Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Alegeţi varianta corectă! Pentru examen 18 teste a 0.5 puncte fiecare si 1 punct din oficiu. Timp alocat: 18
minute.
1. Constituie instrumente cu ajutorul cărora statul actionează pentru stimularea interesului economic al
unei colectivităti determinate sau al membrilor acesteia luati in mod individual pentru realizarea unui
anumit obiectiv:
a. Mecanismul financiar
b. Pârghiile economico-financiare
1. Afirmația: relaţiile economice care apar în procesul constituirii şi repartiţiei fondurilor bugetare
şi extrabugetare ale autorităţilor publice centrale, ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale altor
instituţii de drept public (fonduri de resurse financiare publice), face parte din:
a. Obiectul de studiu al finanţelor
b. Corelaţia finanţelor cu alte discipline
1
c. Structura finanţelor publice
2. Sprijinirea cu precădere a celor lipsiţi de posibilităţi materiale sau cu un potenţial economic redus,
face parte din rolul finanțelor publice de a:
a.susţine financiar acţiuni publice
b. redistribui veniturile şi averea în rândurile populaţiei şi întreprinzătorilor
c.influenţa procesele economice
d. este un rol de sine statator
3. Implică parcurgerea a două faze: constituirea şi, respectiv, distribuirea fondurilor financiare:
a.funcția de control a finanțelor publice
b.funcția de repartiție a finanțelor publice
4. Decurge din faptul că fondurile de resurse financiare publice constituite la dispoziţia statului
aparţin întregii societăţi:
a.funcția de control a finanțelor publice
b.funcția de repartiție a finanțelor publice
9. La care dintre trăsăsturile politicii financiare se referă enunțul următor: implică elaborarea
politicii financiare pe baza cunoaşterii temeinice a realităţilor, particularităţilor şi posibilităţilor
economiei naţionale din fiecare etapă?
a. caracter ştiinţific
b. caracter realist
c. caracter transformator
d. promovarea intereselor naţionale
2
CHELTUIELILE PUBLICE (curs 3)
3. Gruparea cheltuielilor în: cheltuieli curente, cheltuieli de capital, cheltuieli ale serviciilor publice
sau administrative și cheltuieli de transfer, aparține următoarei clasificări:
a. clasificarea administrativă
b. clasificarea economică
c. clasificarea funcțională
d. clasificarea financiară
4. Se refera la acele cheltuieli care se acopera de la bugetul administrației centrale de stat, din
bugetele locale sau din cel al asigurarilor sociale de stat, ele având o sfera mai restrânsa decât cele
publice:
a. cheltuielile publice
b. cheltuielile bugetare
3
9. Sunt destinate întreținerii aparatului de stat, dobânzilor si comisioanelor la creditele de stat,
întreținerea armatei etc. sunt:
a.cheltuieli reale
b.cheltuieli publice definitive
c.cheltuieli publice temporare
d.cheltuieli publice provizorii
10. Se calculează prin transformarea cheltuielilor în preţuri curente în preţuri constante cu ajutorul
indicelui preţurilor:
a.Volumul cheltuielilor publice în expresie nominală
b. Volumul cheltuielilor publice în expresie reală
11. Dintre factorii ce conduc la cresterea cheltuielilor publice, cel care are în vedere cresterea
complexitații sarcinilor statului, transformarea concepției politice cu privire la funcțiile statului
si pentru care sunt necesare resurse financiare destinate cheltuielilor publice este:
a.factorul demografic
b.factorul economic
c.factorul social
d.factorul politic
e.factorul militar
1. Factorul care are în vedere faptul ca dezvoltarea economica imprima o anumita evoluție
pozitiva produsului intern brut cu repercusiuni asupra sporirii veniturilor impozabile in
determinarea resurselor financiare publice este:
a.factorul economic
b.factorul monetar
c.factorul financiar
d.factorul demografic
2. Factorul care are în vedere realizarea optimului dintre cresterea cheltuielilor publice si
cresterea avuției naționale si a produsului intern brut in determinarea resurselor financiare
publice este:
a.factorul economic
b.factorul monetar
c.factorul financiar
d.factorul politic
9. Pe baza declarației de înregistrare fiscală, depusă potrivit art. 63 alin. (3) din Codul de
Procedură Fiscală, organul fiscal competent din subordinea Agenției Naționale de
Administrare Fiscală eliberează:
a.codul de identificare fiscala
b.certificat ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată
c.certificatul de înregistrare fiscală
2. Are în vedere ca acesta este o plata definitiva catre stat se referă la următoarea caracteristică
a impozitului:
a.Caracterul obligatoriu
5
b.Titlul nerambursabil
c.Lipsa contratrestației
3. Este o prelevare obligatorie a unei parți din veniturile persoanelor fizice sau juridice, cu sau
fara posibilitatea obținerii unei contraprestații:
a.impozitul
b.taxa
c.contribuția
4. Care din următoarele componente ale impozitului are ca forma de manifestare profitul,
venitul, reprezentanțele, impozitele locale?
a.Subiectul impozitului
b.Suportatorul impozitului
c.Obiectul impunerii
d.Sursa impozitului
5. Care din următoarele tipuri de impozite se referă la perceperea de catre stat prin însasi
vânzarea de produse sau bunuri care conțin în prețul lor acest tip de impunere?
a.impozite indirecte
b.impozite reale
c.impozite personale
7. Impozitul pe avere, impozitul pe sumele obținute din câstiguri la jocurile de noroc, impozitul
pe sumele încasate ca urmare a vânzarii unor imobile etc. se numește:
a.impozit permanent
b.impozit de incidența
8. Metoda care are în vedere ca toți contribuabilii sa plateasca aceeasi cota de impozit,
indiferent de veniturile realizate din aceeasi sursa se numește:
a.Impunerea în sume fixe
b.Impozitarea în cote proporționale
c.Impozitarea în cote progresive
d.Impozitarea în cote regresive
6
c. impozitul pe veniturile personale
7
10.Impozitele care duc la micşorarea materiei impozabile sunt:
a.impozitele pe substanţa averii
b. impozitele pe circulaţia averii
c.impozitele asupra creşterii averii
11. Impozitul care a fost introdus pentru a preveni ocolirea plăţii impozitului pe succesiuni
prin efectuarea de donaţii de avere în timpul vieţii se numește:
a. impozitul pe substanţa averii
b. impozitul pe plusul de valoare imobiliară
c. impozitul pe donaţii
12. Venitul net din drepturile de proprietate intelectualã se stabileşte prin scãderea din venitul
brut a urmãtoarelor cheltuieli: o cheltuialã deductibilã egalã cu 20% din venitul brut și contribuţiile
sociale obligatorii plãtite, în cazul:
a. veniturile comerciale
b. veniturile din drepturi de proprietate intelectualã
c. veniturile din profesii libere
14. Au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formã de deducere
personalã, acordatã pentru fiecare lunã a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii
la locul unde se aflã funcţia de bazã, în funcţie de numărul persoanelor în întreţinere:
a. contribuabilii care obțin venituri din activitãţi independente
b. contribuabilii care obțin venituri din salarii
c. contribuabilii care obțin venituri din cedarea folosinţei bunurilor
d. contribuabilii care obțin venituri din investiții
16. Se manifesta doar în cazul în care aceasta este provocată de autorităţi juxtapuse:
a. Dubla impunere involuntară
b. Dubla impunere voluntară
c. Dubla impunere din punct de vedere administrativ
17. Metoda aplicată pentru evitarea dublei impuneri, care presupune că veniturile realizate de
rezidentul unei ţări într-o ţară străină şi supus impunerii în ţara respectivă se deduc din venitul
impozabil global, care în ţara de reşedinţă are în vedere totalitatea veniturilor obţinute de
contribuabil este:
a. scutirea (exonerarea) totala
b.scutirea (exonerarea ) progresiva
c.creditarea (imputarea) ordinara (obişnuită)
8
d.creditarea (imputarea ) totala (integrală)
1. Care din următoarele trăsături caracteristice ale impozitelor indirecte este eronată?
a. obiectul îl constituie acea parte din venit care este cheltuită pentru achiziţionarea de mărfuri sau
prestarea de servicii
b. se suportă în momentul cumpărării mărfii de către cumpărătorul final
c. sunt incluse în preţ sau tarif ceea ce le face puţin vizibile pentru cumparator
d.permit stabilirea unui minim neimpozabil şi ţin seama de capacitatea contributivă a
contribuabilului
2. Impozitele indirecte manifesta o sensibilitate sporita fata de conjunctura economica, astfel încât :
a.în perioadele în care economia înregistrează un curs ascendent, impozitele indirecte au un
randament fiscal ridicat
a. in perioadele de criză încasările din impozite indirecte nu urmează aceeaşi evoluţie
b. în perioadele de criză nu se periclitează echilibrul bugetului de stat
3. Determinaţi varianta falsă din următoarea exprimare : impozitele şi taxele indirecte cunosc
următoarele forme de manifestare:
a.taxa pe valoarea adăugată
b.taxe vamale
c.impozitul pe venit
d.accizele şi alte taxe
5. Se calculează prin aplicarea cotei de impozit asupra întregii valori a mărfurilor vândute, care
include şi impozitul plătit în verigile anterioare:
a. Impozitul pe cifra de afaceri netă
b. Impozitul pe cifra de afaceri brută
c. impozit cumulativ (multifazic)
d. impozit unic (monfazic)
6. Se aplică numai asupra diferenţei dintre preţul de vânzare şi preţul de cumpărarare, adică numai
asupra valorii adăugate de către fiecare participant la procesul de producţie şi circulaţie al mărfii
respective:
a. Impozitul pe cifra de afaceri netă
b. Impozitul pe cifra de afaceri brută
c. impozit cumulativ (multifazic)
d. impozit unic (monfazic)
9. Sunt impozite indirecte incluse de stat în preţurile de vânzare ale produselor realizate în regim de
exclusivitate:
a. taxa pe valoare adăugată
b. taxa de consumaţie pe produs
c. monopoluri fiscale
9. Se instituie de către stat atât asupra producţiei, cât şi asupra comerţului cu ridicata şi cu
amănuntul a unor mărfuri:
a. taxa pe valoare adăugată
b. taxa de consumaţie pe produs
c. monopolurile fiscale depline
d. monopolurile fiscale parţiale
11. Poate influenţa cererea şi oferta, atît pe piaţa internă, cât şi pe piaţa internaţională:
a. taxa vamală
a. taxa pe valoare adăugată
b. taxa de consumaţie pe produs
d. monopolul fiscal
12. Se percep cu ajutorul unor cote proporţionale care se aplică asupra valorii mărfurilor
importate:
a. Taxele vamale specifice
b. Taxele vamale ad valorem
c. Taxele vamale mixte
13. Se practică între ţări membre ale unor uniuni vamale închise şi au un nivel mai redus ca cele în
condiţia clauzei:
a. Taxele vamale autonome
b. Taxele vamale preferenţiale
c. Taxele vamale de retorsiune
14. Au, de regulă, un nivel ridicat, urmărindu-se prin practicarea lor, să se reducă forţa
concurenţială a mărfurilor importate şi, implicit, protejarea pieţei interne de concurenţa străină:
a. Taxele vamale cu caracter protecţionist
b. Taxele vamale cu caracter fiscal
c. Taxele vamale de retorsiune
15. Care din următoarele trăsături specifice ale taxelor generale este eronată?
a. au caracter obligatoriu
b. au titlu nerambursabil
c. personale sunt urmărire în caz de neplată
d. nu conţin şi elemente de impozit, deoarece nivelul lor nu este superior costului serviciilor prestate
de instituţiile respective
10
16. Unul din următoarele principii referitoare la taxele generale se datorează şi se achită în
momentul solicitării serviciilor sau lucrărilor ce urmează a fi efectuate:
a. unicitatea taxării
b. taxele sunt anticipative
c. nulitatea actelor nelegal taxate
d. răspunderea pentru neîndeplinirea obligaţiei de plata revine funcţionarului sau persoanei
încadrate de la instituţia sau organul de stat respectiv şi nu debitorului
17. După natura lor, taxele generale se pot clasifica în: taxe notariale, consulare, de administraţie
şi :
a.taxe judecătoreşti
b.taxe de timbru
c.taxe de înregistrare
d.taxe ad-valorem
18. Se percep la vânzări de imobile, la constituirea, fuzionarea sau dizolvarea societăţilor de capital,
asupra operaţiunilor de vânzare-cumpărare la bursa etc.:
a. Taxele de timbru
b. Taxele de administraţie
c. Taxele ad-valorem
d. Taxele de înregistrare
20. Preţul maxim de vânzare cu amãnuntul este preţul la care produsul este vândut altor persoane
decât comercianţi şi care include:
a. toate taxele şi impozitele
b. numai taxele
c. numai impozitele
1. Sunt constituite din impozite şi taxe care se constituie nu numai în metode de prelevare, ci şi în
instrumente de influenţare a proceselor economice:
a. Veniturile publice interne
b. Veniturile publice externe
3. Va trebui să se asigure un echilibru între toate categoriile de cheltuieli astfel încât acestea să
asigure realizarea opţiunilor şi priorităţilor stabilite de către organele de decizie:
a. Volumul cheltuielilor publice
11
b. Destinaţia cheltuielilor publice
c. Structura cheltuielilor publice
6. Desemnează violarea directă şi deschisă a legii fiscale şi nu acoperă decât frauda stricto senso:
a. Frauda ilicită
b. Frauda ilegală
c. Frauda legală
4. Care din urmatoarele elemente tehnice ale împrumuturilor de stat se refera la afirmatia: poate fi
legată de destinaţia acestuia, caracterul excepţional sau obiectivul urmărit:
a. valoarea nominală
b. valoarea reală
c. cursul
d. denumirea împrumutului
5. Cursul unui imprumut de stat este preţul cu care se cumpără şi se vând 100 de unităţi monetare
valoare nominală. Un curs al pari este:
a. sub 100
b. peste 100
c. egal cu 100
12
6. Bonurile de tezaur sunt:
a. împrumuturile pe termen scurt
b. împrumuturile pe termen mijlociu
c. împrumuturile pe termen lung
8. Plasarea imprumuturilor prin metoda care prezintă avantajul că este discretă, comodă şi foarte
puţin costisitoare, se realizeaza prin:
a. subscriere publică
b. intermediul consorţiilor (sindicatelor) bancare
c. vânzare la bursă
10. Rambursarea care consta in aceea că, începând cu al doilea sau al treilea an de la contractare,
statul începe să achite pe lângă dobânzi şi o parte din suma datorată, se refera la rambursarea prin:
a. anuitati
b. tragere la sorti
c. rascumparare la bursa
11. Atunci cand creditorii se mulţumesc cu promisiunea statului de a le achita în decursul unei
perioade de timp o anumită parte din datoria restantă este vorba despre:
a. reesalonare la plata
b. arierate
c. repudiere
DATORIA PUBLICĂ (curs 12)
2. Datoria publica care înglobează sumele colectate de Trezorerie prin circuitul său propriu,
reunind depozitele corespondenţilor trezoreriei şi moneda divizionară este:
a. datorie pe termen scurt
b. datorie pe termen mediu
c. datorie pe termen lung
d. datorie la vedere
13
3. Se determină, atât în unitate monetară locală cât şi într-o altă unitate monetară a altei ţări,
pentru efectuarea unor studii comparative la nivel internaţional:
a. mărimea absolută a datoriei interne
b. gradul de indatorare
c. mărimea medie a datoriei publice interne pe locuitor
4. Indicatorul care arată în ce măsură valoarea adaugată într-un an este grevată de datoria publică
este:
a. mărimea absolută a datoriei interne
b. gradul de indatorare
c. mărimea medie a datoriei publice interne pe locuitor
6. Cuprinde diferenţa dintre activele publice şi private ale rezidenţilor unei ţări în străinătate şi
activele deţinute de rezidenţii străini în ţara considerată:
a. datoria externă netă
b. datoria externă bruta in sens larg
c. datoria externă bruta in sens restrans
7. Indicatorul care arata în ce măsură valoarea adaugată într-un an este grevată de datoria publică
externă este:
a. raportul dintre datoria externă şi încasările din exportul de bunuri şi servicii
b. serviciul datoriei publice externe
c. marimea raportului dintre datoria externă şi produsul intern brut
1. Care din trasaturile bugetului public de mai jos se refera la faptul ca se prezinta sub forma unui
tablou evaluativ şi comparativ de venituri publice:
a. bugetul public este un act de previziune
b. bugetul public este un act de autorizare
c. bugetul public este un act anual
14
2. Care din urmatoarele afirmatii despre bugetul public nu mai este de actualitate?
a. este un plan financiar la nivel macroeconomic
b. instrumentul de programare, de executare şi de control asupra rezultatelor execuţiei resurselor
băneşti ale societăţii şi a modului de repartizare şi utilizare a acestora prin cheltuieli publice
c. bugetul constituie un simplu document în care se înscriu veniturile şi cheltuielile probabile ale
statului pe o perioada de 12 luni
d. coexistă alături de o pluralitate de “bugete private”, precum şi împreuna cu alte posibile bugete
elaborate de organele statale
3. Principiul potrivit caruia veniturile şi cheltuielile publice trebuie înscrise în bugetul de stat, în
mod separat, cu sumele lor globale (totale), conform regulii non-compensării se refera la unul din
urmatoarele principii:
a. universalitatea
b. unitatea bugetara
c. realitatea
d. anualitatea
4. Principiul care vizează necesitatea înscrierii tuturor veniturilor publice şi a tuturor cheltuielilor
publice într-un document unic şi după o schemă unitară de clasificare se refera la unul din
urmatoarele principii:
a. universalitatea
b. unitatea bugetara
c. realitatea
d. anualitatea
5. Este o politică care constă în modificarea modului de finanţare a cheltuielilor în sensul că pentru
acoperirea acestora sunt folosite şi alte resurse pe lânga veniturile ordinare ale statului:
a. universalitatea
b. unitatea bugetara
c. realitatea
d. debugetizarea
6. Sunt bugetele proprii întocmite de unele servicii publice sau instituţii de stat, cărora legea nu le-a
atribuit în mod obligatoriu personalitate juridică:
a. Bugetele extraordinare
b. Bugetele anexe
c. Bugetele autonome
d. Conturile speciale de trezorerie
7.Unul din urmatoarele conturi evidenţiază acele cheltuieli ce sunt acoperite pe seama unor resurse
special mobilizate:
a. Conturile cu afectaţie specială
b. Conturile de reglementare
c. Conturile de împrumuturi şi de consolidare
d. Conturile de operaţiuni monetare
15
b. unitatea bugetara
c. realitatea
d. specializarea bugetară
9. Presupune că durata executării bugetului public este limitată strict la un an, astfel că, la finele
anului luat în considerare, operaţiunile bugetare încetează automat, iar în contul de încheiere a
exercitiului bugetar se înscriu doar veniturile efectiv încasate, precum şi alocaţiile şi cheltuielile
bugetare efectuate:
a. Sistemul de gestiune
b. Sistemul de exerciţiu
c. Sistemul de gestiune si de exerciţiu
10. Inconvenientul potrivit caruia vizeaza imposibilitatea cunoaşterii costului net al diverselor
servicii publice se refera la principiul:
a. echilibrarea bugetară
b. neafectarea veniturilor bugetare
c. publicitatea bugetara
d. specializarea bugetară
12. În execuţia părţii de cheltuieli a bugetului de stat, operaţiunea prin care se verifică şi se constată
realitatea în legătură cu realizarea furnizării lucrării sau a serviciului prestat în favoarea statului,
în funcţie de care se stabileşte cuantumul plăţii ce urmează a fi efectuată, face parte din etapa:
a. angajarea
b. lichidarea
c. ordonanţarea
d. plata
13. Conform unor abordări moderne, trezoreria îndeplineşte cinci funcţii principale. Ea care Constă
în ajustarea resurselor la sarcinile publice, adică echilibrarea intrărilor cu ieşirile de fonduri pe
ansamblul circuitului trezoreriei este functia de:
a. administrator al banilor publici
b. intermediar financiar
c. mandatar al puterii publice
d. agent al intervenţiei financiare publice în economie
e. supraveghetor al marilor echilibre
16