Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Centru de excelență în Economie și Finanțe din Chișinău

Raport de investigare
Pe tema: Studierea structurii sistemului resurselor financiare publice în
Republica Moldova
La disciplina: Finanțe

Realizat: Harghel Mădălina

Verificat: Toma Nicoleta
Grupa: CON1802 G
 Chișinău 2020
Resursele financiare reprezintă totalitatea mijloacelor băneşti necesare realizării anumitor
obiective economice, sociale sau de altă natură.

         Volumul resurselor financiare ale societăţii depinde, în principiu, de doi factori:

1. de mărimea produsului intern brut (PIB);

2. de posibilitatea procurării unor resurse financiare externe (împrumuturi, ajutoare,
donaţii etc.).

Distingem următoarele resurse financiare ale societăţii sau naţiunii:

 resursele financiare ale autorităţilor şi instituţiilor publice;

 resursele întreprinderilor publice şi private;
 resursele organismelor fără scop lucrativ;
 resursele populaţiei.

         Cea mai puternică influenţă asupra nivelului resurselor financiare ale societăţii o au
factorii:

1. volumul şi structura producţiei;

2. nivelul preţurilor;
3. raportul dintre formarea brută de capital şi consum.

 Resursele financiare publice includ:

1. Resursele administraţiei de stat centrale cuprind:

2. impozite şi taxele;
3. veniturile nefiscale;
4. împrumuturile;
5. alte resurse cu caracter obligatoriu.
6. Resursele administraţiei de stat locale includ:
7. defalcările din veniturile regularizate centrale;
8. impozitele şi taxele locale;
9. veniturile nefiscale cu caracter local;
10. transferurile primite de la administraţia de stat;
11. împrumuturile;
12. alte resurse.
13. Resursele întreprinderilor publice:
14. resurse proprii;
15. resurse primite de la buget;
16. resurse procurate pe piaţa capitalului de împrumut.
17. Resursele asigurărilor sociale de stat  provin din cotizaţiile pentru asigurările sociale
şi din alocaţiile de la bugetul de stat.
Bugetul Republicii Moldova pentru anul 2020

PIB-ul
 În ultimii ani, țara noastră a înregistrat în mediu un nivel de creștere a PIB de 4,0%,
fiind superior unor țări din regiune. Pentru anul 2020 se așteaptă o creștere reală a PIB-ului cu
3,8% față de anul 2019. Tendințele pozitive de evoluție a economiei naționale în 2019 față de
2018 vor continua și în anul 2020. Produsul intern brut (PIB) în anul 2020 va constitui 227,9
mld. lei. Se așteaptă o inflație medie anuală de 5,7%, comparativ cu 4,9% în 2019.
Ponderea predominantă pozitivă în total surse de finanțare externe revine
împrumuturilor acordate de organizații financiare internaționale exercitând o influență
pozitivă a supra soldului surselor de finanțare externe. Ponderea împrumuturilor acordate de
organizații financiare internaționale posedă un trend ascendent, începând cu anul 2014
diminuându-se moderat. Cea mai mare pondere a împrumuturilor acordate de organizații
financiare internaționale în total surse de finanțare externe a fost înregistrată în anul 2008, iar
cea mai mică pondere s-a înregistrat în anul 2006

Gradul de suficiență a resurselor bugetare este relativ redus, ceea ce duce la limitarea
disponibilității acestora pentru a fi urmărită și asigurată suficiența capitalului la nivelul
sistemului bugetar. Principalele poziții de încasări, cheltuieli și deficit ale bugetului public
național, putem concluziona că principala tendință este ascendența cheltuielilor și încasărilor
în bugetul public național, deficitul accentuându-se semnificativ de la o perioadă la alta de-a
lungul
Ca condiție de maximizare a lichidității finanțelor publice în viitor, statul trebuie să
identifice prioritățile sub aspectul identificării principalelor activității de importanță
majoră care necesită finanțare. Respectiv, redirecționarea corectă a resurselor financiare
curente pe categorii de beneficiari sub formă de cheltuieli curente va genera în viitor o
eficientizare a gestionării banilor publici prin intermediul sistemului trezorerial.
finanțele publice sunt utilizate în scopul dezvoltării economico-sociale mai accelerate a
statului, iar rolul acestora nu se limitează doar la domeniul economic, el manifestându-se
pe deplin și în domeniul social

Analizând datele reflectate în figura 4, observăm un trend ascendent al

totalului surselor de finanțare până în anul 2009, după care are loc o reducere ușoară până în
anul
2011, iar din anul 2013 a revenit trendul ascendent.
Sursele de finanțare interne înregistrează, în toata perioada analizată, valori pozitive, cu
excepția anilor 2007 și 2008 când a prezentat valori negative.
Sursele externe de finanțare au reflectat valori negative în anii 2005 și 2006, iar începînd
cu anul 2007 - valori pozitive. Analizând datele reflectate în expresie grafică (în figura 4),
observăm un trend ascendent al
totalului surselor de finanțare până în anul 2009, după care are loc o reducere ușoară până în
anul
2011, iar din anul 2013 a revenit trendul ascendent.
Sursele de finanțare interne înregistrează, în toata perioada analizată, valori pozitive, cu
excepția anilor 2007 și 2008 când a prezentat valori negative.
Sursele externe de finanțare au reflectat valori negative în anii 2005 și 2006, iar începînd
cu anul 2007 - valori pozitive. Cea mai mică valoare a surselor de finanțare a fost înregistrată
în anul 2005 – 211,4 mil.
lei, iar cea mai mare valoare – în anul 2009 – 4205,6 mil. lei.
Structura surselor de finanțare interne și externe caracterizează faptul că, până în anul 2008
inclusiv, ponderea predominantă revenea altor surse de finanțare, însă, începând cu anul 2009,
sursele de finanțare externe au deținut ponderea predominantă în totalul surselor de finanțare
(de
la 46,8% până la 79,2%). Doar în anul 2005 și 2013, ponderea predominantă a revenit surselor
de finanțare interne (74,7% și 44,2%, respectiv).
Per ansamblu, în perioada 2005-2015, supusă analizei, observăm o tendință de diminuare a
ponderii surselor interne de finanțare, economia bazându-se în cea mai mare parte, pe surse
definanțare externe, și anume pe împrumuturile acordate de organizațiile financiare
internaționale,
care dețin ponderea predominantă în totalul surselor de finanțare externe
 recomandări
- elaborarea politicilor ce vizează controlul indicatorilor macrobugetari privind
calitatea planificării și destinația utilizării resurselor financiare publice în vederea
utilizării eficiente a acestora;
- stabilirea rigidă a priorităților de importanță majoră care necesită finanțare și
redirecționare corectă a resurselor financiare curente pe categorii de beneficiari sub formă de
cheltuieli curente în vederea maximizării lichidității resurselor financiare
publice;
- asigurarea acoperirii necesarului de finanțare a statului prin mobilizarea resurselor de
pe piața de capital prin împrumuturi pe termen scurt de pe piața monetară și pe
termen mediu și lung de pe piețele financiare;
- perfecționarea Sistemul Informațional de Management Financiar Integrat în scopul
exercitării controlului asupra bugetului, în vederea transparenței responsabilității
statului, necesare în perioada de criză;
- îmbunătățirea cadrului legal în domeniul finanțelor locale prin sprijinirea
descentralizării în domeniile-cheie și cu impact social, precum: educația, asistența
socială etc., pentru ca asistența statului să fie acordată prin intermediul autorităților
locale;
- aplicarea Mecanismului funcționării Sistemului Informațional de Management
Financiar Integrat va permite cunoașterea, previzionarea, urmărirea și menținerea
echilibrului dintre fluxuri pe tot parcursul execuției bugetare în scopul asigurării
permanente a disponibilităților bănești pentru evitarea crizei economice.
Performanța sistemică de gestiune a fluxurilor financiare publice poate fi atinsă doar
implementând abordarea sistemică atât la nivel macroeconomic, cât și la nivel instituțional
doar
având angajamentul tuturor participanților implicați în procesul optimizării fluxurilor
financiare
și doar asigurând consecvența acțiunilor întreprinse.
În scopul sporirii eficienței utilizării resurselor bugetare, pentru perfecționarea procedurilor
utilizate în executarea bugetelor și valorificarea rezervelor existente în domeniul finanțelor
publice, este necesară asigurarea stabilității funcționării sistemului trezorerial. Eficiența
utilizării
resurselor bugetare poate fi atinsă, în primul rând, prin reexaminarea procesului bugetar în
sensul
implementării celor mai bune practici în domeniu, după care reformarea sectorului public prin
desfășurarea activităților de eficientizare a cheltuielilor bugetare și armonizarea lor în
corespundere cu resursele financiare real disponibile pentru acoperirea acestora. O altă
condiție
ar fi revizuirea instituțiilor publice și a principiilor lor de activitate, sporirea
responsabilitățiiparticipanților la procesul bugetar, precum și perfecționarea procedurilor
utilizate în cadrul
planificării, aprobării și executării bugetelor de toate nivelurile

Surse bibliografice

https://linksharing.samsungcloud.com/HMzKmeLtYrkN
https://linksharing.samsungcloud.com/X2kwS1TQnURN