JAPONIA

Realizat de:
Filipache Maria Daria
Gheorghiu Angela

Profesor coordonator:
Străchinaru G Adina-Ionela

Japonia este o țară insulară din Asia
de Est, situată pe un lanț de insule
aflate între Oceanul Pacific și Marea
Japoniei, la est de Peninsula Coreeană
. înainte de a relua o tendință descendentă.
Evenimentele care au impactat economia
Japonei:
 Anii 1990, „deceniul pierdut”, perioada de după prăbușirea bulei
economice din Japonia. Indicele bursier Nikkei 225 a ajuns la 7603,76
în aprilie 2003, a crescut până la un nou vârf de 18.138 în iunie 2007,
 Iulie 1997, începutul crizei financiare din Asia care a determinat
falimentul mai multor companii, inclusiv Nissan Mutual Life
Insurance și Yaohan
 După 2000, Banca Japoniei începe strategia de relaxare cantitativ
2011
 Consecințele cutremurului și tsunami-ului din Tōhoku din 2011 au
avut consecințe economice de amploare.
 2012, Programul prim-ministrului Abenomics Shinzō Abe a fost cu
scopul de a ajuta la redresarea economică a țării.
 2020, pandemia COVID-19, Japonia s-a confruntat cu cea mai gravă
criză economică de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
 Cursul de schimb
Yenul este moneda națională a Japoniei. Yenul a fost introdus de către guvernul Meiji în anul 1870. După al
Doilea Război Mondial yenul japonez a pierdut mult din valoare. În 1949, după o perioadă de instabilitate,
valoarea yenului a fost fixată la ¥360 pentru 1 dolar american. Această rată de schimb s-a menținut până în anul
1971, când Statele Unite au renunțat la convertibilitatea dolarului în aur. Din 28 august 1971, rata de schimb a
yenului este flotantă.
o Populația Japoniei este de 125.84milioane/oameni, fiind estimată în 2020

Credit de consum, miliarde de unități valutare în

Japonia, T1 2013 - T4 2021
Economia japoneză se redresează după pandemie
pe fondul unui sprijin puternic al politicii și al
nivelurilor ridicate de vaccinare. Japonia a avut rate
mult mai scăzute de infecții și decese legate de
COVID decât majoritatea economiilor avansate,
inclusiv din cauza măsurilor de izolare. După o
contracție de 4,5% în 2020, se estimează că creșterea
PIB real a crescut cu 1,6% în 2021. Reflectând
prețurile ridicate la energie, inflația a crescut treptat
în 2021, dar rămâne cu mult sub ținta de inflație de
2%. Excedentul de cont curent a fost de 2,9 la sută
din PIB în 2021 și, în mod preliminar, poziția externă
este evaluată ca fiind în linii mari în conformitate cu
fundamentele pe termen mediu și cu politicile
dezirabile. Falimentele de afaceri și creditele
neperformante se află la niveluri minime istorice
datorită sprijinului fiscal și monetar puternic, precum
și a ofertei de lichidități și credite facilitate de
măsurile de relaxare a reglementărilor. Sistemul
bancar rămâne bine capitalizat și lichid, iar
vulnerabilitățile pe termen scurt sunt limitate.
 PONDEREA NUMERARULUI IN
CIRCULATIE

La sfârșitul lunii decembrie 2021, suma restantă a bancnotelor în circulație - de exemplu, suma
deținută de gospodării, firme și instituții financiare -- era de 122,0 trilioane de yeni (18,3 miliarde
de bancnote). Dacă aceste bancnote ar fi stivuite, ele ar atinge o înălțime de aproximativ 1.827 de
kilometri -- echivalent cu 484 de ori înălțimea Muntelui Fuji (3.776 de metri). Dacă sunt plasate
una lângă alta, bancnotele ar atinge o lungime de aproximativ 2,84 milioane de kilometri --
suficient de lungă pentru a înconjura globul de aproximativ 71 de ori, sau de șapte ori distanța de
la Pământ la Lună.
 COEFICIENȚII DE MONETIZARE
(2015-2018,%)

În 2016, monetizarea cumulată a Japoniei a atins 33% din datoria

2015- 173.84 guvernamentală totală, ceea ce este echivalentul a 77% din PIB-ul
său. Cu alte cuvinte, datoria guvernului față de părți, cu excepția
2016-177.77 băncii sale centrale, este redusă la 160% (= 237% — 77%) prin
monetizare.
2017-181.29
2018-184.84
 CEREREA ȘI OFERTA DE BANI

Japonia deține o valută căutată de investitorii de portofoliu, de statele ce își sporesc rezervele și de firmele
de export import, în efectuarea plăților internaționale
 Un element specific Japoniei este „carry trade”, respectiv comerțul cu valută împrumutată. Brokerul ia un
împrumut în yeni, cu care cumpără altă valută, cu scopul de a o vinde mai bine ulterior, obținând profit. De
multă vreme dobânzile la yen au fost mici, așa încât luând valută națională cu preț mic și investind în monedă
străină, jucătorii japonezi au obținut profituri frumoase. În felul acesta se poate explica paradoxul japonez,
conform căruia țara cu o datorie publică de 240 % din PIB se menține în același timp cel mai mare creditor
mondial.
 Gradul de incluziune financiară

Incluziunea financiară este o idee simplă: aceea ca oamenii și întreprinderile să poată accesa servicii de
plată și alte servicii financiare sigure, eficiente și convenabile, și să le poată utiliza pentru a-și rezolva
nevoile zilnice și să-și realizeze obiectivele pe termen lung.
 INFLAȚIA,DEFLAȚIA,DEZINFLAȚIA

 Prețurile de consum din Japonia au crescut cu 1,2% față de anul trecut în martie 2022, cel mai mult
din octombrie 2018, după o creștere de 0,9% cu o lună mai devreme. Cea mai recentă cifră a
marcat a șaptea lună consecutivă de inflație anuală, prețurile alimentelor crescând în cel mai rapid
ritm din ultimii 5 ani (3,4% față de 2,8% în februarie).

Figura 1 prezintă principalii indicatori de inflație pentru Japonia. Ambele arată că Japonia are
s-a confruntat cu prețuri în scădere de la mijlocul anilor 1990. IPC mai puțin alimente
proaspete a devenit mai întâi negativ în or în jurul anului 1995 și, din 1998, a rămas aproape
întotdeauna ușor negativ, cu excepția perioada de creștere a prețurilor mărfurilor înainte de
criza financiară globală. Deflatorul PIB a scăzut mai rapid de la mijlocul anilor 1990. În
această lucrare, numim asta perioada de deflație de după mijlocul anilor 1990 „deflația
cronică”.
 PARITATEA PUTERII DE COMPARARE

• Conturile nationale reprezintă sursa unei multitudini de indicatori economici binecunoscuți care
sunt prezentați în articolul de față. Produsul intern brut (PIB) este cea mai utilizată unitate de
măsură pentru dimensiunea globală a unei economii, în vreme ce indicatori derivați precum PIB
pe cap de locuitor – de exemplu, în moneda euro sau ajustat pentru a ține seama de diferențele de
nivel al prețurilor – cunosc o utilizare largă drept instrumente de comparare a nivelurilor de trai sau
de monitorizare a procesului de convergență în Uniunea Europeană (UE).
• Mai mult decât atât, elaborarea unor componente specifice PIB-ului și a unor indicatori asociați,
precum cei legați de producția economică, importuri și exporturi, investițiile sau consumul intern
(public și privat), precum și datele referitoare la distribuirea veniturilor și a economiilor, pot oferi
informații prețioase cu privire la forțele motrice ale unei economii, putând constitui astfel baza
pentru conceperea, monitorizarea și evaluarea politicilor specifice ale UE.
 INDICATORI DE INTEGRARE EUROPEANĂ

Integrarea Europeană este, terminologic, un proces de integrare politică, juridică, economică (și în unele cazuri sociale și culturale) ale unor state
care se află parțial sau total în Europa. Termenul de integrare europeană a apărut în primul rând prin intermediul Uniunii Europene și al Consiliului
European.
Acordul comercial cu Japonia:
• elimină tarifele și alte bariere comerciale și facilitează importul și exportul întreprinderilor de ambele părți
• asigură deschiderea piețelor de servicii, în special a serviciilor financiare, a telecomunicațiilor și a transporturilor
• garantează tratamentul nediscriminatoriu al întreprinderilor din UE care își desfășoară activitatea pe piețele de achiziții publice
• îmbunătățește protecția drepturilor de proprietate intelectuală în Japonia, precum și protecția produselor agricole europene de înaltă calitate, așa-
numitele indicații geografice (IG)
• salvează întreprinderile ambelor părți în sume substanțiale de bani și timp atunci când comercializează mărfuri la nivel bilateral
• prevede un sprijin sporit pentru întreprinderile mai mici care sunt afectate în mod disproporționat de barierele comerciale
 T E H N O L O G I A F I N T E C H , D I G I TA L I Z A R E A A C T I V I TAT I I B A N C A R E

FinTech — inovarea bazată pe tehnologie în domeniul serviciilor financiare — s-a dezvoltat

semnificativ în ultimii ani și are un impact asupra modului în care sunt produse și livrate
serviciile financiare. FinTech 1 se află la intersecția dintre serviciile financiare și piața unică
digitală. Sectorul financiar este cel mai mare utilizator de tehnologii digitale și reprezintă o
forță motrice majoră în ceea ce privește transformarea digitală a economiei și a societății.
Există sinergii importante între Strategia Comisiei privind piața unică digitală 2 , Strategia de
securitate cibernetică a UE 3 , Regulamentul eIDAS 4 și inițiativele privind serviciile
financiare precum planul de acțiune privind serviciile financiare de consum 5 și evaluarea la
jumătatea perioadei a uniunii piețelor de capital (CMU).
 MONEDELE VIRTUALE IN JAPONIA

Japonia a început pregătirile pentru emiterea monedei

digitale, atât în sectorul public, cât și cel privat, după ce
țări precum China au făcut același lucru.
• Banii virtuali emiși de către băncile centrale din jurul
lumii se numesc “central bank digital currency”
sau CBDC pe scurt și se poate utiliza pentru plăți fără
bani lichizi prin carduri electronice sau smartphoneuri.
Unele companii private, precum cea fondată de
Facebook Inc., de asemenea, au planuri pentru a-și
introduce propria monedă digitală.
• Japonia are în prezent cel mai progresist climat de reglementare din lume pentru criptomonede și
recunoaște Bitcoin și alte monede digitale drept proprietate legală în temeiul Actului privind serviciile
de plată (PSA). Conform acestor reglementări, schimburile de criptomonede din Japonia trebuie să fie
înregistrate și să respecte obligațiile tradiționale CSB/CFT. Japonia este cea mai mare piață din lume
pentru Bitcoin și, în decembrie 2017, Agenția Națională de Impozite a decis că câștigurile din
criptomoneda japoneze ar trebui clasificate drept „venituri diverse”, iar investitorii trebuie să fie
impozitați în consecință.

• Reglementările recente includ modificări ale PSA și ale Actului privind instrumentele financiare și
schimburile (FIEA), care au intrat în vigoare în mai 2020. Modificările introduc termenul „cripto-activ”
(în loc de „monedă virtuală”), impun restricții mai mari asupra gestionării banii virtuali ai utilizatorilor
și reglementează mai strict tranzacționarea cu derivate cripto. Conform noilor reguli, furnizorii de
servicii de custodie a criptomonedei din Japonia (care nu vând sau nu cumpără active cripto) intră în
domeniul de aplicare al PSA, în timp ce afacerile cu derivate din criptomonede intră în domeniul de
aplicare al FIEA.