Specializare: Administratie publica

Disciplina: Sisteme bugetare publice

Analiza sitemului bugetar al Letoniei in

perioada 2016-2019

Nume student: Margineanu D. Laura

Specializare: Administratie publica
Anul: 3
Grupa: 2

Cuprins

1
Capitolul 1. Structura resurselor financiare publice conform clasificatiei oficiale
1.1 Sinteza clasificatiei bugetare a resurselor financiare
1.2 Identificarea diferentelor dintre abordarea teoretica si cea legislativa

Capitolul 2. Analiza comparativă a bugetului de stat  pentru Letonia în perioada

2016-2019

Capitolul 3. Analiza comparativă a bugetelor locale pentru Letonia în perioada

2016-2019

Capitolul 4. Concluzii

Bibliografie

1. Structura resurselor financiare publice conform clasificatiei

oficiale

2
 1.1 Sinteza clasificatiei bugetare a resurselor financiare

Structura resurselor financiare publice difera de la o tara la alta deoarece sunt

inregistrate o multitudine de modificari in evolutia istorica a acestora. Resursele
financiare publice reprezinta mijloacele banesti necesare pentru finantarea
obiectivelor sociale si economice, la diferite niveluri organizatorice ale
societatii, fiind cuprinse in cadrul resurselor financiare generale ale societatii.
Resursele financiare publice se pot clasifica in functie de anumite criterii si
anume: resursele financiare publice bugetare si resursele financiare ale
intreprinderilor cu capital de stat si mixte.

Resurse financiare
publice bugetare
Resurse financiare
publice

Resurse financiare
Resurse financiare
ale administratiilor
ale administratiei
locale
de stat centrale
Resurse financiare
ale intreprinderilor
cu capital de stat si
mixte

Resurse financiare ale

institutiilor publice

Dupa regularitatea folosirii lor, resursele financiare publice se impart in:

3
 a. Resurse ordinare: acestea sunt prezentate sub forma impozitelor, taxelor
si contributiilor obligatorii (suportate de persoanele fizice si juridice), dar
si sub forma veniturilor de la intreprinderi si proprietati din sectorul
public.
b. Resurse extraordinare: sunt resurse la care statul apeleaza atunci cand
cele ordinare par a fi insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor publice
datorita unor fenomene sau situatii economico-sociale neobisnuite,
exceptionale, generatoare ale unor nevoi publice.

Dupa continutul economic al proceselor pe care le exprima formarea

resurselor financiare publice, acestea pot fi grupate in urmaoarele categorii:
a. Resurse fiscale (au caracter nerestituibil fiind prezentate sub forma
impozitelor, taxelor si contributiilor sociale)
b. Resurse nefiscale (se afla la dispozitia statului pentru extinderea
capitalului public)
c. Resurse de trezorerie
d. Resurse imprumutate pe termen mediu si lung (imprumuturi contractate la
finantarea deficitelor bugetare anuale)
e. Resurse din emisiunea inflationista de moneda

In functie de nivelul administrativ acestea se grupeaza:

a. In cazul statelor unitare:
Resurse ale administratiei centrale, ale administratiilor locale, ale
asigurarilor sociale
b. In cazul statelor federale:
Resurse ale statului federal cuprinse in bugetele federale, ale statelor
membre ce se reflecta in bugetul fiecarui stat membru al federatiei, ale
entitatilor administrative locale ce se inscriu in bugetele locale

Dupa componentele bugetului consolidat se clasifica in:

a. Resurse ale bugetului de stat
b. Resurse ale bugetelor locale
c. Resurse ale asigurarilor sociale de stat
d. Resurse cu destinatie speciala

4
Dupa locul de provenienta, resursele sunt:
a. Resurse interne (provin prin distribuirea si redistribuirea produsului intern
brut, sursa principala a acestora este PIB-ul fiecarei tari, formele concrete
ale acestor resurse sunt reprezentate de venituri curente fiscale si
nefiscale, imprumuturi publice, emisiunea inflationista de moneda)
b. Resurse externe (presupun transferul de valoare din exterior, de la
persoane fizice si juridice nerezidente, forma principala o reprezinta
imprumuturile de stat externe contractate, alte forme pot fi ajutoarele
financiare, donatiile acordate de alte state, organisme sau persoane
nerezidente )

1.2 Identificarea diferentelor dintre abordarea teoretica si cea

legislativa

Intr-o abordare teoretica, resursele financiare publice constituie totalitatea

mijloacelor banesti care se administreaza de catre autoritatile publice in
scopul indeplinirii functiilor si sarcinilor, ce revin acestora asigurand
functionarea structurilor organizatorice corespunzatoare (institutii publice
centrale si locale, intreprinderi de stat. Ele se concretizeaza si prin faptul ca
apartin de drept statului, respectiv autoritatilor publice, fiind utilizate pentru
satisfacerea nevoilor de consum public.
Cu privire la abordarea legislativa, resursele financiare publice reprezinta
fondurile aflate in relatie cu buna functionare a institutiilor publice. Functiile
resurselor financiare publice sunt infaptuite prin mai multe entitati publice ce
detin autoritatea necesara de a realiza operatiunile de plata.
Resursele financiare publice se impart in doua subsisteme:
a. Resurse financiare publice bugetare: sunt resursele financiare publice
care sunt gestionate direct de catre autoritatile publice, acestea
grupandu-se in resurse financiare centrale, resurse financiare locale,
resurse financiare ale institutiilor publice specializate, care prin
activitatile lor nemateriale, nu realizeaza venituri suficiente pentru
acoperirea cheltuielilor proprii.
b. Resursele intreprinderilor cu capital de stat si mixte: inglobeaza
resursele financiare administrate direct de catre intreprinderile din

5
 sectorul economic de stat, in baza autonomiei lor de functionare ca
societati comerciale, regii autonome.
Resursele financiare publice se structureaza pe urmatoarele subsisteme
mari:
a. Resursele financiare ale administratiei de stat centrale (sunt instituite
si administrate dierect de catre autoritatile publice centrale, se
constituie sub forme ale impozitelor, taxelor si contributiilor denumite
generic centrale sau generale fiind prevazute prin bugetul de stat)
b. Resurse financiare ale administratiilor locale (se afla la dispozitia
autoritatilor publice ale unitatilor administrativ-teritoriale, scopul fiind
satisfacerea nevoilor de interes local)
c. Resurse financiare ale asigurarilor sociale de stat (se administreaza
separat de catre institutii sau organisme specializate in acest domeniu,
ele asigura mijloace necesare unui trai decent a persoanelor ce nu pot
dobandi venituri satisfacatoare prin prestarea cuernta a muncii,
imbraca forma contributiilor pentru asigurari sociale)

2 Analiza comparativă a bugetului de stat  pentru Letonia în perioada

2016-2019

Țara/Anul Letonia

Venituri

Mărimi absolute (mil.euro) Mărimi
relative ( %PIB)

2016 9.518,0 37.5

2017 10.227,8 37.9

2018 11.237,0 38.5

2019 11.530,3 37.6

6
 Cheltuieli

Mărimi absolute (mil.euro) Mărimi relative (%PIB)

9.479,2 37.4

10.439,3 38.7

11.471,0 39.4

11.696,5 38.4

Interpretare

Avand in vedere tabelul de mai sus, putem constata faptul ca Letonia

detine un nivel ridicat de resurse financiare publice dar si de cheltuieli din
cadrul marimii absolute.
In primul an analizat (2016) se inregistreaza un nivel al resurselor
financiare publice de 9.518,0 milioane de euro dar si un procent de 37.5%
din PIB-ul tarii. In anul urmator (2017) veniturile cresc cu aproximativ 709,8
milioane de euro, de asemenea ca procent in PIB se inregistreaza o crestere
de 0,4 procente.
In primul an analizat (2016) se inregistreaza un nivel al cheltuielilor de
9.479,2 milioane de euro dar si un procent de 37.4% din PIB-ul tarii. In anul
urmator (2017) cheltuielile cresc cu aproximativ 960,1 milioane de euro, de
asemenea ca procent in PIB se inregistreaza o crestere de 1,3 procente.
In urmatorii ani, resursele financiare si cheltuielile continua sa creasca
atat din prisma marimii absolute cat si a PIB, iar aceasta crestere se
datoreaza factorilor de natura economica, sociala, politica, demografica.

Cheltuieli / mil.euro 2016 2017

Servicii publice generale 1.072,3 1.084,0

Apărare 410,6 446,1

Ordine publică și sigruranță 540,2 628,8

7
 Afaceri economice 1.395,2 1.730,1

Locuințe și facilități comunitare 224,2 294,5

Sănătate 935,4 947,1

Recreatie, cultura si religie 363,6 454,8

Educație 1.406,3 1.556,2

Protecție socială 2.996,5 3.151,2

Protecția mediului 134,7 146,5

2018 2019

1.174,2 1.143,2

614,3 586,9

641,0 684,2

1.810,5 1.619,7

326,6 314,4

1.171,5 1.291,8

479,3 446,7

1.698,4 1.755,9

3.386,6 3.676,7

168,5 177,2

Cheltuieli / % PIB 2016 2017

8
 Servicii publice generale 4.2 4.0

Apărare 1.6 1.7

Ordine publică și siguranță 2.1 2.3

Afaceri economice 5.5 6.4

Locuințe și facilități comunitare 0.9 1.1

Sănătate 3.7 3.5

Recreație, cultură și religie 1.4 1.7

Educație 5.5 5.8

Protecție socială 11.8 11.7

Protecția mediului 0.5 0.5

2018 2019

4.0 3.8

2.1 1.9

2.2 2.2

6.2 5.3

1.1 1.0

4.0 4.2

1.6 1.5

5.8 5.8

9
 11.6 12.1

0.6 0.6

Interpretare

Avand in vedere tabelul de mai sus, putem observa ca ordinea si siguranta

publica precum si sanatatea sunt in crestere atat din cauza marimii absolute cat
si marimii relative PIB.
Ordinea si siguranta publica in primul an (2016) este de 540,2 milioane
de euro si creste cu 144 milioane de euro pana in 2019 ajungand la 684,2
milioane de euro.
Sanatatea in primul an (2016) este de 935,4 milioane de euro si creste cu
356,4 milioane de euro pana in 2019, ajungand la 1.291,8 milioane de euro.

Venituri / mil.eu 2016 2017 2018 2019

ro

Taxe de producți 3.554,3 3.758,2 4.157,5 4.276,8

e și import

TVA 2.032,0 2.163,7 2.449,1 2.632,3

Taxe vamale - - - -

Alte taxe de 328,3 342,9 312,0 313,0

pe producție

Impozite curente 2.098,8 2.301,1 2.149,7 2.130,3

pe venit,avere

In ceea ce priveste PIB la ordine si siguranta publica, acesta creste in al

doilea an ( 2017) cu 0,2 procente iar in 2018 scade cu 0,1 procente, ramanand la
fel si in 2019.
In ceea ce priveste PIB la sanatate, acesta scade in al doilea an ( 2017) cu
0,2 procente iar in 2018 creste cu 0,5 procente, ajungand la 4,0 procente, in
2019 creste cu 0,2 procente ajungand la 4,2 procente.

10
 Venituri / % PIB 2016 2017 2018 2019

Taxe de producție 14.0 13.9 14.3 14.0

și import

TVA 8.0 8.0 8.4 8.6

Taxe vamale - - - -

Alte taxe de pe producție 1.3 1.3 1.1 1.0

Impozite curente pe venit 8.3 8.5 7.4 7.0

, avere

Interpretare

Se observa ca taxele de productie si import precum si TVA sunt intr-o

continua crestere din punct de vedere a marimii absolute.
Taxele de productie si import cresc cu 722,5 milioane de euro.
TVA creste cu 600,3 milioane de euro.
Taxele de productie si import scad din 2016 pana in 2017 cu 0,1 procente,
apoi in 2018 cresc cu 0,4 procente si in 2019 scade cu 0,3 procente.
TVA ramane neschimbat in 2016 si 2017 cu 8,0 procente apoi creste in
2018 cu 0,4 procente, iar in 2019 sufera din nou o crestere cu 0,2 procente.

Capitolul 3. Analiza comparativă a bugetelor locale pentru Letonia în

perioada 2016-2019

Aspecte generale ale bugetelor locale:

11
 Bugetele locale sunt caracterizate în teoria finanţelor publice prin
asimilare cu accepţiunile acordate bugetului de stat, relevând în primul rând
ipostaza acestuia de act în care se înscriu veniturile şi cheltuielile colectivităţilor
locale, pe o perioadă de un an.
Are caracter orientativ, întocmit cu scopul de a avea o imagine globală
asupra veniturilor şi cheltuielilor locale.
Este un act juridic ce îmbracă forma unui act administrativ normativ
adoptat de autorităţile deliberative locale, la propunerea autorităţii executive
locale, prin care sunt autorizate şi executate veniturile şi cheltuielile
colectivităţii locale pe o perioadă de un an.
Sunt asociate, de regulă, cu conceptul de autonomie locală, care
presupune că autorităţile locale gestionează pe baza propriei răspunderi şi în
numele colectivităţii locale o parte importantă a treburilor publice.

Cheltuieli / mil.euro 2016 2017

Servicii publice generale 202,2 189,7

Apărare - -

Ordine publică și siguranță 40,9 42,5

Afaceri economice 385,6 493,7

Locuințe și facilități comunitare 214,8 281,9

Sănătate 226,4 228,0

Recreatie, cultura si religie 196,7 260,9

Educație 978,0 1.108,2

Protecție socială 283,2 306,4

Protecția mediului 30,6 47,4

12
 2018 2019

201,6 205,4

- -

47,3 46,9

592,4 556,5

317,6 305,1

283,2 307,6

285,7 274,0

1.194,2 1.221,2

328,0 338,2

53,5 47,5

Cheltuieli / % PIB 2016 2017

Servicii publice generale 0.8 0.7

Apărare - -

Ordine publică și siguranță 0.2 0.2

Afaceri economice 1.5 1.8

Locuințe și facilități comunitare 0.8 1.0

Sănătate 0.9 0.8

Recreație, cultură și religie 0.8 1.0

Educație 3.9 4.1

13
 Protecție socială 1.1 1.1

Protecția mediului 0.1 0.2

2018 2019

0.7 0.7

- -

0.2 0.2

2.0 1.8

1.1 1.0

1.0 1.0

1.0 0.9

4.1 4.0

1.1 1.1

0.2 0.2

Venituri / mil.euro 2016 2017

Taxe de producție și import 204,0 210,4

TVA - -

Taxe vamale - -

Alte taxe de pe producție 196,1 202,1

Impozite curente 1.269,1 1.407,1

pe venit,avere

14
 2018 2019

206,8 209,6

- -

- -

197,4 200,0

1.436,8 1.628,1

Venituri / % PIB 2016 2017

Taxe de producție și import 0.8 0.8

TVA - -

Taxe vamale - -

Alte taxe de pe producție 0.8 0.7

Impozite curente pe venit, avere 5.0 5.2

2018 2019

0.7 0.7

- -

- -

0.7 0.7

4.9 5.3

Concluzie

15
 Prin analiza bugetului Letoniei, se observa ca exista mai multe cheltuieli
decat venituri ceea ce provoaca un deficit (dezechilibru) bugetar. Aceasta
situatie se amplifica, nefiind favorabila tarii.

Bibliografie

https://ro.wikipedia.org/wiki/Letonia
https://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do

16