
b. cheltuielile fãcute de stat pentru refacerea imaginii sale în strãinãtate;
c. în toate cazurile exprimã un consum definitiv de produs intern brut;
d. în toate cazurile exprimã o avansare de produs intern brut;
e. totalitatea cheltuielilor care se efectueazã la nivelul unui stat.
A
37. Cheltuielile publice nu înglobează:
a. cheltuielile efectuate din bugetul unitãtilor administrativ-teritoriale;

b. cheltuielile efectuate de administratia centralã de stat;
c. cheltuielile finantate din fondul asigurãrilor sociale de stat;
d. cheltuielile populatiei;
e. cheltuielile efectuate din fonduri externe nerambursabile
D
38. O avansare de produs intern brut reprezintă:
a. împrumuturile primite de la organisme internationale;

b. totalitatea cheltuielilor cu sãnãtatea;
c. cheltuielile cu rambursarea împrumuturilor;
d. cheltuielile de capital (cu investitiile);
e. totalitatea cheltuielilor cu apãrarea.
D
39. Din ce se acoperã cheltuielile publice si cheltuielile ?
a. cheltuielile bugetare se acoperã numai prin transferuri de la bugete, pe când

cheltuielile publice au ca mijloc de acoperire a lor si veniturile proprii, urmare a
operatiunii de consolidare;
b. datã de nivelul administrativ la care se face comparatia;
c. cheltuielile publice cuprind si cheltuielile populatiei;
d. cheltuielile bugetare au ca sferã de cuprindere mai mare decât cheltuielile publice;
e. nu existã nici o diferentã, cei doi termeni fiind sinonimi.
A
40. Delimitarea cheltuielilor bugetare în cadrul celor publice se bazeazã pe câteva principii;
Care din principiile de mai jos nu a fost enuntat corect?
a. efectuarea cheltuielilor bugetare este conditionatã de prevederea expresã si

aprobarea nivelului acestora în conformitate cu legea finantelor publice;
b. rambursarea sumelor alocate si cheltuite conform destinatiilor pentru care s-au
aprobat aceste sume;
c. utilizarea resurselor alocate este determinatã de îndeplinirea conditiilor legale si nu

de existenta resurselor bãnesti;
d. finantarea se efectueazã în functie de gradul de subordonare a institutiilor sau
activitãtilor cu caracter bugetar;
e. exercitarea controlului financiar cu caracter preventiv, referitor la alocarea si
utilizarea resurselor financiare publice.
B
41. Care din următoarele categorii de cheltuieli nu este folosită pentru clasificarea
a. clasificarea economicã;
b. clasificarea administrativã;
c. clasificarea financiarã;
d. clasificarea FMI;
e. clasificarea ONU
D
42. În categoria cheltuielilor de transfer cu caracter economic se cuprind:
a. subventiile;
b. bursele;
c. alocatiile de sprijin;
d. ajutoarele sociale;
e. pensiile.
A
43. Care dintre următoarele categorii de cheltuieli nu sunt delimitate după clasificarea
economică:
a. cheltuielile temporare;
b. cheltuieli curente;
c. cheltuielile de transfer;
d. cheltuielile de capital.
A
44. În clasificarea financiară nu sunt incluse:

a. cheltuielile cu titlu definitiv;
b. cheltuielile cu investitiile;
c. cheltuielile cu caracter posibil;
d. cheltuielile cu caracter temporar.
B
45. Cheltuielile virtuale sau posibile reprezintă:
a. cheltuieli pe care statul se angajeazã sã le efectueze în anumite conditii;

b. cheltuieli care nu se reflectã în contabilitatea nationalã;
c. sunt pseudocheltuieli, ele fiind de fapt niste împrumuturi ale statului;
d. sunt cheltuieli efectuate pentru constituirea de resurse strategice;
e. sunt cheltuieli cu majorãrile de salarii.
A
46. Ce reprezintă subventiile?
a. reprezintã trasnferuri de sume bãnesti fãrã o contraprestatie;

b. alocare a unor venituri pentru care se percepe dobândã;
c. cheltuieli care se vor recupera în viitor;
d. cheltuieli care nu au caracter definitiv;
e. cheltuieli nefinanciare
A
47. Cheltuielile curente (reale) reprezintă:
a. cheltuieli pentru investitii;

b. un consum definitiv de produs intern brut;
c. cheltuieli care se achitã prin numerar;
d. cheltuieli care se efectueazã pentru construirea de drumuri si poduri;
e. nici una din variantele de mai sus
B
48. Factorii care nu influentează cheltuielile publice sunt:
a. factori demografici;
b. factori economici;
c. factori sociali;
d. urbanizarea;
e. factori informationali.
E
49. Cheltuielile pentru actiuni social - culturale presupun folosirea, pe scară largă, a
resurselor financiare publice în scopul:
a. cresterii gradului de independentã a cetãtenilor fatã de stat;

b. scãderii sarcinilor fiscale care apasã asupra contribuanbililor;
c. îmbunãtãtirea conditiilor de viatã ale populatiei;
d. îmbunãtãtirii productiei materiale publice pentru a se asigura necesarul pentru
traiul decent al populatiei;
e. nici unul dintre rãspunsurile de mai sus.
C
50. Conform teoriei lui Musgrave si Rostow privind cresterea cheltuielilor publice:
a. cheltuielile publice sporesc odatã cu dezvoltarea economiei;

b. în perioadele incipiente ale cresterii si dezvoltãrii economice, investitiile publice ca
pondere în investitiile totale erau mari;
c. în perioadele de crizã se manifestã un efect de transfer al cheltuielilor private
asupra cheltuielilor publice;
d. în perioadele de crizã, se manifestã un efect de inspectie;
e. dupã perioada de dezvoltare economicã, ponderea investitiilor private în PIB
scade.
B
51. Ce efecte are functia de repartitie, prin prisma mutatiilor care se produc în economie în
urma transferurilor de resurse financiare, asupra consumului?
a. determinã o crestere a inflatiei;

b. conduce la cresterea cursului valutar;
c. sporeste cheltuielile autonome;
d. sporeste consumul;
e. sporeste veniturile bugetare.
D
52. Care dintre următoarele enunturi cu privire la cheltuielile publice nu sunt adevărate:
a. exprimã relatii economico-sociale sub formã bãneascã;

b. se referã la totalitatea cheltuielilor efectuate prin intermediul institutiilor publice;
c. sunt extrem de diversificate ;
d. nici una din variantele de mai sus.
D
53. În cadrul clasificatiei economice a cheltuielilor publice, cheltuielile curente nu cuprind:
a. cheltuieli de personal;
b. cheltuieli materiale;
c. prime;
d. cheltuieli de investitii;
e. cheltuieli de investitii;
D
54. Când elasticitatea cheltuielilor publice în raport cu produsul intern brut este mai
mare decât 1:
a. existã tendinta de restrângere a proportiei cheltuielilor publice în PIB;
b. tendinta de utilizare a PIB pentru finantarea cheltuielilor publice rãmâne constantã;
c. produsul intern brut creste într-un ritm superior cheltuielilor publice;
d. cheltuielile publice cresc în acelasi ritm cu PIB;
e. cheltuielile publice sunt foarte elastice în raport cu produsul intern brut, existã
tendinta de utilizare într-o mai mare mãsurã a PIB, pentru finantarea cheltuielilor
publice.
E
55. Care dintre următoarele afirmatii privind clasificatia functională a cheltuielilor publice
este falsă:
a. pune în evidentã rolul statului în diferite domenii de activitate ale vietii economice
si sociale;
b. nu reflectã obiectivele politicii bugetare a statului;
c. grupeazã cheltuielile publice în raport cu principalele functii ale statului;
d. foloseste drept criteriu domeniile spre care sunt dirijate resursele publice;
e. este importantã pentru urmãrirea anumitor obiective.
B
56. Finantarea actiunilor social-culturale nu are ca obiectiv:
a. garantarea unui venit minim pentru toti membrii societãtii;

b. restrângerea ariei de nesigurantã a vietii indivizilor;
c. satisfacerea necesitãtilor de educatie si culturã pentru toti membrii societãtii
d. asigurarea pentru toti membrii societãtii a unor standarde de viatã considerate
minime.
C
57. Eficienta cheltuielilor pentru actiuni social-culturale nu se reflectă în cheltuielile

destinate:
a. învãtãmântului;
b. sãnãtãtii;
c. culturii, relogiei, sportului;
d. transportului si comunicatiei.
D
58. Cheltuielile pentru actiuni social-culturale sunt finantate preponderent din :
a. fonduri bugetare;
b. fonduri proprii ale agentilor economici;
c. împrumuturi externe;
d. ajutor financiar extern.
A
59. Cheltuielile pentru sănătate sunt finantate din:
a. fondul special pentru asigurãrile de sãnãtate;

b. bugetele locale;
c. fonduri extrabugetare;
d. bugetul de stat ;
e. Toate variantele de mai sus
E
60. Cheltuielile publice pentru obiective si actiuni economice sunt îndreptate, în primul rând
către:
a. întreprinderile cu capital integral sau majoritar privat;

b. întreprinderi sau ramuri economice de interes national (regii autonome, companii si
întreprinderi de stat);
c. organizatii cooperatiste.
B
61. Ajutoarele financiare directe ale statului în economie nu cuprind:
a. subventiile;
b. investitiile;
c. avantaje fiscale;
d. ajutoare financiare;
e. împrumuturi cu dobândã subventionatã.
C
62. Ajutoarele financiare indirecte ale statului în economie nu cuprind:
a. avantaje fiscale;
b. ajutoare financiare;
c. garantarea de cãtre stat a împrumuturilor angajate de agentii economici.
B
63. Ponderea cea mai mare a cheltuililor pentru actiuni si obiective economice o detin
cheltuielile pentru:
a. industrie;
b. transport si comunicatii;
c. agriculturã si silviculturã;
d. cercetare stiintificã.
B
64. Organele de ordine publică si sigurantă natională nu cuprind:
a. politia;
b. jandarmeria;
c. penitenciarele;
d. apãrarea nationalã;
e. arhivele statului.
D
a. resursele administratiei de stat centrale;

b. resursele administratiei de stat locale;
c. resursele populatiei;
d. resursele institutiilor si autoritãtilor publice cu caracter autonom;
e. resursele necesare protectiei si asigurãrilor sociale de stat.
C
66. Principala categorie de resurse publice o constituie:
a. veniturile întreprinderilor de stat;

b. prelevãrile cu caracter obligatoriu (impozitele);
c. împrumuturile externe;
d. împrumuturile interne;
e. contributiile benevole ale agentilor economici la formarea anumitor fonduri.
B
67. Care dintre urmãtorii factori pot determina cresterea resurselor financiare publice:
a. factorii monetari;
b. factorii demografici;
c. factorii politici si militari;
d. factorii economici;
e. toate categoriile de factori de mai sus influenteazã cresterea resurselor financiare
publice.
E
68. Care dintre următoarele categorii de resurse financiare publice au ca efect imediat
aparitia inflatiei:
a. prelevãrile fiscale;
b. împrumuturile pe termen scurt;
c. împrumuturile pe termen mediu;
d. împrumuturile pe termen lung;
e. finantarea pe calea emisiunilor monetare fãrã acoperire.
E
69. După regularitatea cu care se încasează la buget, resursele financiare se împart în:
a. resurse ordinare si resurse extraordinare;

b. resurse ordinare si resurse curente;
c. resurse extraordinare si resurse incidentale;
d. venituri fiscale si venituri nefiscale;
e. venituri fiscale si resurse curente.
A
70. Resursele extraordinare sunt resursele:
a. pe care statul le obtine fãrã sã îsi propunã acest lucru;

b. care apar datoritã desfiintãrii unor fonduri;
c. la care statul recurge în situatii exceptionale;
d. care pot fi folosite nuami cu aprobarea Presedentiei;
e. pe care statul le transferã la bugetele fondurilor speciale.
C
71. Resursele ordinare nu cuprind:
a. venituri fiscale;
b. venituri nefiscale;
c. emisiunea de bani de hârtie.
C
72. În categoria resurselor financiare publie interne nu se includ:
a. impozitele;
b. taxele;
c. salariile personalului angajat la instittiile publice;
d. donatiile interne;
e. emisiunea de bani de hârtie.
C
73. Transferurile, ca resurse externe, reprezintă, în principal:
a. impozite percepute de la agenti economici de cãtre stat;

b. împrumuturi de stat;
c. ajutoare nerambursabile primite de tãrile în curs de dezvoltare de la tãrile
dezvoltate;
d. prelevãri obligatorii;
e. trecerea unor fonduri de la stat la agentii economici.
C
74. Resursele financiare publice extraordinare sunt:
a. cele la care statul recurge în situatii exceptionale (emisiunea bãneascã fãrã

acoperire în economia realã);
b. contributiile pentru asigurãrile sociale de stat;
c. veniturile fiscale;
d. acelea care se încaseazã la buget cu o anumitã regularitate;
e. contributiile care alimenteazã fondurile publice.
A
75. Veniturile din capital:
a. cuprind venituri din valorificarea bunurilor statuilui;

b. constituie principalul canal de procurare a veniturilor publice;
c. cuprind contributiile la asigurãrile sociale pentru sãnãtate.
A
76. Care dintre afirmatiile de mai jos, referitoare stabilirea obiectului impozabil, nu este
adevărată?
a. Presupune constatarea materiei impozabile;

b. Evaluarea materiei impozabile;
c. Metodele evaluãrii sunt : indirecte si directe;
d. metoda evaluãrii directe este efectuatã de organele fiscale;
D
77. În cadrul resurselor nefiscale, se cuprind:
a. taxele de metrologie, taxele consulare, taxele vamale, impozitul pe venitul agricol;

b. venituri din amenzi, taxele consulare, taxele de metrologie, venituri din aplicarea
prescriptiei extinctive;
c. majorãrile pentru veniturile nevãrsate la termen, taxa asupra mijloacelor de
transport, impozitul pe spectacole, taxele vamale;
d. impozitul pe profit, impozitul pe salarii, veniturile din amenzi, taxa pe valoarea
adãugatã;
e. impozitul pe spectacole, taxa asupra mijloacelor de transport, taxele de metrologie,
taxa pentru reconstructia drumurilor.
B
78. Care dintre urmtoarele impozite si taxe reprezintă venit nefiscal pentru stat?
a. taxa asupra mijloacelor de transport;

b. taxele consulare;
c. taxele vamale;
d. impozitul pe spectacole;
e. taxa pentru folosirea terenurilor în alte scopuri decât pentru productia vegetalã,
agricolã sau silvicã.
B
79. Caracterul definitiv al impozitelor rezultă din :
a. faptul cã sunt datorate în valoare absolutã si cuantum egal de cãtre toti

contribuabilii;
b. faptul cã reprezintã cheltuieli pentru stat;
c. faptul cã au un caracter facultativ pentru toti contribuabilii;
d. faptul cã sunt achitate numai de cãtre persoanele juridice;
e. faptul cã sunt nerambursabile;
E
80. Care din următoarele afirmatii nu este adevărată:
a. impozitele si taxele reprezintã venituri bugetare;

b. impozitele si taxele constituie prelevãri cu titlu definitiv si fãrã o contraprestatie
directã din partea statului;
c. scopul prelevãrii impozitelor fiind acoperirea cheltuielilor publice;
d. impozitele si taxele pot fi introduse numai de organele de stat centrale;
e. impozitele si taxele sunt reglementate prin lege.
D
81. Cum se determină impozitul pe venitul societătilor de capital?
a. prin impunere separata;

b. obiectul impunerii îi constituie sporul de valoare;
c. cu ajutorul cotelor procentuale cãrora li se pot aplica unele cote corective;
d. cu ajutorul cotelor progresive complexe;
C
82. Mărimea impozitului datorat de fiecare persoană trebuie să fie certă si nu arbitrară, iar
termenele, modalitatea si suma de plată să fie clare pentru fiecare plătitor este un enunt
al principiului:
a. justetii impunerii;
b. comoditãtii impunerii;
c. certitudinii impunerii;
d. randamentelor impozitelor;
e. nici unul din cele de mai sus.
C
83. Care principiu al impunerii urmăreste ca perceperea să fie cât mai facilă si comodă iar
cheltuielile de asezare, dimensionare si încasare să fie cât mai reduse?
a. justetii impunerii,
b. comoditãtii impunerii;
c. certitudinii impunerii;
d. randamentelor impozitelor;
e. nici unul din cele de mai sus.
D
84. Caracterul fortat al impozitelor reprezintă:
a. obligatia fiecãrui stat de a institui impozite;

b. impozitul este o prelevare impusã si încasatã prin puterea de constrângere a
statului;
c. dreptul statului de a colecta veniturile bugetare numai pe seama impozitelor;
d. plata cãtre stat a unei sume fixe de bani, stabilitã indiferent de venitul sau averea
contribuabilului;
B
85. Rolul impozitelor se manifestă pe plan financiar deoarece:
a. prin intermediul lor se încurajeazã dezvoltarea economiei;

b. prin intermediul lor are loc redistribuirea unei pãrti importante din PIB;
c. ele sunt folosite ca pârghii economice;
d. constituie mijlocul principal de procurare a resurselor statului;
e. ele frâneazã dezvoltarea economiei datoritã nivelului mare al lor.
D
86. Un impozit este considerat stabil dacă:
a. este mentinut mai multi ani la rând;

b. randamentul sãu rãmâne constant de-a lungul ciclului economic;
c. îi creste randamnetul odatã cu cresterea nivelului productiei;
d. aduce cele mai mari venituri la bugetul statului;
e. nu suportã modificãri legislative în cursul anului.
B
87. Elasticitatea impozitului presupune:
a. extinderea lui pe mai multi ani;

b. adaptarea permanentã a lui în functie de necesitãtile de venituri ale statului;
c. transformarea unui impozit în alt impozit;
d. posibilitatea unui impozit de a fi introdus în timpul anului;
B
88. Pentru restrângerea exportului unor categorii de produse:
a. se vor interzice activitãtile producãtoare de astfel de produse;

b. se vor institui amenzi pentru exportul de astfel de produse;
c. se va reduce calitatea acestor produse;
d. se vor institui taxe vamale ridicate la exportul acestora;
e. nici unul dn rãspunsurile de mai sus.
D
89. Asezarea impozitelor presupune:
a. determinarea contribuabilului;
b. stabilirea mărimii materiei impozabile;
c. încadrarea impozitului în categoria impozitelor directe sau indirecte;
d. alocarea impozitului pentru o cheltuială publică.
B
90. Stabilirea obiectului impozitului nu are ca scop:
a. constatarea materiei impozabile;

b. stabilirea contribuabilului;
c. evaluarea materiei impozabile
B
91. În cadrul asezării impozitului:
a. valoarea materiei impozabile este stabilită de contribuabil;

b. nu pot avea loc modificări în timp a materiei impozabile;
c. contribuabilul are dreptul să conteste valoarea materiei impozabile;
d. se atribuie, de comun acord cu contribuabilul, o anumită valoare a materiei
impozabile;
e. un rol important îl joacă relatia contribuabilului cu organul fiscal.
C
92. În cadrul evaluării directe:
a. se elimină orice posibilitate de evaziune fiscală;

b. are loc o verificare a declaratiei contribuabilului cu o declaratie a unei terte
persoane;
c. stabilirea mărimii materiei impozabile se determină de către organele fiscale pe
baza datelor furnizate de contribuabil pe baza declaratiei;
d. materia impozabilă este stabilită arbitrar;
e. are loc o evaluare indirectă a materiei impozabile;
C
93. Stopajul la sursă presupune:
a. retinerea de către stat a venitului brut, urmând ca după calculul impozitului să se

restituie contribuabilului venitul net;
b. deplasarea organului fiscal la domiciliul contribuabilului pentru încasarea
impozitului;
c. deplasarea contribuabilului la sediul organului fiscal pentru plata impozitului;
d. retinerea si vărsarea impozitului de către o tertă persoană;
e. o încasare de către organele fiscale a impozitului direct de la plătitori.
D
94. Precizati care din următoarele afirmatii cu privire la elementele impozitului este
adevărată:
a. în materie de impunere se face distinctie între plătitorul impozitului si contribuabilul
legal;
b. incidente directă se manifestă atunci când plătitorul impozitului este una si aceiasi
persoană cu contribuabilul legal;
c. incidenta directă apare, de regulă, în cazul impozitelor pe consum;
d. în cazul impozitului pe veniturile salarii se manifestă incidenta directă;
e. nici una din afirmatiile anterioare nu este adevărată.
E
95. Echitatea fiscală presupune:
a. impunerea veniturilor si averii să se facă în functie de puterea contributivă a

subiectului;
b. scutirea de la plata impozitului a persoanelor cu venituri mici;
c. stabilirea minimului neimpozabil, diferentierea sarcinii fiscale a fiecărui
contribuabil în functie de puterea contributivă a acestuia, impunerea să fie
generală, asigurarea comparabilitătii sarcinilor fiscale;
d. la o anumită putere contributivă, sarcina fiscală a unei anumite categorii sociale să
fie stabilită în comparatie cu sarcina fiscală a altei categorii;
e. utilizarea cu predilectie, a sistemului de impozitare bazat pe utilizarea cotelor
progresive pe transe.
C
96. Care din următoarele afirmatii nu caracterizează impozitele directe:
a. sunt regresive;
b. au termene de plată precis stabilite;
c. sunt mai echitabile decât impozitele indirecte;
d. sunt nominative;
e. reprezintă forma cea mai veche de impunere.
A
97. Ati primit o mostenire, la care nu vă aăsteptati, constând într-un apartament. Din păcate
nu puteti beneficia de întreg cuantumul mostenirii, fiind supus la plata:
a. unui impozit indirect, numit impozit pe valoarea adăugată;

b. unui impozit direct, numit impozit pe valoarea donatiuni;
c. unui impozit direct, numit impozit pe plusul de valoare mobiliară;
d. unui impozit indirect, numit impozit pe valoarea mostenită;
e. unui impozit direct, numit impozit pe succesiuni.
E
98. Care dintre următoarele afirmatii, cu privire la impozitele personale, este falsă:
a. se întâlnesc sub forma impozitului pe venit;

b. se tine cont de minimul de venit neimpozabil;
c. se referă la impozitul pe capitalul bănesc;
d. se întâlnesc sub forma impozitului pe avere;
e. tin cont de situatia personală a fiecărui plătitor.
C
99. Nu se regăseste printre metodele de evitare a dublei impuneri procedeul:
a. imputării progresive;
b. scutirii totale;
c. scutirii progresive;
d. creditării obisnuite;
e. creditării totale (integrale);
A
100. Care dintre următorii factori nu se iau în considerare la stabilirea impozitului pe

veniturile persoanelor fizice, prin impunere separată:
a. starea civilă a plătitorului;

b. proprietătile detinute de acesta;
c. numărul persoanelor aflate în întretinerea sa;
d. veniturile ralizate;
e. vârsta.
A
101. În cazul impozitelor pe veniturile persoanelor fizice au calitatea de subiect al impunerii:
a. suveranii si familiile regale;

b. persoanele fizice care au domiciliul (rezidenta) într-un anumit stat;
c. diplomatii strãini acreditati în tara respectivã;
d. militarii si persoanele fizice care realizeazã venituri pânã la un anumit plafon.
B
102. Pentru a se obtine profitul impozabil, din venitul brut se scad:
a. impozitul pe venit;
b. cheltuielile de productie;
c. dobânzile încasate pentru creditele acordate;
d. sumele prelevate la fondul de dezvoltare
B
103. Care sunt avantajele pe care le prezintã impunerea separatã a veniturilor persoanelor
fizice?
a. trateazã în mod diferentiat veniturile în ceea ce priveste modul de asezare la nivel

de cote;
b. nu tine cont de natura veniturilor, de sursele lor de provenientã;
c. intrã sub incidenta efectelor progresivitãtii impunerii;
d. evitã aparitia dublei impuneri.
A
104. Impozitele pe proprietãti imobiliare si impozitele asupra activului net se încadreazã în

categoria impozitelor:
a. pe sporul de avere dobândit în timp de rãzboi;

b. pe plusul de valoare imobiliarã;
c. propriu-zise asupra averii;
d. asupra cresterii averii;
e. pe circulatia averii.
C
105. În cazul veniturilor din dobânzi are prioritate la impunere:
a. statul de origine a dobânzilor;

b. statul de rezidentã a beneficiarului;
c. statul de destinatie a dobânzilor;
d. statul al cãrui cetãtean este beneficiarul;
e. atât statul de origine, cât si statul de destinatie a dobânzilor.
C
106. Conventia pentru evitarea dublei impuneri se aplicã impozitelor pe venit si pe avere
percepute în contul:
a. fiecãruia dintre statele contractante;

b. unuia din statele contractante;
c. subdiviziunilor politice si al colectivitãtilor locale mentionate expres în conventie;
d. bugetelor centrale.
A
107. Taxele vamale de export:
a. se instituie asupra tuturor bunurilor exportate;

b. se instituie numai asupra serviciilor;
c. au rolul unui impozit de egalizare;
d. protejează firmele din tara respectivă;
e. se aplică destul de rar, asupra unor materii prime.
E
108. Impozitele indirecte se caraczterizează prin aceea că:
a. reclamă cheltuieli ridicate de asezare;

b. reclamă cheltuieli ridicate de percepere;
c. necesită un cost relativ redus.
C
109. Accizele:
a. se instituie asupra unor produse cu cerere elastică;

b. se percep numai asupra bunurilor si serviciilor produse în interiorul tării;
c. nu sunt taxe speciale de consumatie;
d. sunt asezate asupra unor produse care nu pot fi înlocuite de cumpărători cu altele;
e. se calculează doar în formă ad-valorem.
D
110. Care din următoarele trăsături sunt caracteristice pentru impozitele indirecte?
a. sunt impozite nominative, stabilite pe plătitori (subiecti, contribuabili);

b. tin seama de veniturile, averea sau situatia personală a contribuabililor;
c. nu au caracter nominativ, fiind realizate de la toti cei care consumă bunuri din
categoria celor impuse, indiferent de nivelul veniturilor, averea sau situatia
personală;
d. cuantumul si termenele de plată a impozitelor indirecte sunt precis stabilite si
aduse din timp la cunostiinta contribuabililor.
C
111. Ce avantaje prezină impozitele indirecte?
a. sunt mai echitabile dacât impozitele directe deoarece sunt stabilite în cote
proportionale si deci sunt suportate în egală măsură de către toti contribuabilii;
b. productivitatea lor este destul de ridicată si procură în mod operativ resurse
financiare pentru stat;
c. plata impozitelor indirecte are întotdeauna un caracter voluntar, facultativ;
d. randamentul lor fiscal este stabil, nefiind influentat de conjunctura economică.
B
112. Ce deficientă prezintă impozitele indirecte?
a. randamentul instabil;
b. amplifică evaziunea fiscală;
c. productivitatea lor este destul de redusă;
d. prezintă fenomenul de "anestezie fiscală".
A
113. Care din următoarele reprezintă forme de manifestare a impozitului unic?
a. mărfurile sunt impuse la toate verigile prin care trec;

b. la fiecare verigă impozitul se asează asupra pretului de achizitie;
c. se încasează o singură dată în momentul vânzării mărfii indiferent de numărul
verigilor prin care trece marfa de la producător la consumatorul final;
d. impozitul pe plusul de valoare imobiliară;
e. impozitul se mai numeste si în cascadă.
C
114. Ce categoriii de mărfuri vizează taxele de consumatie pe produs?
a. bunuri de uz curent care au cerere elastică;

b. bunuri de uz curent consumate în cantităti mari si care au cerere inelastică;
c. bunuri destinate investitiilor;
d. bunuri destinate productiei.
B
115. Ce obiective se urmăresc prin instituirea de accize asupra consumului de carburanti?
a. obiective cu caracter social;

b. obiective cu caracter ecologic;
c. obiective cu caracter economic;
d. obiective cu caracter comercial;
e. obiective cu caracter politic;
B
116. Care din următoarele afirmatii cu privire la accize sunt adevărate?
a. randamentul accizelor asezate asupra obiectivelor considerate de lux este ridicat;

b. produsele indigene sunt scutite de asemenea impozite;
c. accizele sunt stabilite, de regulă, în cote procentuale progresive asupra pretului de
vânzare;
d. produsele destinate exportului sunt, de regulă, exonerate de la impunere;
e. accizele stabilite în sume fixe pe unitatea de măsură prezintă avantajul că se
adaptează automat fluctuatiilor monetare.
D
117. Ce neajuns prezintă accizele asezate în cote procentuale asupra pretului de vânzare al
mărfurilor?
a. fac dificilă calcularea sumelor ce trebuie plătite de importatori;

b. nu permit adaptarea impozitului la fluctuatiile monetare;
c. facilitează frauda prin practicarea în facturi a unor preturi false;
d. necesită actualizări periodice a nivelului impozitului;
e. prsupun costuri de percepere mai ridicate.
C
118. Cum se poate determina cuantumul taxei pe valoarea adăugată datorată bugetului de
stat?
a. prin aplicarea cotei de impozit asupra valorii adăugate în fiecare stadiu al

circuitului economic;
b. prin aplicarea cotei proportionale asupra pretului de vânzare din stadiul anterior,
din rezultatul obtinut scăzându-se taxa pe valoarea adăugată aferentă stadiului
anterior;
c. prin aplicarea cotei de impozit asupra diferentei dintre pretul de vânzare si pretul
de cumpărare din stadiul rspectiv, din rezultatul respectiv scăzându-se taxa pe
valoarea adăugată aferentă stadiului anterior;
d. prin aplicarea coeti de impozit asupra valorii adăugate din stadiul respectiv, din
rezultatul obtinut scăzându-se taxa pe valoarea adăugată aferentă stadiului anterior.
A
119. În România, baza de calcul a TVA pentru importuri o constituie:
a. valoarea în vamă a mărfurilor;

b. pretul extern al mărfurilor importate;
c. pretul extern la care se adaugă taxele vamale, eventualele accize si alte taxe;
d. valoarea în vamă stabilită conform legii la care se adaugă taxele vamale,
eventualele accize si alte taxe;
e. pretul intern complet de import al mãrfurilor respective.
D
120. Care este baza de calcul a taxelor vamale de import practicate de România?
a. pretul extern de import al mărfurilor respective;

b. pretul extern complet de import al mărfurilor respective;
c. valoarea în vamă a mărfurilor, exprimată în lei, prin intermediul cursului de
schimb stabilit si comunicat de Banca Natională a României în ultima zi din
trimestru;
d. valoarea în vamă a mărfurilor, exprimată în lei, prin intermediul cursului de
schimb stabilit si comunicat săptămânal de Banca Natională a României;
e. pretul extern rezultat din factura prezentată de importator la biroul vamal.
D
121. Taxele judecătoresti se percep pentru:
a. cererile introduse spre judecare si pentru exercitarea căilor de atac împotriva

hotărârilor judecătoresti;
b. derularea procedurilor succesorale;
c. legalizări sau autentificări de acte;
d. transferul dreptului de proprietate imobiliară.
A
122. Taxele consulare se percep pentru:
a. eliberări de legitimatii;
b. eliberări de permise;
c. eliberări de certificate de origine;
d. eliberări de autorizatii;
e. autentificări de acte.
C
123. Ce se aplică asupra bazei de impozitare a accizelor ?
a. o cotă procentuală de impozit sau cantitătile exprimate în unităti naturale asupra

cărora se aplică o cotă fixă exprimată în euro pe unitate;
b. actualizarea periodică a cotelor procentuale;
c. perceperea accizelor prin stopaj la sursă;
d. scutirea de impozit a produselor exportate.
A
124. Care din următoarele situatii reprezintă cazuri de evaziune fiscală legală?
a. neîntocmirea declaratiilor fiscale;

b. producerea de bunuri si servicii economice în mod clandestin;
c. constituirea de provizioane si rezerve care diminuează venitul impozabil;
d. tinerea de evidente duble (reale si fictive);
e. exercitarea unor profesii remunerate, în mod clandestin (munca la negru).
C
125. În care din următoarele situatii se produce evaziune cu caracter ilicit (fraudă fiscală)?
a. când agentii economici procedează la amortizarea accelerată a capitalului fix;

b. când se întocmesc documente de plată fictive;
c. când determinarea veniturilor impozabile se face pe baza semnelor exterioare sau pe
baza unor norme medii de venit;
d. când prin intermediul unor donatii filantropice are loc determinarea venitului
impozabil si, implicit, a impozitului datorat statului;
e. când întreprinderile întârzie în mod deliberat achitarea obligatiilor fiscale.
B
126. Conform Legii pentru combaterea evaziunii fiscale, în România sunt considerate
infractiuni:
a. schimbarea destinatiei creditelor bancare;

b. întârzierea la plată a obligatiilor fiscale;
c. practicarea unor preturi de vânzare mai mari decât cele justificate din punct de
vedere economic;
d. declararea fictivă a sediului societătilor comerciale, în vederea sustragerii de la
controlul fiscal;
e. transferul sarcinii fiscale asupra unei alte persoane fizice sau juridice prin
intermediul preturilor de vânzare.
D
127. Care din următoarele procedee reprezintă căi de înfăptuire de evaziune fiscală
internatională?
a. practicarea de preturi ce se abat de la cele concurentiale, vânzând ieftin către firme

din tări cu fiscalitate scăzută si cumpărând de la acestea scump;
b. specularea prevederilor din conventiile pentru evitarea dublei impuneri pentru a
beneficia de reducerile si scutirile de impozit acordate;
c. practicarea de preturi ce se abat de la cele concurentiale, vânzând scump către
firme din tări cu fiscalitate scăzută si cumpărând de la acestea ieftin;
d. diminuarea venitului impozabil prin constituirea de fonduri de amortizare sau de
rezervă mai mari dectt cele justificate economic.
A
128. Ce măsuri sunt preconizate în domeniul administrativ în România, în vederea prevenirii

si combaterii evaziunii fiscale?
a. organizarea unui aparat fiscal capabil să cuprindă sub raport numeric, masa
contribuabililor, bine pregătit profesional si bine retribuit pentru a reduce la
minimum posibilitătile de coruptie a acestuia;
b. formarea unei educatii fiscale a populatiei si cultivarea obligatiei "morale" de a-si
achita integral si la termen obligatiile fiscale;
c. asigurarea posibilitătii executării silite a obligatiilor fiscale prin instituirea
sechestrului fiscal;
d. eliminarea acelor prevederi legale care pot da nastere la interpretări din partea
contribuabililor sau din partea organelor fiscale;
e. unificarea legislatiei fiscale, sistematizarea si corelarea ei cu ansamblul cadrului
legislativ din economie.
A
129. Ce măsuri sunt preconizate în domeniul social în România, în vederea prevenirii si

combaterii evaziunii fiscale?
a. implementarea unui sistem informatic care să furnizeze date pentru identificarea,

analiza si combaterea evaziunii fiscale;
b. promovarea unui sistem de stimulare a contribuabililor care să-i motiveze pentru
achitarea integrală si la termen a obligatiilor lor fiscale;
c. stabilirea unui raport optim între salariu si stimulente pentru cointeresarea
aparatului fiscal;
d. asigurarea posibilitătii executării silite a obligatiilor fiscale prin instituirea
sechestrului fiscal;
e. instituirea unui sistem intern de pregătire permanentă a personalului din aparatul
Ministerului Finantelor Publice.
B
130. În România, sunt supuse la plata accizelor unele produse cum sunt:
a. uleiurile vegetale;
b. apele minerale si carbogazoase;
c. cafeaua naturală si solubilă;
d. mobilierul din lemn masiv si esente rare.
C
131. Ce neajunsuri prezintă impozitul unic asupra productiei?
a. se percepe de la un număr mare de contribuabili;

b. necesită cheltuieli mari de administrare;
c. conduce la o "stratificare" a impozitului în pretul mărfurilor;
d. se încasează fie în momentul vânzării mărfii de către producător fie în stadiul
comertului cu ridicata sau cu amănuntul.
D
132. Taxele de înregistrare se percep pentru:
a. eliberarea unor documente;

b. vânzãri de imobile, constituirea de societãti, majorarea capitalului, la fuzionãri,
dizolvãri si divizãri de societãti;
c. certificarea, legalizarea sau autentificarea de acte;
d. acordarea de vize.
B
133. Statul apelelează la împrumuturi:
a. pentru a respecta conventiile semnate cu organismele internationale;

b. din necesităti de trezorerie fie din necesităti de echilibru bugetar;
c. pentru a putea exista în cadrul Ministerului Finantelor a serviciului datoriei
publice;
d. pentru a contrabalansa excedentul bugetar;
e. nici unul din răspunsurile de mai sus.
B
134. Împrumutul de stat are caracter:
a. nerambursabil;
b. contractual;
c. obligatoriu;
d. partial rambursabil;
B
135. Împrumutul de stat reprezintă :
a. obligatia generată de un contract prin care statul obtine fonduri financiare de la o

persoană fizică sau juridică creditoare,
b. capacitatea de a discta politica financiară a statului;
c. calitatea de debitor al statului;
d. garantia că vor dispune de pârghiile statului pentru a-si îmbunătăti nivelul de trai.
A
136. Statul apelează la împrumuturi din necesităti de echilibru bugetar:

a. dacă pe parcursul executiei bugetare nu există o concordantă între încasarea
veniturilor si efectuarea cheltuielilor;
b. în cazul existentei excedentului bugetar;
c. pentru echilibrarea bugetului în cazul insuficientei resurselor;
d. pentru a se asigura excedente bugetare pentru anii următori;
e. pentru asigurarea echilibrului bugetar nu se apelează la împrumuturi.
C
137. Împrumuturile de stat au un rol important în:
a. asigurarea unei cresteri economice;

b. relansarea economiei nationale;
c. redistribuirea venitului national;
d. cresterea datoriilor populatiei fată de stat;
C
138. Care din cele enumerate mai jos nu fac parte din elementele unui împrumut:
a. denumirea împrumutului;
b. denumirea subscriitorului;
c. valoarea nominală a împrumutului;
d. rata dobânzii;
e. termenul de rambursare.
B
139. Statul apelează la împrumuturi pe termen scurt:
a. când nu este sigur dacă va folosisuma împrumutată;

b. pentru acoperirea deficitelor bugetare cronice;
c. din necesităti de trezorerie (bonuri de tezaur, certificate de trezorerie, polite de
tezaur);
d. când nu dispune de suficiente resurse pentru a asigura o dobândă atractivă pe un
termen mai îndelungat;
e. când urmează să se schimbe guvernarea.
C
140. Pentru împrumuturile pe termen scurt, nu se emit:
a. bonuri de tezaur;
b. obligatiuni;
c. polite de tezaur;
d. certificate de trezorerie;
B
141. Când statul doreste ca un nou împrumut de stat să treacă neobservat, apelează la :
a. subscrierea publică;
b. plasarea prin consortii bancare;
c. vânzarea titlurilor prin bursă;
d. oricare din modalitătile de mai sus;
e. nici una din modalitătile de mai sus.
C
142. Elementele tehnice ale împrumutului de stat sunt:
a. denumirea împrumutului, valoarea reală, termen de emitere;

b. plasarea împrumutului de stat, rambursarea împrumutului, modificarea termenului
de rambursare;
c. denumirea împrumutului, valoarea nominală a titlurilor de împrumut, valoarea
reală si cursul, termenul de rambursare, dobânda;
d. denumirea împrumutului, curs pari, al pari, sub pari, garantarea împotriva
variatiilor monetare;
e. data emiterii împrumutului, denumirea împrumutului, conversiunea, înlocuirea
dobânzii cu câstiguri.
C
143. În România, împrumuturile de stat nu pot fi contractate pentru necesităti determinate de

:
a. întretinerea curentă a investitiilor publice;

b. acoperirea deficitului bugetar prevăzut prin legea anuală de aprobare a bugetului
de stat;
c. acoparirea cheltuielilor de investitii care nu pot fi finantate din resursele curente
ale bugetului de stat;
d. refinantarea datoriei publice interne;
A
144. Care din indicatorii de mai jos nu sunt folositi pentru a reflecta gradul de îndatorare al
unei tări fată de străinătate:
a. mãrimea absolutã a datoriei externe;

b. mãrimea medie a datoriei externe pe locuitor;
c. mãrimea absolutã a serviciului datoriei externe;
d. raportul dintre datoria extrenã si produsul intern brut.
C
145. Împrumutul de stat:
a. constituie un sistem de valorificare a disponibilitãtilor bãnesti aflate în economie în

scopul finantãrii anumitor cheltuieli de inetres colectiv;
b. reprezintã o prelevare de venituri la bugetul de stat cu caracter definitiv si
nerambursabil;
c. se contracteazã numai în tãrile subdezvoltate;
d. reprezintã o resursã ordinarã a bugetului de stat.
A
146. Care din trãsãturile mentionate mai jos sunt specifice împrumuturilor de stat?
a. împrumutul cu caracter rambursabil;

b. împrumutul nu are la bazã o anumitã contraprestatie;
c. conditiile contractãrii împrumutului se stabilesc de comun acord între stat si
creditorii sãi interni;
d. rambursarea împrumutului este benevolã.
A
147. Plasarea împrumuturilor de stat nu se face prin:
a. subscriere publicã;
b. licitatie publicã;
c. intermediul consortilor bancare;
d. vânzare la bursã.
B
148. Conversiunea este operatiunea care:
a. constã în modificarea termenului pentru care a fost contractat împrumutul;

b. necesitã preschimbarea obligatiunilor vechiului împrumut cu altele noi;
c. presupune rãscumpãrarea obligatiunilor unui împrumut ajuns la scadentã;
d. constã în preschimbarea înscrisurilor unui împrumut vechi cu înscrisuri ale unui
împrumut nou, emis cu o dobândã mai micã;
D
149. Amortizarea împrumuturilor nu se poate realiza prin:
a. tragere la sorti;
b. rãscumpãrare la bursã;
c. negociere cu fiecare creditor în parte;
d. pe calea anuitãtilor.
C
150. În relatiile de credit public, în calitatea de debitori si creditori apar:
a. persoanele fizice si bãncile comerciale;

b. bãncile si alte institutii financiare, pe de o parte, si Banca Centralã, pe de altã parte;
c. agentii economici si institutiile bancare;
d. statul si detinãtorii de capitaluri bãnesti temporar disponibile (persoane fizice si
juridice);
e. organizatiile nonprofit (fundatii, asociatii etc.) si institutiile financiar bancare.
D
151. Prima de rambursare apare atunci când :
a. titlurile de îmrpumut se rãscumpãrã la un curs mai mare decât cursul de plasare;

b. rata realã a dobânzii este mai mare decât rata nominalã;
c. subscriitorii beneficiazã, pe lângã dobândã, si de câstiguri;
d. rãscumpãrarea titlurilor de împrumut se face la un curs sub pari;
e. s-a fãcut operatiunea de conversie a împrumutului de stat.
A
152. În România, rambursarea împrumuturilor de stat externe se asigurã din urmãtoarele

surse:
a. veniturile provenite din exportul de bunuri si servicii;

b. din resursele Contului General al Trezoreriei Statului din împrumuturi de stat
special contractate pentru refinantarea datoriei publice si din alte surse stabilite
prin lege;
c. emisiunea de bani de hârtie;
d. fondul special de amortizare a datoriei publice.
153. Care sunt institutiile care se ocupã de gestionarea datoriei publice interne:
a. Guvernul României;
b. Curtea de Conturi;
c. Parlamentul;
d. Casa de amortizare, care are calitatea de agent al statului;
e. Guvernul României prin intermediul Ministerului Finantelor Publice.
E
154. Limitele pe care le poate atinge datoria publicã, de regulã, sunt obligatorii pentru:
a. guvernele centrale;
b. întreprinderile de stat;
c. institutiile publice;
d. organele locale ale administratiei de stat;
e. întreprinderile private.
A
155. Înscrisurile emise de stat pentru împrumuturile pe termen mijlociu si lung poartã
denumirea de:
a. obligatiuni;
b. titluri de rentã;
c. titluri de rentã perpetuã;
d. certificate de datorie.
A
156. Prin datorie externă brută în sens larg întelegem:
a. sumele de bani si alte valori pe care rezidentii unei tări, persoane juridice si fizice,
le datorează străinătătii la un moment dat;
b. obligatiile fată de străinătate, mai putin împrumuturile contractate pe termen scurt;
c. sumele datorate de persoanele juridice unor bănci si altor creditori externi, care au
fost garantate de autoritatea publică;
d. sumele de bani datorate Fondului Monetar International si altor organisme
financiar-bancare internationale;
e. datoria către un creditor extern care poate fi plătită, la optiunea debitorului, în
moneda tării sale;
A
157. În datorie externă brută în sensul restrâns nu se cuprind:
a. sumele de bani datorate, la un moment dat, de guvernul tării debitoare, guvernelor

altor tări, organismelor financiare internationale, băncilor si altor creditori din
străinătate;
b. ajutoare cu caracter nerambursabil, împrumuturi externe cu o perioadă de gratie de
peste 10 – 15 ani, credite pe termen scurt (sub 1 an);
c. sumele datorate de către persoanele juridice unor bănci si altor creditori externi,
garantate de către o autoritate publică;
d. sumele datorate de colectivitătile locale, cu garantia Ministerului Finantelor
Publice, unor creditori externi.
B
158. Conform normelor Băncii Internationale pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.I.R.D.) în

datoria externă a unui stat se include:
a. datoria care trebuie să fie plătită de către stat unor creditori externi, publici si
privati, în valută, bunuri sau servicii, cu o perioadă de rambursare de peste un an;
b. datoria externă a unor debitori privati care nu a fost garantată de către stat;
c. datoria externă care poate fi plătită în moneda natională a debitorului;
d. alte obligatii externe pentru care nu s-au stabilit termenele scadente.
159. Ce destinatii nu pot primi împrumuturile externe directe angajate de Guvernul României:
a. realizarea unor programe de dezvoltare si restructurare economică (proiecte de

investitii cu planuri de afaceri);
b. realizarea unor reforme sectoriale;
c. sustinerea balantei de plăti;
d. finantarea învătământului.
160. Din ce se face plata la extern a serviciului datoriei publice aferent împrumutului?
a. din contul în care au fost colectate resursele valutare de la agentii economici
împrumutati;
b. împrumuturi de stat pentru refinantarea datoriilor;
c. excedentele bugetului de stat (dacă există asa ceva);
d. din venituri provenite din exportul de bunuri si servicii.
A
161. Orice angajament de datorie publică externă se înregistrează în Registrul datoriei publice
externe care se află la:
a. Banca Natională a României;

b. Trezoreria Finantelor Publice;
c. Ministerul Finantelor Publice;
d. Guvernul României;
e. Casa de amortizare a datoriei publice.
C
162. Datoria publică cuprinde:
a. totalul datoriilor unei natiuni în străinătate;

b. totalul datoriilor unei natiuni;
c. suma totală împrumutată de către stat la un moment dat, contractată de către
administratia centrală de stat, unitătile administrativ-teritoriale si de unele institutii
publice;
d. datoria statului fată de institutii internationale;
e. datoria statului fată de populatie.
C
163. În cadrul datoriei publice interne nu se cuprind:
a. împrumuturile pe termen scurt primite de Banca Natională;

b. plasamente efectuate în contul general al Trezoreriei;
c. titluri de stat în monedă natională;
d. plasarea pe termen scurt a disponibilitătilor din conturile Trezoreriei publice;
e. titluri de stat în valută emise pe piata internă.
D
164. Datoria publică internă reprezintă:
a. acea parte a datoriei publice care este scadentă în anul în care a fost contractată;
b. datoria fată de creditori interni;
c. datoria fată de populatie;
d. datoria care se rambursează din împrumuturile externe;
e. nici unul dintre răspunsurile de mai sus.
B
165. Împrumuturile externe reprezintă:
a. o formă a exportului de capital pentru cei care le acordă;

b. modalităti de obtinere a excedentelor bugetare;
c. o măsură curentă pentru finantarea cheltuielilor cu salariile ale institutiilor publice;
d. venituri ale statelor care le acordă;
e. nici unul dintre răspunsurile de mai sus.
A
166. Datoria publică externă reprezintă totalitatea obligatiilor fată de piată, ale:
a. Băncii Nationale;
b. autoritătilor administratiei publice centrale si locale;
c. autoritătilor administratiei publice centrale;
d. Ministerului Finantelor Publice;
e. Parlamentului.
D
167. Garantiile de stat la împrumuturile interne contractate de o persoană juridică de la o

institutie creditoare sunt emise de :
a. autoritătilor administratiei publice centrale si locale;

b. Ministerului Finantelor Publice;
c. Guvern;
d. Parlament;
e. Banca Natională.
B
168. Gradul de îndatorare este dat de raportul dintre:
a. datoria publică si exporturi;

b. datoria publică externă si exporturi;
c. serviciul datoriei publice si produsul intern brut;
d. datoria publică si produsul intern brut;
e. datoria publică si datoria externă.
D
169. Datoria externă în sens larg cuprinde:
a. obligatiile bănesti fată de străinătate reprezentate de creditele pe termen scurt (sub

un an) si investitiile străine directe, care nu au termene de rambursare sau
lichidare;
b. sumele de bani si alte valori pe care nerezidentii unei tări, persoane fizice si
juridice, le datorează la un moment dat;
c. obligatiile bănesti fată de străinătate reprezentate de împrumuturile acordate de
unii creditori externi sucursalelor , filialelor sau altor reprezentante ale acestora în
conditii mai avantajoase decât cele practicate pe piata mondială;
d. sumele de bani si alte valori pe care rezidentii unei tări, persoane fizice si juridice,
le datorează străinătătii la un moment dat;
e. diferenta dintre activele publice si private ale rezidentilor unei tări în străinătate
(disponibilităti valutare, împrumuturi acordate, investitii directe, titluri, diverse alte
creante si valori) si activele detinute de rezidentii străini în tara considerată.
D
170. Pe baza următoarelor date:

- mld um -
Indicatori / anii 2010 2009
- cheltuieli de personal 42 100 43 700
- cheltuieli de capital 9 800 10 500
- subventii 21 400 23 900
- transferuri 8 400 6 800
- cheltuieli materiale si servicii 37 300 39 600
- PIB 203 700 211 300
Să se calculeze:
A) modificarea absolută nominală a cheltuielilor curente în anul 2010 fată de 2009;
B) ponderea cheltuielilor de capital în total cheltuieli publice în anul 2010;
C) elasticitatea cheltuielilor publice totale în raport cu PIB.
a. A) 4 200 mld um; B) 7,34%; C) 0,778;

b. A) 2 900 mld um; B) 6,38%; C) 1,957;
c. A) 9 480 mld um; B) 8,17%; C) 0,913;
d. A) 4 800 mld um; B) 8,43%; C) 1,239;
e. A) 6 780 mld um; B) 5,89%; C) 1,489.
D

- mld um -
- cheltuieli de personal 325 386
850 400
- cheltuieli de capital 132 115
450 870
- subventii 235 263
750 480
- transferuri 76 71
300 800
- cheltuieli materiale si servicii 185 248
900 800
- PIB 1 750 870 1 895 480
Să se calculeze:
a. A) 241 200 mld um; B) 7,34%; C) 0,778;

b. A) 124 900 mld um; B) 6,38%; C) 1,357;
c. A) 98 480 mld um; B) 8,17%; C) 0,913;
d. A) 146 680 mld um; B) 10,67%; C) 1,647;
e. A) 164 780 mld um; B) 5,89%; C)1,289.
D

- mld um -
300 600
900 700
- subventii 87 73
300 500
- transferuri 178 195
500 300
800 500
- PIB 1 712 500 1 810 890
Să se calculeze:
a. A) 41 200 mld um; B) 9,34%; C) 0,778;

b. A) 24 900 mld um; B) 16,38%; C) 1,357;
c. A) 30 000 mld um; B) 13,62%; C) 0,374;
d. A) 46 680 mld um; B) 10,67%; C) 1,647;
e. A) 14 780 mld um; B) 11,89%; C)1,289.
C

- mld um -
100 800
800 600
- subventii 8 9
400 850
- transferuri 21 47
400 500
300 350
- PIB 209 398
800 870
Să se calculeze:
a. A) 71 200 mld um; B) 9,34%; C) 0,578;

b. A) 88 300 mld um; B) 7,32%; C) 0,877;
c. A) 47 000 mld um; B) 13,62%; C) 0,874;
d. A) 86 680 mld um; B) 10,67%; C) 1,347;
e. A) 94 780 mld um; B) 11,89%; C) 1,189.
B

- mld um -
500 100
000 500
- subventii 15 18
200 600
- transferuri 43 89
800 900
200 900
- PIB 382 625
500 100
Să se calculeze:
a. A) 181 200 mld um; B) 9,34%; C) 0,778;
b. A) 224 900 mld um; B) 16,38%; C) 1,357;
c. A) 230 000 mld um; B)13,62%; C) 0,374;
d. A) 146 680 mld um; B) 10,67%; C) 1,647;
e. A) 175 800 mld um; B) 7,81%; C) 1,245.
E

- mld um -
Indicatori Valoare
- cheltuieli de personal (an curent) 361
300
- cheltuieli materiale si servicii (an curent) 410
850
- cheltuieli de capital (an curent) 175
600
- subventii (an curent) 169
800
- transferuri (an curent) 302
810
- dobânzi la datoria publică (an curent) 92
700
- PIB 2 271 800
- cheltuieli bugetare totale în anul anterior 1 469 880
- PIB (an anterior) 2 015 600
Să se calculeze:
A) ponderea cheltuielilor de personal în cadrul cheltuielilor curente (în anul curent);
B) modificarea absolută a cheltuielilor bugetare totale în anul curent fată de anul anterior;
C) coeficientul de devansare a cresterii cheltuielilor bugetare totale fată de cresterea PIB.
a. A) 22,57%; B) 45 380 mld um; C) 0,864;

b. A) 14,67%; B) 55 948 mld um; C) 1,572;
c. A) 21,34%; B) 36 835 mld um; C) 0,953;
d. A) 27,01%; B) 43 180 mld um; C) 0,913;
e. A) 32,64%, B) 28 572 mld um; C) 0,849.
D

- mld um -
Indicatori Valoare
- cheltuieli de personal (an curent) 180
710
- cheltuieli materiale si servicii (an curent) 210
370
410
860
- transferuri (an curent) 152
470
800
- PIB (an curent) 1 138 500
- cheltuieli bugetare totale în anul anterior 708
500
Să se calculeze:
a. A) 28,54%; B) 14 120 mld um; C) 0,906;

b. A) 24,67%; B) 15 948 mld um; C) 1,572;
c. A) 21,34%; B) 16 835 mld um; C) 0,953;
d. A) 27,01%; B) 13 180 mld um; C) 0,913;
e. A) 32,64%, B) 12 572 mld um; C) 0,849.
A

- mld um -
Indicatori Valoare
- cheltuieli de personal (an curent) 256 360
- cheltuieli materiale si servicii (an curent) 305 470
610
700
- transferuri (an curent) 215 300
900
- cheltuieli bugetare totale în anul anterior 978 580
Să se calculeze:
a. A) 25,54%; B) 64 120 mld um; C) 0,906;

b. A) 24,67%; B) 55 948 mld um; C) 1,572;
c. A) 21,34%; B) 76 835 mld um; C) 0,953;
d. A) 27,87%; B) 62 760 mld um; C) 0,978;
e. A) 32,64%, B) 92 572 mld um; C) 0,849.
D

- mld um -
Indicatori Valoare
200
000
400
- PIB (an curent) 4 160
200
- cheltuieli bugetare totale în anul anterior 2 895
600
- PIB (an anterior) 3 962
420
Să se calculeze:
a. A) 25,54%; B) 164 120 mld um; C) 0,906;

b. A) 27,14%; B) 169 600mld um; C) 1,008;
c. A) 21,34%; B) 176 835 mld um; C) 0,953;
d. A) 27,87%; B) 162 760 mld um; C) 1,278;
e. A) 32,64%, B) 142 572 mld um; C) 0,849.
B

- mld um -
Indicatori Valoare
600
500
510
- cheltuieli bugetare totale în anul anterior 1 872 500
Să se calculeze:
a. A) 25,54%; B) 64 120 mld um; C) 0,906;

b. A) 27,14%; B) 59 600mld um; C) 1,008;
c. A) 31,34%; B) 76 835 mld um; C) 0,953;
d. A) 27,87%; B) 62 760 mld um; C) 1,278;
e. A) 29,84%; B) 56 220 mld um; C) 0,900.
E

- mil um -
- cheltuielile bugetului central (an curent) 973 850
- cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat (an curent) 269 900
- cheltuielile fondurilor speciale (an curent) 73 400
- cheltuielile bugetelor locale (an curent) 202 500
- transferuri între bugetul central si bugetele locale (an curent) 23 400
- transferuri între bugetul central si fondurile speciale (an curent) 4 500
- PIB în anul anterior 2 207 400
- cheltuielile bugetului public national în anul anterior 1323 800
- număr locuitori în anul curent 40 mil loc
- număr locuitori în anul anterior 38,5 mil
loc
Să se calculeze:
A) ponderea cheltuielilor bugetului general consolidat în PIB;
B) modificarea absolută a cheltuielilor bugetului public national ce revin în medie pe un
locuitor, în anul curent fată dea anul anterior;
C) coeficientul de devansare a cresterii cheltuielilor bugetului public national fată de cresterea
PIB.
a. A) 55,54%; B) 14 120,24 lei/loc; C) 0,906;

b. A) 67,14%; B) 9 600,47 lei/loc; C) 1,008;
c. A) 51,34%; B) 17 835,34 lei/loc; C) 0,953;
d. A) 47,87%; B) 760,75 lei/loc; C) 1,278;
e. A) 56,38%; B) 1 186,83 lei/loc; C) 0,897.
E

- mil um -
- număr locuitori în anul anterior 18,3 mil loc
Să se calculeze:
PIB.
a. A) 53,55%; B) - 598, 15 lei/loc; C) 0,852;

b. A) 67,14%; B) 9 600,47 lei/loc; C) 1,008;
c. A) 51,34%; B) 17 835,34 lei/loc; C) 0,953;
d. A) 47,87%; B) - 760,75 lei/loc; C) 1,278;
e. A) 56,38%; B) 1186,83 lei/loc; C) 0,897.
A

- mil um -
- PIB (an curent) 2618 260
- număr locuitori în anul anterior 22 mil loc
Să se calculeze:
PIB.
a. A) 53,55%; B) - 598, 15 lei/loc; C) 0,832;

b. A) 67,14%; B) 9 600,47 lei/loc; C) 1,808;
c. A) 43,24%; B) 3 786,80 lei/loc; C) 1,136;
d. A) 47,87%; B) - 760,75 lei/loc; C) 1,478;
e. A) 56,38%; B) 1186,83 lei/loc; C) 0,997.
C

- mil um -
- cheltuielile bugetului central (an curent) 1 218 490
- transferuri între bugetul central si fondurile speciale (an curent) 7
200
- cheltuielile bugetului public national în anul anterior 1 816 600
- număr locuitori în anul curent 42,6 mil loc
Să se calculeze:
PIB.
a. A) 53,55%; B) - 598, 15 lei/loc; C) 0,832;

b. A) 67,14%; B) 9 600,47 lei/loc; C) 1,808;
c. A) 43,24%; B) 3 786,8 lei/loc; C) 1,136;
d. A) 47,87%; B) - 760,75 lei/loc; C) 1,478;
e. A) 47,98%; B) 1125,26 lei/loc; C)1,018.
E
- mil um -
- cheltuielile bugetului central (an curent) 1 395 150
- cheltuielile bugetului public national în anul anterior 2 013 000
Să se calculeze:
PIB.
a. A) 53,55%; B) - 598, 15 lei/loc; C) 0,832;

b. A) 48,23%; B) 3 322,96 lei/loc; C) 1,060;
c. A) 43,24%; B) 3 786,8 lei/loc; C) 1,136;
d. A) 47,87%; B) - 960,75 lei/loc; C) 1,478;
e. A) 49,98%; B) 1 125,26 lei/loc; C) 1,018.
B

- cheltuielile bugetului central………………………... 895 350 mld um
- cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat……...245 700 mld um
- cheltuielile fondurilor speciale………………………….85 270 mld um
- cheltuielile bugetelor locale……………………………175 450 mld um
- transferuri între bugetul central si bugetele locale………22 900 mld um
- transferuri între bugetul central si fondurile speciale…… 5 800 mld um
- PIB în anul curent……….…………………………… 2 205 500 mld um
- PIB în anul anterior……………………………………2 193 660 mld um
- cheltuielile bugetului public national în anul anterior 1 169 600 mld um
- număr locuitori în anul curent…..……………………..........….38 mil loc
- număr locuitori în anul anterior………………………… …..37,2 mil loc
să se calculeze:
A) ponderea cheltuielilor bugetului general consolidat în PIB, pentru anul curent.
locuitor, în anul curent fată de anul anterior.
C) coeficientul de devansare a cheltuielilor bugetului public national fată de PIB.
a. A: 55,76%; B: 3,957 mil um / loc; C: 0,859
b. A: 62,26%; B: 2,601 mil um / loc; C: 1,100
c. A: 49,84%; B: 1,937 mil um / loc; C: 1,259
d. A: 45,76%; B: 1,872 mil um / loc; C: 0,904
e. A: 60,47%; B:2,285 mil um / loc; C: 1,493
B

- cheltuieli de personal………………………………….35 870 mld um
- cheltuieli materiale si servicii…………………………41 690 mld um
- cheltuieli de capital……………………………………18 750 mld um
- subventii………………………………………………19 875 mld um
- transferuri……………………………………………..31 650 mld um
- PIB…………………………………………………..239 680 mld um
- cheltuieli bugetare totale în perioada anterioară…….146 890 mld um
- PIB în perioada anterioară…………………………..238 640 mld um
să se calculeze:
A) ponderea cheltuielilor de personal în grupa de cheltuieli bugetare din care fac parte
B) modificarea absolută a cheltuielilor bugetare totale în perioada curentă fată de
perioada anterioară
C) coeficientul de devansare a cresterii cheltuielilor bugetare fată de cresterea PIB
a. A: 27,79%; B: 945 mld um; C: 1,002
b. A: 22,69%; B: 228 mld um; C: 0,873
c. A: 32,48%; B: 1495 mld um; C: 1,295
d. A: 45,76%; B: 1,872 mil um ; C: 0,904
e. A: 60,47%; B:2,285 mil um ; C: 1,493
A

- cheltuieli pentru ordine publică si sigurantă natională…39 550 mld um
- cheltuieli pentru învătământ……………………………43 690 mld um
- cheltuieli pentru sănătate………………………….…….38 480 mld um
- cheltuieli pentru transport si comunicatii……….………36 420 mld um
- cheltuieli pentru protectie socială……………….……..128 360 mld um
- cheltuieli pentru apărare………………………….……..55 670 mld um
- cheltuieli pentru agricultură………………………….….25 990 mld um
- cheltuieli pentru industrie…………………………….…..9 590 mld um
- cheltuieli pentru dobânzi la datoria publică………….….15 880 mld um
- alte cheltuieli bugetare……………………………….….41 500 mld um
- PIB în perioada curentă……………………………....1 081 470 mld um
- cheltuieli bugetare totale din anul anterior..……….…...429 810 mld um
- PIB în perioada anterioară………………………….…..995 830 mld um
- cheltuieli economice în perioada anterioară………….….87 130 mld um
să se calculeze:
A) ponderea cheltuielilor cu protectia socială în cadrul cheltuielilor social-culturale.
B) modificarea relativă a cheltuielilor economice în perioada curentă fată de perioada anterioară
C) elasticitatea cheltuielilor bugetare totale în raport cu PIB.
a. A: 67,79%; B: 1,94; C: 1,402
b. A: 52,69%; B: 1,28; C: 0,873
c. A: 60,97%; B: 0,83; C: 0,144
d. A: 45,76%; B: 1,87; C: 0,904
e. A: 60,47%; B: 0,28; C: 1,493

- cheltuielile bugetului de stat…………………………...895 350 mld um
- cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat……...245 700 mld um
- cheltuielile fondurilor speciale……………………….…85 270 mld um
- cheltuielile bugetelor locale……………………………175 450 mld um
- transferuri între bugetul central si bugetele locale………22 900 mld um
- transferuri între bugetul central si fondurile speciale……..5 800 mld um
- PIB în anul curent……….……………………………2 205 500 mld um
- PIB în anul anterior…………………………………..2 183 660 mld um
- cheltuielile bugetului public national în anul anterior.. 1 269 600 mld um
- cheltuielile bugetelor locale în anul anterior…………..158 117 mld um
să se calculeze:
a) ponderea fondurilor speciale în bugetul general consolidat
b) modificarea relativă a cheltuielilor bugetelor locale în anul curent fată de perioada anterioară
c) elasticitatea cheltuielilor bugetului public national fată de PIB
a. A: 6,21%; B: 1,11; C: 1,890
b. A: 12,69%; B: 1,49; C: 0,873
c. A: 3,48%; B: 0,95; C: 1,295
d. A: 45,76%; B: 1,87; C: 0,904
e. A: 60,47%; B: 2,58; C: 1,493
A

- impozit pe profit……………………………..…..327 880 mld um
- accize………………………………………….....198 640 mld um
- impozit pe venitul global……………………..….578 380 mld um
- TVA…………………………………………..….452 890 mld um
- venituri din capital……………………………..….68 830 mld um
- taxe vamale……………………………………....168 490 mld um
- venituri nefiscale………………………………..…93 470 mld um
- alte impozite directe…………………………….....86 990 mld um
- alte impozite indirecte…………………………....111 450 mld um
- PIB în perioada curenta………………………...5 128 750 mld um
- venituri din capital în perioada anterioara……..…..35 500 mld um
- venituri publice totale în perioada anterioara…..2 028 840 mld um
- PIB în perioada anterioara…………………..….4 870 500 mld um
- impozite indirecte în perioada anterioara………....875 340 mld um
să se calculeze:
A) ponderea impozitelor directe în cadrul veniturilor fiscale
B) modificarea absolută a ponderii veniturilor din capital în total venituri, în perioada curentă
fată de perioada anterioară
C) elasticitatea impozitelor indirecte fată de PIB
a. A: 27,79%; B: 2,45 pp; C: 1,072
b. A: 42,69%; B: 0,28 pp; C: 0,973
c. A: 51,60%; B: 1,55 pp; C: 1,209
d. A: 45,76%; B: 1,87pp; C: 0,904
e. A: 60,47%; B:2,85 pp; C: 1,493
C
190. Care dintre următoarele afirmatii cu privire la relatiile financiare publice nu este falsă?
a. conditionează relatiile bănesti;

b. reprezintă un transfer de valoare în dublu sens, după modalitatea în care se
realizează transferul;
c. se suprapun prefect cu relatiile bănesti;
d. au ca scop satisfacerea nevoilor individuale;
e. reprezintă doar un transfer de valoare de la persoanele fizice si juridice către stat.
B
191. Întocmirea bugetelor autonome reprezintă o derogare de la principiul:
a. universalitătii bugetare;
b. specializării bugetare;
c. unitătii bugetare;
d. anualitătii bugetare;
e. neafectării veniturilor bugetare;
C
192. Potrivit cărui principiu bugetar, veniturile se înscriu în buget pe surse, iar creditele pe
destinatie?
a. unitatea bugetară;
b. specializarea bugetară;
c. universalitatea bugetară;
d. neafectarea veniturilor bugetare;
e. anualitatea bugetară;
B
193. Potrivit cărui principiu bugetar, veniturile în totalitatea lor finantează cheltuielile
bugetare în ansamblu?
b. specializarea bugetară;
c. universalitatea bugetară;
d. neafectarea veniturilor bugetare;
e. anualitatea bugetară.
D
194. Care dintre principiile bugetare impune ca veniturile si cheltuielile publice să fie înscrise
în buget în sumele lor totale?
b. neafectarea veniturilor bugetare;
c. specializarea bugetară;
d. echilibrul bugetar;
e. universalitatea bugetară.
E
195. Dintre următoarele enunturi care nu coincide cu ceea ce reprezintă bugetul statului?
a. singurul plan financiar cu caracter de lege;

b. act în care se înscriu veniturile si cheltuielile probabile;
c. sub aspect juridic juridic este actul prin care sunt prevăzute si autorizate veniturile
si cheltuielile anuale ale statului si altor autorităti de drept public;
d. veniturile si cheltuielile înscrise în bugetul de stat au caracter obligatoriu;
e. instrument la dispozitia agentilor economici.
E
196. Dintre următoarele enunturi care nu reprezintă o verigă a bugetului general consolidat?
a. bugetul asigurărilor sociale de stat;

b. bugetul de stat;
c. bugetul societătilor de asigurări si reasigurări;
d. bugetele locale;
e. bugetele fondurilor speciale.
C
197. Clasificarea economică împarte cheltuielile bugetare în următoarele grupe:
a. cheltuieli curente, cheltuieli de capital si cheltuieli de transfer;

b. cheltuieli materiale si servicii, cheltuieli de personal si subventii;
c. cheltuieli virtuale, cheltuieli temporare si cheltuieli definitive;
d. cheltuieli ale administratiei centrale si cheltuieli ale administratiei locale;
e. cheltuieli ale bugetului public national si cheltuieli ale fondurilor speciale.
A
198. Clasificarea functională a cheltuielilor publice:

a. scoate în evidentă momentul în care cheltuielile publice afectează resursele
financiare ale statului;
b. foloseste drept criteriu de grupare a cheltuielilor, domeniile, ramurile, sectoarele de
activitate spre care sunt dirijate resursele financiare publice;
c. grupează cheltuielile publice în cheltuieli de investitii si cheltuieli functionale,
acestea din urmă având ponderea cea mai mare în total;
d. grupează cheltuielile în functie de rolul lor în viata economică si socială;
e. cuprinde cheltuieli reale (negative) si cheltuieli economice (pozitive).
B
199. Dintre următoarele enunturi, selectati cheltuielile publice grupate conform criteriului
financiar:
a. cheltuieli curente, de capital si virtuale;

b. cheltuieli economice (pozitive), cheltuieli reale (negative) si cheltuieli temporare;
c. cheltuieli de capital, cheltuieli curente si cheltuieli definitive;
d. cheltuieli reprezentând consum definitiv de PIB si cheltuieli reprezentând o
avansare de PIB;
e. cheltuieli temporare, cu titlu definitiv si caracter posibil.
E
200. Care dintre următoarele afirmatii cu privire la cheltuielile publice este adevărată:
a. acoperă satisfacerea unor preferinte individuale, având la bază optiunea

individuală;
b. concretizează prima fază a functiei de repartitie a finantelor publice si anume, cea
de mobilizare a fondurilor financiare publice;
c. se efectuează direct de către beneficiarul bunurilor si serviciilor publice, cunoscând
pretul acestora;
d. grupate în cheltuieli pentru actiuni social-culturale, cheltuieli publice pentru
obiective si actiuni economice, cheltuieli pentru servicii publice generale, ordine
publică, sigurantă natională si apărare;
e. nici una dintre afirmatiile de mai sus nu este adevărată cu privire la cheltuielile
publice.
D
201. Definitia impozitului precizează că:

1) este datorat de stat persoanelor fizice si juridice;
2) plata sa este obligatorie pentru toate persoanele fizice si juridice;
3) are caracter definitiv;
4) nu presupune o contraprestatie directă si imediată;
5) este rambursabil;
6) presupune o contraprestatie directă si imediată.
a. 1+2+3;
b. 1+3+6;
c. 1+4+5;
d. 2+3+4;
e. 3+4+6.
D
202. Impozitul nu este:
a. o prelevare obligatorie;
b. datorat de către stat persoanelor fizice si juridice;
c. o prelevare definitivă;
d. o prelevare fără contraprestatie directă si imediată;
e. datorat si plătit în bani de către contribuabili;
B
203. Prelevările cu caracter obligatoriu sunt constituite în cea mai mare parte din :
a. împrumuturile interne;
b. veniturile din capital;
c. vărsămintele de la întreprinderile de stat;
d. împrumuturile externe;
e. veniturile cu caracter fiscal.
E
204. Care dintre următoarele modalităti de constituire a resurselor financiare publice au ca

efect imediat aparitia sau accentuarea inflatiei?
a. prelevările fiscale;
b. veniturile din chirii;
c. veniturile din privatizare;
d. vărsămintele de la agentii economici;
e. emisiunea monetară fără acoperire.
E
a. emisiunea monetară fără acoperire în mărfuri si servicii;

b. împrumuturile de trezorerie;
c. veniturile fiscale;
d. veniturile bugetare nefiscale;
e. salariile personalului angajat în administratia publică.
E
206. Caracterul de buget consolidat decurge din:
a. tehnica întocmirii lui, adică eliminarea transferurilor dintre diferitele categorii de

bugete;
b. functia de redistribuire a bugetului;
c. faptul că însumează totalitatea veniturilor si cheltuielilor bugetelor componente;
d. posibilitatea de a oferi informatii reale asupra venituilor si cheltuielilor publice
dintr-o anumită perioadă;
e. nici unul dintre răspunsurile de mai sus nu este adevărat.
A
207. Impozitele ........................... se pot grupa în: impozite reale si personale.
a. pe venit;
b. pe cheltuială;
c. directe;
d. indirecte;
e. taxele de consumatie.
C
208. Impozitele ....................... sunt impozite indirecte:
a. pe venit;
b. pe cheltuială;
c. directe;
d. reale;
e. personale.
B
209. Impozitele, taxele si contributiile sunt .................................
a. impozite pe venit;
b. impozite pe cheltuială;
c. impozite directe;
d. impozite indirecte;
e. venituri fiscale.
E
210. În cadrul prelevărilor fiscale intră ...........................:
a. impozitele, taxele si chiriile

b. impozitele, veniturile din valorificarea unor bunuri ale statului si taxele
c. impozitele, taxele si contributiile
d. vărsăminte de la regiile autonome
e. doar impozitele si taxele
C
211. Dintre următoarele enunturi, care coincid(e) cu rolul finantelor publice?

A) alocativ;
B) redistributiv;
C) de reglare;
D) de echitate orizontală si verticală;
E) de neutralitate.
a. A,B,D
b. A,C,D
c. B,C,D
d. A,B,C
e. B,C,E.
D
212. Cum se calculează presiunea fiscală din economie?
a. raportul între suma totală a încasărilor fiscale si mărimea PIB;

b. ponderea cheltuielilor publice în PIB;
c. ponderea veniturilor fiscale în totalul veniturilor publice ale bugetului general
consolidat;
d. ponderea datoriei publice în PIB;
e. ponderea deficitului bugetar în PIB.
A
213. Curba Laffer este:
a. o modalitate de comensurare a ratei presiunii fiscale din economie;

b. o modalitate de cuantificare a evaziunii fiscale din economie;
c. un grafic ce înfătisează relatia dintre rata prelevărilor obligatorii si veniturile totale
încasate prin impozite de către stat;
d. o modalitate de cuantificare a inflatiei din economie;
e. o modalitate de cuantificare a nivelului optim al cheltuielilor publice ale bugetului
de stat.
C
214. Nivelul optim al ratei presiunii fiscale în economie:
a. se stabileste prin legea bugetară anuală;

b. se stabileste prin legea finantelor publice;
c. este o valoare prestabilită pentru fiecare an bugetar de către Ministerul Finantelor
Publice;
d. nu poate fi supus unor modificări ulterioare legii bugetare initiale prin legile
bugetare rectificative;
e. reprezintă acea mărime a ratei, căreia îi corespunde valoarea maximă a veniturilor
fiscale reprezentate pe Curba Laffer.
E
215. Care dintre următoarele afirmatii cu privire la creditul public este adevărată:
a. reprezintă o modalitate de completare a creditului particular insuficient într-o

economie de piată functională
b. reprezintă o posibilitate de a reduce nivelul inflatiei din economie
c. prin apelul la credit public are loc o reducere a presiunii fiscale prea ridicate din
economie
d. reprezintă o modalitate de completare a veniturilor publice ordinare insuficiente
pentru a acoperi nivelul cheltuielilor publice ale unui an bugetar
e. apelul la credit public nu are nici un fel de repercusiuni asupra generatiilor
următoare
D
216. Care dintre următoarele afirmatii cu privire la modalitătile de amortizare a creditului

public este falsă?
a. amortizarea are loc prin tragere la sorti;

b. rambursarea are loc prin vânzarea la Bursă a înscrisurilor corespunzătoare unui
credit public;
c. rambursarea împrumutului public are loc prin răscumpărare la Bursă;
d. amortizarea are loc pe calea anuitătilor;
B
217. Care dintre enunturile următoare nu se numără printre efectele în plan economic si social
ale deficitului bugetar?
a. cresterea datoriei publice si implicit a serviciului acesteia

b. cresterea ratei dobânzii pe piată, prin sporirea cererii de credite publice necesare
acoperirii deficitului
c. intră în competitie cu creditul particular (fenomenul de evictiune) si se opune
investitiilor private, încetinind ritmul cresterii economice
d. distribuirea între generatii a beneficiilor si costurilor acestuia
e. repudierea creditului public.
E
218. Consolidarea creditului public reprezintă:
a. o modalitate rapidă de procurare a creditului public;

b. o modalitate de repudiere a creditului public, chiar dacă statul în cauză nu a intrat
în incapacitate de plată;
c. preschimbarea înscrisurilor corespunzătoare împrumuturilor exigibile imediat, cu
înscrisuri ale unor împrumuturi pe termene mijlocii, lungi sau fără termen de
rambursare;
d. o modalitate de repudiere a unui credit public, atunci când statul intră în incapacitate
de plată;
e. preschimbarea înscrisurilor unui împrumut public mai vechi, cu înscrisuri ale unui
nou împrumut cu o dobândă mai redusă.
219. Repudierea actiunilor unui credit public reprezintă:

a. preschimbarea înscrisurilor unui împrumut public mai vechi, cu înscrisuri ale unui
nou împrumut cu o dobândă mai redusă;
b. o modalitate uzuală de plasare a creditului public pe piata de capital;
c. preschimbarea înscrisurilor corespunzătoare împrumuturilor exigibile imediat, cu
înscrisuri ale unor împrumuturi pe termene mijlocii, lungi sau fără termen de
rambursare;
d. refuzul de restituire a unui credit public, chiar dacă statul în cauză nu se află în
incapacitate de plată;
e. nici una dintre afirmatiile de mai sus nu este adevărată.
D
220. Care dintre combinatiile de mai jos nu desemnează indicatori/indici ce caracterizează

nivelul veniturilor publice:
a. volumul veniturilor publice; ponderea veniturilor publice în PIB;

b. veniturile publice medii pe un locuitor; volumul veniturilor publice în expresie
nominală;
c. ponderea veniturilor publice în PIB; elasticitatea veniturilor publice în raport cu
PIB;
d. volumul veniturilor publice în expresie reală; volumul veniturilor publice în
expresie nominală;
e. ponderea veniturilor publice în PIB; veniturile publice medii pe un locuitor.
C
221. Nivelul cheltuielilor publice se analizează prin:
a. volumul cheltuielilor publice în valori nominale sau reale

b. ponderea cheltuielilor publice în produsul intern brut
c. cheltuieli publice medii, ce revin pe un locuitor
d. toti indicatorii de mai sus
e. nici unul dintre indicatorii de mai sus
D
222.
Între indicatorii privind dinamica veniturilor si cheltuielilor publice, nu se numără:
a. elasticitatea cheltuielilor publice în raport cu produsul intern brut

b. elasticitatea veniturilor fiscale în raport cu produsul intern brut
c. coeficientul de corelare dintre veniturile publice si produsul intern brut
d. cheltuieli publice medii, ce revin pe un locuitor
e. coeficientul de devansare a cresterii produsului intern brut de către cresterea
cheltuielilor publice
D
223.
Care dintre următoarele afirmatii cu privire la elasticitatea cheltuielilor publice în raport
cu produsul intern brut este falsă ?
a. măsoară amploarea reactiei cheltuielilor publice la modificarea produsului intern
brut
b. poate lua valorile: e<1; e=1; e>1
c. poate lua doar valorile: e<1 si e>1
d. în formula sa de calculul intră modificarea cheltuielilor publice în perioada curentă
(1) fată de perioada de bază (0)
e. în formula sa de calculul intră modificarea produsului intern brut în perioada
curentă (1) fată de perioada de bază (0)
C
224. Care dintre următorii indicatori intră în categoria celor de analiză a structurii veniturilor
fiscale?
a. ponderea veniturilor fiscale în produsul intern brut

b. ponderea impozitului pe profit în produsul intern brut
c. ponderea veniturilor fiscale în totalul veniturilor financiare publice
d. ponderea impozitului pe profit în cadrul veniturilor fiscale
e. toti indicatorii de mai sus
D
225.
Cu ajutorul ponderilor fiecărei grupe de venit public în total si în special a ponderilor
fiecărui venit fiscal în total venituri fiscale, se poate interpreta ................................... într-o
anumită perioadă de timp.
a. politica fiscală a statului

b. politica monetară a statului
c. evolutia veniturilor fiscale în raport cu produsul intern brut
d. politica privind cheltuielile publice
e. nici una dintre politicile de mai sus
A
226. Dinamica resurselor financiare publice exprimă ........................................................ .
a. nivelul resurselor financiare publice totale si al diferitelor categorii de venituri

b. modificările care intervin în cuantumul si structura acestora de la o perioadă de
timp la alta
c. greutatea specifică a categoriei de venituri publice în totalul veniturilor publice
d. toate enunturile de mai sus sunt adevărate
e. nici unul dintre enunturile de la a – c nu este adevărat
227. Între indicatorii privind dinamica resurselor financiare publice se numără:
a. modificarea absolută nominală si reală a veniturilor publice ;

b. modificarea relativă a veniturilor publice în perioada curentă fată de perioada
anterioară
c. modificarea ponderii veniturilor publice în produsul intern brut
d. modificarea volumului mediu al veniturilor publice ce revin pe un locuitor
e. toti indicatorii de mai sus
E
228. Stabilirea ......................................... este aproape imposibil de realizat, deoarece acest

indicator diferă în functie de perioadă, tară, context economic, politic si social.
a. unui plafon maxim al nivelului presiunii fiscale

b. ratei presiunii fiscale
c. curbei Laffer
d. nivelului veniturilor fiscale
e. nivelului impozitelor directe
A
229. Arthur Laffer, un reprezentant de seamă al politicii numite ..................... transpune grafic
(„Curba Laffer”) o idee exprimată si de predecesori ai săi, si anume, faptul că rate ale
fiscalitătii prea ridicate, distrug baza asupra căreia sunt asezate impozitele.
a. interventionism
b. de ofertă
c. scoala optiunilor colective
d. scoala libertariană
e. monetarism (sau scoala de la Chicago)
B
230. Care dintre următoarele enunturi nu se numără printre factorii care influentează
mărimea presiunii fiscale?
a. nivelul de dezvoltare a economiei

b. eficienta cu care se utilizează cheltuielile publice finantate prin impozite
c. gradul de adeziune a populatiei la politica guvernului si de consimtire la plata
impozitelor
d. riscul de inflatie prin fiscalitate
e. necesitătile publice stabilite de politica guvernamentală prin nivelul cheltuielilor
publice
D
231. Selectati dintre următoarele enunturi factorii care influentează mărimea presiunii fiscale.
A) necesitătile publice stabilite de politica guvernamentală prin nivelul cheltuielilor
publice
B) nivelul de dezvoltare a economiei
C) mărimea datoriei publice
D) riscul de inflatie prin fiscalitate
E) scăderea efortului productiv
F) eficienta cu care se utilizează cheltuielile publice finantate prin impozite
G) gradul de adeziune a populatiei la politica guvernului si de consimtire la plata
impozitelor
H) frauda si evaziunea fiscală
a. A,C,D,G,H;
b. A,B,C,F,G;
c. B,D,F,G,H;
d. B,C,D,E,F;
e. D,E,F,G,H.
B
232. Dintre următoarele enunturi, selectati efectele cresterii presiunii fiscale peste nivelul
optim.
A) necesitătile publice stabilite de politica guvernamentală prin nivelul cheltuielilor
publice
B) nivelul de dezvoltare a economiei
C) mărimea datoriei publice
D) riscul de inflatie prin fiscalitate
E) scăderea efortului productiv
F) eficienta cu care se utilizează cheltuielile publice finantate prin impozite
G) gradul de adeziune a populatiei la politica guvernului si de consimtire la plata
impozitelor
H) frauda si evaziunea fiscală
I) reducerea competitivitătii pe plan international
a. A,C,D,H;
b. B,C,F,G;
c. B,D,F,G;
d. B,C,E,F;
e. D,E,H,I.
E
233. Împrumuturile de stat determină operatiuni în legătură cu:
a. plasarea acestora pe piată

b. modificarea ratei dobânzii si/sau a termenului de rambursare
c. rambursarea creditului public
d. nici una dintre operatiunile de mai sus
e. toate operatiunile de la a - c
E
234. Dintre următoarele enunturi, selectati modalitătile de plasare a creditului public.

A) subscriere publică
B) prin intermediul unor consortii bancare
C) amortizarea creditului public
D) repudierea obligatiilor financiare legate de creditul public
E) vânzare la Bursa de Valori
a. A,C,D;
b. B,C,E;
c. B,C,D;
d. A,B,E;
e. A,D,E.
D
235. Stabilirea minimului neimpozabil reprezintă o conditie a respectării principiului de:
a. politică financiară
b. echitate fiscală
c. pricipiilor social-politice
d. principiilor de politică economică
e. a tuturor principiilor de mai sus
B
236. Care dintre următoarele enunturi nu corespunde conditiilor de obtinere a unui

randament ridicat al impozitelor?
a. impozitul să aibă caracter universal, adică să fie plătit de toate persoanele fizice si
juridice care obtin venituri din aceeasi sursă, detin acelasi gen de averi sau procură
aceleasi grupe de produse;
b. cheltuielile administratiei fiscale în legătură cu stabilirea materiei impozabile,
calcularea si perceperea impozitelor să fie cât mai reduse
c. să poată fi adaptat în permanentă la necesitatea de procurare a veniturilor statului
d. să nu existe posibilităti de sustragere a materiei impozabile de la impozitare
e. nici unul dintre enunturile de mai sus
C
237. Care dintre următoarele enunturi nu este vizat la respectarea principiilor de politică
financiară (în cadrul principiilor impunerii)?
a. stabilitate
b. elasticitate
c. randament fiscal ridicat
d. echitate fiscală
e. nici unul dintre enunturile de mai sus
D
238. Volumul cheltuielilor legate de stabilirea materiei impozabile, calculul impozitului cât mai
redus reprezintă o conditie de realizare a:
a. principiului de politică economică

b. respectării echitătii fiscale
c. respectării principiului certitudinii încasării impozitului
d. respectării principiului comoditătii
e. obtinerii unui randament fiscal ridicat
E
239. Rolul impozitelor se manifestă pe plan:
a. monetar, economic si social

b. financiar, economic si social
c. politic, economic si social
d. cultural, economic si social
e. nici unul dintre domeniile de mai sus
B
240. Unul dintre enunturile de mai jos nu se numără printre criteriile de clasificare a
impozitelor. Care este acela?
a. scopul urmărit
b. trăsături de formă si fond
c. frecventa încasării
d. elementele impozitului
e. aria de cuprindere a materiei impozabile.
D
241. Elasticitatea veniturilor publice în raport cu produsul intern brut:
a. se calculează ca raport procentual între veniturile publice si produsul intern brut

b. se calculează ca diferentă între veniturile publice si produsul intern brut
c. măsoară amploarea reactiei veniturilor publice la modificarea produsului intern
brut
d. măsoară amploarea reactiei veniturilor publice la modificarea cheltuielilor publice
e. măsoară amploarea reactiei cheltuielilor publice la modificarea produsului intern
brut
C
•
Caracterul de buget consolidat decurge din:
Selected a.
Answer: tehnica intocmirii lui, adica eliminarea transferurilor dintre diferitele
verigi bugetare;
• Question 3
0 out of 0.5 points
Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la elasticitatea cheltuielilor publice in raport

cu produsul intern brut este falsa ?
Selected Answer: [None Given]
• Question 4
0.5 out of 0.5 points
Dintre urmatoarele enunturi, alegeti varianta corespunzatoare caracterului de buget consolidat:

Selected e.
Answer: tehnica intocmirii lui, adica eliminarea transferurilor dintre diferitele verigi
bugetare;
• Question 5
0.5 out of 0.5 points
Cheltuielile publice:
1) marimea lor depinde de inclinatia individuala spre consum a membrilor societatii;

2) urmaresc satisfacerea unor preferinte colective;
3) sunt efectuate direct de beneficiarul bunurilor si serviciilor care cunoaste pretul platit;
4) se materializeaza in plati efectuate de stat pentru indeplinirea diferitelor obiective ale
politicii sale;
5) sunt efectuate de un intermediar - statul
Selected Answer: e.
(2,4,5)
• Question 6
0 out of 0.5 points
Alegeti afirmatia adevarata:

• Question 7
0 out of 0.5 points
Dintre urmatoarele enunturi, alegeti varianta corespunzatoare clasificarii functionale a

Selected Answer: b.
cuprinde cheltuieli reale (negative) si cheltuieli economice (pozitive).
• Question 8
0 out of 1 points
Pe baza urmatoarelor date: - mld um -
Indicatori/anii 2015 2016

- subventii 21 400 23 900
- PIB 203 700 211 300
Sa se calculeze modificarea absoluta nominala a cheltuielilor curente in anul 2016 fata de

2015.
• Question 9
0 out of 1 points
Pe baza urmatoarelor date:

- mil um -

- cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat (an curent) 246 100
- transferuri intre bugetul central si bugetele locale (an curent) 19 300
- PIB in anul anterior 2 498 000
- cheltuielile bugetului public national in anul anterior 912 580
- numar locuitori in anul curent 24 mil loc
- numar locuitori in anul anterior 22 mil loc
Sa se calculeze coeficientul de devansare a cresterii cheltuielilor bugetului public national fata

de cresterea PIB.
• Question 10
0.33333 out of 0.33333 points
Metodele si tehnicile de dimensionare a veniturilor si cheltuielilor bugetare sunt grupate in:
clasice si moderne.
Selected Answer: True
• Question 11
0.33333 out of 0.33333 points
Inflatia si indatorarea reprezinta factori foarte importanti care se manifesta in conjunctura

actuala, cu impact asupra finantelor publice.
• Question 12
0.33333 out of 0.33333 points
Intre bugetul de stat si bugetul general consolidat nu este nici o diferenta.

Selected Answer: False
• Question 13
0.33333 out of 0.33333 points
Responsabilitatea pentru executia bugetului, in conformitate cu Legea bugetului de stat revine

Parlamentului.
• Question 14
0.33333 out of 0.33333 points
Principalul instrument aflat la dispozitia statului in procesul distribuirii veniturilor si averilor,

intre persoane fizice si juridice, este bugetul public, prin impozite si cheltuieli publice.
• Question 15
0.33333 out of 0.33333 points
Finantele publice reprezinta o disciplina de sine statatoare fara a avea legaturi cu alte domenii.
• Question 16
0.33333 out of 0.33333 points
Creditele bugetare sunt rambursabile si purtatoare de dobanada.

• Question 17
0.33333 out of 0.33333 points
Transferul de valoare realizat prin intermediul finantelor publice presupune o contraprestatie

directa si imediata.
• Question 18
0.33333 out of 0.33333 points
Inflatia si gradul de indatorare sunt fenomene care nu au legatura intre ele.

• Question 19
0.33333 out of 0.33333 points
Gandirea libertariana are ca punct central ideea ca toti oamenii au un set de drepturi care nu
pot fi negate, anulate sau confiscate in interesul colectivitatii.
• Question 20
0.33333 out of 0.33333 points
Legea finantelor publice si legea bugetara anuala reprezinta unul si acelasi act normativ.
• Question 21
0.33333 out of 0.33333 points
Metoda “baza bugetara zero” presupune reluarea in permanenta a analizei tuturor cheltuielilor
bugetare ca si cum s-ar porni de la zero pentru toate cheltuielile publice.
EXEMPLE DE TESTE PENTRU AUTOEVALUARE
ADEVĂRAT SAU FALS?
1.Finanţele întreprinderii şi finanţele personale fac parte din categoria finanţelor

publice.
Răspuns: Fals
2.Bugetul general consolidat reflectă, la nivelul unui an, fluxurile financiare

publice de formare a veniturilor şi de repartizare a acestora pe destinaţii, corespunzător
nevoii sociale şi obiectivelor de politică financiară ale perioadei.
3. Cheltuielile publice exprimă relaţii economico-sociale în formă bănească,
manifestate între stat, pe de o parte şi persoane fizice şi juridice, pe de altă parte, cu ocazia
repartizării şi utilizării resurselor financiare ale statului, în scopul îndeplinirii funcţiilor
acestuia.
4. Impozitele reprezintă o formă de prelevare a unei părţi din veniturile şi/sau
averea persoanelor fizice şi juridice la dispoziţia statului, în vederea acoperirii
cheltuielilor publice. Această prelevare se face în mod obligatoriu, cu titlu nerambursabil
şi fără contraprestaţie directă din partea statului.
Răspuns: Adevărat
5. Deficitul bugetar poate să apară atât în ţări cu economie dezvoltată cât şi în ţări
cu economie în curs de dezvoltare sau în tranziţie.
6. În mod tradiţional, creditele acordate clientelei nebancare – mari companii,
întreprinderi mici şi mijlocii, persoane particulare – deţin ponderea principală în ansamblul
activelor deţinute de băncile comerciale.
Răspuns: adevărat
7. Cambia este un instrument de plată şi credit prin care o persoană, denumită emitent, îşi ia
angajamentul efectuării unei plăţi în favoarea (sau la ordinul) beneficiarului la o anumită scadenţă.
Răspuns: fals
8. Piaţa de capital este acel segment al pieţei financiare prin intermediul căreia se
emit şi se tranzacţionează titluri financiare pe termen mediu şi lung. (Adevărat)
9.Termenul de „investiţii” semnifică, stricto sensu, utilizarea unor resurse
financiare pentru intrarea în patrimoniul firmei a unor mijloace de producţie fixefie prin
achiziţie, fie prin construirea lor propriu-zisă.
Răspuns: Adevărat
10. În ţările dezvoltate, fondurile de pensii şi societăţile de asigurări au un rol
important în sistemul financiar. Cu toate acestea, există diferenţe notabile între diverse ţări,
izvorâte din particularităţile sistemelor financiare atât în ceea ce priveşte rolul băncilor şi
pieţelor de capital, cât şi reglementările în materie. (Adevărat)
ALEGERE
1. ..................... oferă posibilitatea efectuării unor investiţii care pot fi chiar de
dimensiuni reduse (mai
mici decât suma necesară constituirii unui depozit bancar).
a) Fondurile mutuale
b) Fondurile hedge
c) Fondurile de administrare a averii statului
Răspuns: a
2. Rolul alocativ al bugetului decurge din faptul că:

a) în mod tradiţional, statul îşi asumă sarcina finanţării serviciilor publice
b) prin buget are loc redistribuirea fondurilor financiare publice, pe de o parte prin
intermediul impozitelor şi taxelor şi, pe de altă parte, prin intermediul cheltuierilor
publice
c) autorităţile publice au posibilitatea de a acţiona asupra economiei, stimulând sau
frânând anumite activităţi, cu ajutorul veniturilor, cheltuielilor şi soldului bugetar
d) nici una dintre afirmaţii nu este adevărată cu privire la rolul alocativ al bugetului
de stat
e) toate afirmaţiile sunt adevărate cu privire la rolul alocativ al bugetului de stat
Răspuns corect: a)
3. Structura cheltuielilor publice poate fi abordată corespunzător mai multor criterii
de clasificare şi anume:
a) administrativ; economic; funcţional; financiar; după rolul lor în procesul
reproducţiei sociale; gruparea folosită de organismele ONU
b) administrativ; economic; funcţional; financiar; după rolul lor în procesul
reproducţiei sociale; trăsături de formă şi fond
c) administrativ; economic; funcţional; financiar; după cota aplicată; gruparea
folosită de organismele ONU
d) toate enunţurile sunt corecte
e) nici unul dintre enunţuri nu este corect
Răspuns corect: a)
4. Din punctul de vedere al conţinutului economic, resursele financiare se împart
în:
a) prelevări cu caracter obligatoriu (impozite, taxe, contribuţii)
b) resurse de trezorerie
c) împrumuturi publice
d) emisiune monetară fără acoperire
e) toate enunţurile sunt adevărate
Răspuns: e)
5. Dintre următoarele enunţuri, selectaţi trăsăturile creditului public:

A) caracter contractual, presupune o contraprestaţie (dobânda, câştigul), este
rambursabil
B) caracter obligatoriu, nu presupune o contraprestaţie, nu este rambursabil
C) vizează persoanele fizice şi juridice, presupune o contraprestaţie, nu este
rambursabil
D) se contractează pentru necesităţi de trezorerie sau pentru echilibrarea bugetuluui
E) nici unul dintre enunţuri nu este adevarat
a) A+B+C+D
b) A+C+D
c) E
d) A+B
e) B+D
Răspuns corect: b)
6. Resursele atrase de băncile comerciale de la clientela nebancară îmbracă, în
principal, forma:
a) creditelor primite de la banca centrala
b) depozitelor
c) titlurilor de stat
Răspuns: b
7. Care din următoarele elemente nu reprezintă o componentă a banilor primari sau
bazei monetare:
a) numerarul
b) depozitele pe care băncile comerciale le constituie la banca centrală sub forma
rezervelor minime obligatorii.
c) disponibilităţile la vedere din conturile deschise la băncile comerciale.
Răspuns: c
8. În montarea unui împrumut obligatar, emitenţii apelează la serviciile unei

.............. care, pe lângă consultanţa oferită în ceea ce priveşte emisiunea obligatară,
subscrie şi vinde titlurile financiare emise.
a) bănci comerciale
b) bănci de investiţii
c) societăţi de asigurări.
Răspuns: b
9. La nivel macroeconomic, politica de investiţii se regăseşte în:
a) politica cheltuielilor publice, în politica fiscală, în politica monetară
b) în politica fiscală, în politica monetară, în politica de marketing
c) politica cheltuielilor publice, politica demografică
d) politica cheltuielilor publice, în politica fiscală, în politica de marketing
e) nici una dintre politicile enumerate
Răspuns corect: a)
10. ..........................sunt intermediari financiari care atrag fonduri sub forma
primelor de asigurare încasate de la asiguraţi pentru plata unor despăgubiri în cazul
producerii anumitor evenimente sau la expirarea unei perioade de timp.
1. Societăţile de asigurări
2. Societăţile de leasing
3. Fondurile de pensii
Răspuns: a
EXEMPLE DE PROBLEME DE REZOLVAT:
1. Pe baza urmatoarelor date:
- mld um -
Indicatori \ anii 2014 2016
- subventii 8 400 9 850
- PIB 209 800 398 870
Sa se calculeze:
A) modificarea absoluta nominala a cheltuielilor curente in anul 2016 fata de 2014;
B) ponderea cheltuielilor de capital in total cheltuieli publice in anul 2016;
C) elasticitatea cheltuielilor publice totale in raport cu PIB.

- mil um -
- cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat (an curent) 246 100
- transferuri intre bugetul central si bugetele locale (an curent) 19 300
- PIB in anul anterior 2 498 000
- cheltuielile bugetului public national in anul anterior 912 580
- numar locuitori in anul curent 24 mil loc
- numar locuitori in anul anterior 22 mil loc
Sa se calculeze:
A) ponderea cheltuielilor bugetului public national in PIB;
B) modificarea absoluta a cheltuielilor bugetului public national ce revin in medie pe un locuitor,
in anul curent fata dea anul anterior;
C) coeficientul de devansare a cresterii cheltuielilor bugetului public national fata de cresterea PIB.

- impozit pe profit……………………………..…...........327 880 mld um
- accize………………………………………….............198 640 mld um
- impozit pe venitul global……………………..........….578 380 mld um
- TVA…………………………………………..…...........452 890 mld um
- venituri din capital……………………………...........….68 830 mld um
- taxe vamale…………………………………........…....168 490 mld um
- venituri nefiscale……………………………..............…93 470 mld um
- alte impozite directe………………………….......….....86 990 mld um
- alte impozite indirecte……………………...........…....111 450 mld um
- PIB in perioada curenta………………………..........5 128 750 mld um
- venituri din capital in perioada anterioara……..….........35 500 mld um
- venituri publice totale in perioada anterioara….........2 028 840 mld um
- PIB in perioada anterioara…………………..........….4 870 500 mld um
- impozite indirecte in perioada anterioara……......…....875 340 mld um
Sa se calculeze:
A) ponderea impozitelor directe in cadrul veniturilor fiscale
B) modificarea absoluta a ponderii veniturilor din capital in total venituri, in perioada curenta fata
de perioada anterioara
C) elasticitatea impozitelor indirecte fata de PIB
4. Se dau urmatoarele date ipotetice referitoare la bugetul de stat al Romaniei:

-mld um-
Impozite directe (an curent) 525 330
Accize (an curent) 95 200
TVA (an curent) 117 850
Alte impozite indirecte (an curent) 725 200
Venituri nefiscale (an curent) 185 730
Venituri fiscale (an anterior) 1 110 490
Venituri curente (an anterior) 1 475 200
PIB (an curent) 4 970 200
PIB (an anterior) 4 750 600
Sa se calculeze :
A) modificarea absoluta a ratei fiscalitatii in anul curent fata de anul anterior
B) modificarea absoluta nominala a veniturilor curente (in anul curent) fata de veniturile
curente ale peroadei anterioare
C) ponderea impozitelor indirecte ale anului curent in PIB-ul aceluiasi an
TEMATICA EXAMENULUI LA DISCIPLINA FINANŢE
1. Finanţele: concept, sferă de cuprindere
2. Bgetul public: structura BCG, bugetul de stat, principiile bugetare, metode şi zehnici de
cuantificare a indicatorilor bugetari, procesul bugetar
3. Continutul şi clasificarea cheltuielilor publice, factori şi consecinţe ale creşterii
cheltuielilor publice, indicatori de analiză a cheltuielilor publice
4. Sistemul veniturilor publice: prelevările obligatorii, tipuri de prelevări fiscale, principiile
impunerii, principalele impozite directe şi indirecte, caracteristicile impozitelor directe şi indirecte
5. Creditul public: elementele tehnice ale creditului public, operaţiuni legate de creditul
public, deficitul bugetar
6. Sistemul bancar: rolul şi funcţiile băncii centrale, rolul şi tipologia băncilor comerciale,
sistemul bancar românesc tradiţional şi paralel, operaţiuni ale băncilor comerciale, riscurile în
activitatea bancară
7. Moneda şi sistemul monetar, funcţiile monedei, sistemul monetar naţional şi internaţional,
masa monetară, cererea şi oferta de monedă, instrumnete de plata şi credit, piaţa monetară
8. Piaţa de capital: rol, caracteristici, structură, acţiunile, obligaţiunile, Bursa de Valori
9. Politica de investiţii, resursele de finanţare a investiţiilor, amortizarea, activele circulante
10. Societăţile de asigurări, tipuri de asigurări, reasigurarea, sectorul asigurărilor în România
FINANTELE INTREPRINDERII
MULTIPLE CHOICE
1. Functia de crestere a rentabilitatii produselor proprii pe baza analizei costurilor este indeplinita de:
a. compartimentul de control financiar intern;
b. compartimentul de previziune financiara;
c. compartimentul preturi si tarife;
d. conducerea executiva a intreprinderii;
e. compartimentul de analiza economico-financiara.
ANS: B PTS: 1
2. Cand nevoia de fond de rulment este constanta, cash-flow-ul este egal cu:
a. rezultatul exercitiului;
b. fondul de rulment si amortizarile cumulate;
c. trezoreria neta;
d. variatia activelor circulante (inclusiv cele de trezorerie);
e. profiturile nete reinvestite si amortizarile cumulate.
ANS: D PTS: 1
3. Analiza rentabilitatii produselor proprii pe baza calculului costurilor este realizata de:
a. compartimentul de marketing;
b. compartimentul de aprovizionare;
c. compartimentul de preturi si tarife;
d. echipa manageriala;
e. compartimentul de desfacere.
ANS: E PTS: 1
4. Situatia neta poate fi redata prin notiuni echivalente, cum ar fi:

A) capitaluri proprii;
B) fond de rulment;
C) activ circulant net;
D) activ net contabil;
E) activ circulant.
Alegeti varianta corecta de raspuns:

a. B+D
b. A+C
c. A+D
d. D+E
e. B+E
ANS: C PTS: 1
5. Intreprinderea inregistreaza un venit intr-una din urmatoarele situatii

A) vanzarea de produse finite cu incasare peste 60 zile;
B) vanzarea de marfuri cu incasare imediata;
C) aportul actionarilor la cresterea capitalului social (in numerar);
D) aportul actionarilor la cresterea capitalului social (in natura);
E) incasarea unei creante la scadenta (30 de zile de la vanzarea produselor finite).

a. A+B
b. B+C+E
c. B+C
d. A+B+E
e. C+D
ANS: D PTS: 1
6. Intr-o intreprindere, rolul finantelor se manifesta, in principal, la nivelul:

a. consumului resurselor banesti;
b. repartitiei resurselor de care dispune intreprinderea;
c. productiei de bunuri si servicii;
d. circulatiei resurselor la nivelul intreprinderii;
e. managementului financiar-contabil.
ANS: B PTS: 1
7. Regula indatorarii maxime prevede:

A) datoriile pe termen lung = capitalurile proprii;
B) datoriile pe termen lung = datoriile pe termen scurt;
C) datoriile pe termen lung + datoriile pe termen scurt = capitalurile proprii;
D) datoriile pe termen scurt = activele circulante;
E) datoriile pe termen lung = autofinantarea medie pe trei ani.

a. A+D
b. A+E
c. C+E
d. B+E
e. C+D
ANS: B PTS: 1
8. Activele financiare sunt necesare pentru:

a. procurarea activelor reale si angajarea capitalului uman;
b. producerea de bunuri si servicii;
c. vanzarea de bunuri si servicii;
d. plata salariilor si a furnizorilor de materii prime si materiale;
e. procurarea de resurse materiale necesare desfasurarii activitatii.
ANS: A PTS: 1
9. Pe baza analizei patrimoniale, o intreprindere este solvabila daca indeplineste urmatoarele conditii:
A) capitalurile proprii = capitalurile imprumutate;
C) activul imobilizat > datoriile pe termen scurt;
D) activul imobilizat = capitalurile permanente;
E) activul circulant = datoriile de exploatare.

a. A+B
b. B+C
c. A+D
d. B+E
e. D+E
ANS: E PTS: 1
10. La calculul capitalurilor proprii se foloseste formula:
a. rezerve ± rezultat curent ± rezultat reportat – datorii pe termen lung;
b. capital social + prime de capital ± rezerve din reevaluare + rezerve ± rezultat reportat ±
rezultatul exercitiului – repartizarea profitului;
c. prime privind rambursarea obligatiunilor + prime de capital ± rezerve din reevaluare ±
rezerve ± rezultatul reportat ± rezultatul exercitiului – repartizarea profitului;
d. capital propriu ± rezultat reportat ± rezultatul exercitiului + alte fonduri – imprumuturi pe
termen lung;
e. imobilizari + rezerve ± rezultatul reportat ± rezultatul exercitiului + alte fonduri -
imprumuturi pe termen lung.
ANS: B PTS: 1
11. Intreprinderea va inregistra o cheltuiala in urmatoarele situatii:

A) primirea facturii de energie electrica cu scadenta peste 7 zile;
B) plata facturii de telefon in ziua scadentei;
C) constituirea unui provizion pentru cheltuieli ce vor fi suportate in exercitiul financiar urmator;
D) diminuarea unui provizion pentru deprecierea creantelor, constituit in exercitiul financiar anterior;
E) incasarea unei creante pentru care fusese constituit un provizion.

a. A+D
b. B+E
c. A+C
d. B+C
e. D+E
ANS: C PTS: 1
12. Responsabilitatea deciziilor privind modalitatea de finantare a activelor unei intreprinderi apartine:
a. compartimentului financiar – contabil;
b. directorului tehnic;
c. managementului societatii;
d. actionarilor sau asociatilor;
e. conducerii sindicatului salariatilor din intreprindere.
ANS: C PTS: 1
13. In care din urmatoarele situatii, intreprinderea va inregistra un venit:


a. A+B;
b. B+C+E;
c. B+C;
d. A+B+E;
e. C+D.
ANS: D PTS: 1
14. Coerenta unui sistem bugetar se asigura prin respectarea urmatoarelor principii de elaborare si functionare a
acestuia:
A) principiul suprapunerii sistemului bugetar pe sistemul de autoritate din intreprindere;
B) principiul mentinerii solidaritatii intre departamente si al concordantei cu politica generala a
intreprinderii;
C) principiul totalitatii;
D) principiul supletei;
E) principiul cuplarii cu politica de personal.

a. A+C
b. A+B+C
c. A+C+D
d. B+C+D
e. A+B+C+D+E
ANS: E PTS: 1
15. Decizia de finantare:

a. sta la baza alegerii intre sursele proprii de capital si cele imprumutate;
b. se ia de catre managerul compartimentului financiar-contabil;
c. are drept scop finantarea ciclului de exploatare;
d. se ia pentru a diminua subventiile;
e. se face in orice moment al exploatarii.
ANS: A PTS: 1
16. Ciclul de elaborare a bugetelor cuprinde urmatoarele faze:

A) realizarea de studii pregatitoare privind piata factorilor de productie si piata de desfacere;
B) elaborarea de prebugete;
C) identificarea obiectivelor intreprinderii pentru anul de plan, obiective ce decurg din planul general
strategic intocmit pe o perioada de 3-5 ani;
D) stabilirea politicii firmei;
E) intocmirea si aprobarea bugetelor

a. A+B+C+D
b. B+C+D+E
c. C+D+E
d. A+B+C+E
e. A+C+D+E
ANS: D PTS: 1
17. Obiectivul gestiunii financiare pe termen scurt este:

a. asigurarea cantitatii optime de stocuri necesare desfasurarii normale a activitatii;
b. asigurarea echilibrului intre trezorerie si capitalurile proprii;
c. asigurarea echilibrului intre activele circulante (inclusiv cele de trezorerie) si sursele de
finantare a acestora;
d. obtinerea echilibrului intre fondul de rulment si nevoia de fond de rulment;
e. fluidizarea resurselor financiare pe termen scurt ale intreprinderii.
ANS: C PTS: 1
18. In care dintre urmatoarele situatii, intreprinderea va inregistra o cheltuiala:
A) primirea facturii de energie electrica scadenta peste 7 zile;

B) plata facturii de energie electrica in ziua scadentei;
C) constituirea unui provizion pentru cheltuieli ce vor fi suportate in exercitiul financiar urmator;
D) diminuarea unui provizion pentru deprecierea creantelor, constituit in exercitiul financiar anterior;
E) incasarea unei creante pentru care fusese constituit un provizion in exercitiul financiar precedent.

a. A+D
b. B+E
c. A+C
d. B+C
e. D+E
ANS: C PTS: 1
19. Sunt bugete cu caracter restrictiv:
A) bugetul productiei;
B) bugetul de trezorerie:
C) bugetul investitiilor;
D) bugetul administratiei;
E) bugetul vanzarilor.

a. A+B
b. B+C+D
c. B+E
d. C+D
e. A+B+C
ANS: D PTS: 1
20. Costul capitalului este influentat de :
A) costul capitalurilor proprii;

B) rentabilitatea financiara;
C) marimea datoriilor;
D) rata dobanzii;
E) nivelul fiscalitatii.

a. A+B+C+D+E
b. A
c. B+C
d. A+B+C+D
e. B+C+D+E
ANS: C PTS: 1
21. Excedentul brut al exploatarii (EBE) este indicatorul care exprima:

a. acumularea bruta din activitatea de exploatare (inclusiv amortizarile si provizioanele);
b. totalitatea amortizarilor si provizioanelor din activitatea de exploatare;
c. capacitatea de autofinantare a intreprinderii;
d. profitul din exploatare;
e. pierdere inregistrata.
ANS: A PTS: 1

b. se ia de catre contabilul sef;
d. este luata de catre administratorul firmei;
ANS: A PTS: 1
23. Deciziile de investitii, finantare si repartizare a profitului la nivelul intreprinderii au la baza metodele si tehnicile
de executie oferite de:
a. analiza economico-financiara;
b. evaluarea intreprinderii;
c. gestiunea financiara;
d. managementul informational;
e. bugetarea activitatii economice a intreprinderii.
ANS: C PTS: 1
24. Excedentul brut al exploatarii (EBE) este un indicator care exprima:

b. acumularea neta de amortizari si provizioane din activitatea de exploatare;
e. profitul din exploatare inainte de dobanzi si impozit.
ANS: A PTS: 1
25. Fazele ciclului de elaborare a bugetelor sunt:
A) realizarea de studii pregatitoare privind piata factorilor de productie si piata de desfacere;

C) identificarea obiectivelor intreprinderii pentru anul de plan, obiective ce decurg din planul general
strategic intocmit pe o perioada de 3-5 ani;
D) stabilirea politicii generale a intreprinderii;
E) intocmirea si aprobarea bugetelor.

a. A+B+C+D;
b. B+C+D+E;
c. C+D+E;
d. A+B+C+E;
e. A+C+D+E.
ANS: D PTS: 1
26. Amortizarea si provizioanele sunt cheltuieli calculate care:

a. se au in vedere la plata dividendelor;
b. se exonereaza de la plata impozitului pe profit;
c. nu influenteaza capacitatea de autofinantare;
d. se investesc in imobilizari;
e. se folosesc pentru ciclul de exploatare.
ANS: A PTS: 1
27. In activitatea economica activele financiare sunt utilizate pentru:

b. producerea de imobilizari;
c. comercializarea de bunuri si servicii;
d. plata furnizorilor de materii prime si materiale;
e. achizitia de materiale necesare desfasurarii activitatii.
ANS: A PTS: 1
28. Situatia neta negativa apare atunci cand:

a. capitalurile proprii sunt mai mari decat capitalurile imprumutate;
b. capitalurile imprumutate sunt mai mari decat capitalurile proprii;
c. capitalurile proprii sunt mai mici decat zero;
d. capitalurile proprii sunt mai mici decat datoriile pe termen lung;
e. activul este mai mic decat pasivul.
ANS: B PTS: 1

D) rata dobanzilor;
a. A+B+C+D+E;
b. A
c. B+C
d. A+B+C+D
e. B+C+E+D
ANS: D PTS: 1
30. Capitalurile proprii se pot calcula dupa formula:

a. capital social + rezerve ± rezultat curent ± rezultat reportat – datorii pe termen lung;
c. capital social + prime privind rambursarea obligatiunilor + prime de capital ± rezerve din
reevaluare ± rezerve ± rezultatul reportat ± rezultatul exercitiului – repartizarea profitului;
d. rezerve ± rezultat reportat ± rezultatul exercitiului + alte fonduri – imprumuturi pe termen
lung;
e. active pe termen lung + rezerve ± rezultatul reportat ± rezultatul exercitiului + alte fonduri
- imprumuturi pe termen lung
ANS: B PTS: 1
31. Capacitatea de autofinantare calculata prin metoda deductiva este data de relatia:
a. EBE + venituri financiare si exceptionale incasabile – cheltuieli financiare si exceptionale
platibile – impozitul pe profit;
b. rezultatul net + cheltuieli calculate – venituri calculate;
c. rezultatul brut – cheltuielile cu amortizarea;
d. venituri de exploatare + venituri financiare – cheltuieli de exploatare – cheltuieli
financiare;
e. venituri incasabile si calculate – cheltuieli platibile si calculate.
ANS: A PTS: 1
32. Stabiliti varianta corecta:
A) bugetele imperative impun realizarea si chiar depasirea previziunilor bugetare;

B) sistemul planificarii financiare cuprinde urmatoarele tipuri de bugete: bugete de orientare generala si
bugete anuale;
C) bugetul pilot reprezinta de fapt proiectul de buget rezultat in urma testarii diferitelor scenarii si
negocierii lor intre diferitele compartimente si cu conducerea intreprinderii;
D) bugetele specifice sunt bugete de orientare generala;
E) estimarea situatiei patrimoniale si monetare se realizeaza prin elaborarea bilantului previzional,
contului de profit si pierdere previzional si bugetului de trezorerie

a. E
b. A+B
c. C
d. A+E
e. C+D
ANS: A PTS: 1
33. Rentabilitatea financiara este influentata favorabil de catre indatorare daca:

a. rata rentabilitatii economice < rata de rotatie a capitalurilor;
b. rata rentabilitatii economice > rata dobanzii;
c. rata rentabilitatii economice = rata dobanzii;
d. rata rentabilitatii financiare = rata rentabilitatii economice;
e. rata rentabilitatii economice < rata dobanzii.
ANS: B PTS: 1
34. Tehnicile pe care se bazeaza previziunea vanzarilor sunt:
A) tehnici calitative de analiza si previziune;

B) tehnici calitative de interpolare;
C) tehnici cantitative de interpolare;
D) tehnici cantitative de extrapolare;
E) tehnica defalcarii trimestriale si lunare.

a. C+D
b. A+D
c. D+E
d. A+E
e. B+C
ANS: B PTS: 1
35. Functia de finantare se refera la:

a. volumul, structura si modificarile care au loc in cadrul capitalurilor proprii;
b. volumul, structura si modificarile care au loc in cadrul capitalurilor imprumutate;
c. volumul, structura si modificarile care au loc in cadrul capitalurilor proprii si imprumutate;
d. modificarile din cadrul capitalurilor proprii si activelor pe termen lung;
e. volumul si structura activelor circulante si de trezorerie.
ANS: C PTS: 1
36. Valoarea adaugata se calculeaza astfel:

a. productia exercitiului – consumul de la terti – impozitul pe profit;
b. productia stocata + productia imobilizata – marja (adaosul) comercial (a);
c. productia exercitiului – marja comerciala – consumul de la terti;
d. EBE + alte venituri din exploatare – alte cheltuieli de exploatare;
e. productia stocata + productia vanduta + productia imobilizata + adaosul comercial –
consumul de la terti.
ANS: E PTS: 1
37. Previziunea vanzarilor se realizeaza pe baza urmatoarelor tehnici:
A) tehnici cantitative de extrapolare;

D) tehnici calitative de analiza si previziune;
E) tehnica defalcarii pe perioade de timp trimestriale si lunare, pe familii de produse si/sau grupe de
beneficiari

a. C+D
b. A+D
c. D+E
d. A+E
e. B+C
ANS: B PTS: 1
38. Leasing-ul reprezinta:

a. adaptare a pietei de capital la capacitatea limitata de finantare a investitiilor
b. forma moderna de decontare a investitiilor
c. modalitate de diminuare a fiscalitatii
d. vanzare-cumparare in cote
e. sporire a capacitatii de autofinantare
ANS: A PTS: 1
39. Deciziile privind finantarea activelor unei intreprinderi apartin:

a. contabilului sef;
b. directorului economic;
d. investitorilor directi;
e. sindicatului salariatilor din intreprindere.
ANS: C PTS: 1
40. Conform IAS 7 “Situatiile fluxurilor de numerar”, pot fi incluse in cadrul activitatii de investitii:
A) achizitia unui teren ce urmeaza a fi folosit pentru construirea unei noi cladiri administrative;
B) vanzarea unei linii de productie folosite timp de zece ani;
C) cumpararea de stocuri de materii prime pentru a asigura nevoile pe parcursul unui intreg an de
activitate;
D) vanzarea unor actiuni detinute in cadrul unei societati comerciale in afara grupului (care nu au fost
considerate echivalente de numerar);
E) achizitia unor materii prime mult mai bune din punct de vedere calitativ decat cele folosite anterior,
recent aparute pe piata;
F) semnarea unui contract pe termen lung cu un client
a. A+C+E
b. A+B+D
c. C+E+F
d. A+C
e. B+D
ANS: B PTS: 1
A) EBE + venituri financiare si exceptionale incasabile – cheltuieli financiare si exceptionale platibile –

impozitul pe profit;
B) rezultatul total + cheltuieli calculate – venituri calculate;
C) rezultatul brut – cheltuielile cu amortizarea;
D) venituri in afara exploatarii + venituri financiare – cheltuieli de exploatare – cheltuieli financiare;
E) totalitatea veniturilor incasate – cheltuieli platibile si calculate
a. A
b. A+D+E
c. B+C
d. C+D+E
e. C+D
ANS: A PTS: 1
42. Urmatoarele activitati pot fi incluse in cadrul activitatii de investitii, conform IAS 7 ,,Situatiile fluxurilor de
numerar”:
A) achizitia unui teren ce urmeaza a fi folosit pentru construirea unei noi cladiri administrative;
C) cumpararea de stocuri de materii prime pentru a asigura nevoile pe parcursul unui intreg an de
activitate;
D) vanzarea unor actiuni detinute in cadrul unei societati comerciale in afara grupului (care nu au fost
considerate echivalente de numerar);
E) achizitia unor materii prime mult mai bune din punct de vedere calitativ decat cele folosite anterior,
recent aparute pe piata

a. A+C+E
b. A+B+D
c. C+E
d. A+C
e. B+D
ANS: C PTS: 1
43. Marja asupra cheltuielilor variabile este:
A) diferenta dintre cifra de afaceri si cheltuielile directe;

B) suma dintre cheltuielile variabile si profitul net;
C) diferenta dintre cifra de afaceri si cheltuielile variabile;
D) diferenta dintre profit si cheltuielile variabile;
E) suma dintre profitul net si cheltuielile fixe.
a. A+E
b. B+C
c. C
d. C+E
e. B
ANS: D PTS: 1
44. Sunt bugete derivate din bugetul productiei:
A) bugetul manoperei directe;

B) bugetul amortizarii;
C) bugetul materialelor consumate;
D) bugetul cheltuielilor generale de productie;
E) bugetul investitiilor

a. B+C+E
b. A+C+D
c. A+B+C+D
d. A+C+E
e. C+D+E
ANS: E PTS: 1
45. In cadrul leasing-ului se asigura:

a. o forma speciala de inchiriere a bunurilor imobiliare (mobiliare)
b. o finantare a noilor imobilizari
c. o amortizare lineara a bunurilor
d. avantaje numai pentru utilizator
e. avantaje numai pentru locator
ANS: A PTS: 1
46. Din bugetul productiei sunt derivate urmatoarele bugete:
A) bugetul cheltuielilor generale de productie

B) bugetul materialelor consumate
C) bugetul manoperei directe
D) bugetul amortizarii;

a. B+C+E
b. A+B+C
c. A+B+C+D
d. A+C+E
e. C+D+E
ANS: B PTS: 1
47. Finantele sunt:

a. relatii economice in general;
b. relatii economice in expresie baneasca;
c. relatii de productie si monetare;
d. fondurile banesti;
e. capitalurile intreprinderii.
ANS: B PTS: 1
48. Universul firmei este format din cel:

a. social;
b. social si economic;
c. economic, financiar, social si statul;
d. financiar;
e. statul.
ANS: C PTS: 1
49. Functiile finantelor intreprinderii sunt:

a. de repartitie;
b. de redistribuire;
c. de control;
d. de repartitie si control;
e. de creditare.
ANS: D PTS: 1
50. Obiectivul major al intreprinderii este:

a. obtinerea de valoare;
b. obtinerea de profit;
c. obtinerea de produse;
d. obtinerea de servicii;
e. maximizarea profitului.
ANS: E PTS: 1
51. Capitalul intreprinderii cuprinde:

a. ansamblul de bunuri sau „active”;
b. sumele de bani disponibili;
c. totalitatea actiunilor cumparate;
d. totalitatea actiunilor detinute;
e. totalitatea obligatiunilor vandute.
ANS: A PTS: 1
52. Fluxurile sunt:

a. financiare si reale;
b. materiale si monetare;
c. fixe si circulante;
d. materiale si nemateriale;
e. totalitatea intrarilor materiale.
ANS: A PTS: 1
53. Ciclul de exploatare are ca obiectiv:

a. sporirea stocului de materii prime;
c. cresterea cifrei de afaceri;
d. cresterea stocului de produse finite;
e. cresterea cifrei de productie.
ANS: B PTS: 1
54. Nu sunt incluse in categoria activelor:

a. activele fizice durabile;
b. activele fizice consumabile;
c. activele financiare pe termen scurt;
d. activele financiare pe termen lung;
e. datoriile fata de creditori.
ANS: E PTS: 1
55. Activele imobilizate sunt:

a. bunurile corporale;
b. bunurile necorporale;
c. terenurile si cladirile;
d. masinile si instalatiile;
e. bunurile de orice natura, mobile sau imobile, corporale sau necorporale necesare
activitatii.
ANS: E PTS: 1
56. Amortizarea este:

a. inlocuirea activelor imobilizate;
b. innoirea instalatiilor;
c. un proces financiar de recuperare treptata a valorii activelor imobilizate;
d. cesionarea activelor imobilizate;
e. casarea activelor corporale.
ANS: C PTS: 1
57. Activele circulante sunt:

a. materiile prime;
b. materialele auxiliare;
c. apa, energia si gazul metan;
d. stocurile de produse finite;
e. stocurile, creantele, disponibilitatile si plasamentele.
ANS: E PTS: 1
58. Fondul de rulment se calculeaza:

a. capitalul permanent – active imobilizate sau active circulante – resurse de
trezorerie;
b. activ – pasiv;
c. active imobilizate – active circulante;
d. capital permanent – capital propriu;
e. datorii – creante.
ANS: A PTS: 1
59. Preturile de vanzare cuprind:

a. costul total al materiilor prime;
b. costul fortei de munca;
c. costul capitalului;
d. costuri fixe si variabile;
e. costul, profitul si TVA
ANS: D PTS: 1
60. Determinarea profitului se realizeaza ca:

a. diferenta dintre venituri si cheltuieli;
b. suma a tuturor veniturilor;
c. suma a incasarilor;
d. cifra de afaceri – TVA;
e. suma de valoare adaugata.
ANS: A PTS: 1
61. Rata profitului se calculeaza ca:

a. raportul dintre profitul net si cifra de afaceri;
b. diferenta dintre venituri si cheltuieli;
c. suma de valoare adaugata;
d. diferenta dintre costuri fixe si variabile;
e. suma a incasarilor.
ANS: A PTS: 1
62. Profitul net se repartizeaza:

a. salariatilor;
b. patronilor si statului;
c. tuturor actionarilor;
d. pentru rezerve legale si statutare, cresterea capitalului si ca dividende;
e. pentru cresterea bugetului statului.
ANS: D PTS: 1
63. Capitalul permanent cuprinde:

a. totalitatea resurselor;
b. totalitatea activelor;
c. capitalul propriu si datoriile pe termen lung;
d. totalitatea imobilizarilor;
e. totalitatea pasivelor.
ANS: C PTS: 1
64. Marja comerciala:

a. se calculeaza la toate intreprinderile;
b. se realizeaza in productie;
c. este componenta a TVA;
d. este diferenta dintre vanzarile de marfuri si costul acestora;
e. este suma a valorii adaugate.
ANS: D PTS: 1
65. Valoarea adaugata:

a. se realizeaza in sfera productiei de bunuri si servicii;
b. este mai mica decat profitul;
c. include si marja comerciala;
d. nu este relevanta pentru firme;
e. este mai mica decat PIB.
ANS: A PTS: 1
66. Efectul de levier financiar pozitiv al intreprinderii se produce cand:

a. rentabilitatea financiara este mai mare sau egala cu rentabilitatea economica;
b. rentabilitatea economica este superioara ratei costului mediu ponderat al
capitalului;
c. rentabilitatea economica este superioara ratei costului capitalului imprumutat;
d. rentabilitatea financiara este superioara ratei costului capitalului imprumutat;
e. rentabilitatea financiara este superioara ratei costului mediu ponderat al capitalului.
ANS: C PTS: 1
67. Capitalul real al intreprinderii isi gaseste reflectarea in:

a. bilant;
b. contul de profit si pierdere;
c. bugetul activitatii generale;
d. bugetul activitatii de trezorerie;
e. bugetul activitatii de investitii.
ANS: A PTS: 1
68. Capitalul real, dupa sursele de constituire prezinta urmatoarea structura:

a. capital social, rezerve, rezultate, fonduri proprii, active imobilizate, active
circulante;
b. rezerve, rezultate, fonduri proprii, credite pe termen mediu si lung, active
imobilizate, active circulante;
c. credite si datorii pe termen scurt, credite pe termen mediu si lung, rezerve,
rezultate, fonduri proprii, capital social;
d. credite si datorii pe termen scurt, credite pe termen mediu si lung, active
e. active imobilizate, active circulante.
ANS: C PTS: 1
69. Fondurile speciale se constituie in timpul anului si la sfarsitul anului din:

a. profitul brut;
b. profitul net;
c. amortisment;
d. rezultatul exceptional;
e. rezultatul financiar.
ANS: B PTS: 1
70. Printre fondurile speciale constituite in intreprindere regasim:

a. fondul de participare la profit;
b. fondul de protocol;
c. fondul de somaj;
d. fondul de rezerva;
e. fondul de amortisment.
ANS: A PTS: 1
71. Structura de finantare se stabileste ca raport intre:

a. capitalurile permanente si capitalurile imprumutate;
b. capitalul social si capitalurile imprumutate;
c. capitalurile imprumutate si capitalurile proprii;
d. capitalurile imprumutate si capitalul social;
e. capitalul social si creditele pe termen mediu si lung.
ANS: C PTS: 1
72. Capitalul total, dupa modul de folosinta prezinta urmatoarea structura:

circulante;
ANS: E PTS: 1
73. Activele imobilizate mai sunt cunoscute sub denumirea de:

a. resurse stabile;
b. imobilizari financiare;
c. utilizari durabile;
d. mijloace fixe;
e. elemente neamortizabile.
ANS: C PTS: 1
74. Plasamentele de capital pe termen scurt cuprind:

a. stocuri de active circulante, titluri de participare la capitalul altor intreprinderi,
creante si valori de incasat, disponibilitati banesti;
b. stocuri de active circulante, creante legate de participatiuni, titluri de plasament si
valori de incasat, disponibilitati banesti;
c. stocuri de active circulante, cheltuieli de constituire si inmatriculare, creante si
d. stocuri de active circulante, creante si titluri de plasament si valori de incasat,
disponibilitati banesti;
e. stocuri de active circulante, programele informatice, creante si valori realizabile in
termen scurt, disponibilitati banesti.
ANS: D PTS: 1
75. Fondul de rulment net reprezinta:

a. excedentul de trezorerie destinat finantarii investitiilor;
b. excedentul de capitaluri permanente destinat finantarii activelor circulante totale;
c. diferenta de capitaluri permanente ramase dupa finantarea activelor imobilizate
destinata finantarii activelor circulante cu caracter de permanenta;
d. excedentul de resurse stabile destinat finantarii nevoilor temporare de active
circulante;
e. diferenta neutilizata din plafonul de credite aprobat destinata finantarii nevoilor
temporare de active circulante.
ANS: C PTS: 1
76. Valoarea actualizata neta VAN se determina ca:

a. raport intre fluxurile de trezorerie viitoare actualizate si costul investitiei;
b. raport intre fluxurile de trezorerie viitoare actualizate si capitalul investit
actualizat;
c. suma a cash-flow - urilor anuale actualizate;
d. diferenta intre suma cash-flow - urilor anuale actualizate si capitalul investit
(valoarea investitiei);
e. diferenta intre suma cash-flow - urilor anuale actualizate si valoarea investitiei
actualizate la finele intervalului de exploatare a investitiei.
ANS: D PTS: 1
77. Conform criteriului RIR, aceasta trebuie sa fie:

a. superioara ratei inflatiei;
b. inferioara ratei inflatiei;
c. superioara ratei de actualizare;
d. superioara ratei medii a dobanzii pe piata financiara;
e. inferioara ratei de actualizare.
ANS: C PTS: 1
78. Calculul ratei interne de rentabilitate (RIR) presupune:

a. rezolvarea directa a polinomului de gradul n (n = durata prevazuta de exploatare a
investitiei);
b. aproximari succesive si folosirea interpolarii liniare;
c. extragerea directa a rezultatului din tabele matematice;
d. calculul functiei normale a lui Gauss;
e. reprezentarea grafica a densitatii de repartitie.
ANS: B PTS: 1
79. Obiectivul central al investitiilor este de a:

a. plasa fondurile la banca;
b. atrage cat mai multe resurse;
c. plasa anumite fonduri cat mai rentabil posibil;
d. face imprumuturile cat mai atractive;
e. avea la baza un studiu de fezabilitate.
ANS: C PTS: 1
80. In conditiile unui mediu probabilistic adoptarea deciziei de investitii presupune parcurgerea unui numar
de:
a. doua etape;
b. trei etape;
c. cinci etape;
d. patru etape;
e. sase etape.
ANS: B PTS: 1
81. In situatia in care pentru doua sau mai multe proiecte de investitii exista valori diferite ale sperantei
matematice se opteaza pentru proiectul cu speranta matematica:
a. care tinde la zero;
b. cea mai mica;
c. egala cu zero;
d. supraunitara;
e. cea mai mare.
ANS: E PTS: 1
82. Cand pentru doua sau mai multe proiecte de investitii se obtine aceeasi speranta matematica, pentru a
se opta se procedeaza astfel:
a. se resping ambele proiecte;
b. se accepta ambele proiecte;
c. se va reprezenta grafic densitatea de repartitie si se opteaza pentru proiectul cu
intervalul cel mai larg de variatie;
d. se va reprezenta grafic densitatea de repartitie si se opteaza pentru proiectul cu
intervalul cel mai strans de variatie;
e. se calculeaza cash-flow - ul net actualizat pe unitate investita.
ANS: D PTS: 1
83. Coeficientul de variatie se determina ca raport intre:

a. abaterea medie patratica si speranta matematica;
b. dispersie si speranta matematica;
c. speranta matematica si ecartul tip;
d. speranta matematica si dispersie;
e. dispersie si ecartul tip.
ANS: A PTS: 1
84. Notiunea de amortizare este caracteristica:

a. numai unor elemente de activ;
b. numai unor elemente de pasiv;
c. atat unor elemente de activ cat si unor elemente de pasiv;
d. tuturor activelor intreprinderii;
e. tuturor pasivelor intreprinderii.
ANS: C PTS: 1
85. In practica financiara, in functie de reglementarea diferita, valoarea de amortizat poate fi:
a. valoarea contabila si valoarea initiala recunoscuta la dobandirea si punerea in
functiune a activului imobilizat;
b. valoarea contabila majorata cu valoarea reziduala estimata sau valoarea contabila
neta;
c. valoarea contabila majorata cu valoarea reparatiilor capitale sau valoarea contabila
neta;
d. valoarea contabila diminuata cu valoarea reziduala sau valoarea de intrare;
e. valoarea de intrare diminuata cu amortizarea calculata sau valoarea contabila neta.
ANS: A PTS: 1
86. In Romania duratele normale de functionare, stabilite in mod centralizat de guvern sunt:
a. orientative, agentii economici avand libertatea de a-si stabili durate de amortizat
mai mari sau mai mici;
b. obligatorii pentru agentii economici cu capital de stat sau majoritar de stat;
c. aprobate pe plaje de ani cuprinse intre o valoare minima si una maxima, existand
posibilitatea alegerii duratei normale de functionare cuprinsa intre aceste limite;
d. obligatorii, dar agentii economici avand posibilitatea sa le reduca oricand, fara
restrictie, daca se intrevede fenomenul de uzura morala;
e. obligatorii, dar in conditiile utilizarii amortizarii liniare.
ANS: C PTS: 1
87. In tara noastra activele imobilizate se amortizeaza astfel:

a. imobilizarile necorporale, cu exceptia fondului comercial, pe durata de utilizare,
dar nu mai mult de 5 ani;
b. mijloacele fixe, prin utilizarea unuia din urmatoarele regimuri: liniar, degresiv,
accelerat;
c. terenurile, prin amortizarea liniara;
d. imobilizarile financiare, prin amortizarea accelerata;
e. constructiile, prin sistemul progresiv, pe o durata de pana la 40 ani.
ANS: B PTS: 1
88. Cheltuielile de constituire si cheltuielile de cercetare - dezvoltare se amortizeaza intr-o perioada de:
a. cel mult 3 ani;
b. cel putin 5 ani;
c. cel mult 5 ani;
d. 5 ani;
e. cel putin 3 ani.
ANS: C PTS: 1
89. Brevetele, licentele, know-how - ul, marcile de fabrica si de comert subscrise ca aport sau achizitionate
se amortizeaza astfel:
a. in cel mult 3 ani;
b. in functie de durata de utilizare, care insa nu poate depasi 5 ani;
c. pe durata prevazuta pentru utilizarea lor de catre detinator;
d. in cel putin 5 ani;
e. in 5 ani.
ANS: C PTS: 1
90. Programele informatice create sau achizitionate se amortizeaza:

a. in functie de gradul de uzura fizica;
b. in functie de gradul de uzura morala;
c. in functie de durata probabila de utilizare, care insa nu poate depasi 5 ani;
d. in 5 ani;
e. pe durata prevazuta pentru utilizarea lor de catre detinator.
ANS: C PTS: 1
91. In ceea ce priveste terenurile, acestea:

a. se supun amortizarii conform regimului liniar;
b. se supun amortizarii conform regimului degresiv;
c. nu se supun amortizarii;
d. se supun amortizarii numai investitiile efectuate pe acestea dar in termen de 3 ani;
e. se supun amortizarii numai investitiile efectuate pe acestea dar in termen de 3 ani
ANS: C PTS: 1
92. Amortizarea anuala aferenta cladirilor si constructiilor speciale ale minelor, carierelor, exploatarilor de
minerale solide se determina:
a. ca amortizare liniara in functie de norma aferenta duratei de functionare din
catalog si valoarea contabila a cladirii;
b. in functie de norma degresiva de amortizare si valoarea contabila a neta cladirii;
c. in functie de norma de amortizare in lei/tona si cantitatea efectiva in tone extrasa
anual;
d. in functie de cantitatea exploatabila in anul programarii si norma de amortizare in
lei/tona;
e. conform regimului accelerat.
ANS: D PTS: 1
93. Stocul de materii prime luat in calculul nevoii de fond de rulment de exploatare se determina in functie
de:
a. consumul zilnic de materii prime in anul curent in preturi exclusiv TVA si
intervalul intre doua aprovizionari din anul de baza;
b. consumul zilnic de materii prime in anul curent in preturi inclusiv TVA si
c. consumul zilnic de materii prime in anul curent in preturi exclusiv TVA si durata
medie de stocare a materiilor prime din anul de baza;
d. consumul zilnic de materii prime in anul curent in preturi inclusiv TVA si durata
medie de stocare a materiilor prime din anul de baza;
e. productia exercitiului previzionata pentru anul curent exprimata in cost complet si
intervalul intre doua aprovizionari stabilit in contractele incheiate pentru anul
curent cu furnizorii.
ANS: C PTS: 1
94. Stocul de produse luat in calculul nevoii de fond de rulment de exploatare se determina in functie de:
a. productia zilnica vanduta prevazuta pentru anul curent si durata medie de stocare a
produselor finite in anul de baza;
b. productia zilnica a exercitiului in cost complet prevazuta pentru anul curent si
durata medie de stocare a produselor finite in anul de baza;
c. productia zilnica a exercitiului in cost complet prevazuta pentru anul curent si
frecventa vanzarilor din anul curent;
d. cifra de afaceri zilnica din anul curent si durata medie de stocare a produselor finite
in anul de baza;
e. cifra de afaceri zilnica din anul curent si frecventa vanzarilor din anul curent.
ANS: B PTS: 1
95. Care din urmatoarele tipuri de TVA este element de active de exploatare in calculul NFRE:
a. TVA de plata;
b. TVA deductibila;
c. TVA colectata;
d. TVA exigibila;
e. TVA deductibila si TVA colectata.
ANS: B PTS: 1
96. Care din urmatoarele tipuri de TVA este element de pasive de exploatare in calculul NFRE:
a. TVA de plata;
b. TVA deductibila;
c. TVA colectata;
d. TVA exigibila;
ANS: C PTS: 1
97. Nevoia de fond de rulment de exploatare ia in calcul:

a. plasamentele in stocuri si cheltuieli, pe de o parte, si pasivele de exploatare, pe de
alta parte;
b. activul economic si datoriile pe termen scurt;
c. activele de exploatare si pasivele de exploatare;
d. capitalurile permanente si activele imobilizate nete;
e. capitalurile permanente si activele circulante.
ANS: C PTS: 1
98. Lucrarile si serviciile prestate de terti sunt o componenta a:

a. costului marfurilor vandute;
b. soldului productiei stocate;
c. productiei imobilizate;
d. productiei exercitiului;
e. costului total al productiei exercitiului.
ANS: E PTS: 1
99. Rezultatul curent al exercitiului cuprinde:

a. rezultatul din exploatare si rezultatul financiar;
b. numai rezultatul activitatii de exploatare (curente);
c. rezultatul financiar si rezultatul extraordinar;
d. rezultatul din exploatare, financiar si extraordinar;
e. rezultatul al exercitiului curent exclusiv profituri nerepartizate din anii precedenti.
ANS: A PTS: 1
100. Pe baza bilantului lichiditate se calculeaza:

a. ratele lichiditatii si rata autonomiei financiare;
b. ratele de dezechilibru si ratele lichiditatii;
c. ratele de dezechilibru si ratele de rotatie;
d. ratele lichiditatii si ratele de rotatie;
e. rata autonomiei financiare si ratele de dezechilibru.
ANS: A PTS: 1
101. Bilantul lichiditatii este construit conform:
a. intereselor furnizorilor;
b. opticii creditorilor;
c. opticii personalului;
d. intereselor actionarilor;
e. opticii creditorilor si personalului.
ANS: B PTS: 1
102. Scopul analizei lichiditate este:

a. examinarea lichiditatii intreprinderii;
b. examinarea capacitatii de plata a intreprinderii;
c. examinarea gradului de indatorare a intreprinderii;
d. examinarea securitatii financiare a intreprinderii;
e. examinarea solvabilitatii intreprinderii.
ANS: E PTS: 1
103. Printre limitele analizei lichiditate regasim:

a. se plaseaza intr-o optica de continuitate a exploatarii;
b. pune in evidenta nivelul optim al trezoreriei;
c. nu pune in evidenta nivelul optim al fondului de rulment;
d. nu pune in evidenta gradul de indatorare a intreprinderii;
e. se plaseaza intr-o optica de fuziune a intreprinderii.
ANS: C PTS: 1
104. Bilantul functional situeaza intreprinderea intr-un context:

a. de lichiditate;
b. de continuitate a exploatarii;
c. de faliment;
d. de fuziune cu o alta intreprindere;
e. de absorbtie.
ANS: B PTS: 1
105. Trezoreria se stabileste ca:

a. diferenta intre nevoile de resurse antrenate de activitate si resursele avansate;
b. suma intre nevoile de resurse antrenate de activitate si resursele avansate;
c. diferenta intre resursele avansate si nevoile de resurse antrenate de activitate;
d. suma intre fondul de rulment si nevoia de fond de rulment;
e. diferenta intre nevoia de fond de rulment global si fondul de rulment net global.
ANS: C PTS: 1
106. Fondul de rulment net global se stabileste ca:

d. diferenta intre resursele stabile si utilizarile durabile;
e. diferenta intre nevoia de fond de rulment globala si trezorerie.
ANS: D PTS: 1
107. Echilibrul financiar este respectat atunci cand resursele stabile acopera:
a. imobilizarile nete si nevoia de fond de rulment de exploatare;
b. imobilizarile nete si fondul de rulment;
c. imobilizarile bute si nevoia de fond de rulment globala;
d. imobilizarile brute si nevoia de fond de rulment de exploatare;
e. imobilizarile brute si fondul de rulment.
ANS: D PTS: 1
108. Printre ratele de dezechilibru calculate pe baza bilantului functional regasim:

a. rata autonomiei financiare;
b. rata lichiditatii reduse;
c. rata lichiditatii imediate;
d. trezoreria in zile din cifra de afaceri;
e. nevoia de fond de rulment de exploatare in zile din cifra de afaceri.
ANS: D PTS: 1
109. Printre ratele de rotatie calculate pe baza bilantului functional regasim:

b. creditele bancare in zile din cifra de afaceri;
ANS: E PTS: 1
110. Printre ratele calculate pe baza bilantului lichiditatii regasim:

c. durata creditului comercial acordat clientilor;
ANS: A PTS: 1
111. Cheltuielile totale fundamentate in bugetul activitatii generale cuprind:

a. cheltuielile de exploatare, financiare si extraordinare;
b. cheltuielile de exploatare, financiare si extraordinare, impozitul pe profit minus
valoarea pierderilor din anul precedent;
c. cheltuielile de exploatare, financiare si extraordinare plus impozitul pe profit,
rezervele legale constituite anual pana la nivelul de 20 % din capitalul social si
pierderile de acoperit din anul precedent;
d. cheltuielile de exploatare, financiare si extraordinare plus impozitul pe profit si
valoarea eventualelor pierderi din anul precedent minus cota anuala a fondului de
rezerva;
e. cheltuielile totale fundamentate prin planul costurilor de productie.
ANS: A PTS: 1
112. Fluxul de numerar net, determinat in bugetul activitatii de trezorerie cuprinde:

a. fluxul de numerar din activitatea de baza, activitatea auxiliara si anexa;
b. fluxul de numerar din activitatea de exploatare, activitatea auxiliara si anexa;
c. fluxul de numerar din activitatea totala (la intern si la export);
d. fluxul de numerar din activitatea de exploatare, de investitii si financiara.
e. diferenta intre incasarile si platile totale.
ANS: D PTS: 1
113. Soldul imprumuturilor garantate de stat la sfarsitul anului, exprimat in valuta si in lei, se calculeaza
astfel:
a. sold la inceputul anului plus imprumuturi primite in cursul anului minus
rambursari in cursul anului;
b. imprumuturi primite minus rambursari in cursul anului;
c. imprumuturi angajate minus comisionul perceput la contractarea imprumutului
minus rambursari in cursul anului;
d. sold la inceputul anului plus imprumuturi primite in cursul anului minus
rambursarile, dobanzile, comisioanele si spezele bancare platite in cursul anului;
e. imprumuturi primite in cursul anului minus ratele scadente si dobanzile aferente
acestor imprumuturi.
ANS: D PTS: 1
114. Lichiditatea generala se determina ca raport intre:

a. activele circulante si datoriile curente;
b. trezorerie si datoriile pe termen scurt;
c. activele circulante minus stocurile si datoriile curente;
d. capitalul propriu si pasivul total;
e. capitalul strain si capitalul propriu.
ANS: A PTS: 1
115. Lichiditatea imediata se determina ca raport intre:

ANS: C PTS: 1
116. In sens restrans, gestiunea financiara presupune studiul deciziilor care pot fi:
a. decizii pe termen lung;
b. decizii strategice;
c. decizii tactice;
d. decizii pe termen mediu.
ANS: A PTS: 1
117. In sens larg gestiunea cuprinde mai multe etape:

a. previziunea si organizarea;
b. coordonarea si antrenarea;
c. informarea si decizia;
d. analiza si indrumarea;
ANS: C PTS: 1
118. Componentele de baza ale gestiunii financiare sunt:
a. deciziile si operatiunile financiare;
b. regulile de baza;
c. obiectivele pe termen lung, mediu si scurt;
d. metodele de gestiune.
ANS: A PTS: 1
119. Criteriile de baza ale gestiunii financiare sunt:

a. gospodarirea;
b. economisirea;
c. autonomia functionala;
d. prevederea.
ANS: C PTS: 1
120. Gestiunea financiara optima presupune respectarea unor reguli de baza:

a. scadenta sursei de finantare sa fie superioara sau cel putin egala cu durata de
existenta a activului creat pe seama acesteia;
b. scadenta sursei de finantare sa fie mai mica decat durata de existenta a activului
creat pe seama acesteia;
c. scadenta sursei de finantare sa fie obligatoriu egala cu durata de existenta a
activului creat pe seama acesteia;
d. durata creditului comercial acordat clientilor sa fie obligatoriu mai mica decat
durata creditului comercial primit de la furnizori;
ANS: A PTS: 1
121. Capitalul intreprinderii, dupa natura lui se imparte in:

a. capital real si capital fictiv;
b. capital real si capital social;
c. capital propriu si capital permanent;
d. capital permanent si capital financiar.
ANS: A PTS: 1
122. Capitalul total al intreprinderii cuprinde:

a. capitalul permanent plus credite si datorii pe termen scurt;
b. capitalurile proprii plus datoriile financiare;
c. capitalul social plus credite pe termen lung, mediu si scurt;
d. total pasiv minus datorii nebancare.
ANS: A PTS: 1
123. Capitalul permanent al intreprinderii cuprinde:

a. capitalurile proprii plus creditele pe termen scurt;
b. capitalul social plus grupa rezervelor, rezultatelor si fondurilor proprii plus credite
pe termen mediu si lung;
c. capital total minus creditele pe termen mediu si lung;
d. capital total minus capital social.
ANS: B PTS: 1
124. Structura bilantiera a capitalului se prezinta dupa urmatoarele criterii:

a. exigibilitatii in activ;
b. lichiditatii in pasiv;
c. scadentelor in activ;
d. exigibilitatii dupa sursele de provenienta;
ANS: D PTS: 1
125. Fondul de rulment net, ca sursa de finantare a activelor circulante este egal cu:
a. Capital propriu minus active imobilizate nete;
b. Capitaluri permanente minus active imobilizate nete;
c. Total pasiv minus active circulante nete;
d. Total activ minus datorii financiare.
ANS: B PTS: 1
126. Care dintre ipotezele urmatoare, atribuite viitorului cert sunt corecte:
a. decidentul considera proiectul de investitii independent de altele si alege intre mai
multe proiecte;
b. decidentul considera proiectul de investitii independent de altele, avand
posibilitatea sa opteze numai pentru acesta;
c. exista o piata de capitaluri perfecta, cu o rata a dobanzii unica, beneficiarul
investitiei putandu-se imprumuta in limita gradului sau de indatorare;
d. riscul asociat proiectului de investitii este redus.
ANS: A PTS: 1
127. Printre fluxurile de iesire ce compun suma de investit regasim:

a. nevoia de fond de rulment recuperata;
b. nevoia de fond de rulment suplimentara;
c. cheltuielile de constituire;
d. amortismentul.
ANS: B PTS: 1
128. Cash-flow - ul net al investitiei cuprinde:

a. excedentul brut de exploatare plus amortizarea;
b. profitul net din exploatare plus amortizarea;
c. profitul net plus valoarea reziduala estimata a investitiei;
d. excedentul brut de exploatare minus amortizarea.
ANS: B PTS: 1
129. Fluxurile de trezorerie la finele exploatarii cuprind:

a. nevoia de fond de rulment suplimentara determinata de cresterea capacitatii de
productie;
b. nevoia de fond de rulment recuperata ca urmare a disparitiei capacitatii de
productie;
c. fluxurile de intrare de trezorerie ca urmare a disparitiei capacitatii de productie;
d. valoarea de intrare (contabila) a investitiei.
ANS: B PTS: 1
130. Cele mai uzuale criterii simple de optiune sunt:

a. criteriul costului si criteriul ratei medii a rentabilitatii;
b. criteriul valorii actualizate nete;
c. criteriul indicelui de rentabilitate;
d. criteriul ratei interne de randament;
ANS: A PTS: 1
131. Criteriile pe baza de actualizare ce pot fi folosite sunt:

a. criteriul ratei medii a rentabilitatii;
b. criteriul valorii actualizate nete si criteriul indicelui de rentabilitate;
c. criteriul costului;
d. criteriul duratei de recuperare a capitalului investit.
ANS: B PTS: 1
132. Rata de actualizare folosita in calculul valorii actualizate nete VAN poate fi:
a. rata rentabilitatii estimata;
b. rata dobanzii fara risc;
c. rata interna de randament;
d. rata medie de randament a titlurilor pe piata financiara;
ANS: B PTS: 1
133. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la RIR:

a. este rata de actualizare folosita in calculul valorii actualizate nete;
b. este rata medie de rentabilitate calculata fara actualizare in adoptarea deciziei de
investitii;
c. este acea rata de actualizare pentru care valoarea actualizata neta este nula;
d. este acea rata de actualizare pentru care indicele de rentabilitate este supraunitar;
ANS: C PTS: 1
134. In general, se poate vorbi de urmatoarele situatii de cunoastere imperfecta:

a. situatii de incertitudine;
b. situatii certe;
c. situatii aleatoare;
d. situatii optimiste.
ANS: A PTS: 1
135. Situatiile probabilistice sunt acelea in care:

a. au putut fi identificate toate cazurile posibile, in mod precis si probabilizate;
b. nu au putut fi identificate toate eventualitatile in mod precis;
c. au putut fi identificate toate cazurile posibile in mod precis;
d. au fost identificate toate eventualitatile si nu li s-au putut asocia anumite
probabilitati.
ANS: A PTS: 1
136. Situatiile de incertitudine sunt acelea in care:

a. au fost identificate toate cazurile posibile dar nu li s-au putut asocia anumite
probabilitati;
b. au fost identificate toate cazurile posibile, in mod precis si probabilizate;
c. au fost identificate toate eventualitatile si li s-au putut asocia anumite probabilitati;
d. exista posibilitatea ca alte evenimente neprevazute sa se adevereasca.
ANS: A PTS: 1
137. Aplicarea criteriului VAN in conditiile unui viitor incert presupune:

a. corectarea indicelui de rentabilitate;
b. corectarea ratei interne de randament;
c. perturbarea ratei de actualizare;
d. corectarea proiectiei cash-flow - ului cu indicele inflatiei;
ANS: C PTS: 1
138. Investitiile se finalizeaza din urmatoarele surse:

a. credit comercial furnizori;
b. credite bancare pe creante comerciale;
c. credite obligatare;
d. credite de trezorerie;
ANS: C PTS: 1
139. Printre sursele interne de finantare a investitiilor regasim:

a. creditul comercial furnizori;
b. sume repartizate din profitul net pentru dezvoltare;
d. credite de trezorerie.
ANS: B PTS: 1
140. Printre sursele externe de finantare a investitiilor regasim:

b. alte rezerve ca surse proprii de finantare neconsumate la sfarsitul perioadei
precedente;
c. finantari din partea grupului;
d. amortizarea activelor imobilizate din perioada de realizare a investitiilor;
ANS: C PTS: 1
141. Categoriile de durata de serviciu prevazute in literatura de specialitate sunt:

a. durata de serviciu tehnica si economica;
b. durata de serviciu contabila;
c. durata de serviciu primara si complementara;
d. durata de serviciu fizica si morala.
ANS: A PTS: 1
142. Normele de amortizare utilizate de agentii economici pot fi:

a. analitice;
b. agregate pe grupe de mijloace fixe conform clasificatiei la nivel national;
c. specifice pe ramuri sau domenii de activitate;
d. comune, pe utilaje ce participa la realizarea aceluiasi produs sau serviciu.
ANS: A PTS: 1
143. Nevoia de fond de rulment de exploatare se determina ca diferenta intre:

a. pasivele de exploatare si activele de exploatare;
b. activele de exploatare si pasivele de exploatare;
c. pasivele stabile si activele stabile;
d. pasivele de exploatare si pasivele stabile.
ANS: B PTS: 1
144. In categoria cheltuielilor financiare regasim:

a. diferente nefavorabile de curs valutar;
b. diferente favorabile de curs valutar;
c. costul marfurilor;
d. cheltuielile de personal.
ANS: A PTS: 1
145. Cifra de afaceri cuprinde:

a. venituri din vanzarea marfurilor;
b. soldul productiei stocate;
c. productia imobilizata;
d. productia exercitiului;
ANS: A PTS: 1
146. Cheltuielile din exploatare cuprind:

a. costul total al productiei exercitiului;
d. productia vanduta.
ANS: A PTS: 1
147. Rezultatul brut al exercitiului se determina:

a. prin raportarea profitului brut la cheltuielile totale;
b. prin insumarea rezultatului curent si a rezultatului extraordinar;
c. prin inmultirea profitului pe unitatea de produs cu cantitatile fabricate;
d. ca diferenta intre veniturile din exploatare si cheltuielile pentru exploatare.
ANS: B PTS: 1
148. In categoria veniturilor neimpozabile regasim:

a. cheltuielile de sponsorizare ce depasesc limitele legale;
b. dividendele primite de la o persoana juridica romana;
c. cheltuielile cu diurna care depasesc limitele legale stabilite pentru institutiile
publice;
d. cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor constatate lipsa din gestiune sau
degradate si neimputabile, inclusiv TVA aferenta acestora.
ANS: B PTS: 1
149. In economia de piata functiile profitului ar putea capata urmatoarele directii:

a. asigura indeplinirea functiei comerciale a intreprinderii;
b. asigura indeplinirea functiei sociale a intreprinderii;
c. asigura indeplinirea functiei de personal a intreprinderii;
d. asigura indeplinirea functiei financiare a intreprinderii;
ANS: B PTS: 1
150. Analiza echilibrului financiar microeconomic se realizeaza pe baza:
a. bilantului contabil intocmit conform reglementarilor legale;
b. bilantului financiar construit pe baza bilantului contabil;
c. sistemului informational financiar-contabil al intreprinderii;
d. bilantului contabil si darilor de seama statistice.
ANS: B PTS: 1
FINANTELE INTREPRINDERII - TEST GRILA
MULTIPLE CHOICE
1. Functia de crestere a rentabilitatii produselor proprii pe baza analizei costurilor

este indeplinita de:
a. compartimentul de control financiar intern;
b. compartimentul de previziune financiara;

c. compartimentul preturi si tarife;
d. conducerea executiva a intreprinderii;
e. compartimentul de analiza economico-financiara.
ANS: B
2. Cand nevoia de fond de rulment este constanta, cash-flow-ul este egal cu:
a. rezultatul exercitiului;
b. fondul de rulment si amortizarile cumulate;
c. trezoreria neta;
d. variatia activelor circulante (inclusiv cele de trezorerie);
e. profiturile nete reinvestite si amortizarile cumulate.
ANS: D (Validat)
3. Se cunosc urmatoarele informatii: capital social exercitiul N-1 160.000 u.m.,
capital social exercitiul N 140.000 u.m., imobilizari corporale (valoare bruta) exercitiul N-
1 100.000 u.m., capacitatea de autofinantare exercitiul N 21.000 u.m., imobilizari
corporale (valoare bruta) exercitiul N 115.000 u.m., profit net exercitiul N-1 18.000 u.m.,
din care 40% se distribuie sub forma de dividende, profit net exercitiul N 20.000 u.m., din
care 60% se distribuie sub forma de dividende, credite bancare pe termen lung contractate
in exercitiul N 50.000 u.m., credite bancare pe termen scurt contractate in exercitiul N
4.000 u.m.
Stiind ca in cursul exercitiului N s-a vandut o imobilizare corporala la pretul de vanzare de

2.00 u.m., costul de achizitie fiind 8.000 u.m., amortizata in valoare de 7.000 u.m., in tabloul de
finantare – partea I utilizarile si resursele vor avea urmatoarele valori:
a. 50.200 u.m. si 73.000 u.m.;
b. 77.000 u.m. si 50.200 u.m.;
c. 93.000 u.m. si 30.200 u.m.;
d. 73.000 u.m. si 55.000 u.m.;
e. 79.000 u.m. si 55.000 u.m..
ANS: A
4. Stiind ca rata marjei nete este 8%, rata de structura a capitalurilor 2,379 si rata
rentabilitatii financiare 24%, rata de rotatie a capitalurilor este:
a. 8,07;
b. 1,26;
c. 1,24;
d. 3,6;
e. 1,5.
ANS: B
5. Structura vanzarilor (inclusiv TVA) pentru ultimele 6 luni ale exercitiului N+1 se
prevede a fi urmatoarea: iulie 900.000 u.m.; august 1.000.000 u.m.; septembrie 1.200.000
u.m.; octombrie 1.600.000 u.m.; noiembrie 1.800.000 u.m.; decembrie 2.000.000 u.m..
Incasarile din vanzarile lunare se realizeaza astfel: 40% in luna vanzarii, 50% dupa 30 zile
de la data vanzarii, iar diferenta dupa 60 zile de la data vanzarii . Valoarea creantelor din
bilantul exercitiului N+1 va fi:
a. 1.400.000 u.m.;
b. 2.180.000 u.m.;
c. 1.200.000 u.m.;
d. 1.450.000 u.m.;
e. 1.380.000 u.m.
ANS: E (Validat)
6. Pe baza informatiilor prezentate stabiliti intervalul mediu dintre aprovizionari
succesive si stocul curent:
Intervalul dintre doua aprovizionari Cantitatea aprovizionata
succesive (zile) (tone)

30 2.000
40 2.500
10 1.000
60 4.000
50 3.500
Necesarul anual de aprovizionat este de 15.000 u.m..
a. 45 zile si 1.875 u.m.;
b. 20 zile si 833,33 u.m.;
c. 29 zile si 1.208,3 u.m.;
d. 45 zile si 360.000 u.m.;
e. 20 zile si 1.875 u.m.
ANS: A (Validat)
7. Analiza rentabilitatii produselor proprii pe baza calculului costurilor este realizata
de:
a. compartimentul de marketing;
b. compartimentul de aprovizionare;
c. compartimentul de preturi si tarife;
d. echipa manageriala;
e. compartimentul de desfacere.
ANS: E
8. Situatia neta poate fi redata prin notiuni echivalente, cum ar fi:
A) capitaluri proprii;
B) fond de rulment;
C) activ circulant net;
D) activ net contabil;
E) activ circulant.
a. B+D
b. A+C
c. A+D
d. D+E
e. B+E
ANS: C (Validat)
9. Intreprinderea inregistreaza un venit intr-una din urmatoarele situatii

a. A+B
b. B+C+E
c. B+C
d. A+B+E
e. C+D
ANS: D (Validat)
10. Intr-o intreprindere, rolul finantelor se manifesta, in principal, la nivelul:
a. consumului resurselor banesti;

b. repartitiei resurselor de care dispune intreprinderea;
c. productiei de bunuri si servicii;
d. circulatiei resurselor la nivelul intreprinderii;
e. managementului financiar-contabil.
ANS: B (Validat)
11. Regula indatorarii maxime prevede:
A) datoriile pe termen lung = capitalurile proprii;
C) datoriile pe termen lung + datoriile pe termen scurt = capitalurile proprii;
D) datoriile pe termen scurt = activele circulante;

E) datoriile pe termen lung = autofinantarea medie pe trei ani.
a. A+D
b. A+E
c. C+E
d. B+E
e. C+D
ANS: B
12. Pentru doi ani consecutivi se cunosc urmatoarele informatii:
Elemente N-1 N
Materii prime 190 210
Creante 420 380
Produse finite 230 360
Furnizori 360 310
Datorii fiscale si sociale 90 120
Variatia posturilor bilantiere prezentate genereaza nevoi si resurse in valoare de:
a. 70 u.m. si 200 u.m.;
b. 150 u.m. si 30 u.m.;
c. 100 u.m. si 10 u.m.;
d. 190 u.m. si 90 u.m.;
e. 200 u.m. si 70 u.m.
ANS: E (Validat)
13. Pe baza informatiilor de mai jos stabiliti profitul net (PN) si rata marjei asupra
cheltuielilor variabile (MCV%): cifra de afaceri 1.200 mil. u.m., cheltuieli fixe 96
mil.u.m.,cheltuieli variabile 924mil.u.m.,cota de impozit pe profit 25%.
a. PN = 135 mil. u.m. si MCV = 23%;

b. PN = 180 mil. u.m. si MCV = 23%;
c. PN = 207 mil. u.m. si MCV = 23%;
d. PN = 824 mil. u.m. si MCV = 31,3%
e. PN = 207 mil. u.m. si MCV = 15%
ANS: A (validat)
14. Structura achizitiilor (inclusiv TVA) pe ultimele 4 luni ale exercitiului N este
urmatoarea: septembrie 600.000 u.m., octombrie 500.000 u.m., noiembrie 700.000 u.m.,
decembrie 300.000 u.m. Creditul furnizori este de 60 zile. Valoarea datoriilor fata de
furnizori la 31.12. N este :
a. 700.000 u.m.;
b. 1.000.000 u.m.;
c. 300.000 u.m.;
d. 1.500.000 u.m.;
e. 2.100.000 u.m.
ANS: B (Validat)
15. O societate comerciala doreste sa realizeze 12.000 bucati din produsul C,
consumul specific fiind 0,7 tone, iar pretul de aprovizionare 3.000 u.m./tona.
succesive (zile) (tone)

30 2.000
40 2.500
10 1.000
60 4.000
50 3.500
Pe baza informatiilor prezentate intervalul mediu de abatere si stocul de siguranta au urmatoarele

valori:
a. 45 zile si 3.150.000 u.m.;

b. 10,3 zile si 721.000 u.m.;
c. 10,3 zile si 1.030.000 u.m.;
d. 34,7 zile si 2.429.000 u.m.;
e. 45 zile si 721.000 u.m.
ANS: B (Validat)
16. Bilantul unei societati se prezinta astfel:
Elemente Valori la inceputul exercitiului Valori la sfarsitul
(0) exercitiului (1)

Active imobilizate 1.360 1.220
Active circulante 350 1.190
Total activ 1.710 2.410
Capitaluri proprii 770 960
Datorii financiare 880 1.330
Datorii din exploatare 60 120
Total pasive 1.710 2.410
Pe baza informatiilor prezentate activul economic are valoarea:
a. 2 340
b. 2 450
c. 2 290
d. 2 920
e. 2 900
ANS: C (Validat)
17. Structura vanzarilor (inclusiv TVA) pentru ultimele 6 luni ale exercitiului N+1 se
prevede a fi urmatoarea: iulie 1.800 u.m., august 2.000 u.m., septembrie 2.400 u.m.,
octombrie 3.200 u.m., noiembrie 3.600 u.m., decembrie 4.000 u.m. Incasarile din
vanzarile lunare se realizeaza astfel: 40% in luna vanzarii, 50% dupa 30 zile de la data
vanzarii, iar diferenta dupa 60 zile de la data vanzarii. Valoarea creantelor din bilantul
exercitiului N+1 va fi:
a. 2.800 u.m.;
b. 2.360 u.m;
c. 2.400 u.m.;
d. 2.900 u.m.;
e. 2.760 u.m.
ANS: E
18. Pentru exercitiul incheiat dispuneti de urmatoarele informatii: cifra de afaceri

40.000 u.m., activele circulante nete 12.000 u.m.. Care este marimea activelor circulante
nete pentru anul urmator, daca se estimeaza o crestere a cifrei de afaceri cu 5%?
a. 16.200 u.m.;
b. 12.600 u.m.;
c. 12.000 u.m.;
d. 14.600 u.m.;
e. 40.000 u.m..
ANS: B
19. Activele financiare sunt necesare pentru:

c. vanzarea de bunuri si servicii;
d. plata salariilor si a furnizorilor de materii prime si materiale;
e. procurarea de resurse materiale necesare desfasurarii activitatii.
ANS: A (Validat)
20. Pe baza analizei patrimoniale, o intreprindere este solvabila daca indeplineste
urmatoarele conditii:
A) capitalurile proprii = capitalurile imprumutate;
C) activul imobilizat > datoriile pe termen scurt;

D) activul imobilizat = capitalurile permanente;
E) activul circulant = datoriile de exploatare.

a. A+B
b. B+C
c. A+D
d. B+E
e. D+E
ANS: E
21. Societatea comerciala PROD prezinta urmatorul bilant la 31.XII. N:
- u.m. -
Elemente de N-1 N Elemente de N-1 N

activ pasiv
Active 1.700 2.000 Capitaluri 1.900 2.200
imobilizate proprii
Active 2.020 2.140 Datorii 1.100 1.300
circulante: financiare
(inclusiv pasive
Din care: de trezorerie)
- active de 80 140 Datorii de 720 640
trezorerie exploatare
Total activ 3.720 4.140 Total pasiv 3.720 4.140
Structura contului de profit si pierdere: cifra de afaceri 5.800 u.m., venituri financiare (dividende
primite) 90 u.m., cheltuieli cu materii prime, materiale, combustibil (consumuri de la terti) 2.400
u.m., cheltuieli cu personalul 1.800 u.m., cheltuieli cu amortizarea 540 u.m., cheltuieli privind
dobanzile 330 u.m.. Cota de impozit pe profit este de 25%.
Cash-flow-ul disponibil (CFD), cash-flow-ul disponibil pentru actionari (CFDa) si cash-flow-ul

disponibil pentru creditori (CFDcr) vor avea urmatoarele valori (u.m.):
CFD CFDa CFDcr
a. 445 130 315

b. 535 205 330
c. 200 140 60
d. 480 340 140
e. 445 315 130
ANS: E (D-nu se valideaza)
22. Se cunosc urmatoarele informatii: cash-flow-ul disponibil pentru actionari 38,8
mil. u.m., valoarea capitalurilor proprii la sfarsitul anului 530 mil. u.m., rata rentabilitatii
financiare 18,5%. Valoarea actuala a capitalurilor proprii este:
a. 491,2 mil. u.m.;
b. 480 mil. u.m.;
c. 570 mil. u.m.;
d. 840 mil. u.m.;
e. 568,8 mil. u.m..
ANS: B (Validat)
23. Dispuneti de urmatoarele informatii: valoarea vanzarilor (inclusiv TVA) pentru
semestrul I exercitiul N+1 12.000 u.m., uniform repartizata in cadrul semestrului,
frecventa medie a incasarilor 30% in luna vanzarii, 35% in luna urmatoare vanzarii, 25%
peste 60 zile de la data vanzarii si diferenta peste trei luni de la data vanzarii. Valoarea
incasarilor (inclusiv TVA) pentru semestrul al II-lea exercitiul N a fost de 108.000 u.m.,
uniform repartizata in timp. Incasarile in lunile ianuarie si martie vor fi:
a. 18.600 u.m. si 19.800 u.m.;
b. 6.000 u.m. si 18.000 u.m.;
c. 26.000 u.m. si 38.000 u.m.;
d. 12.600 u.m. si 19.800 u.m.;
e. 18.600 u.m. si 20.000 u.m.
ANS: B (Validat)
24. Pentru exercitiul incheiat dispuneti de urmatoarele informatii: active circulante
18.000 u.m.; datorii din exploatare 12.000 u.m.; cifra de afaceri 27.000 u.m.. Pentru anul
urmator se estimeaza o crestere a cifrei de afaceri cu 20%, uniform repartizata pe
trimestre. Activele circulante nete pentru anul urmator vor avea urmatorul nivel:
a. 1.200 u.m.;
b. 24.300 u.m.;
c. 7.200 u.m.;
d. 7.111,11 u.m.;
e. 145.800 u.m.
ANS: C (Validat)Dar nu se stie care din subiecte a fost; ori 24 ori 25.
25. Pentru exercitiul incheiat dispuneti de urmatoarele informatii: active circulante
18.000 u.m.; datorii din exploatare 12.000 u.m.; cifra de afaceri 27.000 u.m.. Pentru anul
urmator se estimeaza o crestere a cifrei de afaceri cu 20%, uniform repartizata pe
trimestre. Activele circulante nete pentru anul urmator vor avea urmatorul nivel:
a. 1.200 u.m.;
b. 24.300 u.m.;
c. 7.200 u.m.;
d. 7.111,11 u.m.;
e. 145.800 u.m.
ANS: B
26. La calculul capitalurilor proprii se foloseste formula:
a. rezerve ± rezultat curent ± rezultat reportat – datorii pe termen lung;
c. prime privind rambursarea obligatiunilor + prime de capital ± rezerve din reevaluare ±
rezerve ± rezultatul reportat ± rezultatul exercitiului – repartizarea profitului;
d. capital propriu ± rezultat reportat ± rezultatul exercitiului + alte fonduri – imprumuturi pe
termen lung;
e. imobilizari + rezerve ± rezultatul reportat ± rezultatul exercitiului + alte fonduri -
imprumuturi pe termen lung.
ANS: B (Validat)
27. Intreprinderea va inregistra o cheltuiala in urmatoarele situatii:
A) primirea facturii de energie electrica cu scadenta peste 7 zile;
B) plata facturii de telefon in ziua scadentei;
C) constituirea unui provizion pentru cheltuieli ce vor fi suportate in exercitiul financiar

urmator;
D) diminuarea unui provizion pentru deprecierea creantelor, constituit in exercitiul

financiar anterior;
E) incasarea unei creante pentru care fusese constituit un provizion.

a. A+D
b. B+E
c. A+C
d. B+C
e. D+E
ANS: C (Validat)
28. Responsabilitatea deciziilor privind modalitatea de finantare a activelor unei
intreprinderi apartine:
a. compartimentului financiar – contabil;

b. directorului tehnic;
d. actionarilor sau asociatilor;
e. conducerii sindicatului salariatilor din intreprindere.
ANS: C
29. In care din urmatoarele situatii, intreprinderea va inregistra un venit:
a. A+B;
b. B+C+E;
c. B+C;
d. A+B+E;
e. C+D.
ANS: D
30. Dispuneti de urmatoarele informatii: venituri din vanzarea produselor finite 3.800
u.m., consumuri de la terti 2.000 u.m., cheltuieli cu amortizarea 200 u.m., rezultatul net 40
u.m., cresterea economica 240 u.m., cheltuieli privind dobanzile 100 u.m., variatia
imobilizarilor 100 u.m., cota de impozit pe profit 25%. Stabiliti varianta corecta:
a. cash-flow-ul de gestiune este de 340 u.m. si societatea a vandut in cursul exercitiului
imobilizari;
b. cash-flow-ul disponibil este de 100 u.m. si s-a inregistrat o scadere a activelor circulante nete
in cursul exercitiului;
c. valoarea adaugata este de 1.600 u.m., iar cash-flow-ul de gestiune este de 340 u.m.;
d. cash-flow-ul disponibil este de 100 u.m. si s-a inregistrat o crestere a activelor circulante
nete in cursul exercitiului;
e. activele circulante nete sunt de 340 u.m., iar cash-flow-ul disponibil este de 100 u.m.
ANS: D (Validat)
31. Coerenta unui sistem bugetar se asigura prin respectarea urmatoarelor principii de
elaborare si functionare a acestuia:
A) principiul suprapunerii sistemului bugetar pe sistemul de autoritate din intreprindere;
B) principiul mentinerii solidaritatii intre departamente si al concordantei cu politica
generala a intreprinderii;
C) principiul totalitatii;
D) principiul supletei;
E) principiul cuplarii cu politica de personal.
a. A+C
b. A+B+C
c. A+C+D
d. B+C+D
e. A+B+C+D+E
ANS: E
32. Pe baza informatiilor de mai jos stabiliti profitul net (PN) si rata marjei asupra
cheltuielilor variabile (MCV%): cifra de afaceri 1.200 mil. u.m., cheltuieli fixe 96 mil.
u.m., cheltuieli variabile 924 mil. u.m., cota de impozit pe profit 25%.
a. PN = 135 mil. u.m. si MCV = 23%;
b. PN = 180 mil. u.m. si MCV = 23%;
c. PN = 207 mil. u.m. si MCV = 23%;
d. PN = 824 mil. u.m. si MCV = 31,3%;
e. PN = 207 mil. u.m. si MCV = 15%.
ANS: A (Validat)
b. se ia de catre managerul compartimentului financiar-contabil;
d. se ia pentru a diminua subventiile;
ANS: A (Validat)
34. In conditiile unei rate nominale a rentabilitatii economice de 190% si a unei rate a
inflatiei de 150%, rata reala a rentabilitatii economice este:
a. 18 %
b. 16 %
c. 17 %
d. 16,6 %
e. 19 %
ANS: B (Validat)
35. Ciclul de elaborare a bugetelor cuprinde urmatoarele faze:
A) realizarea de studii pregatitoare privind piata factorilor de productie si piata de
desfacere;
C) identificarea obiectivelor intreprinderii pentru anul de plan, obiective ce decurg din
planul general strategic intocmit pe o perioada de 3-5 ani;
D) stabilirea politicii firmei;
E) ntocmirea si aprobarea bugetelor
a. A+B+C+D
b. B+C+D+E
c. C+D+E
d. A+B+C+E
e. A+C+D+E
ANS: D
36. Structura achizitiilor (inclusiv TVA) pe ultimele 4 luni ale exercitiului N este
urmatoarea: septembrie 300.000 u.m., octombrie 250.000 u.m., noiembrie 350.000 u.m.,
decembrie 150.000 u.m.. Creditul furnizori este de 60 zile. Valoarea datoriilor fata de
furnizori la 31.12. N este :
a. 350.000 u.m.;
b. 500.000 u.m.;
c. 150.000 u.m.;
d. 750.000 u.m.;
e. 1.050.000 u.m
ANS: B (Validat)
37. Obiectivul gestiunii financiare pe termen scurt este:
a. asigurarea cantitatii optime de stocuri necesare desfasurarii normale a activitatii;
b. asigurarea echilibrului intre trezorerie si capitalurile proprii;
c. asigurarea echilibrului intre activele circulante (inclusiv cele de trezorerie) si sursele de
finantare a acestora;
d. obtinerea echilibrului intre fondul de rulment si nevoia de fond de rulment;
e. fluidizarea resurselor financiare pe termen scurt ale intreprinderii.
ANS: C (Validat)
38. In care dintre urmatoarele situatii, intreprinderea va inregistra o cheltuiala:

A) primirea facturii de energie electrica scadenta peste 7 zile;
B) plata facturii de energie electrica in ziua scadentei;
C) constituirea unui provizion pentru cheltuieli ce vor fi suportate in exercitiul financiar
urmator;
D) diminuarea unui provizion pentru deprecierea creantelor, constituit in exercitiul
financiar anterior;
E) incasarea unei creante pentru care fusese constituit un provizion in exercitiul financiar
precedent.
a. A+D
b. B+E
c. A+C
d. B+C
e. D+E
ANS: C
39. Dispuneti de urmatoarele informatii:
- capacitatea de autofinantare 8.300 u.m.;

- variatia stocurilor 1.300 u.m.;
- variatia creantelor clienti 2.400 u.m.;
- variatia creantelor diverse -200 u.m.;
- variatia datoriilor de exploatare 1.600 u.m.;
- variatia datoriilor in afara exploatarii 800 u.m.;
- trezoreria neta la sfarsitul exercitiului N-1 400 u.m.;
- in cursul exercitiului N, s-a achizitionat un mijloc de transport in valoare de 16.000 u.m.,
s-au vandut titluri de participare in valoare de 1.000 u.m. si un utilaj la pret de vanzare de 3.000
u.m., cost de achizitie 10.000 u.m., amortizare inregistrata pana in momentul vanzarii 8.000 u.m.;
- tot in cursul exercitiului N, s-a primit o subventie de 1.000 u.m. pentru achizitionarea
utilajului, s-au contractat credite bancare pe termen lung de 5.000 u.m. si pe termen scurt de 800
u.m., s-au rambursat rate scadente la credite pe termen lung de 900 u.m. si s-a majorat capitalul
social cu 7.000 u.m.;
- profitul exercitiului N-1 a fost de 8.000 u.m., din care 6.000 u.m. se distribuie sub forma
de dividende.
Trezoreria neta la sfarsitul exercitiului N va fi:
a. 1.100 u.m.;
b. 1.700 u.m.;
c. 1.300 u.m.;
d. 900 u.m.;
e. 500 u.m.
ANS: B (Validat)
40. Sunt bugete cu caracter restrictiv:
A) bugetul productiei;
B) bugetul de trezorerie:
C) bugetul investitiilor;
D) bugetul administratiei;
E) bugetul vanzarilor.
a. A+B
b. B+C+D
c. B+E
d. C+D
e. A+B+C
ANS: D
41. Previziunea vanzarilor (inclusiv TVA) la SC COM SA pentrul trimestrul I al
exercitiului N+1 este urmatoarea: ianuarie 40.000 u.m., februarie 50.000 u.m., martie
60.000 u.m. Incasarile se realizeaza astfel: 40% in luna urmatoare vanzarii si 60% peste 60
de zile de la data vanzarii. Stabiliti varianta corecta a incasarilor pe luna martie a
exercitiului N+1.
a. 0 u.m.
b. 16.000 u.m.
c. 44.000 u.m.
d. 60.000 u.m.
e. 28.000 u.m
ANS: C
D) rata dobanzii;
a. A+B+C+D+E
b. A
c. B+C
d. A+B+C+D
e. B+C+D+E
ANS: D (Validat)
43. Necesarul anual de aprovizionat pentru materiale este de 81.000 tone, pretul
unitar de aprovizionare este de 6.000 u.m.. Costul de depozitare este de 1,2 u.m. anual
pentru o unitate de stoc, iar costul pregatirii unei comenzi este de 4.000 u.m.. Stocul optim
si numarul de aprovizionari au urmatoarele valori:
a. 300 tone si 2,66 aprovizionari;

b. 300 tone si 270 aprovizionari;
c. 450 tone si 90 aprovizionari;
d. 450 tone si 4 aprovizionari;
e. 90 tone si 4 aprovizionari;
ANS: D (Validat)
44. Excedentul brut al exploatarii (EBE) este indicatorul care exprima:
b. totalitatea amortizarilor si provizioanelor din activitatea de exploatare;
e. pierdere inregistrata.
ANS: A
b. se ia de catre contabilul sef;
d. este luata de catre administratorul firmei;
ANS: A (Validat)
46. Deciziile de investitii, finantare si repartizare a profitului la nivelul intreprinderii
au la baza metodele si tehnicile de executie oferite de:
a. analiza economico-financiara;
b. evaluarea intreprinderii;
c. gestiunea financiara;
d. managementul informational;
e. bugetarea activitatii economice a intreprinderii.
ANS: C (Validat)
47. Excedentul brut al exploatarii (EBE) este un indicator care exprima:
b. acumularea neta de amortizari si provizioane din activitatea de exploatare;
e. profitul din exploatare inainte de dobanzi si impozit.
ANS: A
48. Pentru o societate comerciala se prezinta urmatoarea structura a contului de profit
si pierdere: cifra de afaceri 7.300 u.m., consumuri de la terti 3.600 u.m., cheltuieli cu
personalul 2.800 u.m., cheltuieli cu amortizarea 280 u.m., cheltuieli cu dobanzile 230
u.m., venituri din cesiunea imobilizarilor corporale 82 u.m., cheltuieli privind activele
cedate 100 u.m.. Cota de impozit pe profit 25%. Bilantul la sfarsitul exercitiului N se
prezinta astfel:
- u.m.
Elemente de activ N-1 N Elemente de pasiv N-1 N

Active 2.160 2.600 Capitaluri proprii 2.400 2.800
imobilizate
Stocuri 1.200 1.300 Datorii financiare 1.160 1.880
Creante 960 980 Datorii de exploatare 1.040 410
Disponibilitati 280 210
Total activ 4.600 5.090 Total pasiv 4.600 5.090
Incasarile si platile din activitatea de gestiune sunt:
a. 7.362 u.m. si 7.353 u.m.
b. 7.280 u.m. si 7.453 u.m
c. 841 u.m. si 738 u.m.
d. 7.320 u.m. si 7.353 u.m.
e. 7.280 u.m. si 7.253 u.m.
ANS: B
49. Fazele ciclului de elaborare a bugetelor sunt:
A) realizarea de studii pregatitoare privind piata factorilor de productie si piata de
desfacere;
C) identificarea obiectivelor intreprinderii pentru anul de plan, obiective ce decurg din
planul general strategic intocmit pe o perioada de 3-5 ani;
D) stabilirea politicii generale a intreprinderii;

E) intocmirea si aprobarea bugetelor.
a. A+B+C+D;
b. B+C+D+E;
c. C+D+E;
d. A+B+C+E;
e. A+C+D+E.
ANS: D (Validat)
50. Stiind ca vanzarile aferente semestrului al II-lea (exclusiv TVA) vor fi de 180.000
u.m. uniform repartizate, vanzarile aferente semestrului I (exclusiv TVA) 150.000 u.m.
uniform repartizate, creditul clienti 30 zile, cota TVA 19%, atunci incasarile in lunile iulie
si septembrie vor fi:
a. 29.750 u.m. si 35.700 u.m.;

b. 64.450 u.m. si 35.700 u.m.;
c. 180.000 u.m. si 150.000 u.m.;
d. 34.200 u.m. si 28.500 u.m.;
e. 30.000 u.m. si 25.000 u.m.
ANS: A (Validat)
51. Amortizarea si provizioanele sunt cheltuieli calculate care:
a. se au in vedere la plata dividendelor;

b. se exonereaza de la plata impozitului pe profit;
c. nu influenteaza capacitatea de autofinantare;
d. se investesc in imobilizari;
e. se folosesc pentru ciclul de exploatare.
ANS: A
52. In activitatea economica activele financiare sunt utilizate pentru:

b. producerea de imobilizari;
c. comercializarea de bunuri si servicii;
d. plata furnizorilor de materii prime si materiale;
e. achizitia de materiale necesare desfasurarii activitatii.
ANS: A (Validat)
53. Situatia neta negativa apare atunci cand:

a. capitalurile proprii sunt mai mari decat capitalurile imprumutate;
b. capitalurile imprumutate sunt mai mari decat capitalurile proprii;
c. capitalurile proprii sunt mai mici decat zero;
d. capitalurile proprii sunt mai mici decat datoriile pe termen lung;
e. activul este mai mic decat pasivul.
ANS: B
D) rata dobanzilor;
a. A+B+C+D+E;
b. A
c. B+C
d. A+B+C+D
e. B+C+E+D
ANS: D
55. Capitalurile proprii se pot calcula dupa formula:
a. capital social + rezerve ± rezultat curent ± rezultat reportat – datorii pe termen lung;
c. capital social + prime privind rambursarea obligatiunilor + prime de capital ± rezerve din
reevaluare ± rezerve ± rezultatul reportat ± rezultatul exercitiului – repartizarea profitului;
d. rezerve ± rezultat reportat ± rezultatul exercitiului + alte fonduri – imprumuturi pe termen
lung;
e. active pe termen lung + rezerve ± rezultatul reportat ± rezultatul exercitiului + alte fonduri -
imprumuturi pe termen lung
ANS: B
a. EBE + venituri financiare si exceptionale incasabile – cheltuieli financiare si exceptionale

platibile – impozitul pe profit;
b. rezultatul net + cheltuieli calculate – venituri calculate;
c. rezultatul brut – cheltuielile cu amortizarea;
d. venituri de exploatare + venituri financiare – cheltuieli de exploatare – cheltuieli financiare;
e. venituri incasabile si calculate – cheltuieli platibile si calculate.
ANS: A
57. Bilantul unei societati la sfarsitul exercitiului se prezinta astfel:
- mil. u.m. -
Elemente Valori la inceputul Valori la sfarsitul
exercitiului (0) exercitiului (1)

Active imobilizate 1.360 1.220
Active circulante 350 1.190
Total activ 1.710 2.410
Capitaluri proprii 770 960
Datorii financiare 880 1.330
Datorii din exploatare 60 120
Total pasiv 1.710 2.410
Informatii din contul de profit si pierdere: venituri din vanzarea produselor finite 2.440 mil.
u.m., venituri din prestari servicii 950 mil. u.m., cheltuieli platibile 2.710 mil. u.m. din care
consumuri de la terti 2.000 mil. u.m., cheltuieli cu amortizarea 290 mil. u.m., cheltuieli cu
dobanzile 132 mil. u.m. Cota de impozit pe profit 25%. Pe baza informatiilor prezentate activul
economic (Activ ec1), rata rentabilitatii financiare (Rf) si rata rentabilitatii economice (Rec) au
urmatoarele valori:
Activ ec 1 Rf Rec
(mil. u.m.) (%) (%)
a. 2.290 45,45 59,7

b. 2.340 38,48 47,96
c. 2.290 25,13 19,73
d. 290 35,4 29,6
e. 1.650 38,48 35,6
ANS: C (Validat)
58. Stabiliti varianta corecta:

A) bugetele imperative impun realizarea si chiar depasirea previziunilor bugetare;
B) sistemul planificarii financiare cuprinde urmatoarele tipuri de bugete: bugete de

orientare generala si bugete anuale;
C) bugetul pilot reprezinta de fapt proiectul de buget rezultat in urma testarii diferitelor
scenarii si negocierii lor intre diferitele compartimente si cu conducerea intreprinderii;
D) bugetele specifice sunt bugete de orientare generala;
E) estimarea situatiei patrimoniale si monetare se realizeaza prin elaborarea bilantului

previzional, contului de profit si pierdere previzional si bugetului de trezorerie
a. E
b. A+B
c. C
d. A+E
e. C+D
ANS: A (Validat)
pentru o unitate de stoc, iar costul pregatirii unei comenzi este de 2.000 u.m. Stocul optim

e. 90 tone si 4 aprovizionari.
ANS: B (Validat)
pentru o unitate de stoc, iar costul pregatirii unei comenzi este de 2.000 u.m. Stocul optim

e. 90 tone si 4 aprovizionari.
ANS: B (D- nu s-a validat)
61. Rentabilitatea financiara este influentata favorabil de catre indatorare daca:
a. rata rentabilitatii economice < rata de rotatie a capitalurilor;

b. rata rentabilitatii economice > rata dobanzii;
c. rata rentabilitatii economice = rata dobanzii;
d. rata rentabilitatii financiare = rata rentabilitatii economice;
e. rata rentabilitatii economice < rata dobanzii.
ANS: B (Validat)
62. Tehnicile pe care se bazeaza previziunea vanzarilor sunt:
A) tehnici calitative de analiza si previziune;
D) tehnici cantitative de extrapolare;
E) tehnica defalcarii trimestriale si lunare.
a. C+D
b. A+D
c. D+E
d. A+E
e. B+C
ANS: B (validat)
63. Stiind ca vanzarile aferente semestrului al II-lea (exclusiv TVA) vor fi de 540.000
u.m. uniform repartizate, vanzarile aferente semestrului I (exclusiv TVA) 450.000 u.m.
uniform repartizate, creditul clienti 30 zile, cota TVA 19%, atunci incasarile in lunile iulie
si septembrie vor fi:
a. 89.250 u.m. si 107.100 u.m

b. 193.350 u.m. si 107.100 u.m
c. 340.000 u.m. si 450.000 u.m
d. 102.600 u.m. si 85.500 u.m
e. 150.000 u.m. si 75.000 u.m
ANS: A (Validat)
64. Functia de finantare se refera la:
a. volumul, structura si modificarile care au loc in cadrul capitalurilor proprii;

b. volumul, structura si modificarile care au loc in cadrul capitalurilor imprumutate;
c. volumul, structura si modificarile care au loc in cadrul capitalurilor proprii si imprumutate;
d. modificarile din cadrul capitalurilor proprii si activelor pe termen lung;
e. volumul si structura activelor circulante si de trezorerie.
ANS: C
65. Valoarea adaugata se calculeaza astfel:
a. productia exercitiului – consumul de la terti – impozitul pe profit;

b. productia stocata + productia imobilizata – marja (adaosul) comercial (a);
c. productia exercitiului – marja comerciala – consumul de la terti;
d. EBE + alte venituri din exploatare – alte cheltuieli de exploatare;
e. productia stocata + productia vanduta + productia imobilizata + adaosul comercial –
consumul de la terti.
ANS: E (A –nu s-a validat)
66. In conditiile unei rate nominale a rentabilitatii economice de 180% si a unei rate a
inflatiei de 140%, rata reala a rentabilitatii economice este:
a. 18 %;
b. 16,6 %;
c. 40 %;
d. 75 %;
e. 33,3 %
ANS: B (validat)
67. Previziunea vanzarilor se realizeaza pe baza urmatoarelor tehnici:
A) tehnici cantitative de extrapolare;
D) tehnici calitative de analiza si previziune;
E) tehnica defalcarii pe perioade de timp trimestriale si lunare, pe familii de produse si/sau

grupe de beneficiari

a. C+D
b. A+D
c. D+E
d. A+E
e. B+C
ANS: B (Validat)
68. Dispuneti de urmatoarele informatii:
- pentru anul incheiat cifra de afaceri a fost 12.000 u.m., iar activele circulante nete au fost 4.000
u.m
- in anul urmator cifra de afaceri pentru trimestrul I va fi 4.000 u.m
Marimea previzionata a activelor circulante nete pentru trimestrul I va fi:
a. 1.333,33 u.m.;
b. 4.000 u.m.;
c. 3.000 u.m.;
d. 5.000 u.m.;
e. 5.333,33 u.m
ANS: E (Validat)
69. Leasing-ul reprezinta:
a. adaptare a pietei de capital la capacitatea limitata de finantare a investitiilor

b. forma moderna de decontare a investitiilor
c. modalitate de diminuare a fiscalitatii
d. vanzare-cumparare in cote
e. sporire a capacitatii de autofinantare
ANS: A
70. Deciziile privind finantarea activelor unei intreprinderi apartin:
a. contabilului sef;
b. directorului economic;
d. investitorilor directi;
e. sindicatului salariatilor din intreprindere.
ANS: C (Validat)
71. Conform IAS 7 “Situatiile fluxurilor de numerar”, pot fi incluse in cadrul
activitatii de investitii:
A) achizitia unui teren ce urmeaza a fi folosit pentru construirea unei noi cladiri
administrative;
C) cumpararea de stocuri de materii prime pentru a asigura nevoile pe parcursul unui intreg
an de activitate;
D) vanzarea unor actiuni detinute in cadrul unei societati comerciale in afara grupului (care
nu au fost considerate echivalente de numerar);
E) achizitia unor materii prime mult mai bune din punct de vedere calitativ decat cele
folosite anterior, recent aparute pe piata;
F) semnarea unui contract pe termen lung cu un client
a. A+C+E
b. A+B+D
c. C+E+F
d. A+C
e. B+D
ANS: B (Validat)
A) EBE + venituri financiare si exceptionale incasabile – cheltuieli financiare si

exceptionale platibile – impozitul pe profit;
B) rezultatul total + cheltuieli calculate – venituri calculate;
C) rezultatul brut – cheltuielile cu amortizarea;
D) venituri in afara exploatarii + venituri financiare – cheltuieli de exploatare – cheltuieli

financiare;
E) totalitatea veniturilor incasate – cheltuieli platibile si calculate
a. A
b. A+D+E
c. B+C
d. C+D+E
e. C+D
ANS: A
73. Urmatoarele activitati pot fi incluse in cadrul activitatii de investitii, conform IAS
7 ,,Situatiile fluxurilor de numerar”:
A) achizitia unui teren ce urmeaza a fi folosit pentru construirea unei noi cladiri
administrative;
C) cumpararea de stocuri de materii prime pentru a asigura nevoile pe parcursul unui intreg
an de activitate;
D) vanzarea unor actiuni detinute in cadrul unei societati comerciale in afara grupului (care
nu au fost considerate echivalente de numerar);
E) achizitia unor materii prime mult mai bune din punct de vedere calitativ decat cele
folosite anterior, recent aparute pe piata
a. A+C+E
b. A+B+D
c. C+E
d. A+C
e. B+D
ANS: C
74. Marja asupra cheltuielilor variabile este:
A) diferenta dintre cifra de afaceri si cheltuielile directe;
B) suma dintre cheltuielile variabile si profitul net;
C) diferenta dintre cifra de afaceri si cheltuielile variabile;
D) diferenta dintre profit si cheltuielile variabile;
E) suma dintre profitul net si cheltuielile fixe.

a. A+E
b. B+C
c. C
d. C+E
e. B
ANS: D
75. Din bilantul si contul de profit si pierdere al unei societati comerciale s-au extras
urmatoarele informatii: capitaluri proprii0 2.300 mil. u.m., activ ec1 4.400 mil. u.m.,
cheltuieli cu dobanzile1 460 mil. u.m., datorii financiare0 2000 mil. u.m., EBIT1 1.012 mil.
u.m., datorii financiare1 2.500 u.m. Cota de impozit pe profit este 25%.
Efectul de levier al indatorarii este:
a. 17,11%;
b. –2,72%;
c. 2,35%;
d. 1,65%;
e. –2,35%.
ANS: E
76. Sunt bugete derivate din bugetul productiei:
A) bugetul manoperei directe;
B) bugetul amortizarii;
C) bugetul materialelor consumate;
D) bugetul cheltuielilor generale de productie;
a. B+C+E
b. A+C+D
c. A+B+C+D
d. A+C+E
e. C+D+E
ANS: E
77. Cantitatile aprovizionate si intervalele dintre doua aprovizionari succesive sunt
urmatoarele:

succesive (zile)
(kg)
40 2.000
50 3.000
30 1.500
60 4.500
70 6.000
Stiind ca necesarul anual de aprovizionat este de 72.000 u.m., stocul curent va fi:
a. 11.360 u.m
b. 45.633,8 u.m
c. 24.600 u.m
d. 11.720 u.m
e. 28.800 u.m
ANS: A (Validat)
78. In cadrul leasing-ului se asigura:
a. o forma speciala de inchiriere a bunurilor imobiliare (mobiliare)

b. o finantare a noilor imobilizari
c. o amortizare lineara a bunurilor
d. avantaje numai pentru utilizator
e. avantaje numai pentru locator
ANS: A
79. Stiind ca rata marjei nete este 9%, rata de structura a capitalurilor este de 2,3 si
rata rentabilitatii financiare 24%, rata de rotatie a capitalurilor este:
a. 1,14
b. 1,16
c. 1,17
d. 1,61
e. 1,41
ANS: B
80. Din bugetul productiei sunt derivate urmatoarele bugete:
A) bugetul cheltuielilor generale de productie

B) bugetul materialelor consumate
C) bugetul manoperei directe
D) bugetul amortizarii;
a. B+C+E
b. A+B+C
c. A+B+C+D
d. A+C+E
e. C+D+E
ANS: B (Validat)
81. Se cunosc urmatoarele informatii: vanzarile aferente semestrului I exercitiului

N+1 cresc cu 6% fata de vanzarile aferente semestrului al II-lea exercitiului N. Incasarile
se realizeaza astfel: 40% in luna vanzarii si 60% dupa 30 zile de la data vanzarii; vanzarile
(inclusiv TVA) aferente semestrului I exercitiului N+1 vor fi 254.400 u.m. uniform
repartizate; vanzarile (inclusiv TVA) aferente semestrului al II-lea exercitiul N au fost
uniform repartizate.
Incasarile la inceputul si sfarsitul trimestrului I exercitiul N+1 vor fi:
a. 42.400 u.m si 42.400 u.m;

b. 40.960 u.m si 42.400 u.m;
c. 16.960 u.m si 42.400 u.m;
d. 25.440 u.m si 16.960 u.m;
e. 59.360 u.m si 84.800 u.m
ANS: B
82. Finantele sunt:
a. relatii economice in general;

b. relatii economice in expresie baneasca;
c. relatii de productie si monetare;
d. fondurile banesti;
e. capitalurile intreprinderii.
ANS: B (Validat)
83. Universul firmei este format din cel:
a. social;
b. social si economic;
c. economic, financiar, social si statul;
d. financiar;
e. statul.
ANS:.C.(Validat)
84. Functiile finantelor intreprinderii sunt:
a. de repartitie;
b. de redistribuire;
c. de control;
d. de repartitie si control;
e. de creditare.
ANS: D
85. Obiectivul major al intreprinderii este:
a. obtinerea de valoare;
b. obtinerea de profit;
c. obtinerea de produse;
d. obtinerea de servicii;
e. maximizarea profitului.
ANS: E (Validat)
86. Capitalul intreprinderii cuprinde:
a. ansamblul de bunuri sau „active”;

b. sumele de bani disponibili;
c. totalitatea actiunilor cumparate;
d. totalitatea actiunilor detinute;
e. totalitatea obligatiunilor vandute.
ANS: A (Validat)
87. Fluxurile sunt:

a. financiare si reale;
b. materiale si monetare;
c. fixe si circulante;
d. materiale si nemateriale;
e. totalitatea intrarilor materiale.
ANS: A (Validat)
88. Ciclul de exploatare are ca obiectiv:
a. sporirea stocului de materii prime;

c. cresterea cifrei de afaceri;
d. cresterea stocului de produse finite;
e. cresterea cifrei de productie.
ANS: B (Validat)
89. Nu sunt incluse in categoria activelor:
a. activele fizice durabile;

b. activele fizice consumabile;
c. activele financiare pe termen scurt;
d. activele financiare pe termen lung;
e. datoriile fata de creditori.
ANS: E
90. Activele imobilizate sunt:
a. bunurile corporale;
b. bunurile necorporale;
c. terenurile si cladirile;
d. masinile si instalatiile;
e. bunurile de orice natura, mobile sau imobile, corporale sau necorporale
necesare activitatii.
ANS: E
91. Amortizarea este:
a. inlocuirea activelor imobilizate;

b. innoirea instalatiilor;
c. un proces financiar de recuperare treptata a valorii activelor imobilizate;
d. cesionarea activelor imobilizate;
e. casarea activelor corporale.
ANS: C (Validat)
92. Activele circulante sunt:
a. materiile prime;
b. materialele auxiliare;
c. apa, energia si gazul metan;
d. stocurile de produse finite;
e. stocurile, creantele, disponibilitatile si plasamentele.
ANS: E (Validat)
93. Fondul de rulment se calculeaza:
a. capitalul permanent – active imobilizate sau active circulante – resurse de

trezorerie;
b. activ – pasiv;
c. active imobilizate – active circulante;
d. capital permanent – capital propriu;
e. datorii – creante.
ANS: A (Validat)
94. Preturile de vanzare cuprind:
a. costul total al materiilor prime;

b. costul fortei de munca;
c. costul capitalului;
d. costuri fixe si variabile;
e. costul, profitul si TVA
ANS: D
95. Determinarea profitului se realizeaza ca:
a. diferenta dintre venituri si cheltuieli;

b. suma a tuturor veniturilor;
c. suma a incasarilor;
d. cifra de afaceri – TVA;
e. suma de valoare adaugata.
ANS: A
96. Rata profitului se calculeaza ca:
a. raportul dintre profitul net si cifra de afaceri;

b. diferenta dintre venituri si cheltuieli;
c. suma de valoare adaugata;
d. diferenta dintre costuri fixe si variabile;
e. suma a incasarilor.
ANS: A (Validat)
97. Profitul net se repartizeaza:
a. salariatilor;
b. patronilor si statului;
c. tuturor actionarilor;
d. pentru rezerve legale si statutare, cresterea capitalului si ca dividende;
e. pentru cresterea bugetului statului.
ANS: D
98. Capitalul permanent cuprinde:
a. totalitatea resurselor;
b. totalitatea activelor;
c. capitalul propriu si datoriile pe termen lung;
d. totalitatea imobilizarilor;
e. totalitatea pasivelor.
ANS: C (Validat)
99. Marja comerciala:
a. se calculeaza la toate intreprinderile;

b. se realizeaza in productie;
c. este componenta a TVA;
d. este diferenta dintre vanzarile de marfuri si costul acestora;
e. este suma a valorii adaugate.
ANS: D (Validat)
100. Valoarea adaugata:
a. se realizeaza in sfera productiei de bunuri si servicii;

b. este mai mica decat profitul;
c. include si marja comerciala;
d. nu este relevanta pentru firme;
e. este mai mica decat PIB.
ANS: A (Validat)
101. Efectul de levier financiar pozitiv al intreprinderii se produce cand:
a. rentabilitatea financiara este mai mare sau egala cu rentabilitatea economica;

b. rentabilitatea economica este superioara ratei costului mediu ponderat al
capitalului;
c. rentabilitatea economica este superioara ratei costului capitalului imprumutat;
d. rentabilitatea financiara este superioara ratei costului capitalului imprumutat;
e. rentabilitatea financiara este superioara ratei costului mediu ponderat al
capitalului.
ANS: C (Validat|)
102. Capitalul real al intreprinderii isi gaseste reflectarea in:
a. bilant;
b. contul de profit si pierdere;
c. bugetul activitatii generale;
d. bugetul activitatii de trezorerie;
e. bugetul activitatii de investitii.
ANS: A (Validat)
103. Capitalul real, dupa sursele de constituire prezinta urmatoarea

structura:

circulante;
ANS: C (Validat)
104. Fondurile speciale se constituie in timpul anului si la sfarsitul anului

din:
a. profitul brut;
b. profitul net;
c. amortisment;
d. rezultatul exceptional;
e. rezultatul financiar.
ANS: B (Validat)
105. Printre fondurile speciale constituite in intreprindere regasim:
a. fondul de participare la profit;

b. fondul de protocol;
c. fondul de somaj;
d. fondul de rezerva;
e. fondul de amortisment.
ANS: A (Validat)
106. Structura de finantare se stabileste ca raport intre:
a. capitalurile permanente si capitalurile imprumutate;

b. capitalul social si capitalurile imprumutate;
c. capitalurile imprumutate si capitalurile proprii;
d. capitalurile imprumutate si capitalul social;
e. capitalul social si creditele pe termen mediu si lung.
ANS: C (Validat)
107. Capitalul total, dupa modul de folosinta prezinta urmatoarea structura:

circulante;
ANS: E (Validat)
108. Activele imobilizate mai sunt cunoscute sub denumirea de:
a. resurse stabile;
b. imobilizari financiare;
c. utilizari durabile;
d. mijloace fixe;
e. elemente neamortizabile.
ANS: C
109. Plasamentele de capital pe termen scurt cuprind:
a. stocuri de active circulante, titluri de participare la capitalul altor intreprinderi,

creante si valori de incasat, disponibilitati banesti;
b. stocuri de active circulante, creante legate de participatiuni, titluri de plasament
si valori de incasat, disponibilitati banesti;
c. stocuri de active circulante, cheltuieli de constituire si inmatriculare, creante si
d. stocuri de active circulante, creante si titluri de plasament si valori de incasat,
disponibilitati banesti;
e. stocuri de active circulante, programele informatice, creante si valori
realizabile in termen scurt, disponibilitati banesti.
ANS: D (Validat)
110. Fondul de rulment net reprezinta:

a. excedentul de trezorerie destinat finantarii investitiilor;
b. excedentul de capitaluri permanente destinat finantarii activelor circulante
totale;
c. diferenta de capitaluri permanente ramase dupa finantarea activelor imobilizate
destinata finantarii activelor circulante cu caracter de permanenta;
d. excedentul de resurse stabile destinat finantarii nevoilor temporare de active
circulante;
e. diferenta neutilizata din plafonul de credite aprobat destinata finantarii nevoilor
temporare de active circulante.
ANS: C
111. Se cunosc:
- capital social = 87.000 mii lei;
- capitalurile proprii = 105.115 mii. lei;
- creditele si datoriile pe termen scurt = 76.885 mii lei;
- creditele pe termen mediu si lung = 18.700 mii lei;
- active imobilizate nete = 59.725 mii lei;
- active circulante = 140.975 mii lei;
Atunci valoarea fondului de rulment net va fi:
a. 17.160 mii lei;

b. 45.975 mii lei;
c. 86.415 mii lei;
d. 41.025 mii lei;
e. 64.090 mii lei.
ANS: E (Validat)
112. Valoarea actualizata neta VAN se determina ca:
a. raport intre fluxurile de trezorerie viitoare actualizate si costul investitiei;

b. raport intre fluxurile de trezorerie viitoare actualizate si capitalul investit
actualizat;
c. suma a cash-flow - urilor anuale actualizate;
d. diferenta intre suma cash-flow - urilor anuale actualizate si capitalul investit
(valoarea investitiei);
e. diferenta intre suma cash-flow - urilor anuale actualizate si valoarea investitiei
actualizate la finele intervalului de exploatare a investitiei.
ANS: D
113. Conform criteriului RIR, aceasta trebuie sa fie:
a. superioara ratei inflatiei;

b. inferioara ratei inflatiei;
c. superioara ratei de actualizare;
d. superioara ratei medii a dobanzii pe piata financiara;
e. inferioara ratei de actualizare.
ANS: C
114. Calculul ratei interne de rentabilitate (RIR) presupune:
a. rezolvarea directa a polinomului de gradul n (n = durata prevazuta de

exploatare a investitiei);
b. aproximari succesive si folosirea interpolarii liniare;
c. extragerea directa a rezultatului din tabele matematice;
d. calculul functiei normale a lui Gauss;
e. reprezentarea grafica a densitatii de repartitie.
ANS: B
115. Obiectivul central al investitiilor este de a:
a. plasa fondurile la banca;

b. atrage cat mai multe resurse;
c. plasa anumite fonduri cat mai rentabil posibil;
d. face imprumuturile cat mai atractive;
e. avea la baza un studiu de fezabilitate.
ANS: C (Validat)
116. In conditiile unui mediu probabilistic adoptarea deciziei de investitii

presupune parcurgerea unui numar de:
a. doua etape;
b. trei etape;
c. cinci etape;
d. patru etape;
e. sase etape.
ANS: B
117. In situatia in care pentru doua sau mai multe proiecte de investitii
exista valori diferite ale sperantei matematice se opteaza pentru proiectul cu
speranta matematica:
a. care tinde la zero;

b. cea mai mica;
c. egala cu zero;
d. supraunitara;
e. cea mai mare.
ANS: E (Validat)
118. Cand pentru doua sau mai multe proiecte de investitii se obtine
aceeasi speranta matematica, pentru a se opta se procedeaza astfel:
a. se resping ambele proiecte;

b. se accepta ambele proiecte;
c. se va reprezenta grafic densitatea de repartitie si se opteaza pentru proiectul cu
intervalul cel mai larg de variatie;
d. se va reprezenta grafic densitatea de repartitie si se opteaza pentru proiectul cu
intervalul cel mai strans de variatie;
e. se calculeaza cash-flow - ul net actualizat pe unitate investita.
ANS: D
119. Coeficientul de variatie se determina ca raport intre:
a. abaterea medie patratica si speranta matematica;

b. dispersie si speranta matematica;
c. speranta matematica si ecartul tip;
d. speranta matematica si dispersie;
e. dispersie si ecartul tip.
ANS: A
120. Se considera un proiect de investitii in valoare de 100.000 mii lei,
amortizabil liniar in 5 ani si care aduce profituri nete anuale astfel: an I =
2.00 mii lei; an II = 3.000 mii lei; an III = 3.000 mii lei; an IV = 5.000 mii
lei; an V = 3.000 mii lei. Rata de actualizare este de 20 %. In aceste conditii
VAN este:
a. 10.112 mii lei;

b. 6.347 mii lei;
c. 2.012 mii lei;
d. - 18.315 mii lei;
e. - 31.085 mii lei.
ANS: E
121. Fie un proiect de investitii in valoare de 60.000 mii lei, amortizabil

liniar in 6 ani si care aduce profituri brute anuale de 20.000 mii lei. Rata de
actualizare este de 15 %. In conditiile impozitarii actuale VAN si VVN sunt:
a. - 12.302 mii lei si - 28.445,5 mii lei;

b. - 3.807 mii lei si - 8.805,6 mii lei;
c. 6.508 mii lei si 15.053 mii lei;
d. 29.316 mii lei si 67.807,9 mii lei;
e. 41.424,6 mii lei si 95.815,1 mii lei.
ANS: E
122. Un proiect de investitii in valoare de 80.000 mii lei, cu durata de

exploatare de 8 ani, in conditiile unei rate de actualizare de 20 %, are VVN
de 43.000 mii lei. In aceste conditii indicele de rentabilitate va fi:
a. 0,888;
b. 1,125;
c. 1,500;
d. 1,632;
e. 1817.
ANS: B (Validat)
123. Notiunea de amortizare este caracteristica:
a. numai unor elemente de activ;

b. numai unor elemente de pasiv;
c. atat unor elemente de activ cat si unor elemente de pasiv;
d. tuturor activelor intreprinderii;
e. tuturor pasivelor intreprinderii.
ANS: C (Validat)
124. In practica financiara, in functie de reglementarea diferita, valoarea de

amortizat poate fi:
a. valoarea contabila si valoarea initiala recunoscuta la dobandirea si punerea in

functiune a activului imobilizat;
b. valoarea contabila majorata cu valoarea reziduala estimata sau valoarea
contabila neta;
c. valoarea contabila majorata cu valoarea reparatiilor capitale sau valoarea
contabila neta;
d. valoarea contabila diminuata cu valoarea reziduala sau valoarea de intrare;
e. valoarea de intrare diminuata cu amortizarea calculata sau valoarea contabila
neta.
ANS: A
125. Pentru un mijloc fix intrat in functiune la 01 decembrie, numarul

lunilor de functionare in anul intrarii in functiune este:
a. 12 luni;
b. 1 luna;
c. 0 luni;
d. 6 luni;
e. 3 luni.
ANS: C
126. Pentru un mijloc fix intrat in functiune la 01 decembrie, intervalul de

timp luat in calculul valorii medii anuale este:
a. 30 zile;
b. 31 zile;
c. 1 luna;
d. 0 luni;
e. 1 an.
ANS: D (Validat)
127. Pentru un mijloc fix iesit din functiune la 01 noiembrie, numarul

lunilor de nefunctio-nare in anul iesirii din functiune este:
a. 12 luni;
b. 1 luna;
c. 0 luni;
d. 6 luni;
e. 3 luni.
ANS: B (Validat)
128. In Romania duratele normale de functionare, stabilite in mod

centralizat de guvern sunt:
a. orientative, agentii economici avand libertatea de a-si stabili durate de

amortizat mai mari sau mai mici;
b. obligatorii pentru agentii economici cu capital de stat sau majoritar de stat;
c. aprobate pe plaje de ani cuprinse intre o valoare minima si una maxima,
existand posibilitatea alegerii duratei normale de functionare cuprinsa intre
aceste limite;
d. obligatorii, dar agentii economici avand posibilitatea sa le reduca oricand, fara
restrictie, daca se intrevede fenomenul de uzura morala;
e. obligatorii, dar in conditiile utilizarii amortizarii liniare.
ANS: C
129. In tara noastra activele imobilizate se amortizeaza astfel:
a. imobilizarile necorporale, cu exceptia fondului comercial, pe durata de

utilizare, dar nu mai mult de 5 ani;
b. mijloacele fixe, prin utilizarea unuia din urmatoarele regimuri: liniar, degresiv,
accelerat;
c. terenurile, prin amortizarea liniara;
d. imobilizarile financiare, prin amortizarea accelerata;
e. constructiile, prin sistemul progresiv, pe o durata de pana la 40 ani.
ANS: B (Validat)
130. O intreprindere a cumparat un mijloc fix in valoare de 100.000 mii lei,
cu o durata de functionare de 8 ani, pentru amortizarea caruia incepand cu 2002
se aplica metoda degresiva.
Cotele de amortizare proportionale calculate sunt:
a. 9375,00 mii lei incepand cu anul al 3-lea;

b. 8437,50 mii lei incepand cu anul al 4-lea;
c. 7910,15 mii lei incepand cu anul al 5-lea;
d. 7910,15 mii lei incepand cu anul al 6-lea;
e. 8898,90 mii lei incepand cu anul al 7-lea.
ANS: C (Validat)
131. Cheltuielile de constituire si cheltuielile de cercetare - dezvoltare se

amortizeaza intr-o perioada de:
a. cel mult 3 ani;

b. cel putin 5 ani;
c. cel mult 5 ani;
d. 5 ani;
e. cel putin 3 ani.
ANS: C
132. Brevetele, licentele, know-how - ul, marcile de fabrica si de comert

subscrise ca aport sau achizitionate se amortizeaza astfel:
a. in cel mult 3 ani;

b. in functie de durata de utilizare, care insa nu poate depasi 5 ani;
c. pe durata prevazuta pentru utilizarea lor de catre detinator;
d. in cel putin 5 ani;
e. in 5 ani.
ANS: C (Validat)
133. Programele informatice create sau achizitionate se amortizeaza:
a. in functie de gradul de uzura fizica;

b. in functie de gradul de uzura morala;
c. in functie de durata probabila de utilizare, care insa nu poate depasi 5 ani;
d. in 5 ani;
e. pe durata prevazuta pentru utilizarea lor de catre detinator.
ANS: C (Validat)
134. Coeficientul de multiplicare prevazut de legislatie in cazul metodei

degresive utilizate in Romania pentru o durata normala de functionare de 8
ani este:
a. 1,5;
b. 2;
c. 1;
d. 0,5;
e. 2,5.
ANS: B (Validat)
135. In ceea ce priveste terenurile, acestea:
a. se supun amortizarii conform regimului liniar;

b. se supun amortizarii conform regimului degresiv;
c. nu se supun amortizarii;
d. se supun amortizarii numai investitiile efectuate pe acestea dar in termen de 3
ani;
e. se supun amortizarii numai investitiile efectuate pe acestea dar in termen de 3
ani
ANS: C (Validat)
136. Pentru un utilaj cu o valoare de 60 mil. lei si cu o durata normala de

functionare de 5 ani, amortismentul cumulat dupa 4 ani, conform regimului
de amortizare degresiv utilizat in Romania este:
a. 50.000 mii lei;

b. 52.500 mii lei;
c. 48.000 mii lei;
d. 50.200 mii lei;
e. 55.000 mii lei.
ANS: D (Validat)
137. O intreprindere achizitioneaza un mijloc fix in luna martie a anului
curent a carui valoare de intrare este 60.000 mii lei, iar durata normala de
functionare este de 10 ani. Conform celor 3 regimuri de amortizare utilizate
in Romania (liniar, degresiv si accelerat) amortismentul anului curent este:
a. 6.000; 12.000; 30.000 (mii lei);

b. 6.000; 9.000; 22.500 (mii lei);
c. 4.500; 9.000; 22.500 (mii lei);
d. 4.500; 12.000; 30.000 (mii lei);
e. 6.000; 12.000; 22.500 (mii lei).
ANS: C (Validat)
138. O intreprindere achizitioneaza un mijloc fix in luna aprilie a anului

curent a carui valoare de intrare este 80.000 mii lei, iar durata normala de
functionare este de 8 ani. Conform regimului de amortizare accelerat utilizat
in Romania amortismentul anului curent este:
a. 3.333 mii lei;

b. 26.666 mii lei;
c. 30.000 mii lei;
d. 40.000 mii lei;
e. 80.000 mii lei.
ANS: B (Validat)
139. Amortizarea anuala aferenta cladirilor si constructiilor speciale ale

minelor, carierelor, exploatarilor de minerale solide se determina:
a. ca amortizare liniara in functie de norma aferenta duratei de functionare din

catalog si valoarea contabila a cladirii;
b. in functie de norma degresiva de amortizare si valoarea contabila a neta
cladirii;
c. in functie de norma de amortizare in lei/tona si cantitatea efectiva in tone
extrasa anual;
d. in functie de cantitatea exploatabila in anul programarii si norma de amortizare
in lei/tona;
e. conform regimului accelerat.
ANS: D (Validat)
140. Stocul de materii prime luat in calculul nevoii de fond de rulment de
exploatare se determina in functie de:
a. consumul zilnic de materii prime in anul curent in preturi exclusiv TVA si

b. consumul zilnic de materii prime in anul curent in preturi inclusiv TVA si
c. consumul zilnic de materii prime in anul curent in preturi exclusiv TVA si
durata medie de stocare a materiilor prime din anul de baza;
d. consumul zilnic de materii prime in anul curent in preturi inclusiv TVA si
durata medie de stocare a materiilor prime din anul de baza;
e. productia exercitiului previzionata pentru anul curent exprimata in cost
complet si intervalul intre doua aprovizionari stabilit in contractele incheiate
pentru anul curent cu furnizorii.
ANS: C (Validat)
141. Stocul de produse luat in calculul nevoii de fond de rulment de

a. productia zilnica vanduta prevazuta pentru anul curent si durata medie de

stocare a produselor finite in anul de baza;
b. productia zilnica a exercitiului in cost complet prevazuta pentru anul curent si
durata medie de stocare a produselor finite in anul de baza;
c. productia zilnica a exercitiului in cost complet prevazuta pentru anul curent si
frecventa vanzarilor din anul curent;
d. cifra de afaceri zilnica din anul curent si durata medie de stocare a produselor
finite in anul de baza;
e. cifra de afaceri zilnica din anul curent si frecventa vanzarilor din anul curent.
ANS: B (Validat)
142. Care din urmatoarele tipuri de TVA este element de active de

exploatare in calculul NFRE:
a. TVA de plata;
b. TVA deductibila;
c. TVA colectata;
d. TVA exigibila;
ANS: B
143. Care din urmatoarele tipuri de TVA este element de pasive de

exploatare in calculul NFRE:
a. TVA de plata;
b. TVA deductibila;
c. TVA colectata;
d. TVA exigibila;
ANS: C (Validat)
144. Se cunosc urmatoarele date (in mii lei):
- productia exercitiului in cost complet realizata in anul de baza =

30.000
- productia exercitiului in cost complet programata in anul curent =

36.000
- consumul de materii prime din contul de profit si pierdere din anul

de baza = 15.126
- consumul de materii prime programat prin bugetul de venituri si

cheltuieli an curent = 20.168
- soldul mediu al furnizorilor din anul de baza = 3.000
Atunci valoarea furnizorilor in calculul nevoii de fond de rulment de

exploatare NFRE este:
a. 3.999;
b. 6.000;
c. 3.600;
d. 4.000;
e. 5.050.
ANS: D
145. Nevoia de fond de rulment de exploatare ia in calcul:
a. plasamentele in stocuri si cheltuieli, pe de o parte, si pasivele de exploatare, pe

de alta parte;
b. activul economic si datoriile pe termen scurt;
c. activele de exploatare si pasivele de exploatare;
d. capitalurile permanente si activele imobilizate nete;
e. capitalurile permanente si activele circulante.
ANS: C (Validat)
146. Lucrarile si serviciile prestate de terti sunt o componenta a:
a. costului marfurilor vandute;

b. soldului productiei stocate;
c. productiei imobilizate;
d. productiei exercitiului;
e. costului total al productiei exercitiului.
ANS: E (Validat)
147. Rezultatul curent al exercitiului cuprinde:
a. rezultatul din exploatare si rezultatul financiar;

b. numai rezultatul activitatii de exploatare (curente);
c. rezultatul financiar si rezultatul extraordinar;
d. rezultatul din exploatare, financiar si extraordinar;
e. rezultatul al exercitiului curent exclusiv profituri nerepartizate din anii
precedenti.
ANS: A (Validat)
148. Pe baza bilantului lichiditate se calculeaza:
a. ratele lichiditatii si rata autonomiei financiare;

b. ratele de dezechilibru si ratele lichiditatii;
c. ratele de dezechilibru si ratele de rotatie;
d. ratele lichiditatii si ratele de rotatie;
e. rata autonomiei financiare si ratele de dezechilibru.
ANS: A
149. Bilantul lichiditatii este construit conform:
a. intereselor furnizorilor;
b. opticii creditorilor;
c. opticii personalului;
d. intereselor actionarilor;
e. opticii creditorilor si personalului.
ANS: B
150. Scopul analizei lichiditate este:
a. examinarea lichiditatii intreprinderii;

b. examinarea capacitatii de plata a intreprinderii;
c. examinarea gradului de indatorare a intreprinderii;
d. examinarea securitatii financiare a intreprinderii;
e. examinarea solvabilitatii intreprinderii.
ANS: E (Validat)
151. Printre limitele analizei lichiditate regasim:
a. se plaseaza intr-o optica de continuitate a exploatarii;

b. pune in evidenta nivelul optim al trezoreriei;
c. nu pune in evidenta nivelul optim al fondului de rulment;
d. nu pune in evidenta gradul de indatorare a intreprinderii;
e. se plaseaza intr-o optica de fuziune a intreprinderii.
ANS: C (Validat)
152. Bilantul functional situeaza intreprinderea intr-un context:
a. de lichiditate;
b. de continuitate a exploatarii;
c. de faliment;
d. de fuziune cu o alta intreprindere;
e. de absorbtie.
ANS: B (Validat)
153. Trezoreria se stabileste ca:

d. suma intre fondul de rulment si nevoia de fond de rulment;
e. diferenta intre nevoia de fond de rulment global si fondul de rulment net
global.
ANS: C (Validat)
154. Fondul de rulment net global se stabileste ca:

d. diferenta intre resursele stabile si utilizarile durabile;
e. diferenta intre nevoia de fond de rulment globala si trezorerie.
ANS: D (Validat)
155. Echilibrul financiar este respectat atunci cand resursele stabile

acopera:
a. imobilizarile nete si nevoia de fond de rulment de exploatare;

b. imobilizarile nete si fondul de rulment;
c. imobilizarile bute si nevoia de fond de rulment globala;
d. imobilizarile brute si nevoia de fond de rulment de exploatare;
e. imobilizarile brute si fondul de rulment.
ANS: D
156. Printre ratele de dezechilibru calculate pe baza bilantului functional

regasim:

b. rata lichiditatii reduse;
ANS: D (Validat)
157. Printre ratele de rotatie calculate pe baza bilantului functional
regasim:

ANS: E (D –nu se valideaza)
158. Printre ratele calculate pe baza bilantului lichiditatii regasim:

c. durata creditului comercial acordat clientilor;
ANS: A(D-nu s-a validat)
159. Cheltuielile totale fundamentate in bugetul activitatii generale

cuprind:
a. cheltuielile de exploatare, financiare si extraordinare;

b. cheltuielile de exploatare, financiare si extraordinare, impozitul pe profit minus
valoarea pierderilor din anul precedent;
c. cheltuielile de exploatare, financiare si extraordinare plus impozitul pe profit,
rezervele legale constituite anual pana la nivelul de 20 % din capitalul social si
pierderile de acoperit din anul precedent;
d. cheltuielile de exploatare, financiare si extraordinare plus impozitul pe profit si
valoarea eventualelor pierderi din anul precedent minus cota anuala a fondului
de rezerva;
e. cheltuielile totale fundamentate prin planul costurilor de productie.
ANS: A (Validat)
160. Fluxul de numerar net, determinat in bugetul activitatii de trezorerie

cuprinde:
a. fluxul de numerar din activitatea de baza, activitatea auxiliara si anexa;

b. fluxul de numerar din activitatea de exploatare, activitatea auxiliara si anexa;
c. fluxul de numerar din activitatea totala (la intern si la export);
d. fluxul de numerar din activitatea de exploatare, de investitii si financiara.
e. diferenta intre incasarile si platile totale.
ANS: D (Validat)
161. Soldul imprumuturilor garantate de stat la sfarsitul anului, exprimat in

valuta si in lei, se calculeaza astfel:
a. sold la inceputul anului plus imprumuturi primite in cursul anului minus

rambursari in cursul anului;
b. imprumuturi primite minus rambursari in cursul anului;
c. imprumuturi angajate minus comisionul perceput la contractarea imprumutului
minus rambursari in cursul anului;
d. sold la inceputul anului plus imprumuturi primite in cursul anului minus
rambursarile, dobanzile, comisioanele si spezele bancare platite in cursul
anului;
e. imprumuturi primite in cursul anului minus ratele scadente si dobanzile
aferente acestor imprumuturi.
ANS: D (Validat)
162. Lichiditatea generala se determina ca raport intre:

ANS: A
163. Lichiditatea imediata se determina ca raport intre:

ANS: C (Validat))
164. In bilantul si contul de profit si pierdere sunt inscrise urmatoarele date
(mii lei):
- total pasiv = 200.000 din care:
- capitaluri proprii = 110.000;
- datorii totale = 90.000 din care:
- imprumuturi pe termen mediu si lung = 40.000.
- profit brut = 30.000 din care:
- profit de exploatare = 22.000.
- profit net = 21.000.
Rata rentabilitatii economice este:
a. 15,0 %;
b. 19,1 %;
c. 20,0 %;
d. 10,5 %;
e. 23,3 %.
ANS: C (Validat)
165. In bilantul, contul de profit si pierdere si declaratia de impozit pe

profit sunt inscrise urmatoarele date (mii lei):
- imprumuturi pe termen mediu si lung = 50.000;
- credite si datorii pe termen scurt = 150.000.
- profit brut = 50.000;

- profit impozabil = 60.000;
- profit net = 35.000.
Rata rentabilitatii financiare si rata autonomiei financiare sunt:
a. 11,7 %; 85,7 %;
b. 16,7 %; 60,0 %;
c. 17,1 %; 40,0 %;
d. 14,3 %; 150,0 %.
e. 10,0 %; 66,7 %.
ANS: A
166. Structura bilantului unei intreprinderi se prezinta astfel (mii lei):
A. Activ:
- active imobilizate = 300.000;
- active circulante = 200.000 din care:
- stocuri = 80.000;
- creante = 70.000;
- disponibilitati banesti = 50.000.
B. Pasiv:
- credite pe termen mediu si lung = 60.000.
Rata de finantare a stocurilor si rata datoriilor sunt:
a. 362,5 %; 72,4 %;
b. 100,0 %; 105,0 %;
c. 145,0 %; 75,0 %;
d. 62,5 %; 42,0 %;
e. 25,0 %; 51,7 %.
ANS: D
167. Structura bilantului unei intreprinderi se prezinta astfel (mii lei):
A. Activ:
- active imobilizate = 300.000;
- active circulante = 200.000 din care:
- stocuri = 80.000;
- creante = 70.000;
B. Pasiv:
- credite pe termen mediu si lung = 60.000.
Lichiditatea imediata si rata solvabilitatii generale sunt:
a. 1,3; 0,95;
b. 0,3; 2,4;
c. 0,5; 1,7;
d. 1,4; 0,7;
e. 0,8; 3,3.
ANS: E
168. In bilantul unei intreprinderi sunt inscrise urmatoarele date (in mii
lei):
- credite pe termen mediu = 25.000.
- total active circulante = 70.000 din care:
- stocuri = 44.000;
- creante = 12.000;
Lichiditatea generala este:
a. 2,25;
b. 1,75;
c. 1,90;
d. 3,75;
e. 1,3.
ANS: B
169. In sens restrans, gestiunea financiara presupune studiul deciziilor care

pot fi:
a. decizii pe termen lung;

b. decizii strategice;
c. decizii tactice;
d. decizii pe termen mediu.
ANS: A (Validat)
170. In sens larg gestiunea cuprinde mai multe etape:
a. previziunea si organizarea;
b. coordonarea si antrenarea;
c. informarea si decizia;
d. analiza si indrumarea;
ANS: C (Validat)
171. Componentele de baza ale gestiunii financiare sunt:
a. deciziile si operatiunile financiare;

b. regulile de baza;
c. obiectivele pe termen lung, mediu si scurt;
d. metodele de gestiune.
ANS: A (Validat)
172. Criteriile de baza ale gestiunii financiare sunt:
a. gospodarirea;
b. economisirea;
c. autonomia functionala;
d. prevederea.
ANS: C
173. Gestiunea financiara optima presupune respectarea unor reguli de

baza:
a. scadenta sursei de finantare sa fie superioara sau cel putin egala cu durata de
existenta a activului creat pe seama acesteia;
b. scadenta sursei de finantare sa fie mai mica decat durata de existenta a activului
creat pe seama acesteia;
c. scadenta sursei de finantare sa fie obligatoriu egala cu durata de existenta a
activului creat pe seama acesteia;
d. durata creditului comercial acordat clientilor sa fie obligatoriu mai mica decat
durata creditului comercial primit de la furnizori;
ANS: A (Validat)
174. Capitalul intreprinderii, dupa natura lui se imparte in:

a. capital real si capital fictiv;
b. capital real si capital social;
c. capital propriu si capital permanent;
d. capital permanent si capital financiar.
ANS: A (Validat)
175. Capitalul total al intreprinderii cuprinde:
a. capitalul permanent plus credite si datorii pe termen scurt;

b. capitalurile proprii plus datoriile financiare;
c. capitalul social plus credite pe termen lung, mediu si scurt;
d. total pasiv minus datorii nebancare.
ANS: (Validat)
176. Capitalul permanent al intreprinderii cuprinde:
a. capitalurile proprii plus creditele pe termen scurt;

b. capitalul social plus grupa rezervelor, rezultatelor si fondurilor proprii plus
credite pe termen mediu si lung;
c. capital total minus creditele pe termen mediu si lung;
d. capital total minus capital social.
ANS: B (Validat)
177. Structura bilantiera a capitalului se prezinta dupa urmatoarele criterii:
a. exigibilitatii in activ;
b. lichiditatii in pasiv;
c. scadentelor in activ;
d. exigibilitatii dupa sursele de provenienta;
ANS: D (Validat)
178. Fondul de rulment net, ca sursa de finantare a activelor circulante este

egal cu:
a. Capital propriu minus active imobilizate nete;

b. Capitaluri permanente minus active imobilizate nete;
c. Total pasiv minus active circulante nete;
d. Total activ minus datorii financiare.
ANS: B (Validat)
179. Care dintre ipotezele urmatoare, atribuite viitorului cert sunt corecte:
a. decidentul considera proiectul de investitii independent de altele si alege intre

mai multe proiecte;
b. decidentul considera proiectul de investitii independent de altele, avand
posibilitatea sa opteze numai pentru acesta;
c. exista o piata de capitaluri perfecta, cu o rata a dobanzii unica, beneficiarul
investitiei putandu-se imprumuta in limita gradului sau de indatorare;
d. riscul asociat proiectului de investitii este redus.
ANS: A (Validat)
180. Printre fluxurile de iesire ce compun suma de investit regasim:
a. nevoia de fond de rulment recuperata;

b. nevoia de fond de rulment suplimentara;
c. cheltuielile de constituire;
d. amortismentul.
ANS: B (Validat)
181. Cash-flow - ul net al investitiei cuprinde:
a. excedentul brut de exploatare plus amortizarea;

b. profitul net din exploatare plus amortizarea;
c. profitul net plus valoarea reziduala estimata a investitiei;
d. excedentul brut de exploatare minus amortizarea.
ANS: B
182. Fluxurile de trezorerie la finele exploatarii cuprind:
a. nevoia de fond de rulment suplimentara determinata de cresterea capacitatii de

productie;
b. nevoia de fond de rulment recuperata ca urmare a disparitiei capacitatii de
productie;
c. fluxurile de intrare de trezorerie ca urmare a disparitiei capacitatii de productie;
d. valoarea de intrare (contabila) a investitiei.
ANS: B (Validat)
183. Cele mai uzuale criterii simple de optiune sunt:
a. criteriul costului si criteriul ratei medii a rentabilitatii;

b. criteriul valorii actualizate nete;
c. criteriul indicelui de rentabilitate;
d. criteriul ratei interne de randament;
ANS: A
184. Criteriile pe baza de actualizare ce pot fi folosite sunt:
a. criteriul ratei medii a rentabilitatii;

b. criteriul valorii actualizate nete si criteriul indicelui de rentabilitate;
ANS: B (Validat)
185. Rata de actualizare folosita in calculul valorii actualizate nete VAN

poate fi:
a. rata rentabilitatii estimata;

b. rata dobanzii fara risc;
c. rata interna de randament;
d. rata medie de randament a titlurilor pe piata financiara;
ANS: B (Validat)
186. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la RIR:
a. este rata de actualizare folosita in calculul valorii actualizate nete;

b. este rata medie de rentabilitate calculata fara actualizare in adoptarea deciziei
de investitii;
c. este acea rata de actualizare pentru care valoarea actualizata neta este nula;
d. este acea rata de actualizare pentru care indicele de rentabilitate este
supraunitar;
ANS: C (B- nu s-a validat)
187. In general, se poate vorbi de urmatoarele situatii de cunoastere

imperfecta:
a. situatii de incertitudine;
b. situatii certe;
c. situatii aleatoare;
d. situatii optimiste.
ANS: A
188. Situatiile probabilistice sunt acelea in care:
a. au putut fi identificate toate cazurile posibile, in mod precis si probabilizate;

b. nu au putut fi identificate toate eventualitatile in mod precis;
c. au putut fi identificate toate cazurile posibile in mod precis;
d. au fost identificate toate eventualitatile si nu li s-au putut asocia anumite
probabilitati.
ANS: A
189. Situatiile de incertitudine sunt acelea in care:
a. au fost identificate toate cazurile posibile dar nu li s-au putut asocia anumite
probabilitati;
b. au fost identificate toate cazurile posibile, in mod precis si probabilizate;
c. au fost identificate toate eventualitatile si li s-au putut asocia anumite
probabilitati;
d. exista posibilitatea ca alte evenimente neprevazute sa se adevereasca.
ANS: A
190. Riscul se masoara prin intermediul:
a. ecart tip sau standard;

b. coeficientului de variatie;
c. coeficientului de corelatie;
d. sperantei matematice.
ANS: A (Validat)
191. Aplicarea criteriului VAN in conditiile unui viitor incert presupune:
a. corectarea indicelui de rentabilitate;

b. corectarea ratei interne de randament;
c. perturbarea ratei de actualizare;
d. corectarea proiectiei cash-flow - ului cu indicele inflatiei;
ANS: C (Validat)
192. Investitiile se finalizeaza din urmatoarele surse:
a. credit comercial furnizori;

b. credite bancare pe creante comerciale;
d. credite de trezorerie;
ANS: C (Validat)
193. Printre sursele interne de finantare a investitiilor regasim:

b. sume repartizate din profitul net pentru dezvoltare;
d. credite de trezorerie.
ANS: B (C- nu s-a validat)
194. Printre sursele externe de finantare a investitiilor regasim:

b. alte rezerve ca surse proprii de finantare neconsumate la sfarsitul perioadei
precedente;
c. finantari din partea grupului;
d. amortizarea activelor imobilizate din perioada de realizare a investitiilor;
ANS: C
195. Amortizarea activelor imobilizate poate fi abordata diferit, existand

mai multe conceptii de amortizare:
a. abordarea legala;
b. abordarea interpretativa;
c. abordarea juridico-contabila;
d. abordarea statistica.
ANS: C (Validat)
196. Destinatia amortizarii activelor imobilizate este:
a. sursa proprie pentru asigurarea echilibrului financiar;

b. sursa de constituire a fondului de dezvoltare;
c. sursa de finantare a reparatiilor capitale;
d. sursa de constituire a fondului surselor proprii pentru finantarea investitiilor;
ANS: D (Validat)
197. In Romania valoarea de amortizat, in functie de metoda de amortizare

folosita, poate fi:
a. costul activului;
b. valoarea de intrare diminuata cu valoarea reziduala estimata;
c. valoarea de intrare majorata cu valoarea reparatiilor capitale prevazute a se
efectua;
d. valoarea de intrare actualizata la finele fiecarui an din intervalul de exploatare a
activului imobilizat.
ANS: A
198. Printre situatiile in care se foloseste valoarea contabila intalnim:
a. intocmirea bilantului contabil;

b. calcularea indicatorilor de rotatie;
c. intocmirea contului de profit si pierdere;
d. intocmirea bugetului activitatii generale.
ANS: A
199. Criteriile modelului optimizat pentru determinarea duratei optime de

serviciu sunt:
a. criteriul ratei interne de randament;

b. criteriul profitului;
ANS: B (Validat)
200. Categoriile de durata de serviciu prevazute in literatura de specialitate

sunt:
a. durata de serviciu tehnica si economica;
b. durata de serviciu contabila;
c. durata de serviciu primara si complementara;
d. durata de serviciu fizica si morala.
ANS: A (Validat)
201. Normele de amortizare utilizate de agentii economici pot fi:
a. analitice;
b. agregate pe grupe de mijloace fixe conform clasificatiei la nivel national;
c. specifice pe ramuri sau domenii de activitate;
d. comune, pe utilaje ce participa la realizarea aceluiasi produs sau serviciu.
ANS: A (Validat)
202. Soldul furnizorilor luat in calculul nevoii de fond de rulment de

a. consumul zilnic de materii prime in anul curent in preturi inclusiv TVA si

durata de rotatie a furnizorilor din anul de baza;
b. consumul zilnic de materii prime in anul curent in preturi exclusiv TVA si
durata de rotatie a furnizorilor din anul de baza;
c. productia zilnica a exercitiului in cost complet si durata de rotatie a furnizorilor
din anul de baza;
d. productia zilnica a exercitiului in preturi de productie si durata creditului
comercial prevazuta in contractele cu furnizorii incheiate pentru anul de plan.
ANS: A (Validat)
203. Soldul creantelor luat in calculul nevoii de fond de rulment de

a. productia zilnica a exercitiului in preturi exclusiv TVA din anul curent si soldul
mediu al clientilor din anul de baza;
b. productia zilnica a exercitiului in preturi inclusiv TVA din anul curent si durata
de rotatie a clientilor din anul de baza;
c. productia zilnica a exercitiului in preturi inclusiv TVA din anul curent si
numarul mediu de zile de acordare credit comercial clientilor;
d. productia zilnica vanduta in preturi inclusiv TVA din anul curent si durata de
rotatie a clientilor din anul de baza;
ANS: D
204. In afara nevoii de fond de rulment de exploatare, nevoia de fond de

rulment globala mai cuprinde:
a. nevoia de fond de rulment in afara exploatarii;

b. fondul de rulment net global;
c. nevoia de fond de rulment aferenta activitatii financiare;
d. nevoia de fond de rulment aferenta activitatii extraordinare;
ANS: A (Validat)
205. Nevoia de fond de rulment de exploatare se determina ca diferenta

intre:
a. pasivele de exploatare si activele de exploatare;

b. activele de exploatare si pasivele de exploatare;
c. pasivele stabile si activele stabile;
d. pasivele de exploatare si pasivele stabile.
ANS: B (Validat)
206. Activele de exploatare luate in calculul NFRE includ:
a. plasamente de capitaluri in stocuri si in alte elemente de active circulante;

b. plasamente de capitaluri in stocuri si in active imobilizate utilizate pentru
realizarea activitatii de baza;
c. plasamente de capitaluri pentru functionarea ciclurilor operatiunilor de
investitii si de exploatare;
d. plasamente de capitaluri pentru functionarea ciclurilor operatiunilor de
exploatare si in afara exploatarii.
ANS: A (B- nu se valideaza)
207. Pasivele de exploatare luate in calculul NFRE includ:
a. datoriile minime si permanente fata de terti amanate la plata fata de momentul

datorarii, datorita sistemului de decontare a platilor practicat in economie sau a
termenelor fixe de plata legiferate;
b. datoriile fata de furnizorii si creditorii financiari;
c. datoriile si creditele pe termen scurt, mediu si lung;
d. totalul datoriilor din bilant.
ANS: A (Validat)
208. In categoria cheltuielilor financiare regasim:
a. diferente nefavorabile de curs valutar;

b. diferente favorabile de curs valutar;
c. costul marfurilor;
d. cheltuielile de personal.
ANS: A
209. Cifra de afaceri cuprinde:
a. venituri din vanzarea marfurilor;

d. productia exercitiului;
ANS: A
210. Printre componentele productiei exercitiului regasim:
a. cifra de afaceri;
b. impozite, taxe si varsaminte asimilate;
d. amortizarea activelor imobilizate;
ANS: C
211. Cheltuielile din exploatare cuprind:
a. costul total al productiei exercitiului;

d. productia vanduta.
ANS: A (Validat)
212. Rezultatul brut al exercitiului se determina:
a. prin raportarea profitului brut la cheltuielile totale;

b. prin insumarea rezultatului curent si a rezultatului extraordinar;
c. prin inmultirea profitului pe unitatea de produs cu cantitatile fabricate;
d. ca diferenta intre veniturile din exploatare si cheltuielile pentru exploatare.
ANS: B
213. In categoria cheltuielilor nedeductibile regasim:
a. amenzile, confiscarile, majorarile de intarziere si penalitatile datorate catre

autoritatile romane;
c. veniturile, respectiv cheltuielile rezultate din anularea datoriilor sau din
incasarea creantelor, dupa caz, ca urmare a transferului de actiuni sau de parti
sociale de la FPS, conform conventiilor;
d. rambursarile de cheltuieli nedeductibile precum si veniturile rezultate din
anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere sau veniturile
realizate din stornarea ori recuperarea unor cheltuieli nedeductibile;
ANS: A (Validat)
214. In categoria veniturilor neimpozabile regasim:
a. cheltuielile de sponsorizare ce depasesc limitele legale;

c. cheltuielile cu diurna care depasesc limitele legale stabilite pentru institutiile
publice;
d. cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor constatate lipsa din gestiune
sau degradate si neimputabile, inclusiv TVA aferenta acestora.
ANS: B
215. Printre destinatiile profitului net la societatile nationale, companiile

nationale si societatile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat,
precum si la regiile autonome intalnim:
a. rezervele legale;
b. cota managerului;
c. pana la 20 % pentru participarea salariatilor la profit;
d. prime anuale;
ANS: A
216. Exceptiile de la cota de 16 % impozit pe profit pot fi:

a. 60 % pentru agentii economici care inregistreaza peste 50 % din veniturile
totale din jocuri de noroc autorizate de lege sau din activitatea barurilor si
cluburilor de noapte;
b. contribuabilii care obtin venituri din activitatea barurilor si cluburilor de noapte
si a cazinourilor datoreaza un impozit pe profit care nu poate fi mai mic de 5 %
din valoarea veniturilor inregistrate de acestia;
c. 30 % pentru profitul inregistrat de persoane juridice straine cu sediul in
Romania;
d. 20 % pentru agentii economici care realizeaza anual cel putin 80 % din venituri
din agricultura.
ANS: B
217. Sunt considerate microintreprinderi si se impoziteaza cu 3 % asupra

veniturilor trimestriale, societatile comerciale care la 31 decembrie al anului
precedent indeplinesc urmatoarele conditii:
a. au capital integral privat;

b. au pana la 6 salariati;
c. au pana la 15 salariati;
d. au realizat venituri reprezentand echivalentul in lei de pana la 100.000 euro;
ANS: A (Validat)
218. In economia de piata functiile profitului ar putea capata urmatoarele

directii:
a. asigura indeplinirea functiei comerciale a intreprinderii;

b. asigura indeplinirea functiei sociale a intreprinderii;
c. asigura indeplinirea functiei de personal a intreprinderii;
d. asigura indeplinirea functiei financiare a intreprinderii;
ANS: B (Validat)
219. La societatile nationale, companiile nationale si societatile comerciale

cu capital integral sau majoritar de stat, precum si la regiile autonome,
profitul net se repartizeaza pe urmatoarele destinatii:
a. pana la 5 % pentru participarea salariatilor la profit;

b. pana la 10 % pentru participarea salariatilor la profit;
c. pana la 50 % varsaminte la bugetul de stat sau local in cazul regiilor autonome
ori dividende in cazul societatilor nationale, companiilor nationale si
societatilor cu capital integral sau majoritar de stat;
d. 10 % cota managerului.
ANS:B (Validat)
220. Analiza echilibrului financiar microeconomic se realizeaza pe baza:
a. bilantului contabil intocmit conform reglementarilor legale;

b. bilantului financiar construit pe baza bilantului contabil;
c. sistemului informational financiar-contabil al intreprinderii;
d. bilantului contabil si darilor de seama statistice.
ANS: B (Validat)
221. La retratarea posturilor bilantiere pentru obtinerea bilantului

lichiditate:
a. trebuie excluse non-valorile din imobilizarile necorporale;

b. diferentele de conversie activ trebuie adaugate ca elemente de activ fictive;
c. creantele ce contin fractiuni mai mari de 1 an trebuie transferate in activul
circulant;
d. creantele ce contin fractiuni mai mari de 1 an trebuie transferate in pasiv.
ANS: A (Validat)
222. La retratarea posturilor bilantiere pentru obtinerea bilantului

lichiditate:
a. din capitalurile proprii se exclude partea din profit destinata distribuirii sub
forma de dividende care se include la datorii pe termen scurt;
b. diferentele de conversie activ trebuie adaugate ca elemente de activ fictive;
c. creantele ce contin fractiuni mai mari de 1 an trebuie transferate in activul
circulant;
d. creantele ce contin fractiuni mai mari de 1 an trebuie transferate in pasiv.
ANS: A (Validat)
223. In cadrul teoriei ciclurilor se disting:
a. ciclurile operatiunilor de investitii, de finantare si de dividend;

b. ciclurile operatiunilor de investitii, de finantare si exceptionale;
c. ciclurile operatiunilor de investitii, de trezorerie si exceptionale;
d. ciclurile operatiunilor de investitii, de exploatare si de trezorerie;
ANS: D (Validat)
224. Marja de securitate se determina ca diferenta intre:
a. nevoia de fond de rulment de exploatare si fondul de rulment net global;

b. nevoia de fond de rulment de exploatare si nevoia de fond de rulment in afara
exploatarii;
c. fondul de rulment net global si nevoia de fond de rulment de exploatare;
d. resursele stabile si activele imobilizate nete plus nevoia de fond de rulment.
ANS: C (Validat)
UN SUBIECT DIN GRILA DE 215 SUBIECTE SI CARE NU SE REGASESTE IN

ACEASTA GRILA:
215.
Capacitatea de autofinantare a intreprinderii reprezinta:
a. diferenta dintre suma incasarilor perioadei si suma platilor aferente cheltuielilor

inregistrate din perioada respectiva;
b. sursa de finantare a activitatii intreprinderii, pe baza imprumuturilor obtinute de la banci;
c. veniturile obtinute si folosite de intreprindere pentru a-si finanta activitatea de exploatare;
d. potentialul financiar de crestere economica a intreprinderii, dupa remunerarea tuturor

factorilor ce au contribuit la realizarea profitului;
e. totalitatea veniturilor realizate si incasate intr-un exercitiu financiar;
ANS. D
f.

1 Finante Exam SemII

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1 Finante Exam SemII

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Unitatea de învăţare 1 - Finantele – concept, sfera de cuprindere

Stabiliţi dacă următoarele enunţuri sunt adevărate sau false

1.Finanţele întreprinderii şi finanţele personale fac parte din categoria finanţelor

2.Principalii intermediari financiari sunt: instituţiile de credit, societăţile de

3.Sistemul financiar din România se bazează predominant pe piaţa de capital,

Stabiliţi care este varianta corectă de răspuns

4. .....................oferă posibilitatea efectuării unor investiţii care pot fi chiar de

c) Fondurile de administrare a averii statului

2.Mutaţiile demografice – scăderea natalităţii, îmbătrânirea populaţiei,

a) fondurilor de administrare a averii statului

Unitatea de învăţare 2 - Bugetul public

Stabiliţi dacă următoarele enunţuri sunt adevărate sau false

Răspuns corect: Adev

2. Caracterul de buget consolidat decurge din tehnica întocmirii lui, adică

Răspuns corect: Adev

3. Bugetul de stat exprimă relaţii economice în formă bănească formate în

Răspuns corect: Adev

4. Rolul bugetului de stat se manifestă pe mai multe planuri: alocativ,

Răspuns corect: Adev

5. Universalitatea presupune ca veniturile şi cheltuielile publice să fie înscrise

Răspuns corect: Adev

Alegeți varianta corectă:

1. Rolul alocativ al bugetului decurge din faptul că:

c) autorităţile publice au posibilitatea de a acţiona asupra economiei, stimulând

d) nici una dintre afirmații nu este adevărată cu privire la rolul alocativ al

e) toate afirmațiile sunt adevărate cu privire la rolul alocativ al bugetului de stat

3. Principiul unităţii bugetare constă în:

4. Întocmirea de bugete autonome reprezintă o abatere de la principiul:

Unitatea de învăţare 3 - Sistemul cheltuielilor publice

Stabiliţi dacă următoarele enunţuri sunt adevărate sau false

1. Cheltuielile publice exprimă relaţii economico-sociale în formă bănească, manifestate între

Alegeți varianta corectă:

1. Structura cheltuielilor publice poate fi abordată corespunzător mai multor

a) administrativ; economic; funcţional; financiar; după rolul lor în procesul

b) administrativ; economic; funcţional; financiar; după rolul lor în procesul

c) administrativ; economic; funcţional; financiar; după cota aplicată; gruparea

d) toate enunțurile sunt corecte

e) nici unul dintre enunțuri nu este corect

2. Dintre următoarele enunțuri, selectați indicatorii de analiză a nivelului

a) Cheltuielile publice totale ce revin în medie pe un locuitor

b) Volumul cheltuielilor publice

c) Ponderea cheltuielilor publice în produsul intern brut

d) Nici unul dintre indicatorii menționați

e) Toți indicatorii menționați

3. Dintre următoarele enunțuri, selectați varianta care conține doar indicatori de

b) Modificarea absolută şi relativă a cheltuielilor publice, coeficientul de

c) Modificarea absolută şi relativă a cheltuielilor publice, coeficientul de

d) nici una dintre grupele de indicatori enumerați

e) toate grupele enumerate

4. Elasticitatea cheltuielilor publice faţă de produsul intern brut reprezintă un

d) nu se încadrează în nici una dintre grupe

e) nici unul dintre enunțuri nu este corect

Unitatea de învăţare 4 - Sistemul veniturilor financiare publice

Stabiliţi dacă următoarele enunţuri sunt adevărate sau false

2. Din definiţiile impozitului, se desprind caracteristicile fundamentale ale acestuia: forţa

Între indicatorii de analiză a nivelului resurselor financiare publice se

Alegeți varianta corectă:

1. Din punctul de vedere al conţinutului economic, resursele financiare se

a) prelevări cu caracter obligatoriu (impozite, taxe, contribuţii)

d) emisiune monetară fără acoperire

e) toate enunțurile sunt adevărate

2. Resursele financiare publice privite prin prisma bugetului general

a) resurse financiare ale bugetului de stat (central)

b) resurse financiare ale bugetelor locale