Tema 6

Sistemul Financiar
Internațional.
Fluxurile economice internaţionale
Sistemul Financiar Internaţional

 Sistemul Financiar Internaţional poate fi definit generic ca fiind ansamblul

de norme şi tehnici, convenite şi acceptate pe baza unor reglementări
instituţionalizate menite să coordoneze şi să organizeze comportamentul
ţărilor membre în domeniul fluxurilor financiare şi monetare internaţionale
generate de derularea unor operaţiuni comerciale sau necomerciale
internaţionale.

 Sistemul Financiar Internaţional poate fi privit şi ca ansamblul de pieţe,

instituţii, instrumente şi fluxuri financiare menit să asigure deplasarea în
timp şi în spaţiu a resurselor de capital de la cei care le deţin (creditorii sau
investitorii internaţionali) către cei care au nevoie de acestea (debitorii sau
beneficiarii finanţării).
Sistemul Financiar Internaţional – funcţii de bază

 Transferarea resurselor financiare de la cei care au surplus de fonduri

(cheltuiesc mai puţin decât câştigă) către cei care au deficit de fonduri
(cheltuiesc mai mult decât câştigă).
 Promovează eficienţa economică prin alocarea optimă a resurselor de
capital (riscuri şi costuri scăzute);
 Permite valorificarea oportunităţilor de investiţii (fondurile sunt transferate
dinspre sectoare sau domenii cu productivitate scăzută către domenii cu
productivitate ridicată);
 Permite derularea fluxurilor de încasări şi plăţi;
 Stimulează nivelul economisirilor şi al investiţiilor;
 În concluzie: SFI are un impact major asupra dezvoltării economice.
 Sistemul Financiar Internaţional – premisele dezvoltării

Dezvoltarea SFI a fost potenţată de:

 Dezvoltarea fluxurilor comerciale internaţionale;
 Globalizarea pieţelor
 Avansul tehnologic
 Expansiunea monetară
 Necesitatea alocării riscurilor (a dus la dezvoltarea unor instrumente şi operaţiuni
specifice);
 Variaţia temporală a consumului (raportul consum / venituri variază în timp);
 Separarea administrării afacerii de proprietatea asupra capitalurilor

Problemele de agenţie
(“stock-options”, preluarea companiei, schimbarea echipei manageriale)
Globalizarea sistemelor financiare
 Comerţul mondial a crescut de peste 4 ori din 1990;

 Investiţiile străine directe au crescut de 7 ori din 1990;

 Creditul bancar internaţional a crescut de 150 de ori între 1975 şi 2008

ajungând la 40 de trilioane de dolari;

 Activele financiare internaţionale au crescut de 14 ori între 1980 şi 2006

ajungând la 167 de trilioane de dolari;

 Deţinerile internaţionale de acţiuni au în momentul de faţă o pondere de 25%;

 Deţinerea de titluri de stat americane de către entităţi financiare din afara SUA
este de 60%;

 Rezervele valutare internaţionale au crescut de 10 ori din 1990 ajungând la 7,5

trilioane dolari.
Gradul de dezvoltare a pieţelor financiare
Gradul de dezvoltare a pieţelor financiare
Fluxurile financiare la nivel global (1999)
Fluxurile financiare la nivel global (2007)
 CONCEPTUL DE GLOBALIZARE FINANCIARĂ

Crearea
pieţei Crearea
mondiale a Crearea unui sistem
banilor unei pieţe financiar
financiare global
globale

 Globalizarea financiară presupune amplificarea volumului fluxurilor

financiare de capital şi creşterea intensităţii acestora, procese a căror mărime
poate fi comensurată în funcţie de gradul de deschidere a pieţelor financiare
naţionale, de nivelul de angrenare financiară şi de gradul de integrare
financiară.
 GLOBALIZAREA FINANCIARA
DE LA INTERNATIONALIZARE LA GLOBALIZARE

 Relatiile economice internationale reprezinta legaturile (interdependentele) dintre

economiile nationale, formate in baza adancirii diviziunii mondiale a muncii. In analiza
relatiilor economice internationale sunt identificate urmatoarele stadii ale aparitiei si
evolutiei acestora:

Afirmarea si consolidarea economiilor nationale, ca

rezultat al dezvoltarii economiei moderne de piata

Extinderea zonei de contact a economiilor nationale europene

dezvoltate cu alte tari si continente

Transnationalizarea vietii economice in urma cresterii masive a

investitiilor externe de capital.
ACTIVITATEA FINANCIARĂ GLOBALĂ POATE FI MĂSURATĂ
PRIN INDICATORI CUM SUNT:

ponderea activelor gradul de implicare a instituţiilor

financiare străine pe financiare naţionale pe pietele
financiare externe
pieţele naţionale

aportul naţional la diverse

fluxuri financiare globale
EFECTELE GENERATE DE GLOBALIZARE ASUPRA PIETELOR
FINANCIARE INTERNATIONALE SUNT URMĂTOARELE

-adâncirea relaţiilor dintre pieţele financiare;

-creşterea fluxurilor financiare şi valutare la nivel internaţional;
-reducerea considerabilă a costului capitalului şi eficientizarea alocării sale,
cu efecte asupra sprijinirii economiei reale;
-susţinerea politicilor de sprijinire a ţărilor sărace de către comunitatea
internaţională;
-dezvoltarea mecanismelor de gestiune a echilibrului extern;
-liberalizarea mişcărilor de capital care asigură alocarea eficientă a resurselor
financiare;
-diversificarea activelor financiare la nivel internaţional;
-liberalizarea de pe pietele de capital a favorizat etinderea arbitrajelor pentru
facilitarea eficienţei portofoliilor;
-dezvoltarea şi modernizarea sistemelor financiare naţionale prin prisma
creşterii concurenţei la nivel internaţional.
 Riscurile genarate de globalizarea pietelor
financiare internationale

*Riscul de creditare, denumit si risc de insolvabilitate a

debitorilor, risc de nerambursare sau risc al deteriorii calitatii
activelor bancare, care exprima probabilitatea neincasarii
efective, la scadenta a fluxului de venituri anticipate.
*Riscul de lichiditate sau riscul de finantare, ce exprima
probabilitatea fmantarii efectivea operatiunilor bancare,
posibilitatea de a nu le realiza.
*Riscul de variatie a valorii activelor financiare apare ca risc
de variatie al ratei dobanzii, risc valutar si risc de
variatie a cursului activelor fmanciare.
*Riscul de faliment, riscul de capital sau riscul de indatorare
ce exprima probabilitatea ca fondurile proprii ale bancii sa fie
insuficiente pentru a acoperi pierderile rezultate din
activitatea curenta.
Structura Sistemului Financiar

Tranzacţii
financiare
Guvernul Companii
private
Instituţii
Tranzacţii financiare
financiare Tranzacţii
financiare
Populaţia
Pieţe financiare
Structura sistemului financiar-monetar
internaţional
 STRUCTURA PIETII FINANCIARE

PIEŢE FINANCIARE

Pieţe monetare Pieţe de capital

- foarte lichide; - tranzacţii cu
- tranzacţii cu instrumente de
instrumente de împrumut şi
credit; acţiuni (bonds,
- fluctuaţii reduse ale equities)
preţurilor activelor - fluctuaţii mai
=> risc redus mari de preţ
Pieţele financiare - caracteristici
Caracteristici Pieţe monetare Pieţe de capital
Scadenţă Sub un an Peste 1 an
Riscuri Mai mic Mai mare
Instrumente Instrumente de credit Instr. de împrumut + acţiuni
Lichiditate Mai mare Mai mic
Volumul tranzacţiilor Mai mic Mai mare

Instrumente de credit Instrumente de împrumut şi acţiuni

- Titluri de stat; - Acţiuni obişnuite
- Hârtii comerciale; - Acţiuni preferenţiale
- Certificate de depozit; - Obligaţiuni
- Forward; - Participaţii la fondurile de investiţii
- Credits; - Poliţe de asigurare
- REPO - Participaţii la fondurile de pensii
Instrumentele financiare
Instituţiile financiare de pe piaţa internaţională
I. Instituţiile financiare internaţionale:
-International Monetary Fund;
-World Bank (IBRD, IDA, IFC, IMGA);
-EBRD;
-European Investment Bank;
Instituţii
-Bank for International Settlements; financiare
II. Agenţiile guvernamentale: publice
-Export Credit Agencies;
-Export Guarantee Credit Agencies;
-Export Insurance Agencies;
III. Instituţiile depozitare:
-Băncile comerciale;
-Casele de economii;
-Băncile mutuale de economii; Instituţii
-Uniunile de credit. financiare
IV. Instituţiile non-depozitare: private
-Băncile de investiţii;
-Fondurile mutuale;
-Fondurile de pensii;
-Companiile de asigurări;
-Companiile de finanţare;
-Fondurile cu capital de risc;
-Societăţile de valori mobiliare.
Rolul FMI în cadru SFI
 Să promoveze cooperarea monetară internaţională şi dezvoltarea
comerţului internaţional;
 Să introducă un sistem al ratelor de schimb fixe şi să încerce să reducă
semnificativ dorinţa ţărilor participante de a devaloriza moneda lor în
situaţii de criză prin introducerea unor facilităţi de creditare şi de
finanţare temporară a problemelor legate de balanţa de plăţi externe;
 Stabilirea unei cote de participare în funcţie de dimensiunea economică
a fiecărei ţări membre;
 Constituirea, pe baza acestor cote, a unor rezerve financiare importante
ce vor fi folosite pentru a finanţa problemele legate de balanţa de plăţi a
ţărilor membre;
 Iniţial fiecare ţară putea extrage maxim 125% din cota sa la FMI;
 Introducerea unor condiţii in acordarea de fonduri: adoptarea de măsuri
de îmbunătăţire a situaţiei BPE;
 FMI a început activitatea în 1947 cu 8.8 miliarde USD.
EVOLUTIA SISTEMULUI FINANCIAR
“The Gold Standard”
 Sfârşitul secolului 19 şi începutul secolului 20 s-a caracterizat prin
existenţa unei economii mondiale puternic integrate.
 În perioada dintre anii 1870 şi 1914 a existat la nivel internaţional
un aranjament financiar cunoscut sub numele de “gold standard”

 Fiecare ţară îşi exprima valoare monedei sale în funcţie de

acoperirea sa în aur

 Ţările foloseau ca rezervă internaţional doar AURUL

 Atâta timp cât valoarea unei monede era exprimată în
raport cu aurul cursul de schimb rămânea FIX

 Începând cu primul război mondial - 1914, ţările au suspendat

convertibilitatea monedei lor în aur.
 După terminarea războiului au fost încercări nereuşite de
revenire la paritatea fixă faţă de aur fără nici un succes însă.
 “Gold-Exchange Standard”
 În 1922, apare prima încercare notabilă de refacere a sistemului
financiar de dinainte de război.
 Noul standard aur a fost diferit de predecesorul său datorită diminuării
cantităţii de aur din sistem:

 Ţările care nu erau importante centre financiare nu deţineau cantităţi

importante de aur dar în schimb aveau monede care erau convertibile în aur.

 Caracteristicile sistemului nou intitulat “Gold Exchange Standard” erau:

 Ţările puternice aveau o monedă a cărei valoare era stabilită în raport cu aurul;

 Ţările mai puţin importante îşi stabileau valoarea monedei în raport cu rezerva
internaţională de devize puternice şi de aur.

 Scopul major era revenirea la paritatea monedelor de dinainte de război

(Marea Britanie a făcut un pas important în acest sens stabilind un raport liră
– dolar pe baza raportului de dinainte de război la 4.86 USD / liră, această
supraevaluare a lirei a generat probleme de balanţă de plăţi externe şi a
distorsionat puternic aşteptările pieţei).
“Gold-Exchange Standard”
 Până în anul 1930 cea mai mare parte a ţărilor lumii au aderat la
acest sistem
 Modul în care a fost configurat sistemul financiar internaţional
ridica serioase probleme de motivare pentru ţările mici
participante la sistem
 Dacă o ţară mică se aştepta ca rezerva sa internaţională să
se deprecieze în raport cu aurul atunci ea avea de ales între:

 Vânzarea integrală a rezervei înainte ca deprecierea să aibă

loc;

 Acest comportament punea o presiune şi mai mare asupra

monedei principale de denominare a rezervei internaţionale

 Chiar dacă lira sterlină a fost puternic supraevaluată în 1925, în

1931 au apărut semne clare de presiune asupra sa care au
forţat UK să rupă legătura dintre liră şi aur, atitudine urmată
de majoritatea ţărilor din sistem. În 1937 nu mai era nici o ţară
prezentă în sistem
“Gold-Exchange Standard”

 Acest sistem financiar internaţional nu a fost deloc un succes

 O serie de economişti (e.g. Eichengreen, 1992) au văzut în acest sistem o

cauză majoră a Marii Crize Economice Interbelice;

 Începând cu anii 1930s în sistemul financiar internaţional au început să

funcţioneze primele aranjamente monetare independente

 În cadrul SFI se combina cursul fix cu ratele flotante

 Lipsa unei coordonări financiare a dus la accentuarea crizelor din a

doua jumătate a anilor 30

 Ţările s-au angajat într-o depreciere semnificativă a monedelor lor în

speranţa unui plus de “competitivitate”
Sistemul de la Bretton Woods
 Încă din timpul celui de-al doilea război mondial SUA şi Marea
Britanie plănuiau reconfigurarea sistemului economic de după
război
 White şi Keynes au înţeles rolul major pe care l-a avut prăbuşirea
sistemului economic mondial la declanşarea războiului şi doreau
să nu mai repete greşelile de după primul război mondial;
 În acelaşi timp luptau pentru o poziţie relativ mai puternică a ţărilor
pe care le reprezentau.
 În urma Conferinţei de la BW din 1944 a apărut un plan concret de
dezvoltare a sistemului financiar internaţional cu următoarele
caracteristici:
 Un curs fix dar ajustabil (!!!);

 Două noi organizaţii internaţionale: FMI şi Grupul Băncii Mondiale (BIRD

pentru a finanţa probleme de dezvoltare, IDA pentru cele mai sărace ţări
ale lumii, CFI pentru a furniza capital de risc ţărilor cele mai sărace
participante la sistem).
“Cursuri fixe dar ajustabile”
 Sistemul de la BW se baza pe principiul introducerii cursurilor de schimb
fixe dar ajustabile;
 Diferite articole din Acord precizau următoarele:
 “Fiecare ţară membră va stabili un curs faţă de USD care trebuie
menţinut într-o bandă de variaţie de +/-1% faţă de USD”
 “Preţul USD în aur a fost fixat la 35 USD / uncia de aur”
 SUA deţinea în acel moment 70% din rezervele mondiale de aur fiind
capabilă să furnizeze suficientă încredere în sistem.
 Ţările participante aveau voie să devalorizeze moneda lor cu maxim 10%
fără permisiunea FMI în cazul unor dezechilibre majore de BPE;
 Orice intervenţie pentru a devaloriza cu mai mult de 10% avea nevoie
de aprobarea FMI.
Cursul de schimb: fix sau flexibil?

 Avantajele cursului de schimb fix

 Reduce riscul asociat comerţului exterior
 Riscul pentru exportatori este ca moneda să se aprecieze şi
riscul pentru importatori este ca moneda să se deprecieze
 Incertitudinea legată de cursul de schimb inhibă implicarea în
activităţi de comerţ exterior
 Dezavantajele unui curs de schimb fix
 Lipsa unui control asupra propriei economii
 Deficitele sau excedentele din BPE se ajustează pe baza
cererii şi a ofertei interne şi externe şi mai puţin pe baza
ratelor de schimb
 Beneficiile şi slăbiciunile SFI - BW

 Beneficiile sistemului de la Bretton Woods:

 Expansiunea comerţului internaţional şi a investiţiilor străine

 Diminuarea semnificativă a ratelor de inflaţie

 Creşterea economică considerabilă

 Slăbiciunile sistemului de la Bretton Woods:

 Restricţii legate de circulaţia capitalului

 Presiunea asupra rezervelor de aur ale SUA

 Ineficienţa programelor de ajustare aplicate de către ţările membre

Reformarea SFI
 În momentul de faţă este permis ţărilor participante să adopte liber
ce politică monetară şi de schimb doresc dacă se consideră că
legarea monedei faţă de aur nu este adecvată.
 În practică există în momentul de faţă în lume o paletă largă de
politici de curs de schimb de la curs de schimb fix, flotare liberă şi o
combinaţie între acestea.
 În cadrul SFI vorbim în momentul de faţă, mai degrabă, de
inexistenţa unui sistem şi a unor aranjamente monetare clare între
cele mai puternice monede ale lumii (dolar, yen, euro, lira);
 Situaţia dramatică din anii 1970s, 1980s şi 1990s care a implicat cele
mai importante monede din cadrul SFI a condus la o mare
varietate de propuneri de reformare a SFI
 Cea mai mare parte a acestor propuneri consideră că este de dorit o
limitare a variaţilor de curs de schimb dintre cele mai importante
monede din sistem.
 Regimurile valutare hibride din cadrul SFI
 SFI este în prezent o combinaţie de regimuri valutare
 18 ţări au adoptat EURO care flotează liber pe pieţele internaţionale la fel
ca şi USD, CAD, SFR, Lira sterlină, Yen
 Monedele ţărilor în curs de dezvoltare au adoptat următoarele tipuri de
regimuri valutare:

27 - ţări ancoră pe USD;

12 - ţări ancoră pe EURO
5 - ţări ancorate pe alte monede;
6 - ţări ancorate pe DST
34 - ţări ancorate pe un coş valutar
5 ţări - flotare limitată faţă de USD
5 ţări - ancoră ajustabilă
22 ţări – bandă de variaţie
27 ţări – flotare liberă

(2/3 din comerțul mondial se face în dolari.)

PIAȚA VALUTARĂ
INTERNAȚIONALĂ
 Schimbul Valutar
• Piaţa valutară externă
– este piaţa unde cineva cumpără (sau
vinde) valuta ţării A cu valuta ţării B
• Rata schimbului valutar
– este raportul unei unităţi de valută a ţării
A la o unitate de valută a ţării B în
momentul tranzacţiei de cumpărare sau
vînzare
 Piaţa valutară externă
• Convertirea valutei pe piaţa valutară externă este
necesară
– Pentru a efectua tranzacţii individuale sau comerciale
peste hotare
– Deoarece un turist trebuie să-şi achite cheltuielile în
valută locală
– Pentru că o întreprindere
• cumpără/vinde bunuri şi servicii cu valuta locală a altei ţări
• Foloseşte piaţa valutară externă pentru a investi fondurile
excesive
• Este folosită pentru a specula cu mişcările
valutare
 Piaţa valutară externă
• Minimizează riscul valutar extern (oscilaţiile neprevizibile
ale ratei)
• Există diferite căi de a comercializa valute
– Rate de schimb spot: rata zilei oferită de către dealer /bancă
– Rate de schimb forward:
• Rate stabilite anterior pentru a cumpăra/vinde o valută la o dată
viitoare
• De obicei cotate cu 30, 90, 120 zile anterior
• Piaţa funcţionează 24/24 ore…
• Arbitraj: cumperi ieftin şi vinzi scump … în condiţiile
existenţei unei mici diferenţe a cotelor ratei de schimb în
localităţi diferite (ex., Londra vs Tokyo)
 Convertibilitatea
• Convertibilitatea şi politica Guvernului
– Valută liber convertibilă: rezidenţilor/nerezidenţilor li se
permite de a cumpăra o cantitate nelimitată de valută străină cu
valută locală
– Valută neconvertibilă: rezidenţilor/nerezidenţilor nu li se
permite de a cumpăra o cantitate nelimitată de valută străină cu
valută locală
• Contracumpărare
– Acorduri de tip barter prin care bunurile şi serviciile
pot fi comercializate în schimbul altor bunuri şi
servicii
– Este folosită pentru a ocoli neconvertibilitatea
valutelor
 Bitcoin – monedă virtuală?

• În 2010, uneia dintre burse i s-a oferit posibilitatea de a

schimba bitcoinul pe bani reali. Totodată, bitcoinul ca un
mijloc ideal pentru tranzacții anonime a intrat în atenția
unor portaluri de comerț ilegal. Acest fapt a generat un
interes major, bitcoinul a devenit cunoscut, prețul lui a
crescut rapid, iar traderii au adus bitcoinul la un nivel
global de popularitate. A urmat un salt al bitcoinului pînă la
1100 și chiar pînă la 1300 de dolari pentru o monedă, ce-i
drept, ulterior cursul a căzut (în decembrie 2016 el oscila
între 700 și 800 de dolari).
 Bitcoin – monedă virtuală?

• volumul operațiunilor cu utilizarea bitcoinului în toate

țările se măsoară în sumele zilnice, echivalente cu zeci
(uneori chiar sute) de milioane de dolari. De exemplu, în
Rusia la finele anului 2016 a fost atins un record a
vînzărilor zilnice de bitcoin – ele au depășit limita de 300
de milioane de ruble (sau aproximativ 5 milioane de
dolari).
• Pentru comparație, pe piața mondială FOREX, vînzările
zilnice constituie circa 4 trilioane de dolari.
Piața Financiară Valutară- Forex

Piața Forex este cea mai mare piață financiară din lume. De asemenea, a devenit
foarte populară în ultimele decenii și a cunoscut o creștere extraordinară a volumului în
ultimii 30 de ani. Iată tendința mai detaliată:

1977 - 5 miliarde de dolari

1987 - 600 miliarde de dolari
1992 - 1 trilion de dolari
2001 - 1,5 trilioane de dolari
2007 - 3 trilioane de dolari
2010 - 4 trilioane de dolari
2013 - 5,3 trilioane de dolari
2017 - 5,5 trilioane de dolari

După cum puteți observa, volumul pieței Forex a crescut cu un factor de 1000 în 40 de ani. De
asemenea, a crescut cu 267% între 2001 și 2017 și 40% între 2010 și 2017.
Piața Bursieră
O altă tendință ar putea fi întâlnită pe piețele bursiere globale, în special în cele din Statele Unite, care au
devenit mult mai importante în comparație cu alte părți ale lumii. Conform cărții „Triumph of the
Optimists" (2002) de Elroy Dimson, Paul Marsh și Mike Staunton, piața bursieră americană a fost plasată
în secolul 20, în vârful piețelor. Cercetările lor arată că au avut loc trei schimbări importante în ultimii 100
de ani:
• Statele Unite au obținut o poziție dominantă pe piață.
• Tranzacțiile au fost consolidate.
• A existat o rotație a sectorului secular (activități pe piață pe termen lung).

Schimbarea piețele bursiere de-a lungul timpului.