EVOLUIA REGIMULUI CURSULUI DE SCHIMB DIN

CEHIA
CUPRINS

1.Consideraii Generale .............................................................................................................3

2.Cursul valutar:concept;functii;forma... 3
3. Factori care influentraza asupra cursului valutar ......... 6
4. Balanta de plati
.... 7
5. Studiu de caz.. 9

1. Consideraii generale
Moneda joac un rol decisiv n existena de zi cu zi a fiecruia dintre noi, drept urmare
va deine o poziie privilegiat i n analizele decidenilor de politici economice.
Moneda se definete prin funciile sale: intermediar al schimburilor, unitate de msur a
valorii, instrument de rezerv a valorii i nu n ultimul rnd, mijloc de plat.
Cei care dein moneda au puterea de a obine bunuri si servicii din ara n care a fost
emis moneda respectiv, dar cei care o emit si o distribuie au o putere si mai nsemnat: aceea
de a influena distribuirea avuiei din ara respectiv. Este, asemeni tuturor puterilor, o putere
disputat: Money is power1.
Bncile centrale au beneficiat de sprijinul puterii politice i astfel, n prezent, dein
monopolul emisiunii monetare. Dup 1989, Banca Naional a Romniei a fost reorganizat i a
preluat urmtoarele funcii ca Banc Central: emisiune monetar, asigurarea stabilitii
monetare, administrarea rezervelor valutare ale rii, urmrirea executrii balanei de pli
externe, supravegherea activitilor bancare.
2.

Cursul valutar: concept, funcii, forme

Schimburile

economice

internaionale

fiind

exprimate

valut

presupun

cunoaterea cursului valutar i a factorilor ce exercit influen asupra lui.

Cursul valutar reprezint raportul valoric dintre moneda unei ri i moneda altei ri
sau preul unei valute exprimat n alt valut. ntr-o alt formulare cursul valutei
exprim preul la care o moned naional se schimb cu alt moned . Raportul de
schimb dintre valute are un caracter sintetic, deoarece permite compararea produsului
intern brut, a preurilor, a salariilor i a productivitii muncii.
Cursul de schimb al valutei i exprim menirea prin urmtoarele funcii :

funcia de instrument de evaluare a bunurilor i a serviciilor din relaiile economice

internaionale;
1
2

funcia de instrument de conversie i de comparare a puterii de cumprare a

monedelor din diferite ri;

funcia de mecanism de influen n relaiile economice internaionale prin care pot

fi stimulate exporturile, restrnse importurile i modificat echilibrul valutar.

Cursul de schimb al valutei se formeaz n mod diferit n funcie de anumii
factori i de perioada de timp:

n condiiile n care valorile paritare ale monedelor se exprimau n aur,

cursul valutei se va calcula in functie de cantitatile de aur reflectate de monede

cursul valutar poate fi stabilit n mod convenional de autoritatea monetar a

unei ri;

cursul valutar se formeaz prin confruntarea cererii i a ofertei de valut pe

piaa valutar;

cursul valutar se calculeaz n funcie de raporturile a dou monede fa de o alt

moned;

cursul valutar se poate determina pornind de la puterea de cumprare a unei monede

care se raporteaz la puterea de cumprare a altei monede. Din acest raport

rezult

numrul unitilor monetare naionale pentru o unitate monetar strin.

Puterea de cumprare a unei monede depinde de bunurile i serviciile oferite i de
nivelul preurilor. Paritatea puterii de cumprare reflect bunurile i serviciile ce se pot
achiziiona cu unitile monetare din dou ri.

Prin ajustarea cursului de schimb al unei monede fa de o alt moned cu

diferenialul de inflaie din dou ri se obine cursul de schimb real.
Cursul oficial se caracterizeaz prin faptul c se stabilete de autoritatea
monetar a unei ri, fie la paritate fie la un nivel convenional. n perioada exprimrii valorii
monedelor n aur cursul valutar se forma n funcie de cantitatea de aur a monedelor, iar
banca central se angaja s l menin mai mult vreme la acelai nivel fiind cunoscut sub
denumirea de curs fix.
Cursurile fixe se menineau la acelai nivel prin intervenia autoritii monetare pe

piaa valutar, respectiv prin vnzarea i cumprarea de valut din rezervele oficiale.
Cursurile flotante se individualizeaz prin faptul c se formeaz pe piaa valutar n
funcie de influenele factorilor economici monetari i financiari, avnd nivel variabil i
flexibil.
Cursurile fluctuante exprim formarea raporturilor de schimb dintre valute n anumite
limite n mod liber (limite de fluctuare mai mari dect cele din perioada cursurilor fixe)
iar pe msura atingerii lor, autoritatea monetar intervine pe pia pentru a limita variaia
cursului de schimb.
Sistemul valutar de la Bretton Woods (SUA) din anul 1944 a funcionat pe baza
mecanismului cursurilor fixe. Cursurile de schimb ale monedelor rilor membre ale
F.M.I. oscilau n jurul paritii n limita de 1%. rile membre ale F.M.I. se angajau s
menin cursurile monedelor n limitele marjelor de fluctuaie prin intervenii pe pieele
valutare.
Mecanismul cursurilor de schimb fixe aplicat de rile membre ale FMI n
relaiile economice internaionale a fost justificat prin urmtoarele argumente :

mecanismul cursurilor de schimb fixe urmrea s formeze i s menin stabilitatea

n schimburile economice internaionale;

operatorii care se angajau n contractele comerciale internaionale erau supui unor

riscuri reduse;

mecanismul cursurilor fixe era menit s asigure o administrare eficient i echitabil

a resurselor valutare.
n perioada aplicrii mecanismului cursurilor fixe s-au manifestat unele efecte
negative.

n msura n care se modifica cursul de schimb peste limitele stabilite se manifesta

incertitudine n derularea tranzaciilor comerciale internaionale;

banca central i dirija rezervele valutare spre susinerea cursului de schimb i se

diminua influena lor n stabilirea echilibrului valutar;

Evoluia economic a statelor capitaliste n anii 1950-1970, presiunile de pe piaa
aurului i ali factori economici i monetari au exercitat influen asupra relaiilor economice
internaionale i au determinat renunarea la mecanismul cursurilor de schimb fixe n anul
1971.
4

n acest context, cea de a doua modificare a statutului Fondului Monetar Internaional

din anul 1978 a prevzut principiul potrivit cruia rile membre se bucur de libertate
n alegerea politicii de curs. n conformitate cu prevederile art. IV din statutul Fondului
Monetar Internaional rile membre sunt invitate s colaboreze cu Fondul i cu celelalte ri
membre n aplicarea flotrii cursurilor valutare.
3. Factori care influeneaz asupra cursului valutar
a) Raportul de schimb dintre valute este o variabil care depinde de factori interni i externi.
Din punct de vedere al naturii lor factorii care influeneaz asupra cursului de schimb pot fi
economici, monetari, financiari i psihologici .
Unul din factorii cei mai importani care influeneaz asupra cursului valutar l constituie
situaia balanei de pli. Echilibrul balanei de pli externe este dependent de

valoarea

exporturilor i a importurilor, de gradul de eficien i competitivitate al produselor, de

nivelul

preurilor,

de

serviciile

internaionale

de

conjunctura

de

pe pieele

internaionale.
La rndul su, cursul de schimb influeneaz asupra echilibrului balanei de pli
externe ca urmare a relaiei de conexiune dintre ele. Devalorizarea (deprecierea) valutei
stimuleaz creterea exporturilor, restrnge importurile i determin o tendin de echilibrare a
balanei de pli. Aprecierea valutei contribuind la descurajarea exporturilor, la stimularea
creterii importurilor, genereaz dezechilibru n balana de pli.
b ) Raportul dintre cererea i oferta de valut exercit influen asupra cursului valutar.
Cererea de valut depinde de valoarea importurilor, de serviciile internaionale necesare de
termenele de rambursare a creditelor, de nivelul dobnzilor i de ieirile de capitaluri. Oferta
de valut este determinat de exportul de mrfuri, de ncasrile din servicii internaionale,
ncasrile din rambursri de credite i dobnzi i de intrrile de capital. Unele influene ale
factorilor care determin cererea i oferta de valut se pot compensa ntre ele. De exemplu,
influena ieirilor de capital se atenueaz prin majorarea exportului de mrfuri sau dezvoltarea
serviciilor internaionale. Creterea importului de mrfuri se compenseaz cu influena
intrrilor de capital.
c ) Creterea masei monetare n circulaie contribuie la deprecierea valutei, iar msurile
5

de reducere a masei monetare determin aprecierea monedei;

d ) Extinderea sau reducerea creditului influeneaz asupra economiei naionale i implicit
asupra cursului de schimb;
e ) Dobnda ridicat descurajeaz solicitarea de credit, diminueaz masa monetar n circulaie
i genereaz efecte pozitive asupra cursului de schimb. Scderea dobnzii faciliteaz accesul la
credit, determin creterea masei monetare n circulaie i deprecierea valutei. O influen
direct asupra cursului de schimb exercit dobnzile bancare la mprumuturile acordate de
bnci i dobnzile la titlurile de stat;
f ) Raportul dintre preurile de export i preurile bunurilor importate influeneaz asupra
cursului valutar;
g ) Creterea inflaiei interne determin deprecierea valutei, iar scderea indicelui inflaiei se
reflect pozitiv asupra cursului valutei;
h ) Deficitele i excedentele bugetare influeneaz asupra cursului de schimb;
i ) Politica de impozite i structura cheltuielilor bugetare stimuleaz sau restrng producia
intern, consumul n sectorul public i influeneaz asupra cursului de schimb;
j

) Msurile de politic economic favorizeaz sau ngrdesc schimburile economice

internaionale i implicit exercit influen asupra cursului de schimb;

k ) Cumprarea sau vnzarea de valut pe piaa valutar de ctre bnci se reflect asupra
cursului de schimb;

4. Balana de pli
Componentele balanei de pli potrivit standardelor F.M.I:
1) Contul curent (Balana de pli curente)
a) Bunuri si servicii
i) Bunuri formeaz balana comercial, cea mai important component a balanei de
pli si reprezint importul si exportul de bunuri corporale evaluate f.o.b.(frontiera
vamal a rii exportatoare).
1. Mrfuri de export/import;
2. Bunuri pentru prelucrare;
3. Reparaii la bunuri;
4. Aur nemonetar.

ii) Servicii formeaz balana serviciilor si nregistreaz ncasrile si plile rezultate

din derularea operaiunilor de:
(1) Transporturi (mrfuri, pasageri);
(2) Turism: deplasri oficiale; turism particular indiferent de scop; schimb valutar;
(3) Alte servicii: comunicaii; construcii; asigurri, reasigurri; servicii financiare;
servicii de informatic; taxe licen; leasing; servicii de post, telecomunicaii,
radio si televiziune; servicii culturale si de recreere; alte servicii.
b) Venituri
i) Venituri din munc: salarii si alte compensaii, pltite n numerar sau n natur
cstigate ntr-o alt economie, dect cea de reziden.
ii) Venituri din investiii:
(1) directe;
(2) de portofoliu.
iii) Venituri din alte investiii de capital
c) Transferuri curente reprezint intrri sau iesiri de resurse reale sau financiare fr o
compensare din partea beneficiarului si cuprind:
i) transferuri ale administraiei publice: subvenii sau donaii, asisten tehnic,
despgubiri impuse de tratate de pace, contribuii ale statului la organizaii
internaionale etc;
ii) transferuri private: venituri ale muncitorilor angajai n alte economii, ajutoare,
cadouri, bilete la loterie vndute, premii cstigate, pensii necontractuale de la agenii
neguvernamentale etc;
2) Contul de capital si financiar (Balana miscrilor de capital)
a) Contul de capital cuprinde operaiunile de ncasri si pli legate de transferul
internaional de capital (datorii guvernamentale si neguvernamentale), achiziionarea sau
vnzarea de active care nu sunt rezultatul activitii umane si active intangibile care sunt
efectuate ntre rezideni si nerezideni:
1. Transferuri de capital ale sectorului oficial si a altor sectoare.
2. Achiziionarea/vnzarea de active nemateriale, nefinanciare.
b) Contul financiar cuprinde totalitatea tranzaciilor cu active si pasive financiare externe
ale unei economii care presupun transferul dreptului de proprietate, inclusiv crearea si
lichidarea de creane.
i) Investiii directe ale rezidenilor n strintate si ale nerezidenilor n Romnia
ii) Investiii de portofoliu: aciuni, obligaiuni si bilete, instrumente ale pieei monetare si
derivate financiare.
iii) Alte investiii cuprind credite comerciale, depozite bancare, mprumuturi obinute
de la organisme financiare internaionale.

iv) Active de rezerv: aurul monetar deinut de autoritatea monetar, creanele

autoritilor asupra nerezidenilor, disponibiliti n Drepturi Speciale de Tragere si
poziia rezervelor la F.M.I.
v) Conturi de cliring/barter (guvernamentale si neguvernamentale).
vi) Conturi n tranzit.
3) Erori i omisiuni

5. Studiu de caz: evoluia cursului de schimb n Cehia n legtur cu

componentele balanei de pli

Conform datelor publicate de Eurostat, cursul mediu de schimb al coroanei cehe n raport
cu euro a evoluat astfel:

CZK
40
35
30
25

CZK

20
15
10
5
0

Analizand cursul valutar al monedei nationale, in perioada 1999 - 2013 observam

urmatoarele aspecte:

-minimul ratei de schimb s-a atins in anul 2010, minim inregistrat datorita unu an bun pentru
agricultura, s-au exportat produse agricole, a intrat valuta in tara de la investiii straine in anii, ca
in perioada sarbatorilor romanii care lucreaza in strainatate au adus valuta in tara
-

maximul ratei de schimb a fost atins in anul 1999, datorat unui an agricol slab si lipsei

investitiilor straine
Balance of payments
Table 1: Current account balance with the rest of the world, 2001-2011 (1)
(EUR 1 000
million)

2001

2002

2003

2004

2005

EU-27

-93.8

-16.2

-30.8

-35.7

-83.5

Euro area

-27.2

46.1

20.7

60.8

10.8

-12.6

7.4

Belgium
Bulgaria
Czech
Republic
Denmark

8.8
-0.9

12.0
-0.4

9.4
-1.0

9.3
-1.3

6.0
-2.7

5.9
-4.6

5.4
-7.8

2008
261.5
143.5
-5.7
-8.2

-3.7

-4.4

-5.0

-4.7

-1.0

-2.4

-5.7

-3.3

5.6

4.6

6.5

5.9

9.0

6.5

3.1

Germany

0.0

42.7

40.5

102.4

112.6

144.7

180.9

Estonia
Ireland
Greece

-0.4
-0.8
-10.6

-0.8
-1.3
-10.2

-1.0
0.0
-11.3

-1.1
-0.9
-10.7

-1.1
-5.7
-14.7

-2.1
-6.3
-23.8

-2.6
-10.1
-32.6

Spain

-26.8

-23.8

-27.5

-44.2

-66.9

-88.3

-105.3

France
Italy
Cyprus
Latvia
Lithuania
Luxembourg
Hungary
Malta
Netherlands
Austria
Poland
Portugal
Romania
Slovenia
Slovakia
Finland
Sweden
United
Kingdom
Iceland
Norway
Croatia
Turkey

26.3
3.4
-0.4
-0.7
-0.6
2.0
-3.6
-0.2
11.6
-1.8
-6.6
-13.9
-2.5
0.0
-2.0
11.6
12.7

19.2
-5.6
-0.4
-0.7
-0.8
2.5
-4.9
0.1
12.3
5.9
-5.9
-11.6
-1.6
0.3
-2.1
12.1
12.5

11.5
-10.4
-0.3
-0.8
-1.1
2.1
-5.9
-0.1
26.4
3.8
-4.9
-9.2
-3.1
-0.2
-1.7
7.0
19.5

9.0
-4.6
-0.6
-1.4
-1.4
3.3
-6.8
-0.3
37.5
5.2
-10.8
-12.4
-5.1
-0.7
-2.7
9.4
19.1

-8.3
-12.6
-0.8
-1.6
-1.5
3.5
-6.4
-0.4
38.0
5.3
-5.9
-15.9
-6.9
-0.5
-3.3
5.3
20.2

-10.3
-22.3
-1.0
-3.6
-2.6
3.5
-6.6
-0.5
50.4
7.3
-10.4
-17.2
-10.2
-0.8
-3.5
6.9
26.8

-18.9
-19.9
-1.9
-4.7
-4.1
3.8
-7.2
-0.3
38.4
9.6
-19.3
-17.1
-16.8
-1.6
-2.9
7.7
31.2

6.8
153.
6
-1.6
-10.2
-34.8
104.7
-33.7
-45.2
-2.7
-3.0
-4.2
2.0
-7.7
-0.3
25.5
13.8
-23.8
-21.7
-16.2
-2.3
-4.0
4.9
29.4

-34.0

-29.2

-25.7

-37.4

-47.7

-66.8

-51.6

-0.4
29.2
-0.8
4.3

0.1
26.0
-2.0
-0.7

-0.5
24.5
-1.8
-6.6

-1.1
26.5
-1.4
-11.5

-2.2
39.7
-1.9
-17.8

-3.2
46.2
-2.6
-25.6

-2.3
40.1
-3.1
-27.9

2006
139.6

2007
-125.9

2009

2010

2011

-90.3

-82.2

-66.6

-21.9

-6.8

-2.3

-5.3
-3.1

5.0
-0.4

-3.7
0.4

-3.4

-5.9

-4.5

7.3

13.0

15.5

140.6

150.7

147.7

0.5
-4.7
-25.8

0.5
0.8
-23.0

0.5
1.1
-21.1

-50.5

-47.4

-37.5

-25.1
-30.1
-1.8
1.6
1.2
2.4
-0.1
-0.5
23.5
7.5
-12.1
-18.4
-4.9
-0.2
-1.6
3.1
20.5

-30.2
-54.7
-1.7
0.5
0.4
3.1
1.2
-0.4
41.5
8.6
-16.5
-17.2
-5.5
-0.2
-1.6
2.6
24.0

-38.9
-50.3
-1.9
-0.2
-0.5
3.0
1.4
-0.2
52.4
5.9
-16.0
-11.0
-6.0
0.0
0.0
-2.2
27.2

-25.1

-23.1

-56.7

-33.5

-2.8
54.5
-4.1
-28.1

-1.0
35.8
-2.2
-9.6

-0.8
38.7
-0.4
-35.1

-0.7
:
-0.4
-55.4

300.0
200.0
2001

100.0

2002
2003

0.0

2004
-100.0

2005
2006

-200.0

2007
2008

-300.0

2009
-400.0

2010
2011

-500.0
-600.0
-700.0

De la creterea economic robust care a depit de multe ori creterea nregistrat n

rile aparinnd Uniunii Economice i Monetare, dup anul 2008 trendul s-a inversat. Acest fapt
a fost determinat n principal de reducerea fluxurilor de capital strin i mai ales de reducerea
consumului privat, cauzat de scderea generalizat a veniturilor. Reducerea veniturilor a afectat
la rndul su, dup o anumit perioad de timp, i sectorul bancar, volumul creditelor
neperformate nregistreaz o cretere susinut.
Tarile din Europa Centrala si de Est s-au angajat de mai bine de zece ani intr-un proces
complex de reforme si ajustari structurale, cu scopul de a crea si de a dezvolta o economie
functionala dupa principiile economiei de piata. Dependent in mare masura de vointa politica,
acest proces de reforma a avut amplitudini si rezultate diferite asupra tarilor central si est europene. Chiar daca la prima vedere evolutia ratei inflatiei sau a cursului de schimb sunt efecte
ale dezechilibrelor macroeconomice specifice tarilor in tranzitie, o analiza mai atenta arata
importanta acestor variabile asupra stabilizarii economice pe termen lung. In acest context,
alegerea unei combinatii optime intre regimul monetar si valutar, perfect adaptate la specificul
economiilor in tranzitie, reprezinta unul din factorii cheie in finalitatea proceselor de reforma. In
10

plus, perspectiva aderarii la Uniunea Europeana a acestor tari a introdus in sistem variabile noi
care vor schimba pe termen mediu optica in privinta acestei optiuni.
Un lucru ramane cert, politica monetar-valutara si implicit regimul valutar a avut si
continua sa aiba un rol important in finalitatea procesului complex de ajustare structurala pe care
il parcurg aceste tari. Exista practic o legatura stransa si directa intre indicatorii financiar monetari si evolutia economica a acestor tari.

11

BIBLIOGRAFIE :
1. Zpodeanu Daniela, Suport pentru studiu individual, Universitatea din Oradea, 20132014
2. Franois Perroux, Leconomie du XX- e sicle, ed. II, Economica, Paris, 1964, p. 481
3. Daniel Dianu, Funcionarea economiei i echilibrul extern, Editura Academiei
Romne, Bucureti, 1992
4. Kiriescu Costin, Relaiile valutar-financiare internaionale, Editura tiinific i
Enciclopedic, Bucureti, 1978
5. Banca Central European, Raport de convergen, mai 2012
6. http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/statistics/search_database
7. http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Balance_of_payment_
statistics

12