Politici si masuri de sustinere a exporturilor in economiile

dezvoltate in Japonia

Saraca în resurse, Japonia a mizat pe resursele umane, pe disciplina seculara a populatiei,

pe un orgoliu national deosebit, legat puternic de spiritul de sacrificiu japonez. Politica
comerciala a Japoniei prezinta diferente majore fata de orice alta economie a lumii. Din punct de
vedere al protectiei tarifare, Japonia se situeaza printre tarile dezvoltate cu cele mai scazute
niveluri ale protectionismului, cu toate ca specialistii sunt de parere ca Japonia practica cel mai
complex si inedit tip de protectie netarifara. Astfel, desi se recunoaste ca protectionismul tarifar
si netarifar nipon s-au redus considerabil, mai ales la nivelul anilor 1980, pe plan international se
promoveaza în continuare ideea ca Japonia ramâne o piata închisa pentru exportatorii straini.
Una dintre cauzele evolutiei economice actuale este contractul social acceptat in mod
tacit in Japonia, care impiedica marile companii japoneze sa opereze concedieri masive, multe
reducandu-si cheltuielile cu forta de munca prin pensionari voluntare, inghetarea angajarilor sau
transfer de personal. Unele companii au mutat productia peste hotare pentru a alimenta pietele de
export, miscare care a avut drept rezultat cresterea exporturilor de piese, masini, unelte.
Confruntate pe piata interna cu costuri cu forta de munca ridicate, din ce in ce mai multe firme
si-au transferat productia in tari cu costuri reduse precum China, Tailanda si Indonezia. De
asemenea, acestea au inceput sa caute furnizori de subcomponente mai ieftine in verderea
scaderii costurilor finale.
Politica Comerciala Promotionala si de Stimulare a Exportului de Marfuri
In plan international, in cadrul procesului de participare la schimburile comerciale
internationale si o data cu accentuarea concurentei pe piata mondiala, au crescut preocuparile
pentru impulsionarea exporturilor. Promovarea si stimularea exporturilor a devenit o preocupare
de baza a politicii comerciale in majoritatea statelor lumii. Politica comerciala de promovare si
stimulare a exporturilor cuprinde totalitatea masurilor si reglementarilor adoptate de catre stat,
dar si de firmele private, care urmaresc impulsionarea globala a exportului de marfuri al unei
tari. Teoria economica imparte aceste masuri in: masuri promotionale si masuri de stimulare.
1. Masurile promotionale au ca obiectiv influentarea potentialilor clienti externi pentru a
cumpara anumite produse, care sunt sau care vor fi disponibile in viitorul apropiat. De exemplu:
1.a. negocierea si incheierea de tratate de comert si navigatie, de acorduri comerciale si de plati,
de acorduri de cooperare economica internationala sau alt tip de conventii internationale, cu
conditia ca toate acestea sa includa si conditii si clauze care sa favorizeze schimburile
comerciale, cum sunt “Clauza natiunii celei mai favorizate”, “Clauza regimului national”.
1.b. participarea la targuri si expozitii internationale, precum si organizarea de astfel de masuri,
de programe, pe teritoriul propriu, cu participare internationala
1.c. reprezentarea comerciala in tarile partenere (organizarea de agentii si reprezentante
comerciale in strainatate).
1.d. prestarea unor servicii de informare externa prin care sa se faca cunoscute produsele
destinate exportului; si nu in ultimul rand 1.e. publicitatea externa.
2.Masurile de stimulare a exporturilor au ca scop cresterea competitivitatii marfurilor
destinate exportului si cresterea gradului de cointeresare a producatorilor si exportatorilor pentru
a sustine exportul. Pot fi impartite in 4 mari categorii:___________________________________
2.a. masuri de natura bugetara (subventii directe de export; primele directe de export; subventiile
indirecte pentru export). In tarile dezvoltate (cum este si cazul Japoniei), un sector care este mult
subventionat este agricultura, fapt care a generat dispute pe plan international intre marile
producatoare de produse agricole.OCDE a realizat studii care au demonstrat ca subventionarea
agricola este foarte crescuta (se consumau in Japonia, 150$/locuitor in UE).
2.b. masuri de natura fiscala (prin care se urmareste cresterea competitivitaatii exporturilor pe
seama reducerii sau eliminarii acelor componente din structura costurilor de productie care sunt
urmare a aplicarii unor taxe sau impozite, realizandu-se cointeresarea exportatorilor, ca urmare a
cresterii venitului net obtinut din exporturi. Exista doua categorii de masuri de natura fiscala:
Facilitatile fiscale pentru marfurile exportate si Facilitatile fiscale acordate exportatorilor);
2.c. masuri de natura financiar-bancara (finantarea exporturilor se realizeaza prin intermediul
sistemelor bancare nationale sau prin institutiile financiare publice sau cele specializate in
acordarea de credite, precum si prin asigurarea si garantarea acestora. Acest tip de masuri de
stimulare a comertului a luat o mare amploare in plan international. Parghiile principale utilizate
sunt: creditele de export si asigurarea si garantarea creditelor de export)___________________
2.d. masuri de natura valutara (acest tip de masuri sunt frecvent utilizate, datorita eficientei lor
variate. Astfel, se realizeaza cresterea competitivitatii marfurilor prin reducerea preturilor
externe, cat si prin sporirea gradului de cointeresare a importatorilor in majorarea exporturilor,
urmare a suplimentarii castigurilor in moneda nationala.)

Caile si metodele folosite de Japonia in perioada postbelica in vederea stimularii si

fortarii exporturilor de marfuri1:
 participarea guvernului japonez cu fonduri alocate din bugetul statului la finantarea unei
cote parti din proiectele de investitii industrial efectuate in vederea largirii exportului.
 crearea unui regim preferential de creditare a ramurilor industriale care lucreaza pentru
export. A fost create o banca guvernamentala “Import-Export Bank”.
 alocarea din bugetul statului de fonduri menite sa duca la stimularea exportului de
marfuri (acordarea de prime si subsidii la export, sprijinirea actiunilor de reclama si
propaganda comerciala in strainatate).

Incepand cu anul 1951, in Japonia exista o organizatie cu caracter guvernamental, Japan

External Trade Organisation (JETRO), subordonata Ministerului Comertului International si
Industriei al Japoniei. Finantarea sa era facuta de statul japonez. Principalele activitati ale
JETRO:
-organizarea de expozitii in scopul popularizarii posibilitatilor de export ale firmelor japoneze
-participarea la targuri si expozitii international in calitate de organizator al firmelor japoneze
-prospectarea pietelor externe in vederea unei mai mari promovari a exporturilor japoneze
-editarea si difuzarea de carti, cataloage, periodice, filme de reclama si asigurarea publicitatii in
ziarele si revistele straine in vederea introducerii marfii japoneze pe aceste piete
 acordarea unui regim preferential, mergand uneori pana la scutirea completa de taxe
vamale pentru importul de materii prime destinate producerii de marfa pentru export

1
Teza de Doctorat: Cresterea potentialului de export al Japoniei in perioada postbelica si a necesitatilor sale de
import si posibilitatile de largire a comertului, Autor: Serban Andrei; 1966; Aspecte ale politicii comerciale in
Japonia in domeniul exporturilor.
  acordarea unui regim preferential cu ocazia eliberarii licentelor la importul de marfuri si a
autorizatiilor de plata in devize firmelor care realizeaza in acelasi timp importante
tranzactii de export
 intensificarea activitatii pe plan diplomatic in favoarea fortarii exportului de marfuri
japoneze.

Pe langa participarea la targuri si expozitii, foarte importanta este si promovarea prin

intermediul evenimentelor organizate in colaborare cu ambasadele, consulatele si camerele de
comert. Si, pentru o crestere a exporturilor, este nevoie de o promovare sustinuta, de un brand
sectorial, probleme in care este necesara implicarea autoritatilor abilitate.
In contextul economic actual, generat de criza economica si financiara, se impun masuri
stimulative si de salvare masive! Japonia, SUA si multe tari dezvoltate din UE au introdus
pachete impresionante de stimulente fiscale. In aprilie 2009, guvernul Japoniei a anuntat masuri
stimulative echivalente cu 2% din PIB, in plus fata de cele aprobate anterior (echivalente cu
2,4%). Caderea Japoniei este cea mai mare dintre primele 5 economii dezvoltate.
La sfarsitul anilor '80, Japonia a devenit un important exportator de capital. Fenomenul
de apreciere a yen-ului ce a avut loc dupa 1985 a deteminat multe companii japoneze sa faca
investitii de portofoliu majore in alte tari. Guvernul Japoniei considera ca investitiile directe in
exterior vor determina accelerarea reorganizarii industriale a economiei prin efectul de inlocuire
a exporturilor si cresterea importurilor provenite de la filialele companiilor japoneze din exterior.
Guvernul a incurajat firmele japoneze sa investeasca in exterior, oferindu-le credite si asigurari.
Investitiile in tarile in curs de dezvoltare sunt apreciate ca un mod de promovare a dezvoltarii
economice a acestor tari. Pe langa aceasta, investitiile in tarile dezvoltate sunt incurajate ca
modalitati de a asigura pe deplin accesul pe pietele straine si de a reduce tendintele protectioniste
in zonele in care exporturile japoneze au patruns masiv pe pietele locale. Nu exista restrictii
referior la investitiille de portofoliu in Japonia, dar exista unele limitari practice care scad gradul
de atractivitate a pietei japoneze in acest domeniu. Una din aceste limitari este dat de volumul
mic de actiuni disponibile la nivelul pietii pentru investitorii straini, cauzat de practica
corporatiilor nipone de detinere incrucisata de actiuni sau existenta unor restrictii informale ce
obstructioneaza participarea actionarilor straini la actul managerial.

Japonia este o tara care si-a dezvoltat economia banzadu-se pe export, iar consecinte
negative extrem de severe au suferit in special economiile orientate pe export. Multe economii
emergente sunt total nepregatite sa absoarba socul structural al cererilor scazute pentru export. In
acest sens, Japonia a pus in aplicare masuri de stimulare a exporturilor.
Procesul de elaborare a strategiei de export este laborios si urmareste identificarea
solutiilor si masurilor comune de sustinere a exporturilor si crearea de avantaje competitive
pentru firmele nipone. Beneficiarii strategiei sunt exportatorii nationali existenti, cat si cei
aspiranti sau potentiali. Elaborarea si implementarea SNE reprezinta un lucru deosebit de
important pentru dezvoltarea economica a Japoniei (in general) si a exporturilor (in particular).
Pricipalele activitati din cadrul “Programului de sustinere si promovare a exporturilor” consta in
participarea la targuri si expozitii internationale, organizarea de misiuni economice in strainatate,
infiintarea de reprezentante comerciale peste hotare, realizarea de studii de piata, editarea si
distribuirea, in strainatate, a ofertei de export, actiuni de publicitate si reclama. 
Promovarea exporturilor este un obiectiv fundamental pentru Japonia. Agentia
guvernamentala implicata in promovarea exporturilor are ca principal obiectiv dublarea
numarului companiilor nationale exportatoare. Japonia actioneaza pentru reducerea semnificativa
a subventiilor pentru produsele sale si pentru eliminarea altor obstacole artificiale care afecteaza
competitivitatea externa a propriilor exporturi.________________________________________
             La Şedinţa de Politică Monetară, Banca Centrală a Japoniei a decis menţinerea dobânzii
de referinţă la nivelul de 0,1%, în linie cu estimările analiştilor. Entitatea consideră că economia
niponă resimte măsurile de susţinere economică implementate de autorităţile monetare şi
bugetare pe parcursul ultimelor trimestre, atât pe plan intern, dar şi internaţional. Cu toate
acestea cererea internă se menţine “weak”, determinând declinul preţurilor. Economia niponă a
cunoscut o accelerare în trimestrul III, după ieşirea din recesiune consemnată în trimestrul II.
PIB-ul nipon a crescut la o rată anualizată de 4,8%, cel mai rapid ritm de evoluţie de mai bine de
2 ani. Se remarcă evoluţia investiţiilor, cu un avans de 1,6%, dar şi a consumului privat, cu o
creştere de 0,7%, în contextul planurilor de stimulare a cumpărărilor de automobile eficiente din
punct de vedere al consumului de energie, precum şi a bunurilor electrocasnice. Exporturile au
avansat în trimestrul III la un ritm de 6,4% raportat la T2.
O parte a „miracolului economic” japonez s-a bazat pe subsidizarea intrarii exporturilor japoneze
pe piete straine prin preturi mari platite de consumatorii interni. Companiile japoneze au putut
patrunde pe toate pietele semnificative din lume, la preturi apropiate fata de cele de productie, in
parte datorita faptului ca obtineau profituri substantiale in tara de origine. Chiar si in prezent, se
poate cumpara o camera foto japoneza in majoritatea tarilor din lume la o fractiune din
pretul ei in Japonia. Aceasta nu ar fi fost posibil in nici o alta tara din lume.

Politica de stimulare a exporturilor, promovata de Japonia, a fost una extrem de agresiva

si extrem de consecvent stimulata de stat, jucând un rol fundamental, împreuna cu politica
industriala, în strategia dezvoltarii Japoniei. De fapt, a existat o politica de promovare “protejata”
a exporturilor. Astfel, ca o prima masura pentru expansiunea produselor japoneze pe pietele
externe, autoritatile japoneze au protejat industriile considerate strategice – acestea au fost
productia de autoturisme, cea de produse electronice si semiconductori, apoi cea de calculatoare
– pâna la momentul în care aceste industrii au devenit puternice si foarte competitive la export
(competitia interna a fost si ea stimulativa, fiind create mai multe firme mari în acelasi sector
industrial, desi, potrivit specialistilor în comert exterior, aceste companii nu concureaza pe
pietele de export). Un rol important în dezvoltarea acestei strategii de “cucerire a pietelor
externe” l-a jucat si celebrul MITI (Ministerul Comertului International si al Industriei), care,
prin mijloace mai ales indirecte, a reusit sa evite riscurile unei concurente distructive, atât
interne, cât si externe, si sa armonizeze strategiile firmelor nipone.________________________
Pâna în anii ’80, principalele instrumente folosite pentru stimularea exporturilor au fost
cele financiar-bancare (credite acordate în conditii preferentiale, garantii guvernamentale pentru
exportatori) si evolutia cursului de schimb. Dupa aprecierea sensibila si aproape ireversibila a
monedei nipone, de la începutul anilor ’80, extinderea exporturilor a fost sustinuta mai ales prin
metode care tin de managementul companiilor japoneze, prin: utilizarea unor cote importante din
profituri pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, în detrimentul distribuirii de dividende
actionarilor; prin practicarea de marje de profit pe produs mai reduse, ceea ce a permis
mentinerea competitivitatii la export, bazate pe practicarea unor preturi mici (comparativ cu cele
europene sau americane), chiar si în conditiile unor fluctuatii ale monedei nationale.
Un alt exemplu, strategia adoptata de Suzuki (a început în Tailanda în 1967), cand Suzuki
a negociat o serie de investiţii străine fiind de acord să instaleze o serie de capacităţi de producţie
în câteva ţări în schimbul înlesnirii accesului pe pieţele lor.
Concluzii
Japonia, care are o economie orientata spre exporturi, se afla in cea mai grava recesiune
de la incheierea celui de-al doilea razboi mondial. Economia japoneza a scazut in trimestrul patru
din 2008 cu 12,1% comparativ cu perioada similara din 2007, acesta fiind cel mai slab trimestru
din ultimii 35 de ani. Aceasta diminuare a fost provocata, in special, de prabusirea exporturilor si
a productiei. Exporturile japonze au avut in luna februarie 2009 o noua scadere drastica, de
49,4% pe an, in contextul crizei mondiale, dar balanta comerciala a revenit pe verde dupa patru
luni de deficit. Revenirea pe plus a balantei comerciale se explica doar prin scaderea brusca a
importurilor, cauzata de incetinirea economiei si de promovarea “agresiva” a exporturilor.
Guvernul japonez estimeaza ca reluarea cresterii economice va avea loc in 2010, datorita
masurilor de sustinere a cererii interne. Deficitul bugetar estimat pentru anul acesta este unul
record, de 92.300 miliarde de yeni (aproximativ 695 miliarde de euro). Conform previziunilor
OCDE, economia niponă va avansa în 2010 cu 1,8%. Totodată, OCDE a publicat şi previziunile
de evoluţie a economiilor ţărilor membre în 2011: Japonia (2%).
Exista insa si dubii. Cea mai serioasa ingrijorare: pachetele de stimulente nu vor fi
suficiente pentru a genera si apoi a sustine o revenire auto-sustenabila. Intrucit pozitiile
guvernamentale in privinta fiscalitatii sunt deja deteriorate dramatic, s-ar putea sa nu fie posibil
sa se acorde o sustinere a economiei. Multe tari vor fi in situatia de a mari fiscalitatea pentru a
ameliora criza suverana. Desi stimulentele deja existente vor da un impuls temporar, riscul este
ca economia sa cada din nou odata cu diminuarea acestora pachete stimulative.

Bibliografie:
- Criza economico-financiara, Fundatia Europeana Titulescu, Bucuresti, Septembrie 2009
- Current Issues in Economics and Finance, publicata de Tthe Research and Market Analysis
Group of the Federal Reserve Bank of New York.
- www.targetcapital.ro, Sinteza macroeconomica, Andrei Radulescu, 24 Noiembrie 2009
- http://www.capitalul.ro/macro-economie/japonia-estimeaza-ca-reluarea-cresterii-economice-va-
avea-loc-in-2010-2011.html, Stela Irizan, 28 Decembrie 2009

- Comert international, Dragos Negrescu

- http://economie.hotnews.ro/, de Carla Dinu, 25 martie 2009
- Japan Statistics Office
- Japan Economy Watch, Analysis on Japan’s Ongoing-Economic Crisis and its Aging Population
Problem, Aki Ito, Toru Fujioka, 27 Decembrie 2009