Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CURS I – INTRODUCERE
AN UNIV. 2017 - 2018
Seminar
Evaluare – prezenta seminar, proiect, test: 30%
Referinte bibliografice
Dardac, N. si T. C. Barbu: Instituții de credit, Editura ASE, 2012
Choudhry, M.: The Principles of Banking, Ed. Wiley Finance, 2012
Costică, I.:Politici şi tehnici bancare, Editura ASE, 2007
Heffernan, S.: Modern Banking, Ed. Wiley, 2005
Hempel, G. si D. G. Simpson: Bank Management: Text and Cases
(5th Edition), 1999
Matthews, K. si J. Thompson: The Economics of Banking, Ed. John
Wiley & Sons, 2005
Mishkin, F.: The Economics of Money, Banking and Financial Markets,
Columbia University, Ed. Pearson Hall, 2009
Saunders, A. si M. Cornett: Financial Institutions Management,
Ed. McGraw-Hill/Irwin Series in Finance, Insurance and Real Estate,
2007
Recapitulare
https://www.youtube.com/watch?v=PHe0bXAIuk0
Recapitulare
Moneda
Moneda si masa monetara
Rata dobanzii
Banii si inflatia
Pentru a analiza:
Bilantul bancar
Principii generale de gestiune bancara
4. Institutiile financiare nebancare
Caracteristici ale institutiilor financiare nebancare
Riscul operational
Activitati extrabilantiere
6. Profitabilitate, eficienta si competitie
in activitatea bancara
Competitia bancara
Marketing bancar
7. Reglementarea si supravegherea
activitatii bancare
Necesitatea reglementarii activitatii bancare
Norme prudentiale
Strategii bancare
Supravegherea bancara
Modele ale supravegherii bancare
Instrumente ale supravegherii bancare
8. Crize financiare si noua arhitectura
bancara europeana
Factori care au generat criza financiara
Evolutia crizelor financiare
Criza suprime 2007 – 2008
Dinamica crizelor financiare in piete emergente
Tintirea inflatiei
avantaje
dezavantaje
11. Politica monetara: canale de
transmisie a politicii monetare
Canale de transmisie a politicii monetare
Taxe
Guvern
Transferuri
Achizitii
Imprumuturi guvernamentale
Venit disponibil
gguvernamentale
private
Economii Investitii
private private
Gospodarii Institutii Firme
Financiare
Exporturi
Restul
lumii
Fluxul resurselor financiare in cadrul
sistemului financiar (1)
Intermediere financiara
Companii de
Management al
Activelor
Cei care acorda imprumuturi Cei care se imprumuta:
1. Firme 1. Firme
2. Guvern
2. Guvern
3. Gospodarii
Piete Financiare 3. Gospodarii
Finantare directa
Fluxul resurselor financiare in cadrul
sistemului financiar (2)
Sursa: Mishkin, F.: The Economics of Money, Banking and Financial Markets, Columbia University, Ed. Pearson Hall, Ch 2, 2009
,
Functiile pietelor financiare (1)
Indeplinesc o functie principala de canalizare a
resurselor financiare de la agentii economici care
detin un surplus de fonduri (agentii creditori) catre
aceia care au un deficit de fonduri (agentii
debitori);
Sursa: Mishkin, F.: The Economics of Money, Banking and Financial Markets, Columbia University, Ed. Pearson Hall, Ch 2, 2009
,
Tabel II – Principalele instrumente de
pe piata de capital
Sursa: Mishkin, F.: The Economics of Money, Banking and Financial Markets, Columbia University, Ed. Pearson Hall, Ch 2, 2009
,
Functii ale intermediarilor financiari:
Finantare indirecta (1)
Costuri de tranzactionare mai scazute (timp si bani
cheltuiti in desfasurarea tranzactiilor financiare)
Economii de scala
Servicii privind lichiditatea
Sursa: Mishkin, F.: The Economics of Money, Banking and Financial Markets, Columbia University, Ed. Pearson Hall, Ch 8, 2009
,
Opt evidente empirice importante (1)
1. Emisiunea de actiuni nu reprezinta cea mai
importanta sursa externa de finantare a unei
afaceri/firme
2. Emiterea de instrumente de datorie si actiuni nu
este modalitatea principala prin care firmele isi
finanteaza operatiunile
3. Finantarea indirecta este mai importanta decat
finantarea directa
4. Intermediarii financiari, in special bancile, sunt
principala sursa de fonduri externe pentru
finantarea diverselor tipuri de afaceri/firme
Opt evidente empirice importante (2)
In cazul in care calitatea unui produs nu poate fi evaluata, cumparatorul este dispus sa
plateasca cel mult un pret care reflecta calitatea medie
Vanzatorii de produse de calitate buna nu vor dori sa isi vanda produsul la un pret ce
reflecta o calitate medie
Intermedierea financiara
Evidente empirice 3, 4 si 6
Colateral si active nete (capitaluri proprii)
Evidenta empirica 7
Hazardul Moral in Contracte de
Capital
Se mai numeste Problema Principal-Agent
Intermedierea financiara
Evidentele empirice 3 si 4
Sursa: Mishkin, F.: The Economics of Money, Banking and Financial Markets, Columbia University, Ed. Pearson Hall, Ch 8, 2009
,
Conflictele de interese
Tipul de Problema de hazard moral cauzata de
economiile de scop
Apar atunci cand institutiile au mai multe obiective si,
prin urmare, apar conflicte intre aceste obiective
O diminuare a informatiilor de pe pietele financiare
genereaza acutizarea problemelor de asimetrie de
informatii
Pietele financiare nu canalizeaza resursele catre
oportunitati de investitii productive
Economia nu este atat de eficienta precum ar trebui sa
fie
De ce apar conflictele?
Selectia/Cercetarea si Subscrierea in cazul Bancilor de
Investitii
E.g.: analiza companiilor care emit actiuni vs subscrierea
acestor actiuni in numele companiilor
Probleme legate de Audit
E.g.: o firma de audit care ofera atat servicii de audit, cat si
servicii de consultanta privind problematica taxelor
Agentiile de Rating
E.g.: emitentii platesc agentiile de rating in vederea stabilirii
rating-ului activelor, existand astfel posibilitatea ca
rating-urile sa nu fie realiste
Conflictele de interese – Solutii (1)
Sarbanes-Oxley Act of 2002
Crestereaeficientei activitatii de supraveghere in
vederea monitorizarii si reducerii conflictelor de
interese
Np (1 + r )
1. Rolul intermediarilor financiari in modificarea
profilului de risc al activelor financiare (8)
Np (1 + r )= N (1 + rD ) + Ch. fct + PB
Np (1 + y )
2. Rolul intermediarilor financiari in rezolvarea
problemei de selectie adversa (1)
(
pentru proiecte de tip “piersică”: r , C )
2. Rolul intermediarilor financiari in rezolvarea
problemei de selectie adversa (8)
Pentru a se asigura ca agentii sunt motivati sa aleaga
creditul care le este adresat, caracteristicile celor doua
credite trebuie sa satisfaca o conditie de “motivare”
(incentive constraint):
−C (1 − p ) + ( y − r ) p ≥ −C (1 − p ) + ( y − r ) p
TS TD
Societăţi de asigurări
şi fonduri de pensii Fonduri mutuale
Băncile sub
Uniuni de credit Companii ipotecare şi
impactul puternic
şi alte instituţii al competitorilor
dezvoltatori imobiliari;
de economii oferte de finanţare şi
nonbancari expertiză în construcţii
Firme de încasare a
Brokeri şi cecurilor; vânzători de
dealeri de credite mici; companii
titluri financiare
structura,
eficienta,
competitivitatea,
gradul de deschidere,
stabilitatea,
reglementarea si supravegherea
http://www.bnro.ro/PublicationDocuments.aspx?ici
d=19966
Bancile comerciale (1)
Bancile sunt organizatii care vand produse financiare catre
clienti, activitatile desfasurate de acestea reflectandu-se in
situatiile lor financiare: bilant si contul de profit si pierdere.
Cele mai lichide sunt considerate titlurile emise de trezorerie care pot fi utilizate
pentru a genera fonduri, prin vanzarea si rascumpararea lor in cadrul operatiunilor
repo si reverse repo.
Ponderea portofoliului de titluri in totalul activelor este diferita in functie de
marimea bancii (18% din total la nivelul bancilor de mare dimensiune si 26% la
nivelul bancilor mici).
Tendinta care s-a manifestat pe plan mondial, in ultimii 10 ani, a fost cea de
crestere a ponderii titlurilor ca urmare a: reducerii cererii de credite, a ratei de
dobanda mai atractiva si a cerintelor minime de capital care limiteaza volumul
creditelor riscante si solicita mentinerea acestora la o calitate corespunzatoare.
Operatiuni bilantiere – Active (4)
Portofoliul de titluri constituit de o banca indeplineste o serie de roluri
importante si anume:
stabilizeaza veniturile bancii, in sensul ca atunci cand cererea de credite scade,
veniturile generate de titluri pot creste;
elimina riscul de credit aferent imprumuturilor;
permite o buna diversificare geografica, intrucat titlurile pot apartine unor
emitenti din arii geografice diferite;
furnizeaza importante lichiditati sau pot fi folosite ca si colateral pentru obtinerea
de imprumuturi;
reduce expunerea bancii la fiscalitate;
permite realizarea de operatiuni de hedging, pentru acoperirea pierderilor
generate de modificarile de rata a dobanzii;
prezinta o flexibilitate sporita astfel incat prin vanzarea titlurilor sa se poate
produce restructurarea activelor;
confera o anumita stabilitate a bilantului ca urmare a calitatii sporite a titlurilor
detinute.
Operatiuni bilantiere – Active (5)
Titlurile detinute de banci, in portofoliu se situeaza intre Numerar si Active
lichide, pe de o parte, Credite acordate si Depozite, pe de alta parte.
Atunci cand numerarul este insuficient pentru a asigura o lichiditate
corespunzatoare, titlurile pot fi vandute pentru a spori cash-ul.
Daca nivelul cash-ului este prea ridicat, excedentul se poate investi in titluri.
Daca cererea de credite este redusa, atunci investitiile in titluri pot creste pentru
a furniza bancii venituri suplimentare din dobanzi.
Invers, daca cererea de credit este puternica, atunci anumite investitii in titluri
pot fi transformate in lichiditati astfel incat sa fie onorata cererea de credite.
Atunci cand depozitele, care sunt principala resursa pentru majoritatea bancilor,
nu inregistreaza o dimensiune suficienta, anumite titluri pot fi folosite ca si
colateral pentru atragerea de resurse nondepozit pe calea imprumuturilor.
=> nici un alt element bilantier nu ocupa o pozitie atat de „cruciala” precum
portofoliul de titluri (care indeplineste o multime de roluri).
Operatiuni bilantiere – Active (6)
Operatiuni de creditare
Cea mai insemnata pondere in activul bilantier este detinuta de credite,
care reprezinta intre 50% si 70% din valoarea totala a activelor.
Totusi, bancile nu sunt total dependente de pietele locale, intrucat ele pot
achizitiona credite sau fractiuni de credit de la alte banci, sau pot utiliza
derivativele pentru eliminarea volatilitatii.
Operatiuni bilantiere – Active (8)
„Contingente” si „angajamente”
O datorie contingenta este, fie o obligatie potentiala a carei existenta va fi
confirmata de manifestarea unor evenimente viitoare incerte, fie o obligatie
curenta generata de evenimente trecute, dar care nu poate fi recunoscuta.
Un activ contingent este un activ potential care apare ca urmare a unor
evenimente care nu sunt certe si a caror recunoastere ar determina inregistrarea
unor venituri care este posibil sa nu se obtina niciodata (de exemplu, garantii
pentru licitatii viitoare).
INSTITUTII DE CREDIT
CURS VI – OPERATIUNILE BANCILOR
DE INVESTITII SI ALE INSTITUTIILOR DE
CREDIT SPECIALIZATE
AN UNIV. 2017 - 2018
In derularea unei IPO se implica una sau mai multe banci de investitii
denumite underwriters. Companiile emitente incheie un contract cu
banca pentru a vinde actiunile catre public.
Marile IPO-uri sunt, in general, intermediate de sindicate ale bancilor de
investitii. Acestea percep un comision care in cele mai multe cazuri
reprezinta un procent de 8% din valoarea IPO-urilor.
Organizarea si derularea IPO-urilor (2)
Exista doua metode prin care se fixeaza pretul de vanzare al actiunilor
oferite spre vanzare:
la nivelul companiei, care primeste consultanta si asistenta financiara din partea
bancii de investitii,
prin metoda book building - reprezinta un proces de generare, capturare si
racordare a cererii investitorilor pentru actiunile oferite in cadrul IPO.
http://www.bnro.ro/Publicatii-periodice-204.aspx
Institutii financiare nebancare (1)
In Romania, activitatea Institutiilor Financiare Nebancare (IFN) este
reglementata prin legea nr. 93/2009, care stabileste conditiile minime
de acces la activitatea de creditare. Acestea au obligatia de a se
constitui ca societati comerciale pe actiuni.
Forfetarea
Microcreditele
Scontarea
Leasing-ul financiar
Factoringul (1)
Reprezinta o operatiune care consta in vanzarea
creantelor unei societati la un pret redus catre un factor
care isi asuma riscul de credit al debitorilor creditati.
Sumele provenite din scontarea titlurilor de credit pot avea orice fel
de destinatii, inclusiv rambursarea de credite.
Leasingul financiar (1)
Reprezinta o operatiune economica prin care o parte denumita
locator (finantator) transmite pentru o perioada determinata de timp
dreptul de folosinta asupra unui bun al carui proprietar este, catre o
parte, denumita utilizator/locatar, la solicitarea acesteia, contra unei
plati periodice – denumita rata de leasing.
http://www.bnr.ro/Colocviul-%E2%80%9CSpre-o-
noua-arhitectura-de-supraveghere-a-
pie%C8%9Belor-financiare-in-Uniunea-
Europeana%E2%80%9D-9492.aspx
Tipologia riscurilor bancare (1)
Bancile se confrunta cu anumite riscuri, unele specifice, iar altele
comune tuturor agentilor economici:
riscuri generale
riscuri comerciale (riscul client/produs, riscul de imagine);
riscuri aferente bunurilor si persoanelor (riscul accidentelor, riscul de
delict);
riscuri operationale si tehnice (riscul asupra tratamentului
operatiunilor, riscul asupra sistemului legat de telecomunicatii);
riscuri de gestiune interna (riscul reglementarilor, riscul deontologic,
riscul strategic, riscul de insuficienta functionala, riscul asupra
gestiunii personalului, riscul de dependenta tehnologica, riscul de
comunicatii).
Reguli cantitative:
cerinte de capital
stabilirea de limite (limite maxime pentru evitarea riscului de
concentrare, limite minime ale indicatorilor de lichiditate)
Sursa: www.bnro.ro
INSTITUTII DE CREDIT
CURS XII – BANCILE CENTRALE
AN UNIV. 2017 - 2018
Bilant si operatiuni
functia de emisiune:
provine din vechiul drept de batere a monedei, care a fost
atribuit, de-a lungul timpului, suveranilor, in detrimentul celorlalti
demnitari ai regatelor sau imperiilor.
functia economica:
toate functiile precedente ale Bancii Centrale presupun si o implicare
economica a acesteia.
Bancile Centrale indeplinesc o functie economica atunci cand:
se realizeaza emisiune monetara
se supravegheaza cursul valutar si rata de schimb
se intervine pe piata monetara, pentru a influenta intr-un fel sau altul rata dobanzii
functia de centru valutar si de gestionare a rezervei valutare:
asigura, singura sau in concurenta cu bancile de rang secundar, schimbul
de moneda nationala in devize;
pastreaza si gestioneaza rezervele valutare;
supravegheaza rata de schimb a monedei nationale.
4. Bilant si operatiuni (1)
Iunie 1998: noul Statut al Bancii Nationale inlatura cea mai mare
parte a neajunsurilor legislatiei din 1991 – L101/1998;
Consiliul General:
presedintele si vicepresedintele BCE
guvernatorii BCN ale celor 28 SM ale UE
Comitetul executiv:
Presedintele si vicepresedintele BCE
alti patru membri
2. Banca Centrala Europeana (2)
Capitalul BCE
Provine de la bancile centrale din toate SM ale UE
Este in suma de 10,825 mld euro
Cotele subscrise de BCN:
Din zona euro: capitalul varsat = capitalul subscris
Din afara zonei euro: capitalul varsat = 3,75% din capitalul subscris
Criterii de independenta:
Independenta functionala
Independenta institutionala
Independenta personala
Independenta financiara
Principalele operatiuni:
operatiuni de open-market - fie prin vanzari si cumparari
ferme de titluri, fie prin preluari in pensiune, sau prin
imprumuturi de creante si titluri negociabile.
restul
profitului net se repartizeaza participantilor la BCE,
proportional cu partile subscrise;
Eficacitate
Rata de dobanda
Scurta recapitulare
Referinte bibliografice
Dardac, N. si T. C. Barbu: Institutii de credit, Editura
ASE, 2012
Mishkin, F.: The Economics of Money, Banking and
Financial Markets, Columbia University, Ed.
Pearson Hall, 2009
Politica Monetara
1. Politica monetara
Politica monetara reprezinta unul din instrumentele politicii
economice, prin intermediul careia se actioneaza asupra
cererii si ofertei de moneda din economie.
reducerea controlului
modificarile in practica bancilor pot conduce la reducerea
controlului Bancii Centrale asupra ofertei de moneda (ca urmare
a inovatiilor financiare si a modificarilor structurii investitiilor
populatiei).
Concluzii:
utilizarea instrumentului rata de dobanda permite, cu dificultate, indeplinirea
obiectivului care vizeaza masa monetara;
evolutia masei monetare trebuie interpretata cu prudenta: o depasire a
obiectivului monetar poate fi acceptata in masura in care este insotita de
incetinirea vitezei de circulatie a monedei, fara a se produce modificari in
comportamentul agentilor economici.
Altfel spus, cele mai mari variatii ale ratei de dobanda induc modificari in viteza
de circulatie a monedei, pe termen scurt.
In contextul unui control cantitativ direct, este dificil de interpretat o asemenea
evolutie, ceea ce conduce la nuantarea aprecierilor care se fac asupra evolutiei
agregatelor masei monetare retinute la obiective.
5. Rata de dobanda (4)
Obiectivele referitoare la rata de dobanda
sunt fixate la termeni nominali si, desi se vorbeste mult despre rata
reala a dobanzii in perioada actuala, aceasta notiune nu este
considerata un fundament justificat al strategiei Bancilor Centrale
indatorarea intreprinderilor;
Sediu: Washington DC
Format din:
Banca Mondiala
Banca Internationala pentru
Reconstructie si Dezvoltare (BIRD)
Asociatia Internationala pentru Dezvoltare
Sediu: Washington DC
Membri: 67 tari