MONEDA ȘI MASA

MONETARĂ
TEMA 1
1.2. ABORDĂRI PRIVIND
MONEDA
a) la nivel microeconomic
b) la nivel macroeconomic

2
1.2.b ROL LA NIVEL MACROECONOMIC

1. STABILIZARE MACROECONOMICA;
2. IMPORTANTĂ INTERNATIONALĂ;
3. SURSA DE FINANTARE LA NIVEL
GUVERNAMENTAL

3
1. Stabilizarea macroeconomica se realiza prin intermediul monedei
(1)
STABILIZAREA MACROECONOMICĂ = ansamblu complex de masuri adoptate la
nivelul politicilor monetara si fiscala prin care sa se asigure reducerea volatilitatii
principalelor variabile macroeconomice, asigurarea cresterii economice sustenabile.

CONDITII:
• evolutia inflatiei (determinata pe baza CPI)
• cresterea PIB real pe parcursul unui ciclu economic
• evolutia somajului
• fluctuatii inregistrate la nivelul contului curent al BP
• modificari la nivelul finantelor guvernamentale
• volatilitatea ratei dobanzii
• stabilitatea pietei valutare

4
1. Stabilizarea macroeconomica se realiza prin intermediul monedei
(2)
CURENTUL CURENTUL
INTERVENTIONIST NONINTERVENTIONIST
• Stabilizarea macro este rezultatul  Ciclul economic este dat de
interventiei statului in economie activitatea agentilor economici;
prin intermediul unui pachet de  Politica monetara nu poate juca un
politici de stabilizare: rol central in realizarea stabilizarii
• fiscal-bugetara, macro.
• monetara  Singurul rol al monedei decurge
doar din existenta unui sistem
monetar stabil

5
 2. Moneda si contextul international

• Regimul valutar optim:

• Curs valutar fix sau flexibil;
• Coordonarea politicilor monetare intre tari;
• Crearea zonelor monetare optime legate intre ele prin
cursuri valutare flexibile

6
 Alegerea regimului de curs de schimb:

Curs de schimb fix Curs de schimb flotant

AVANTAJE
riscul valutar aferent tranzacţiilor internaţionale şi autonomia politicii monetare
investiţiilor străine se diminuează
se poate evidenţia o reducere a costurilor aferente neutralizează impactul şocurilor externe, a
finanţării internaţionale şocurilor generate de economia reală şi impactul
inflaţiei asupra competitivităţii operaţiunilor de
se poate înregistra şi o reducere a ratelor de
export
dobândă interne faţă de cele de pe piaţa
internaţională
menţinându-se stabilitatea în plan valutar, dar şi
în plan monetar (diminuarea ratelor de dobandă)
se realizeaza o reducere a ratei inflaţiei
DEZAVANTAJE
manifestarea unor crize financiare poate genera lipsa unei discipline a băncii centrale
costuri ridicate pentru ajustare macroeconomica,
conducând, în final la reducerea credibilităţii
autorităţii monetare
politica monetară proprie este dependentă de efecte economice destabilizatoare ale
politica monetară aferentă ţării emitente a speculaţiilor pe piaţa valutară
monedei ancore
socurile externe generează presiuni puternice descurajarea comerțului internațional (comparativ
asupra economiei, generând costuri ridicate pentru cu situaţia practicării unui curs de schimb fix)
menţinerea cursului de schimb
 Alegerea regimului de curs de
schimb
• Flexibilitatea manifestată de autoritatea
monetară faţă de fluctuaţiile cursului de
schimb (conform FMI):
 HARD PEGS
 SOFT PEGS
 FLOATING
ZONELE MONETARE OPTIME

• Optimum currency areas are groups of regions with economies closely

linked by trade in goods and services and by factor mobility. (Krugman,
P. R. & Obstfeld, M.)
• Literatura de specialitate evidenţiază trei criterii generale ce definesc o
zonă monetară optimă
• mobilitatea factorilor de producţie;
• gradul de deschidere al economiei;
• gradul de diversificare al producţiei
(R. Mundell [1961]http://www.jstor.org/discover/10.2307/1812792?
uid=3738920&uid=2&uid=4&sid=21103456599601):
9
Criterii ce trebuie îndeplinite pentru a adera la o zonă monetară optimă:

• Mobilitatea factorilor de producţie

• Gradul de deschidere al economiei;
• Gradul de diversificare al producţiei
• Integrarea financiară
• Existenţa unor rate de inflaţie similare
• Flexibilitatea preţurilor şi a salariilor
• Integrarea politică

10
 3. Moneda ca sursa de finantare la nivel guvernamental

• Legatura dintre BAZA MONETARA si VENITURILE DIN

SENIORAJ
• Seniorajul monetar =ΔMB/PIB, unde: ΔMB =
variatia anuală a bazei monetare

FYI: https://www.ecb.europa.eu/explainers/tell-me/html/seigniorage.ro.html

11
SENIORAJUL MONETAR IN ROMANIA
4.00

3.00

2.00

1.00

0.00
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021

-1.00

-2.00

Sursa: Calcule propria pe baza detelor furnizate de www.bnro.ro

12
CLASIFICAREA SEMNELOR MONETARE:

• forma de existenţă a monedei;

• emitent;
• valorea intrinsecă;
• obligaţiile asumate de către emitent;
• capacitatea liberatorie

13
1. CLASIFICAREA SEMNELOR MONETARE:
forma de existență a monedei

• Având în vedere acest criteriu, vorbim de:

• moneda materială (bancnotele și
monedele metalice);
• moneda scripturală (moneda de cont)
• moneda virtuală

14
 2. CLASIFICAREA SEMNELOR
MONETARE:
• Din punct de vedere al emitentului, vorbim de:
• MONEDA EMISĂ DE BĂNCI:
• moneda emisă de banca centrală – mai poartă denumirea de monedă centrală;
• moneda emisă de instituțiile de credit: - vorbim de moneda scripturală
• MONEDA EMISĂ DE TREZORERIA STATULUI – reprezintă moneda creată de
Trezoreria statului în funcție de necesitățile economiei (mai precis de necesitățile
bugetului de stat), dar prin respectarea restricțiilor impuse de politica monetară;
• MONEDA CREATĂ DE AGENȚII ECONOMICI:
• în condițiile etalonului monetar bazat pe monometalism (aur) sau bimetalism (aur și
argint), toți cei care dispuneau de metalul prețios menționat anterior, putea solicita
Monetăriei (instituția care bătea moneda) echivalentul în monedă pentru cantitatea de
metal prețios prezentat
• Criptomonedele
15
 3. CLASIFICAREA SEMNELOR
MONETARE: valoarea intrinsecă (1)
Un alt criteriu de structurare a monedelor este
valorea intrinsecă.
Potrivit DEX - Valoare intrinsecă = valoare pe care o are
un obiect prin el însuși, independent de orice convenție.
În cazul monedelor, valoarea intrinsecă este dată
de valoarea materialelor din care sunt
confecționate.

16
 4. CLASIFICAREA SEMNELOR
MONETARE: valoarea intrinsecă (2)
Astfel că, pornind de la acest criteriu avem:
MONEDE CU VALOARE INTEGRALĂ:
Monedele din aur spre exemplu: valoarea monedei era dată de
valoarea materialului din care erau confecționate
resurse bibliografice privind monedele pe teritoriul României:
https://www.bnr.ro/Circula%c8%9bia-monetara-pe-teritoriul-
Romaniei-13684-Mobile.aspx
 MONEDE FARĂ VALOARE INTEGRALĂ (sau MONEDA
FIDUCIARĂ provenit din latinescul: fiducia = încredere)
Potrivit DEX, moneda fiduciară = monedă de hârtie avînd o valoare
convențională și servind ca mijloc de schimb în interiorul unei țări.
17
 5. CLASIFICAREA SEMNELOR MONETARE:
obligațiile asumate de către emitent:
Dacă avem în vedere acest criteriu, trebuie să vorbim despre statutul de
CONVERTIBILITATE AL UNEI MONEDE (așa cum este definită de art.
VIII secțiunile 2,3 și 4 din statutul Fondului Monetar Internațional). Astfel
că vom întâlni:
monede cu convertibilitate limitată (limitarea vizează operațiunile de
cont curent);
Exemplu: leul până în anul 2005
monede cu convertibilitate nelimitată (majoritatea monedelor – leul în
prezent);
monede liberutilizabile (monedele puternice ale lumii)
18
6. CLASIFICAREA SEMNELOR MONETARE:

Un alt criteriu este capacitatea

liberatorie (capacitatea de a circula liber a
monedei)
MONEDA LEGALĂ
MONEDA FACULTATIVĂ
MONEDA FRACȚIONARĂ

19
1.3. MASA MONETARĂ ŞI
DEFINIREA ACESTEIA

20
 1.3.1. Abordari privind
masa monetară
1.3.2. Indicatori ai masei
monetare

21
DE CE ESTE NEVOIE SA DEFINIM SI SA DETERMINAM MASA
MONETARA?

Reprezinta o cerinta a politicii monetare:

• politica monetara impune o puternica corespondenta
intre definirea teoretica si cea empirica a masei monetare;
• banca centrala trebuie sa fie in masura sa controleze masa
monetara si sa asigure realizarea tintelor legate de
cresterea masei monetare pe baza instrumentelor de care
dispune;
• masa monetara definita de banca centrala trebuie sa fie in
stransa legatura cu obiectivul final de politica monetara.

22
 1.3.1.DEFINIREA MASEI MONETARE
• ABORDĂRI TEORETICE ALE
STRUCTURII MASEI MONETARE
• ABORDAREA TRANZACTIONALA;
• ABORDAREA DIN PUNCT DE VEDERE AL
LICHIDITATII.
• TEORIA CANTITATIVA

23
a) Abordarea tranzacţională a masei monetare

este evidenţiat doar rolul banilor de mijloc de schimb

• Masa monetara include doar:
• monedele şi bancnotele aflate în circulaţie (acceptate în mod
unanim de populaţie pentru derularea tuturor tranzacţiilor);
• conturile curente (depozite overnight).

24
b. Abordarea masei monetare din punct de vedere al lichidităţii

• Lichiditatea unui activ reprezintă uşurinţa cu care un individ poate vinde activul
deţinut la un anumit moment, la un anumit preţ, cât mai repede, în condiţiile
minimizării costului de tranzacţionare.
• Masa monetară = toate activele:
• care prezintă un ridicat nivel al lichidităţii;
• care pot fi transformate uşor în cash, fără a se înregistra pierderi de valoare
nominală şi fără cost ridicat.

25
 TEORIA CANTITATIVĂ A BANILOR (1)

• Evidențiază legătura: masă monetară – valoare nominală a

bunurilor si serviciilor din economie: modificarea masei
monetare se va transmite integral în nivelul prețurilor

unde:
- M – masa monetară
- v = viteza de rotație a banilor în economie
- P = nivelul prețurilor
- Y = volumul bunurilor și serviciilor tranzacționate într-o economie

26
 TEORIA CANTITATIVĂ A BANILOR (2)

• Viteza de rotație a banilor (eng: velocity of money):

• de câte ori se utilizează o unitate monetară, într-un interval de timp,
pentru achiziția de bunuri și servicii produse la nivelul economiei
analizate; altfel spus, de câte ori se cheltuiește 1 leu, pentru a cumpăra
bunuri și servicii la nivelul economiei, pe unitate de timp.
• Creșterea vitezei de rotație = echivalează cu o creștere a numărului
tranzacțiilor derulate de indivizi la nivelul economie;
• O viteza de rotație a banilor ridicată este asociată cu o perioadă de
expansiune economică, în timp ce o viteza de rotație a banilor redusă
este asociată cu recesiunea economică, cu perioade de contracție
economică.

27
 Evolutia vitezei de rotatie a banilor in Romania (perioada 2006-2020)

Chart Title
3.5

2.5

1.5

0.5

0
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Sursa: Calcule proprii pe baza informațiilor www.bnro.ro

28
 TEORIA CANTITATIVĂ A BANILOR (3)

• La echilibru:

• Teorie a cererii de monedă

• Se regăseste si în acceptiunea monetaristilor: amplificarea ritmului
de crestere al masei monetare ⇒creșterea inflației și invers
• Conform teoriei cantitative a banilor, cererea de monedă depinde de
nivelul venitului, nu și de ratele de dobândă (teorie infirmată
ulterior de Keynes)

29
Viziunea BCE

• Deciziile de politică monetară:

• analiza economică (1)
• analiza monetară (2)
→ modificarea cantitatii de bani din
economie → evolutia preturilor (termen
lung)

30
 ANALIZA ECONOMICĂ
- evaluează factorii determinanți pe termen scurt
și mediu ai evoluției prețurilor.
- rol important acordat activității reale și
condițiilor financiare din economie.
- ia în considerare faptul că evoluția prețurilor
este influențată în mare parte de interacțiunea
dintre cerere și ofertă pe piețele de bunuri și
servicii.
• (sursa: https://www.ecb.europa.eu/mopo/strategy/ecana/html/index.en.html )
 ANALIZA MONETARA
• Analiza pe termen mediu si lung a inflatiei
• Rol important: masei monetare si creditului
• Evidentiaza legatura pe termen lung dintre
moneda si preturi.
• (sursa:
https://www.ecb.europa.eu/mopo/strategy/monan/html/ind
ex.en.html
)

• ∆%M + ∆%v= ∆%Y

 AGREGATELE MONETARE

• Caracteristici:
• ansamblu omogen de active posibil a fi utilizate ca mijloc de
plata (PRINCIPIUL OMOGENITATII);
• activele incluse in aceeasi grupa prezinta acelasi grad de
lichiditate (PRINCIPIUL LICHIDITATII);

33
 AGREGATELE MONETARE
• MASA MONETARA IN SENS RESTRANS (M1 - en. narrow money):
• Numerar aflat in circulatie in afara sistemului bancar;
• Depozitele overnight

• MASA MONETARA IN SENS INTERMEDIAR(M2 - en. intermediate money) :

• M1;
• Depozite cu durata initiala de pana la doi ani inclusiv
• MASA MONETARA IN SENS LARG (M3 - en. broad money)
• M2
• Imprumuturi din operatiuni repo
• Titluri financiare (unitati ale fondurilor de pe piata monetara si titluri de valoare negociabile
emise cu o maturitate de pana la 2 ani).

34
AGREGATELE MONETARE IN UME
Numerar aflat in circulatie
M1
Depozite overnight
Depozite cu maturitatea inițială de până
la 2 ani M2
Depozitele cu maturitate mai mare de 2
ani, dar cu clauza de rambursare
anticipata M3
Împrumuturi din operațiuni repo
Acțiuni/ unități ale fondurilor de piață
monetară (emise)
Titluri de valoare negociabile, emise cu
maturitatea de până la doi ani,
inclusiv
 MASA MONETARA IN ROMANIA
dec.2020 (mil.lei) dec.2021 (mil.lei)
M1 (masa monetara in sens restrains), din care: 337558,6 406 773,9
Numerar în circulaţie (in afara IFM) 88162,8 96 100,9
Depozite overnight 249395,9 310 673,0
M2 (masa monetară intermediară) 487450,5 564 423,6
M1 337558,6 406 773,9
Depozite cu durata iniţială de până la doi ani
inclusiv (sunt incluse şi depozitele rambursabile după 149891,9 157 649,7
notificare la cel mult trei luni inclusiv)

M3 (masa monetară în sens larg) 487450,5 564 423,6

M2 487450,5 564 423,6
Alte instrumente financiare (împrumuturi din operaţiuni
repo, acţiuni/unităţi ale fondurilor de piaţă monetară,
titluri de valoare negociabile cu maturitatea de până la 0,0 0,0
doi ani inclusiv)

(https://www.bnro.ro/page.aspx?prid=15916)

36
 CANTITATEA DE BANI AFLATA IN CIRCULATIE LA NIVEL MONDIAL

Sursa: https://howmuch.net/articles/broad-money-world-2019
37
Mai multe informații privind
masa monetară la nivel
global găsești la adresa:

https://data.worldbank.org/indicator/
FM.LBL.BMNY.GD.ZS?
end=2020&start=1960&view=chart

38
SUCCES!
39