Universitatea Facultatea de Economie

“Alexandru Ioan Cuza” și Administrarea

din Iaşi Afacerilor

FINANȚE INTERNAȚIONALE

Anul III zi, Economie și Afaceri Internaționale

- 2023/2024 -
 Universitatea Facultatea de Economie
“Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi și Administrarea Afacerilor
COMPONENTE EVALUARE:
Examen (test grilă, din materia rămasă după lucrarea de la curs) – 50%,
minim 5.00

Activitate pe parcursul semestrului: 50% (nu exista conditie de minim 5)

PS - prezenta seminarii - 1p (10%)
AS - activitate seminarii - 2p (20%)
T1 - test grilă- 4p (40%) (saptamana a 10-a – 7 decembrie 2023)
T2 - test scris aplicatii - 3p (30%) (saptamana a 13-a)

Nota EVP = PS * 10% + AS*20% + T1*40% + T2 * 30%

- 2010 -
 Universitatea Facultatea de Economie
SUPORT CURS
“Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi și Administrarea Afacerilor

GHEORGHE VOINEA, BOGDAN ZUGRAVU,

NICOLAE GHIBA, Finanțe internaționale, Editura
Tehnopress, Iași, 2014
ANGELA ROMAN, BOGDAN ZUGRAVU, Relaţii valutar-financiare
internaţionale. Aplicaţii practice şi probleme, Editura Universităţii Alexandru
Ioan Cuza, Iaşi, 2008.

Parola: EAI2023finINT

- 2010 -
 Universitatea Facultatea de Economie
Structura cursului:
“Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi și Administrarea Afacerilor

1. Conceptul și sfera relațiilor valutar-financiare internaționale

2. Sisteme de cooperare internațională în domeniul valutar și financiar
3. Valutele, drepturile speciale de tragere și alte instrumente de plată internaționale
4. Cursul de schimb și impactul său asupra relațiilor economice internaționale
5. Piețele valutare și instrumentele financiare derivate pe valute
6. Piața eurovalutelor și piețele financiare internaționale
7. Rezervele internaționale: formare și utilizare
8. Creditul internațional: trăsături și forme
9. Modalități de plată internaționale
10. Instituții financiar-bancare internaționale implicate în finanțarea internațională
11. Reflectarea fluxurilor valutar-financiare internaționale în balanța de plăți
12. Riscul de țară și importanța sa pe plan internațional

- 2010 -
 Capitolul I:
Conceptul şi sfera relațiilor valutar-financiare
internaţionale
 Conţinutul relațiilor valutar-financiare internaționale:

❖ reflectă raporturi economice de schimb şi de transfer de

creanţe care se exprimă şi se derulează prin intermediul valutelor
şi altor mijloace de plată internaţionale

 mijlocesc schimburile şi cooperarea

internaţională;
Trăsături se manifestă între state suverane şi independente,
ale RVFI: între persoane juridice şi fizice din state diferite, în
raporturile cu organisme financiar-bancare
internaţionale;
 se exprimă prin intermediul unei valute sau al
unui instrument de plată internaţional.
 Sfera RVFI

Relaţiile Relaţiile
financiare Relaţiile de credit
valutare internaţional
internaţionale

▪ asigurăcomensurarea raporturilor de schimb şi

de transfer de creanţă

▪ asigură evaluarea schimburilor comerciale, a

serviciilor, bunurilor, fondurilor, împrumuturilor.
Relaţiile financiare internaţionale
❑ exprimăraporturi privind constituirea, repartizarea şi utilizarea
unor fonduri în valută necesare schimburilor economice, dezvoltării
economice şi cooperării internaţionale

❑ Fondurile în valută se formează pe seama :

✓ unei părţi din PIB
✓ resurselor disponibile în valută ale băncilor
✓ disponibilităţilor de pe pieţele financiare internaţionale
✓ cotizaţiilor, ajutoarelor, donaţiilor

❑ asistenţa financiară pentru dezvoltare:

➢ ajutorul public pentru dezvoltare
➢ mişcările de capital
➢ investiţii directe de capital
 Relaţii de credit internaţional
❑ raporturi care reflectă atragerea unor disponibilităţi în valută şi
redistribuirea lor în vederea satisfacerii unor cerinţe ale statelor sau ale
societăţilor comerciale
Trăsături:
❑ resursele de creditare se formează pe seama disponibilităţilor în
valută
❑ principiul rambursabilităţii şi al plăţii unei dobânzi.

State CREDIT GUVERNAMENTAL State

Bănci CREDIT BANCAR INTERNAŢ. Clienţi

Exportatori CREDIT COMERCIAL Importatori

 Mutaţii în relaţiile valutar-financiare internaţionale

❑ Lărgirea sferei FI ilustrată de operaţiile de pe pieţele valutare şi

financiare internaţionale
❑ Modificări în structura mecanismelor şi tehnicilor valutar-
financiare internaţionale

Factori:
✓ renunţarea la aur în calitate de mecanism central al
sistemului valutar
✓ trecerea la cursurile flotante
✓ procesele de integrare economică
✓ liberalizarea mişcărilor de capital
✓ apariţia şi dezvoltarea pieţelor eurovalutelor
✓ creşterea schimburilor economice internaţionale
 Tendinţa de globalizare
GLOBALIZARE

 globalizarea: accentuarea integrării economiilor naţionale

 factori care au contribuit la tendinţa de globalizare:

❖ Decompartimentarea
❖ Dereglementarea
“3 D”
❖ Dezintermedierea
❖ inovaţia în domeniul finanţelor
❖ mobilitatea ratei dobânzii
❖ volatilitatea cursurilor de schimb
❖ mijloacele moderne de prelucrare a datelor și transmitere a
informațiilor
 Efecte ale globalizări financiare
alocare mai eficientă a resurselor financiare
diversificare a activele financiare
modernizarea sistemelor financiare
tehnologiile de transmitere a informaţiilor favorizează dispersia
operatorilor pe pieţele financiare
creşterea volumului operaţiilor de schimburi şi transferuri de
valută
propagarea mai rapidă a unor efecte negative în sistemul
financiar
riscul „sistemic” nu mai poate fi gestionat individual
Cerinţe ale gestionării efectelor procesului de globalizare

 mecanisme de control ale autorităţilor monetare

 întărirea controlului prudenţial

 diversificarea tehnicilor de gestiune a unor riscuri din

relaţiile valutar-financiare internaţionale

 adaptarea managementului instituţiilor financiare

internaţionale
2 SISTEME DE COOPERARE INTERNAŢIONALĂ
ÎN DOMENIUL VALUTAR ŞI FINANCIAR
 SISTEMUL VALUTAR DE LA BRETTON WOODS

ÎNCERCĂRI DE COOPERARE VALUTARĂ:

▪ BLOCUL AURULUI (1933):
- parităţi aur stabilite între monedele ţărilor participante

▪ ACORDUL MONETAR TRIPARTIT (1936):

- eliminarea restricţiilor comerciale şi valutare
- evitarea deprecierii monedelor în scopuri competitive

CAUZE:
✓ criza economică din anii 1929- 1933
✓ dezechilibrele din relaţiile economice şi monetare din
perioada celui de al doilea război mondial
 SISTEMUL VALUTAR
CONŢINUT:
cod de conduită pentru dirijarea comportamentului
monetar
principii, norme, mecanisme şi instituţii care permit
persoanelor fizice sau juridice din diferite ţări să efectueze
reglementarea creanţelor reciproce şi să realizeze cooperarea
în domeniul monetar
CUPRINDE:
norme și principii de cooperare pe plan monetar
principii de formare a raporturilor de schimb
mecanisme de asistență financiară
mecanisme de corecție a unor disfuncționalități în sistem
Principii de organizare a sistemului valutar de la Bretton Woods:
❖Universalitatea sistemului
❖ Stabilitatea cursului de schimb
❖Eliminarea restricțiilor din schimburile comerciale şi cooperarea pe
plan internaţional

OBIECTIVE

➢ susținerea creșterii comerțului internațional

➢ promovarea cooperării monetare internaționale
➢ promovarea stabilității raporturilor de schimb dintre monede
și evitarea deprecierii competitive
➢ furnizarea de asistență financiară țărilor membre în vederea
reducerii și înlăturării dezechilibrului din balanțele de plăți
CARACTERIZAREA EVOLUȚIEI sistemului valutar de la
Bretton Woods:

Impact pozitiv
 extinderea schimburilor comerciale internaționale

 eliminarea restricțiilor din schimburile comerciale și cooperarea

internațională

 sprijinirea țărilor în reducerea cuantumului și duratei dezechibrului

balanței de plăți
Efecte negative
 Lichiditatea internațională dependentă de evoluția balanței de
plăți a SUA

 Avantaje ale țării emitente a monedei de rezervă a sistemului

valutar

 Convertibilitatea care s-a aplicat cu anumite restricții

 Presiune pe piața aurului

 Scăderea încrederii în USD

Sistemul valutar de la Bretton Woods după reformele realizate

Libertatea țărilor membre ale FMI în opțiunea pentru un

anumit regim de schimb al monedei
 Sporirea rolului DST în calitate de monedă de cont și de
rezervă a sistemului valutar
 Amplificarea sprijinului financiar acordat țărilor membre
ale FMI în reducerea și eliminarea dezechilibrelor din
balanțele de plăți
 Racordarea mecanismelor și regulilor de funcționare ale
sistemului valutar de la Bretton Woods la problemele lumii
contemporane: globalizare, sărăcie, populație, mediu
 Nevoia unui nou sistem de cooperare internațională în domeniul valutar și
financiar
– BRETTON WOODS III-
 manifestarea unei nevoi crescânde de supraveghere efectivă a
dezechilibrelor macroeconomice de către FMI

 reforma în domeniul sistemelor de cooperare internațională:

❑ urmărirea principalilor indicatori macroeconomici și corectarea

graduală a dezechilibrelor economice la nivel global
❑ mărirea resurselor financiare ale FMI pentru a se facilita
intervenția în statele sărace și în cele cu economii emergente
❑ trecerea de la dolar (ca monedă de rezervă) la un coș valutar care
să includă și alte valute
❑ accentuarea importanței pe care o au cele 3 mari puteri ale lumii
(SUA, China și UE)
 Implicarea FMI în gestionarea pandemiei de COVID-19
Țări beneficiare de asistență financiară și reducerea serviciului datoriei publice
 UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI
MONETARĂ EUROPEANĂ
e se fera par la monnaie ou elle ne se
opa se va uni prin monedă sau nu se va uni
Jacques Rueff

„Europa va fi făurită prin crize şi va fi suma soluţiilor

adoptate pentru depăşirea acestora” (Jean Monnet)
 UNIUNEA MONETARĂ EUROPEANĂ
Tratatul de la Maastricht a prevăzut realizarea Uniunii
Economice și Monetare în 3 etape:

- I etapă: în care s-au aplicat o serie de măsuri 1 iulie 1990

pregătitoare: decembrie
- întărirea Uniunii Economice prin acțiuni de realizare 1993
a Pieței Unice;
- amplificarea coordonării politicilor economice;
- pregătirea convergenței economiilor naționale;
- extinderea mecanismului de schimb SME și
creșterea rolului ECU;
- liberalizarea mișcărilor de capital între țările
membre.
A II-a etapă în care s-au realizat: 1 ianuarie
- înființarea Institutului Monetar European; 1994 -
31
- adoptarea măsurilor necesare asigurării decembrie
independenței băncilor centrale; 1998
- urmărirea îndeplinirii criteriilor de convergență
pentru a participa la Uniunea Monetară;
- crearea Băncii Centrale Europene;
- eliminarea barierelor din circulația mărfurilor.

A III-a etapă: 1 ianuarie

- intrarea în funcțiune a Băncii Centrale Europene; 1999-2002
- introducerea monedei EURO în calitate de monedă
de cont și de rezervă;
- fixarea parităților între monedele țărilor membre și
EURO.
 • Criteriul stabilităţii durabile a preţurilor
• Ri ≤ 1,5%
1.

• Criteriul de convergenţă al dobânzilor

• Rdn ≤ 2%
2.

• criteriul situaţiei finanţelor publice

3. • Db ≤ 3% din PIB
 • criteriul situaţiei finanţelor publice
4. • Dat. publică ≤ 60% din PIB

• criteriul participării la mecanismul de cursuri

fixe al SME
5.
Tabel sinoptic al indicatorilor economici de convergență
 OBIECTIVE ALE UNIUNII ECONOMICE ȘI MONETARE
EUROPENE
Formarea unei piețe unice
Adâncirea gradului de integrare pe plan economic și financiar
Amplificarea competitivității europene, susținerea creșterii economice și a
ocupării forței de muncă

Fundament științific ale Uniunii Economice și Monetare Europene:

teoria zonelor monetare optime susținută de Robert Mundell
 MONEDA EURO

Moneda țărilor din Uniunea Europeană care

EURO participă la cooperarea prin Uniunea Monetară
Europeană

Funcțiile ➢ Funcția de etalon monetar

EURO ➢ Funcția de mijloc de plată
➢ Funcția de mijloc de rezervă
SCENARIUL TRECERII LA MONEDA UNICĂ EURO
Etapa I care a presupus următoarele măsuri: 1992-1999
-definitivarea denumirii, a structurii cupiurii monedei
EURO;
- decizie cu privire la simbolistica monedei EURO;
- începerea fabricației monedei EURO;
- crearea Băncii Centrale Europene.
Etapa II în care s-au aplicat următoarele măsuri: 1999-2001
- implementarea monedei EURO în calitate de monedă
de cont și de rezervă;
- intrarea în funcțiune a Băncii Centrale Europene;
- stabilirea raporturilor de schimb între cursurile
monedelor și EURO;
- intrarea monedei EURO pe piețele valutare și
financiare.
Etapa III – în care s-a pus moneda EURO în circulație și a 2002
început retragerea monedelor naționale ale țărilor 1 ianuarie
participante la Uniunea Monetară.
Structura MONEDA 1, 2 EURO
EURO METALICĂ
MONEDA DIVIZIONARĂ
1, 2, 5, 10, 20, 50 CENȚI
BANCNOTE 5 (gri), 10 (roșu), 20 (albastru), 50
(portocaliu), 100 (verde), 200
(galben), 500 (violet)
SIMBOLISTICĂ -Epoci și stiluri în Europa
reflectate de ferestre, porți, poduri
-Stelele, drapelul UE
-Inițialele B.C.E.
-Semnătura preşedintelui BCE
2 EUR Belgia 2 EUR Grecia

2 EUR Irlanda 2 EUR Germania

2 EUR Franţa
În prezent, Uniunea are 27 membri, dintre care şase membri
fondatori:
❑ Belgia,Franţa, Germania, Italia, Luxemburg,Olanda (1952)
Alte 22 de state au aderat succesiv:
❑ 1973: Danemarca, Irlanda, Regatul Unit
❑ 1981: Grecia
❑ 1986: Portugalia, Spania
❑ 1995: Austria, Suedia, Finlanda

❑ 2004: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia,

Cehia, Slovacia, Slovenia, Ungaria

❑ 2007: Bulgaria, România

❑ 2013: Croaţia

2020 Marea Britanie a părăsit Uniunea Europeană

CE ŢĂRI AU ADOPTAT EURO ŞI CÂND
Belgia, Germania, Irlanda, Spania,
1999 Franța, Italia, Luxemburg, Țările
de Jos, Austria, Portugalia și
Finlanda
2001 Grecia

2002 Introducerea bancnotelor și

monedelor euro
2007 Slovenia
2008 Cipru, Malta
2009 Slovacia
2011 Estonia
2014 Letonia

2015 Lituania
2023 Croatia
EFECTELE INTRODUCERII MONEDEI EURO
EFECTELE INTRODUCERII MONEDEI EURO
LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE

❖ Stimularea realizării pieței unice

❖ Impulsionarea schimburilor internaționale

❖ Înlăturarea fluctuațiilor monedelor și reducerea riscului

valutar

❖ Îmbunătățirea accesului la credite

❖ Stimularea creșterii economice în U.E.

❖ Îmbunătățirea gestiunii finanțelor publice

LA NIVELUL ÎNTREPRINDERILOR
❑ Stimulează dezvoltarea producției și activității comerciale
❑ Diminuarea riscului valutar
❑ Eliminarea costurilor legate de schimbul valutar
❑ Îmbunătățirea accesului la credite
❑ Reducerea costurilor
❑ Stimularea investițiilor

LA NIVELUL PERSOANELOR FIZICE

❑ Stimularea concurenței și îmbunătățirea satisfacerii cerințelor populației
❑ Simplificarea operațiunilor de deplasare a persoanelor în spațiul european
❑ Protejarea economiilor personale.

EFECTE NEGATIVE?
Cadrul instituţional al politicii monetare unice

Sistemul European al
Băncilor Centrale

Banca Centrală BCN ale statelor UE

Europeană 27

BCN ale statelor

UM 20
EUROSISTEMUL
 BRETTON WOODS UME
OBIECTIVE - susținerea creșterii echilibrate a - realizarea pieței unice
comerțului internațional - adâncirea integrării pe plan
- cooperarea pe plan monetar și economic și financiar
financiar
INSTITUȚII FMI, BIRD SEBC, BCE
MONEDĂ DE DST Monedă unică
REZERVĂ ȘI Banca centrală unică
CONT Politici monetare unice
PARTICIP. 190 țări 20/27
Drepturi/ - eliminarea restricțiilor în - îndeplinirea criteriilor de
obligații tranzacțiile curente convergență economică
- libertatea în alegerea - asistență financiară în
regimurilor de schimb ale perioadele de pre-aderare și post-
monedelor aderare
- supravegherea de către FMI a - creditele acordate de BEI
politicilor de curs de schimb
- asistență financiară
 CAPITOLUL III
VALUTELE, DREPTURILE SPECIALE DE
TRAGERE ȘI ALTE INSTRUMENTE DE
PLATĂ INTERNAȚIONALE
VALUTELE: • Valuta reprezintă moneda
CONCEPT, naţională a unei ţări, în măsura
în care îndeplineşte funcţia de
FORME, instrument de plată şi de rezervă
REGIM DE în relaţiile economice
internaţionale
SCHIMB • Forme ale valutei: numerar şi
valută în cont
• În funcţie de condiţiile de
preschimbare:
❑convertibilă
❑neconvertibilă
❑transferabilă

• Alte forme ale valutelor:

liber utilizabile, de rezervă, eurovalute
Valuta convertibilă în accepţiunea statutului
F.M.I:
o eliminarea restricţiilor asupra plăţilor şi
transferurilor internaţionale curente

o evitarea practicilor monetare discriminatorii

o angajarea de a cumpăra soldurile în monedă

naţională deţinute de un alt stat membru
Formele convertibilităţii monedei unei țări:

▪ convertibilitate generală
▪ convertibilitate externă nelimitată
▪ convertibilitate externă limitată
▪ convertibilitate internă sau de cont curent
 Aranjamentele ratelor de schimb ale monedelor ţărilor
membre ale FMI
➢ Definiţie:
▪ ansamblu de norme cu privire la formarea cursului de schimb al
monedei unei ţări şi administrarea de către banca centrală.

➢ Recomandări ale FMI:

 piaţa reprezintă cadrul cel mai bun pentru stabilirea ratei de
schimb a monedei unei ţări;
 intervenţia băncilor centrale pe piaţa valutară să se realizeze
pentru atenuarea fluctuaţiilor pe termen scurt ale valutelor;
 ţările pot acţiona pentru stabilizarea ratei de schimb a monedei
ţării respective, fără să intervină pentru a modifica tendinţa pe
termen lung
Criterii ce stau la baza alegerii regimului valutar
optim pentru fiecare țară în parte

❑gradul de deschidere al economiei naționale;

❑rata inflației;
❑nivelul PIB;
❑deficitul balanței externe;
❑mărimea rezervelor valutare.
 Alegerea regimului de curs de schimb
Curs de schimb fix Curs de schimb flotant
AVANTAJE
•riscul valutar se diminuează •politica monetara este autonoma

•reducerea costurilor aferente finanţării internaţionale •neutralizează impactul şocurilor externe, al şocurilor
generate de economia reală şi impactul inflaţiei asupra
• reducerea ratelor de dobândă interne faţă de cele de pe competitivităţii operaţiunilor de export
piaţa internaţională
•menţinându-se stabilitatea în plan valutar, şi în plan
monetar se realizeaza o reducere a ratei inflaţiei

DEZAVANTAJE
•manifestarea unor crize financiare poate genera costuri •lipsa unei discipline a băncii centrale
ridicate pentru ajustare macroeconomica, conducând
reducerea credibilităţii autorităţii monetare

•politica monetară proprie este dependentă de politica
monetară aferentă ţării emitente a monedei ancore
•socurile externe generează presiuni puternice asupra
economiei, generând costuri ridicate pentru menţinerea
cursului de schimb
•efecte economice destabilizatoare ale speculaţiilor pe
piaţa valutară
•descurajarea comerțului internațional (comparativ cu
situaţia practicării unui curs de schimb fix)
SISTEMUL DE CLASIFICARE A ARANJAMENTELOR
RATELOR DE SCHIMB ALE MONEDELOR
- F.M.I. 2009 -
1. ARANJAMENTE DE SCHIMB CARE AU
LA BAZĂ PARITĂŢI TARI (HARD PEGS )

1.1.
ARANJAMENT 1.2.
DE SCHIMB FĂRĂ ARANJAMENT
MONEDĂ PE BAZĂ DE
OFICIALĂ CONSILIU
SEPARATĂ MONETAR
(EXCHANGE (CURRENCY
ARRANGEMENT BOARD
WITH NO ARRANGEMENT)
SEPARATE LEGAL
TENDER)
 1.1. ARANJAMENTE DE SCHIMB FĂRĂ MONEDĂ OFICIALĂ
SEPARATĂ

❑ moneda altei ţări circulă în calitate de mijloc unic de plată legal

❑ nu permit autorităţilor monetare să promoveze politici monetare
independente şi să exercite control monetar
❑ Ex. Republica Ecuador, Panama, San Marino, Kosovo,
Muntenegru

1.2. ARANJAMENTE ÎN CADRUL UNUI CONSILIU MONETAR

(CURRENCY BOARD ARRANGEMENTS)

 se bazează pe angajamentul legislativ de a schimba moneda

naţională pe o monedă străină specificată, la o rată de schimb fixă
 moneda naţională se emite contra unei valute
 Bulgaria; Bosnia şi Herzegovina
 2. ARANJAMENTE DE SCHIMB CARE AU LA BAZĂ
PARITĂŢI MOI (SOFT PEGS )
2.1. ARANJAMENTE CU PARITATE CONVENŢIONALĂ (Conventional
Pegged Arrangements)
❑ţara stabileşte un curs de schimb faţă de o altă valută sau de un coş de
valute şi se angajează să menţină artificial cursul respectiv prin
intervenţii ale băncii centrale pe piaţa valutară
❑interval îngust de variatie (maximum ±1% ) în jurul unui curs central
(Qatar, UAE, Danemarca)
Intervenţia băncii centrale
Limita
superioară
Rată pivot

Limita
inferioară
Intervenţia băncii centrale
 2.2. PARITĂŢI ALE RATELOR DE SCHIMB CU BENZI
ORIZONTALE (Pegged Exchange Within Horizontal Bands)
❑ valoarea monedei se menţine în cadrul unei marje de fluctuaţie,
care este mai mare decât +/- 1% faţă de cursul central
❑ politica monetară depinde de lărgimea intervalului orizontal
❑ Ex: Maroc

❑ cursul se ajustează periodic cu valori mici până la o rată fixă

dinainte anunţată sau ca răspuns la modificările unor
indicatori cantitativi selectaţi
❑ impune constrângeri în politica monetară
❑ Ex: Honduras, Nicaragua, Botswana
2.4. ARANJAMENT STABILIZAT (Stabilized Arrangement)
❑reprezintă un aranjament care presupune ca rata de
schimb a monedei unei ţări pe piaţa “spot” să se
menţină într-o marjă de variaţie de 2% pentru cel
puţin 6 luni
❑ ex: Egipt, Liban, Macedonia de Nord, Singapore
2.5. ARANJAMENT CRAWL-LIKE (Crawl – Like
Arrangement)
❑ ţara urmăreşte ca rata de schimb a monedei să se
menţină într-o marjă de variaţie îngustă de 2% în
raport cu o tendinţă statistică identificată prin trend
pentru şase luni sau mai mult.
❑ ex: Vietnam, China,
Republica Dominicană, Tunisia
 3. FLOATING ARRANGEMENTS
(Aranjamente de flotare)
3.1. FLOTARE (FLOATING)

• rata de schimb se formează pe piaţă, prin intervenţia

băncii centrale (directe sau indirecte)
• rata de schimb a monedei este influenţată de banca
centrală în funcţie de poziţia balanţei de plăţi,
rezervele internaţionale şi evoluţia pieţelor
financiare
• ex: Brazilia, Ungaria, Islanda, Ucraina, Moldova,
Turcia, Israel
 3.2. FLOTARE LIBERĂ (FREE FLOATING):
▪ rata de schimb a monedei să se stabilească pe
piaţa valutară
▪ intervenţia băncii centrale pe piaţa valutară să fie
excepţională
▪ ex: Australia, Canada, Polonia, Rusia, Suedia,
Marea Britanie, Japonia, SUA, zona euro

3.3. ALTE ARANJAMENTE ADMINISTRATE (OTHER

MANAGED ARRANGEMENT)

▪ ţările înregistrează schimbări frecvente în

politicile de curs de schimb
▪ ex: Siria, Venezuela
 EVOLUȚIA ARANJAMENTELOR DE SCHIMB ALE MONEDELOR
ŢĂRILOR MEMBRE ALE FMI ÎNTRE ANII 2013 ŞI 2021
(% din total tari membre ale FMI)

Sursa: FMI, Annual Report on Exchange Arrangements and Exchange Restrictions 2022
 DREPTURILE SPECIALE DE TRAGERE
(D.S.T)
o DST reprezintă unitatea monetară de cont şi de rezervă
emisă şi utilizată de FMI
o active de rezervă create de FMI pentru a suplimenta
activele de rezervă existente

Principiile așezate la baza emisiunii și utilizării DST

o operaţiunile de emisiune şi utilizare a DST se efectuează

printr-un cont special
o ţările membre care participă la contul DST devin eligibile
să primească alocări în această monedă
o DST se emit în urma constatării insuficienţei lichidităţii
internaţionale de către Consiliul Guvernatorilor
 EVOLUŢIA BAZEI DE EVALUARE:

1969 – o unitate DST= 0,888671 g aur

✓ 1974 – o unitate DST= coş 16 valute
✓ 1981– o unitate DST= coş 5 valute
✓ 1999 – o unitate DST= coş 4 valute (USD –
44%, EUR – 34%, JPY -11%, GBP -11%)
✓ 2010 – o unitate DST = coş 4 valute (USD –
41,9%, EUR – 37,4%, JPY -9,4%, GBP -11,3%)

✓1 august 2022 – o unitate DST = coş 5 valute (USD –

43,38%, EUR – 29,31%, CNY – 12,28%, JPY – 7,59%,
GBP – 7,44%)
Alocarea și utilizarea DST
➢ Suma în DST ce se alocă unei ţări membre participante la cont
depinde de cota de contribuţie a acesteia
➢Procurare de sume în valută prin tranzacţii de desemnare ale FMI

DST
Ţări care au Ţări care au
nevoie de FMI disponibilităţi în
resurse în DST DST
Monedă liber utilizabilă

➢ procurare de sume în valută prin tranzacţii directe între ţările membre

➢ aranjamente swap
➢ cumpărare şi vânzarea de DST la termen
➢ contractarea de împrumuturi în DST
➢ garanţii în DST
Alocarea și utilizarea DST

Până în prezent suma totală alocată este de 660.7 mld. DST (935.7 mld. USD)
ALTE INSTRUMENTE DE PLATĂ INTERNAŢIONALE

CAMBIILE, BILETELE LA ORDIN, CECURILE ŞI CARDURILE

–-
 ❑ Titlurile de credit - documente sau
înscrisuri care îi conferă titularului
TITLURILE dreptul de a încasa sumele din textul lor
DE CREDIT la scadenţă

❑ Utilizarea titlurilor de credit în

relaţiile economice internaţionale:

✓ reflectă certitudine în efectuarea

plăţilor internaționale

✓ sunt negociabile, ceea ce permite

încasarea sumelor și înainte de
scadență

✓ pot circula prin girare sau andosare

 ❑ reprezintă documentul care prevede ordinul
CAMBIA necondiţionat prin care trăgătorul cere trasului să
plătească o sumă de bani beneficiarului sau la ordinul
acestuia, la cerere sau la un moment definit
❑ Caracterul internaţional al cambiei:
• menţionează cel puţin două locuri şi indică faptul că sunt situate în
state diferite
• necesită promovarea uniformităţii în aplicarea sa (UNCITRAL)
• presupune buna credinţă în respectarea obligaţiilor din
tranzacţiile internaţionale
❑ Clauzele cambiei internaţionale:
• denumirea de cambie
• ordinul necondiţionat de a plăti o sumă
• numele şi adresa persoanei care trebuie să
plătească suma
• numele şi adresa beneficiarului
• scadenţa
• locul plăţii
• data şi locul emiterii
• semnătura trăgătorului
❑ Cerinţe formale ale cambiei internaționale:
• definire concretă a sumei ce se plăteşte la scadenţă:
• suma + dobândă
• în tranşe la date succesive
• în tranşe la date succesive cu plata sumelor restante
• moneda de plată a sumei din cambie
• instrument plătibil la cerere
• instrument plătibil la un moment definit

❑ Transferul (girarea): constă în livrarea (predarea) de către

girant a instrumentului giratarului
❑ Formele girului: în alb şi special (plin)
❑ Categoriile de deţinători de cambie
• deţinător protejat: reprezintă acea persoană la care
drepturile din cambie nu sunt supuse niciunei
revendicări
• deţinător neprotejat: reprezintă acea persoană la care
drepturile din cambie sunt supuse revendicărilor din
partea oricărei persoane
• TRĂGĂTORUL se angajează ca la
dezonorarea cambiei prin Părţile implicate în
neacceptare sau prin neplată şi circuitul cambiei
la orice protest, să plătească
suma din cambie deţinătorului, internaţionale:
oricărui girant sau garant al
girantului
• TRASUL este obligat prin cambie,
dacă o acceptă, să plătească
conform termenilor acceptării
• GIRANTUL reprezintă persoana
care se angajează ca la
dezonorarea cambiei prin
neacceptare sau neplată şi la
orice protest să plătească suma
din instrument deţinătorului
• GARANTUL este persoana care
garantează plata, reprezentată
de obicei de o bancă
 ❑ Prezentarea cambiei :
• pentru acceptare: în toate cazurile în care este prevăzută expres sau în cazul
în care este plătibilă la o perioadă fixă după vedere sau cambia este plătibilă în
alt loc decât la rezidenţa (sediul) trasului; se prezintă debitorului (trasului);
• pentru plată, presupune prezentarea cambiei pentru plata sumei prevăzute
în document

❑ Dezonorarea cambiei:
• prin neacceptare se manifestă atunci când trasul refuză expres să
accepte cambia
• prin neplată se produce în cazul în care plata sumei este refuzată de către
tras sau dacă deţinătorul nu poate obţine plata la care este îndreptăţit
❑ Protestul reprezintă declaraţie scrisă de dezonorare, întocmită la locul
unde a fost dezonorat instrumentul, semnată şi datată de o persoană
autorizată și se poate efectua pe instrument sau pe un adaos ataşat la
acesta sau ca document separat
❑ CALCULUL SUMEI DE PLATĂ din
instrument se efectuează:

• conform cursului de schimb prevăzut

în instrumentul respectiv
• conform cursului de schimb pentru
trate la vedere
• pe baza cursului de schimb din data
scadenţei.

❑ în cazul dezonorării prin

neacceptare şi neplată suma de plată
se calculează:

• în funcţie de rata de schimb indicată

în instrument.

• la opţiunea deţinătorului, conform

ratei de schimb în vigoare la data
dezonorării sau la data plăţii efective.
Utilizarea cambiei în plăţile internaţionale
BILETUL LA reprezintă instrumentul de plată din relaţiile
economice internaţionale prin care emitentul se
ORDIN angajează să plătească beneficiarului sau la
ordinul acestuia o sumă de bani la data şi locul
din document
❑ CLAUZE cuprinse de biletul la ordin:
• denumirea de bilet la ordin
• promisiunea necondiţionată de a
plăti o sumă determinată
• scadenţa
• locul plăţii
• adresa beneficiarului
• data şi locul emiterii
• semnătura emitentului

❑ CARACTERUL INTERNAŢIONAL:
• specifică cel puţin două locuri situate în state diferite
• promisiune necondiţionată de a plăti o sumă de bani beneficiarului
• este reglementat de UNCITRAL
 ❑ instrument de plată din relaţiile economice internaţionale prin
CECUL intermediul căruia titularul unui cont creditor sau
beneficiarul unui credit dă ordin unei bănci să achite
suma înscrisă în document

❑ TRĂSĂTURILE CECULUI: ❑ FORMELE CECULUI:

• se trage asupra unei bănci în limita
❖ în funcţie de beneficiar:
fondurilor emitentului
• cuprinde clauze: • cec nominativ
– denumirea de cec • cec la purtător
• cec la ordin
– ordinul de efectuare a plăţii
– numele beneficiarului ❖ după modul de încasare:
– suma care trebuie plătită
• cecuri nebarate
– numele şi adresa trasului • cecuri barate: barare generală,
– locul de plată barare specială
• cecul de virament
– data şi locul emiterii
• cecul documentar
– semnătura trăgătorului • cecul certificat
• proviziunea (acoperirea) cu • cecul de călătorie
disponibil
 CARTEA DE PLATĂ
(CARDUL)

❑instrument pe baza căruia deţinătorul are dreptul la o procedură

de autorizare şi plată a unor bunuri şi servicii sau de retragere a
unor sume de la automatele bancare
MENŢIUNI PE CARD

• denumirea şi sigla băncii

• holograma tridimensională
• numărul cardului
• numele posesorului autorizat
• durata de valabilitate;
• semnătura trăgătorului;
• sfera de aplicabilitate.
TIPURI DE CARDURI:
a) în funcţie de emitent:
• Carduri bancare
• Carduri nebancare

b)după modul de stocare a informaţiilor:

• carduri cu bandă magnetică
• carduri cu microprocesor

c) după sursa de acoperire a cheltuielilor:

• cărţi de debit (debit-carduri)
• cărţi de credit (credit-carduri)
 AVANTAJELE CARDULUI:
• elimină riscurile utilizării numerarului

• simplifică operaţiile clientului la cumpărarea şi plata

mărfurilor

• reduce perioada de efectuare a decontărilor

• stimulează clienţii să cumpere mărfuri din anumite

reţele de magazine

• băncile percep comisioane mai mici

• oferă clienţilor dreptul de a obţine linii de credit

CURSUL DE SCHIMB ŞI IMPACTUL SĂU
ASUPRA RELAŢIILOR ECONOMICE
INTERNAŢIONALE

CAPITOLUL 4
DEFINIREA CURSULUI DE SCHIMB
❑ raportul valoric dintre moneda
unei ţări şi moneda altei ţări
❑ preţul unei valute exprimat în
altă valută

FUNCŢIILE CURSULUI DE
TIPURI DE CURSURI DE SCHIMB:
SCHIMB
❑ instrument de evaluare a
❑Curs oficial bunurilor şi a serviciilor din
❑Curs de piață relaţiile economice internaţionale

❑Cursuri fixe ❑ instrument de conversie şi de

comparare a puterii de
❑Cursuri flotante cumpărare a monedelor
❑Cursuri fluctuante ❑ mecanism de influenţă în
relaţiile economice internaţionale
 Determinarea cursului de schimb:
• pe baza cantităţii de aur reflectată de monede
• în mod convenţional de autoritatea monetară
• prin confruntarea cererii şi a ofertei de valută
pe piaţă
• pe baza metodei cursului încrucişat:
(CROSS-RATE)
1 EUR = 4,8683 RON
1 CHF = 4,5055 RON

1 EUR = 1,0805 CHF

• prin raportarea puterilor de cumpărare a două monede
 CURSURILE DE SCHIMB FIXE PREVĂZUTE LA
BRETTON WOODS:

ARGUMENTE EFECTE NEGATIVE

➢ menţinerea stabilităţii ➢ generează incertitudine în derularea
în schimburile tranzacţiilor comerciale internaţionale
economice internaţionale ➢ rezervele valutare erau dirijate
➢ reducerea riscurilor din spre susţinerea cursului de schimb
contractele comerciale ➢ politicile economice vizau
internaţionale susţinerea cursului de schimb şi nu
➢ administrare eficientă stimularea schimburilor economice
şi echitabilă a resurselor internaţionale
valutare.
▪ 1971: renunţarea la cursurile de schimb fixe (± 1%)
▪ 1971-1973: mecanismul cursurilor centrale (Acordul Smithsonian): cu
o variaţie de ± 2,25%
▪ martie 1973: generalizarea cursurilor valutare flotante
 Flotarea cursurilor de schimb
Flotarea exprimă formarea raportului de
schimb al unei monede pe piaţa valutară, în
funcţie de cererea şi oferta de valută

Forme ale flotării cursului de schimb:

✓flotare concertată
✓flotare neconcertată
✓flotare pură (curată)
✓flotare impură (murdară)
Efecte pozitive ale Efecte negative ale
cursurilor flotante cursurilor flotante

➢ favorizează echilibrarea ➢ amplifică riscurile din

spontană a balanţei de comerţul internaţional
plăţi ➢ imobilizează sume pentru
➢ reduc necesarul de acoperirea pierderilor din
rezerve valutare producerea riscului valutar
➢ asigură ajustarea ➢ propagă inflaţia prin
economiei naţionale schimburile internaționale
➢ descurajează ➢ influenţează asupra
intervenţiile speculative raportului dintre export,
➢ contribuie la formarea import şi producţia internă
unui nivel fundamentat
➢ pot determina aplicarea unor
al cursului de schimb
măsuri protecţioniste de
către unele țări
FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ ASUPRA
CURSULUI VALUTAR
După mediul din care exercită influenţă:
➢ factori interni
➢ factori externi
După natura lor:
➢ factori economici
➢ factori financiari
➢ factori monetari
➢ factori psihologici
După rolul lor:
➢ factori fundamentali
➢ alţi factori
 FACTORI FUNDAMENTALI DE INFLUENŢĂ
ASUPRA CURSULUI DE SCHIMB
1) Situaţia balanţei de plăţi externe:
 deficitară → deprecierea monedei
 excedentară → aprecierea monedei

Balanţa de
plăţi Curs de schimb
externe
 TEORIILE DE ORIENTARE KEYNESISTĂ

- fluxurile din balanța contului curent şi din balanța

contului de capital influenţează asupra cursului de
schimb
Deficit Deprecierea
ΔY > 0 Import > 0
comercial monedei

Export < 0 Deficit Deprecierea

ΔP > 0 comercial monedei
Intrări de Creşte Aprecierea
Δi > 0 capital cererea de monedei
monedă
 ➢creşterea cererii de bunuri din
străinătate contribuie la mărirea
Exporturile din exporturilor și la echilibrarea balanţei
balanţa comercială comerciale iar acestea atrag
sunt dependente de aprecierea monedei
cererea de bunuri
din străinătate: ➢scăderea cererii de bunuri din
străinătate implică reducerea
exporturilor, înregistrarea unui deficit
al balanţei comerciale și
deprecierea monedei
 2) Raportul dintre oferta de monedă şi cererea
de monedă (abordarea monetaristă)

OFERTA DE MONEDĂ = CEREREA DE MONEDĂ

M
=  (i, Y )
P

Monetariştii susţin că:

P M  (i, Y )
CV = * = * = *
P M  (i, Y )
 TEORIILE DE ORIENTARE MONETARISTĂ:

➢ Dacă oferta de monedă este mai mare față de

cererea de monedă urmează deprecierea
monedei
➢ În cazul în care oferta de monedă este mai mică
decât cererea se produce aprecierea monedei
➢ ΔY > 0 → ΔMc > 0 → Mc excedent => aprecierea
monedei
 3) Dobânda – factor fundamental de influenţă
asupra cursului valutar
Ţara „A” Ţara „B”

Dobândă
Dobândă
scăzută
ridicată Intrări de valută

Excedent în Deficit în contul de

contul de capital capital

Aprecierea Deprecierea monedei

monedei
 Dobânda mai exercită influenţă asupra cursului de
schimb astfel:

Creşterea Scăderea cererii

de bunuri şi Scăderea Aprecierea
ratei importurilor monedei
dobânzii servicii

Aprecierea
Scăderea masei monedei
monetare
Scăderea Creşterea Creşterea Deprecierea
ratei cererii de bunuri şi importurilor monedei
dobânzii servicii

Deprecierea
Creşterea
monedei
masei monetare
 4) Preţurile
Teoria parităţii puterilor de cumpărare (Gustav
Cassel):

Pt
Cv = *
Pt
Index-ul Big Mac – o măsură informală a PPP între două
monede

Exemplu (date din iulie 2020):

•prețul unui Big Mac în SUA: 5.71 USD
•prețul unui Big Mac în Marea Britanie: 3.39 GBP
•paritatea puterii de cumpărare:
5.71 USD/3.39 GBP= 1.64USD/GBP
•comparând cu rata de schimb între cele două monede
de 1.27USD/GBP rezultă:
(1.27-1.64)/1.64 = -23%
•GBP era subevaluată în raport cu USD cu 23%
 Alţi factori de influenţă
1) Raportul dintre cererea şi oferta de valută

•importurile țării
Cererea de valută •servicii internaţionale
dintr-o țară •credite de rambursat
depinde de:
•nivelul dobânzilor
•ieşiri de capital
• exporturile țării
• încasările din servicii internaţionale
Oferta de
valută se • încasări din rambursarea creditelor
asigură din: • încasări din dobânzi
•intrări de capital
 2) Extinderea sau restrângerea creditului
neguvernamental în economie

creşterea creşterea deprecierea

creditului masei monedei
neguvernamental monetare naţionale

creşterea creşterea deficit al balanţei

cererii de importurilor comerciale
bunuri şi
servicii deprecierea
monedei naţionale
 scăderea scăderea masei aprecierea
creditului monetare monedei naţionale
neguvernamental

echilibrul balanţei
scăderea reducerea
contului curent
cererii de bunuri importurilor
şi servicii

aprecierea
monedei
naţionale
3) deficitul bugetar
4) politica de impozite

creşterea scăderea creşterea deficit al balanţei

impozitelor producţiei importurilor comerciale

deprecierea
monedei naţionale

echilibrarea
scăderea creşterea scăderea balanţei
impozitelor producţiei importurilor comerciale

aprecierea
monedei naţionale
5) politica în domeniul cheltuielilor publice
creşterea creşterea cererii de creşterea PIB
cheltuielilor bunuri şi servicii
publice
deficit al balanţei deprecierea
creşterea comerciale monedei
importurilor naţionale
6) politica de investiţii
creşterea creşterea producţiei creşterea
investiţiilor interne exporturilor

echilibrarea aprecierea
scăderea monedei
importurilor balanţei
comerciale naţionale
 7) productivitatea muncii
Teoria protecţionismului (Mihail Manoilescu):
a) ţări industriale: pe > pg > pi
b) ţări agricole: pe < pg < pi

8) măsurile de politică economică

9) momentele ciclului economic

10) intervenţiile băncii centrale şi ale băncilor comerciale

11) factori psihologici

 Influenţa cursului valutar asupra
relaţiilor economice internaţionale
Deprecierea monedei reflectă scăderea puterii de cumpărare a
monedei pe piaţă, în funcţie de cerere şi ofertă la un moment dat
• gradul de depreciere (moneda care coteaza direct)
se calculează astfel: CV1 − CV0
K dp =
CV0

• efectele ➢stimulează exporturile

deprecierii ➢frânează importurile
unei valute:
➢avantajează debitorii
➢dezavantajează creditorii
 Influenţa cursului valutar asupra
relaţiilor economice internaţionale
Aprecierea monedei exprimă creşterea puterii de cumpărare a
unei monede faţă de alte valute pe piața valutară în funcție de
cerere și ofertă
• gradul de apreciere (moneda care coteaza direct) se determină
astfel: CV0 − CV1
K ap =
CV0
✓îngrădeşte exporturile
• efecte ale aprecierii
✓stimulează importurile
unei valute:
✓dezavantajează debitorii
✓avantajează creditorii
• Teoria elasticităţii susţine că efectele deprecierii
monedei unei țări asupra echilibrului balanţei de plăţi
externe depind de elasticitatea cererii pentru
bunurile destinate exporturilor şi bunurile importate.

•Ec: > 1, cerere relativ elastică la preţ:

•deprecierea contribuie la îmbunătăţirea situaţiei
balanţei de plăţi

= 1, cerere unitar elastică la preţ

< 1 cerere relativ inelastică la preţ:
•deprecierea influenţează negativ balanţa
comercială
 Teoria absorbţiei
• deprecierea are efecte pozitive asupra balanţei comerciale în
cazul creşterii produsului naţional brut şi a scăderii absorbţiei
interne.
• Efectele deprecierii valutei sub forma curbei în „J”

Soldul balanţei comerciale

+
Timpul
0
Efectul-preţ al Efectul-volum
devalorizării/
deprecierii
al devalorizării/
deprecierii
- T0 T1 T2 T3
 Riscul valutar şi măsuri de protecţie

Riscul •reflectă probabilitatea de a se înregistra pierderi

valutar: din contractele comerciale internaţionale datorită
modificării cursului de schimb al valutei

•afectează pe exportatori şi importatori

Poziţia  diferenţa între devizele primite şi de primit şi

de devizele care urmează să fie predate
schimb:
 poate fi:
 lungă R>D
 scurtă R< D
 fermă R = D
 Măsuri contractuale de atenuare a
efectelor negative ale riscului valutar
❑ clauza aur
❑clauza valutară CV1 − CV0 CV
K= ; K = 1 −1
CV0 CV0
S1 = S0 + ( S0  K ); S1 = S0 (1 + k )

❑ clauza coşului valutar 

1 c11 c 21 c 31 c1n 
K =  1 + + + ... + n  − 1
n
c 0
2
c 0 3
c 0 c0 
 c11 c 21 c 31 c1n 
K =  p1 1 + p2 + p3 + ... + pn n  − 1
 c c0 
2 3
0 c 0 c0

❑ clauza Drepturilor Speciale de Tragere

❑ clauza de revizuire a preţurilor

Măsuri extracontractuale de atenuare a efectelor negative ale riscului
valutar

❑metoda creditelor paralele

❑acoperirea la termen pe piaţa
valutară
❑solicitarea amânării plăţii
sumelor datorate sau a încasării
sumelor în valută din exporturi
cu anticipaţie
❑includerea unor rezerve în
preţuri pentru a acoperi
pierderile generate de riscul
valutar