MINISTERUL EDUCAȚIEI,CULTURII ȘI CERCETĂRII AL

REPUBLICII MOLDOVA

IP CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN ECONOMIE ȘI FINANȚE

CATEDRA FINANȚE

REFERAT

STUDIEREA STRUCTURII SISTEMULUI RESURSELOR

FINANCIARE PUBLICE ÎN

REPUBLICA MOLDOVA

A elaborat:

Eleva/ul grupei CON1902,

Constanța COJOCARU

A verificat:

Nicoleta TOMA

Chişinău – 2021

1
 CUPRINS

1.Introducere.................................................................................................................3
2. Conţinutul resurselor financiare publice şi factorii de influenţă a acestora………..4
3. Clasificarea resurselor financiare publice………………………………………….5
4. Indicatori de analiză a resurselor financiare publice…………….…………………6-10
5.Concluzie……………………………………………………………………………11
6.Bibliografie………………………………………………………………………….12

INTRODUCERE

2
Economia modernă este caracterizată de fenomenul creşterii mai rapide a necesarului de resurse
decât a posibilităţilor de procurare a acestora. Resursele au caracter limitat, în timp ce nevoia
(cererea) de resurse prezintă o accentuată tendinţă de creştere, astfel că, problema acestora şi a
utilizării lor în mod eficient, este primordială pentru orice comunitate. În cadrul unui stat, finanţele
publice se ocupă de colectarea resurselor financiare publice şi distribuirea lor pe destinaţii, conform
obiectivelor urmărite într-o perioadă data. Resursele financiare publice pot fi definite ca
reprezentând ,,ansamblul resurselor financiare mobilizate la dispoziţia autorităţilor publice în
vederea acoperirii cheltuielilor ocazionate de producerea de bunuri si prestarea de servicii publice,
de acordarea de transferuri financiare unor categorii socio-
economice definite si de asigurarea stabilităţii macroeconomice. Intre resursele financiare ale
societatii si resursele financiare publice exista un raport ca de la intreg la parte, deoarece resursele
financiare ale societatii au o sfera de cuprindere mult mai larga. Alaturi de resursele financiare
publice, resursele financiare ale societătii include si resursele financiare private.
Intre resursele financiare ale societatii si resursele financiare publice exista un raport ca de la intreg
la parte, deoarece resursele financiare ale societatii au o sfera de cuprindere mult mai larga. Alaturi
de resursele financiare publice, resursele financiare ale societătii include si resursele financiare
private. Resursele financiare ale societăţii sau ale naţiunii cuprind ansamblul resurselor financiare
ale autorităţilor şi instituţiilor publice, resursele întreprinderilor publice şi private, resursele
organismelor fără scop lucrativ, precum şi resursele populaţiei.

3
 Conţinutul resurselor financiare publice şi factorii de influenţă a acestora

In mod obiectiv, autorităţile publice trebuie să furnizeze bunuri şi servicii publice, precum şi să
efectueze transferuri de venituri în cadrul societăţii. Aceasta presupune constituirea unor resurse
financiare la dispoziţia statului. Resursele, în general, reprezintă elemente ale bogăţiei unei naţiuni şi
constau din: resurse financiare, resurse materiale, resurse umane, resurse valutare şi resurse
informaţionale. Resursele financiare (ale societăţii) reprezintă totalitatea mijloacelor băneşti dintr-o
economie, necesare realizării obiectivelor economice şi sociale, într-un interval de timp determinat.
Resursele financiare publice reprezintă mijloacele băneşti aflate la dispoziţia autorităţilor publice
într-un interval de timp determinat. Între resursele financiare publice şi resursele financiare ale
societăţii există un raport ca de la parte la întreg, având în vedere coexistenţa dar şi distincţia dintre
finanţele publice şi finanţele particulare (prezentate în cadrul temei nr.1). 1 În ţările cu economie de
piaţă, ponderea cea mai mare a resurselor financiare publice o reprezintă prelevările cu caracter
fiscal. Resursele financiare publice cuprind resursele administraţiei centrale de stat, resursele
asigurărilor sociale de stat şi resursele instituţiilor publice cu caracter autonom. Tendinţa actuală de
creştere tot mai mare a nivelului şi evoluţia cheltuielilor publice atrage după sine o cerere sporită de
resurse financiare publice. Posibilitatea acoperirii cererii de resurse financiare este influenţată de
acţiunea conjugată a mai mulţi factori, printre care menţionăm: – factori economici – creşterea
produsului intern brut are ca efect creşterea bazei de impozitare şi sporirea veniturilor fiscale; –
factori monetari – creşterea dobânzii are ca efect creşterea preţurilor ceea ce duce la creşterea
nominală a încasărilor fiscale; – factori sociali – asigurarea nevoilor de educaţie, sănătate, protecţie
şi asigurări sociale, etc., atrage creşterea fiscalităţii şi astfel rezultă creşterea resurselor financiare
publice; – factori demografici – o anumită structură a populaţiei (creşterea populaţiei active) poate
duce la creşterea veniturilor fiscale; – factori politici şi militari – creşterea anumitor necesităţi
militare sau luarea anumitor decizii de natură economică (de stimulare) trebuie susţinute de
populaţie prin impozite şi taxe; – factori de natură financiară – sintetizează acţiunea celorlalţi factori
prin dimensiunea (volumul) cheltuielilor publice. Volumul cheltuielilor influenţează mărimea
deficitului bugetar a cărui acoperire necesită resurse publice suplimentare.

4
 Structura resurselor financiare publice
Structura resurselor financiare publice este foarte diversă, iar clasificarea acestora poate fi realizată,
în funcţie de nevoile de analiză, din mai multe puncte de vedere: după conţinutul economic,
ritmicitatea încasării, provenienţa, structura administrativă a statelor, respectiv pentru ţara noastră
prin prisma bugetului general consolidat. a) după conţinutul economic resursele financiare publice
se împart în: – prelevări cu caracter obligatoriu (impozite, taxe, contribuţii) – care deţin cea mai
mare pondere – resurse de trezorerie (au caracter temporar, rambursabil şi presupun un cost
suplimentar, sunt un împrumut pe termen scurt) – împrumuturi publice (au ca scop, în principal,
acoperirea deficitelor bugetare, de aceea rambursarea acestora se face de regulă, din impozite
colectate în perioadele viitoare) – emisiune monetară (bănească) fără acoperire (deoarece conduce la
inflaţie, această categorie are caracter teoretic) – este un venit extraordinar la care se recurge în
situaţii limită b) după ritmicitatea încasării se disting: 2 – resurse financiare publice ordinare – sunt
de regulă insuficiente (de ex. venituri fiscale, nefiscale, care se încasează cu o anumită regularitate şi
acoperă nevoi curente) – resurse financiare publice extraordinare (se apelează în situaţii excepţionale
pentru a acoperi integral cheltuielile publice, de exemplu împrumuturile publice) c) după
provenienţă se disting: – resurse interne (impozite, taxe, venituri nefiscale, împrumuturi de stat
interne, etc.) – resurse externe (împrumuturi de stat externe, ajutoare nerambursabile, etc) d) după
structura administrativă se disting: – resurse ale bugetului central/federal (în funcţie de tipul de stat
unitar sau federal) – resurse ale bugetelor regiunilor, landurilor (în statele de tip federal) – resurse
ale bugetelor locale e) prin prisma bugetului general consolidat se disting: – resurse financiare ale
bugetului de stat (central) – resurse financiare ale bugetelor locale – resurse financiare ale bugetului
asigurărilor sociale de stat – resurse financiare ale bugetelor fondurilor speciale (respectiv: asigurări
sociale de sănătate şi ajutorul de şomaj)

5
 Indicatori de analiză a resurselor financiare publice
Analiza resurselor financiare publice serveşte la caracterizarea politicii fiscale a unui stat în diverse
perioade de timp. Analiza resurselor financiare publice se realizează cu ajutorul indicatorilor
privind: – nivelul resurselor financiare publice, care arată mărimea sau volumul acestora; – structura
resurselor financiare publice, care reflectă provenienţa resurselor financiare publice; – dinamica
resurselor financiare publice, care reflectă evoluţia în timp a resurselor financiare publice. Analiza
nivelului resurselor financiare publice – se bazează pe următorii indicatori: 1. volumul veniturilor
publice, aflat la dispoziţia statului pe o perioadă de timp determinată, – poate fi exprimat în mărimi
nominale sau reale . Valorile nominale se transformă în valori reale prin împărţirea primei categorii
la indicele preţurilor din perioada curentă faţă de perioada de bază , asigurându-se în acest fel
comparabilitatea sumelor cu anul precedent prin eliminarea inflaţiei, astfel:

2. Ponderea veniturilor publice în produsul intern brut (PIB) – elimină influenţele distorsionante ale
inflaţiei şi permite analiza resurselor financiare publice în raport cu nivelul de dezvoltare
economico-socială. Se utilizează frecvent în comparaţii internaţionale

Dacă în locul veniturilor publice (Vp) se iau în calcul şi analiză veniturile fiscale, raportul exprimă
rata presiunii fiscale, care să fie prezentată în una din temele următoare. 3. veniturile publice medii
pe un locuitor ( vp , iar N=numărul populaţiei). Pentru comparaţii internaţionale este necesară
transformarea cheltuielilor publice într-o monedă de circulaţie internaţională (dolari SUA, Euro)

Structura resurselor financiare publice – vizează calculul ponderii pe care o are fiecare dintre
grupele de venituri publice (vpi) în total (Vpt). Analiza permite interpretarea politicii fiscale a
statului într-o anumită perioadă de timp. Totodată, pe seama structurii veniturilor fiscale se pot
efectua comparaţii între politicile fiscale ale statelor, având în vedere faptul, că de regulă, o anumită
legislaţie fiscală este relativ stabilă pe o perioadă medie sau mai mare de timp. (de regulă,
modificarea legislaţiei fiscale este un proces de durată şi mai dificil de realizat).

6
În general, în ţările cu economie de piaţă, cea mai mare pondere a resurselor financiare publice
provine din încasări cu caracter fiscal (circa 90%), iar în cadrul acestora, ponderea cea mai mare
revin impozitelor, urmate de cotizaţiile pentru asigurări sociale şi taxe. Dinamica resurselor
financiare publice – relevă modificările care intervin în cuantumul şi structura resurselor financiare
publice de la o perioadă la alta. Indicatorii de analiză ai dinamicii derivă din indicatorii enumeraţi
anterior şi se calculează prin diferenţa valorilor corespunzătoare dintre anul curent (1) şi anul
anterior (0), spre exemplu:
1. modificarea absolută a veniturilor publice (în valori nominale, sau reale folosind valorile
nominale raportarea la inflaţie)

2. Modificarea relativă a veniturilor publice – reprezintă indicele de creştere (IVp1/0), şi se

determină prin raportarea veniturilor publice din anul curent (Vp1) la cel din anul de bază
(Vp0):

Valoarea indicelui este aceeaşi, chiar dacă se calculează pe baza datelor nominale (Vn ) sau reale (Vr ).
3. Modificarea ponderii veniturilor publice în PIB

Prin raportarea celor două valori, se obţine indicele sau valoarea relativă a acestui indicator.
4. Modificarea volumului mediu al veniturilor publice ce revin în medie pe un locuitor:

Prin raportarea celor două valori, se obţine indicele sau valoarea relativă a acestui indicator. 5.
modificarea ponderii veniturilor publice (gvpi) în perioada curentă (1) faţă de perioada de
bază(0):

5. coeficientul de corelare dintre veniturile publice şi produsul intern brut (k)– se calculează asemănător
coeficientului de devansare a creşterii cheltuielilor publice faţă de produsul intern brut, astfel:

unde: - Ivp1/0 – indicele creşterii veniturilor publice - IPIB1/0 – indicele creşterii PIB
7
6. elasticitatea veniturilor publice în raport cu PIB (e) – măsoară amploarea reacţiei veniturilor la
modificarea PIB. Se calculează astfel:

unde:
- Vp – veniturile publice în perioada de bază (0) şi cea curentă (1)
- ∆Vp– modificarea veniturile publice în perioada curentă faţă de cea de bază
- ∆PIB– modificarea PIB în perioada curentă faţă de cea de bază

Transferuri primate in cadrul bugetului public national 2020

Elaborat in baza datelor prezentate de Ministerul Finantelor al RM

8
  

Sursa de finantare pe actiuni generale 2020. Elaborat in baza datelor prezentate de Ministerul Finantelor

9
Sursa de finantare de transferuri acordate in cadrul bugetului public 2020/2021. Elaborat in baza datelor
prezentate de Ministerul Finantelor al RM

10
 CONCLUZIA
Ansamblul resurselor financiare publice (bugetare) este alcătuit din componente care se
caracterizează prin trăsături comune, dar prezintă şi particularităţi privind formarea şi utilizarea lor,
generând şi efecte economico-sociale ce diferă sensibil de la o componentă a acestora la alta.
Marimea resurselor financiare publice este dependenta de nivelul de dezvoltare al activitatii
economice, de marimea PIB-ului, de numarul de locuitori, cat si de resursele atrase de catre stat pe
baze contractuale. Resursele sunt elemente ale bogăţiei unei naţiuni. Din ele fac parte resurse
materiale, umane, informaţionale şi financiare. Un rol deosebit de important au resursele financiare.
Ansamblul resurselor financiare ale ţării poate fi prezentat astfel:

Formele şi metode folosite pentru constituirea mijloacelor băneşti necesare diferă de la o ţară la alta.
În ţările cu economia de piaţă resursele financiare publice în cea mai mare parte sunt prezentate de
veniturile cu caracter fiscal.

Altă sursă a finanţelor publice constituie cotizaţiile pentru asigurările sociale plăţile de companii şi
de salariaţi. Acestea împreună cu impozitele şi taxele constituie partea importantă în ţările avansate
21,8 %din veniturile publice constituie transferurile curente interne şi externe. Deci impozitele,
taxele, cotizaţiile pentru asigurările sociale, veniturile nefiscale, transferurile interne şi externe
reprezintă venituri curente redistribuirea cărora se înfăptuieşte prin intermediul instrumentelor
financiare.

La majoritatea ţărilor veniturile curente cresc mai lent decât cheltuielile. Prin urmare, bugetele se
confruntă cu deficit. Pentru acoperirea lor ţările contractează şi venituri extraordinare:
împrumuturile de stat interne şi externe; misiunea de bani de hârtie (în acest caz scade puterea de
cumpărare a valutei naţionale şi se reduc veniturile reale ale populaţiei).

11
 BIBLIOGRAFIE

https://ro.scribd.com/document/47026001/Sistemul-Resurselor-Financiare-Publice

https://statistica.gov.md/category.php?l=ro&idc=146

https://buget.mf.gov.md/ro#bpn

https://mf.gov.md/ro/content/finan%C8%9Bele-publice-locale

https://ro.scribd.com/doc/40325286/Finante-Publice

https://ro.scribd.com/doc/47265137/Structura-Bugetelor-Locale-Finante-Publice-Buget-
National-Bugete-Locale

https://ro.scribd.com/doc/36791677/Finante-Publice

12