Sunteți pe pagina 1din 11

Introducere

Germania este un stat în Europa Centrală ce face parte din organizații internaționale importante,
precum: Consiliul Europei, OCDE, Uniunea Vest-Europeană, NATO, Uniunea
Europeană, ONU, OSCE, și din zona euro. Se învecinează: la nord - cu Marea
Nordului, Danemarca și Marea Baltică; la est - cu Polonia și Republica Cehă; la sud -
cu Austria și Elveția; iar la vest - cu Franța, Luxemburg, Belgia și Olanda. Teritoriul Germaniei
acoperă 357.021 de kilometri pătrați, într-o zonă cu climat temperat. Germania are cea mai mare
populație dintre statele membre ale Uniunii Europene (83 de milioane de locuitori).

După Primul Război Mondial și Revoluția germană din 1918-1919, imperiul a fost înlocuit de


Republica parlamentară de la Weimar. Înființarea celui de-al treilea Reich în 1933 a dus la al
doilea război mondial și a Holocaustului. După 1945, Germania a pierdut o parte din teritoriul
său și a fost împărțită în două state, Germania de Est și Germania de Vest. În 1990, la scurt timp
după revoluțiile care au dus la căderea comunismului în Germania de Est și în restul Europei de
Est, Germania a fost reunificată.

Germania este o republică federală parlamentară alcătuită din 16 state numite Landuri. Capitala


federală și cel mai mare oraș este Berlin. Industria germană este una din cele mai dezvoltate din
lume. Germania este unul din principalele state exportatoare, deține o poziție-cheie în Uniunea
Europeană și menține o multitudine de parteneriate strânse la nivel global. Cercetarea științifică
și tehnologică din Germania este recunoscută ca cercetare de vârf, la nivel mondial.

Cursul de schimb (moneda)

Moneda germană este Euro. Euro a înlocuit marca germană (Deutsche Mark) și este moneda
oficială a Uniunii Europene. Dacă vizitați Germania dintr-o țară din zona euro, sunteți un călător
fericit! Nu trebuie să vă faceți griji cu privire la cele mai bune rate de schimb înainte de a pleca
de acasă. În timp ce călătoriți în Germania, nu este necesar să calculați prețurile într-o altă
monedă.
Euro a fost introdus ca monedă în numerar în Germania la 1 ianuarie 2002, deși a fost utilizat
pentru tranzacții fără numerar de către bănci și piețele bursiere din zona euro începând cu 1999.
Un kit de pornire Euro, pentru a obișnui oamenii cu noua monedă germană, a fost lansat la 17
decembrie 2001. Nu toți germanii au fost mulțumiți de introducerea euro. Mulți germani au dorit
să păstreze puternica marcă Deutsche Mark. Alții au fost supărați că nu am avut un referendum
ca în alte țări europene. În Germania, introducerea monedei euro a fost singura decizie a liderilor
politici.. Nouăzeci de state din Europa folosesc

în prezent Euro. Aceste state sunt Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania,
Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovacia,
Slovenia și Spania.

Populația

An Populatie Schimbare Migran Varsta Rata Densita Populatia


anuala ti Medie fertilitatii te urbana
2020 83,783,9 266,897 543,82 45,7 1,59 240 76,4
42 2
2019 83,517,0 392,627 543,82 45,9 1,46 240 76,4
45 2
Sursa: worldometers.info

Bancomate la 100.000 de adulți


Sursa: https://www.theglobaleconomy.com/

Persoane ce dețin card de credit ca procent din populație Persoane ce dețin card de debit ca
procent din populație

Sursa: https://www.theglobaleconomy.com/

Structura agregatelor monetare

Agregatele monetare includ pasivele monetare ale IFM-urilor și ale administrației centrale
(oficiul poștal, trezoreria etc.) față de rezidenții non-IFM din zona euro, cu excepția
administrației centrale.

M1 este suma monedei în circulație și depuneri peste noapte;

M2 este suma M1, depozitele cu scadența convenită de până la doi ani și depozitele rambursabile
la preaviz până la trei luni;

M3 este suma M2, acorduri de răscumpărare, acțiuni / unități de fonduri de pe piața monetară și
titluri de creanță cu o scadență de până la doi ani.
BCE calculează ratele de creștere ale agregatelor monetare, precum și componentele și omologi
lor, pe baza tranzacțiilor, mai degrabă decât prin compararea sumelor restante la sfârșitul
perioadei.
Ratele de creștere sunt calculate dintr-un indice obținut (pornind de la o perioadă de bază) prin
împărțirea tranzacțiilor la sumele restante la începutul perioadei la care se referă. Datele
stocurilor se referă la valoarea activelor și pasivelor din ultima zi a perioadei de referință (lună
sau trimestru), care este, de regulă, ultima zi calendaristică.
Tranzacțiile pentru perioada curentă se calculează prin deducerea efectului factorilor care nu se
referă la tranzacții din diferența de stocuri din perioada respectivă. Acești factori sunt:
reclasificări și alte ajustări, care acoperă modificările stocurilor de bilanț care apar ca urmare a
modificărilor compoziției și structurii populației IFM, modificărilor în clasificarea instrumentelor
financiare și a contrapartidelor, modificărilor definițiilor statistice și corectării (parțiale) a
raportarea erorilor; ajustări din reevaluare, rezultate din modificări ale prețurilor activelor și
pasivelor, modificări ale cursului de schimb care afectează activele și pasivele exprimate în
valute străine și amortizări sau amortizări ale împrumuturilor. Acești factori dau naștere la
ruperea seriei și, prin urmare, afectează comparabilitatea a două stocuri succesive de sfârșit de
perioadă.

Ponderea numerarului in circulație

In 2019 așa arata topul primelor 10 tari ca numerar in circulație:

1.China: $25T 2. SUA: $14T 3. Japonia: $8.9T 4. Germania: $3.3T 5. U.K.: $3.1T 6. Franța
$2.3T 7. Korea de Sud: $2.2T 8. India: $2.1T 9. Hong Kong: $1.8T 10. Brazilia: $1.8T

După cum se poate observa, Germania se afla pe locul 4 global in ceea ce privește numerarul in
circulație.

PIB (raportarea diferiților indicatori la PIB)

Creșterea economică în Germania și în alte țări este calculată ca modificarea procentuală a PIB
de la un an la altul. Măsoară dacă producția a crescut sau a scăzut și cât de mult.

Privind în multe țări și pe perioade lungi de timp, rata medie de creștere economică este de
aproximativ 2-3 procente pe an. Aceasta se schimbă de la an la an, pe măsură ce economia trece
prin recesiuni și extinderi. Cu toate acestea, dacă o economie de rutină crește cu aproximativ 5%
sau mai mult pe an, aceasta este o rată substanțială de creștere economică. Creșterea economică
de 7-8 la sută este extraordinară.

Rata de creștere procentuală anuală a PIB la prețurile pieței pe baza monedei locale constante.
Agregatele se bazează pe dolari americani 2010 constant. PIB este suma valorii adăugate brute
de către toți producătorii rezidenți din economie, plus impozitele pe produse și minus orice
subvenții care nu sunt incluse în valoarea produselor. Se calculează fără a face deduceri pentru
deprecierea activelor fabricate sau pentru epuizarea și degradarea resurselor naturale.

Creșterea economica

Sursa: https://www.theglobaleconomy.com/

Produsul intern brut miliarde dolari constanți)


Sursa: https://www.theglobaleconomy.com/

PIB-ul pe cap de locuitor (Paritatea puterii de cumpărare)

Sursa: https://www.theglobaleconomy.com/

Cererea si oferta de bani

Oferta de bani reprezintă suma totală a monedei și a altor instrumente lichide care circulă în
economie. Indicatorul reprezintă banii largi care includ moneda în afara băncilor; cererea,
timpul, economisirea și depozitele în valută ale altor sectoare rezidente decât administrația
centrală; cecurile bancare și ale călătorilor; și alte titluri cum ar fi certificate de depozit și hârtie
comercială.
Oferta de bani
Gradul de intermediere financiara

Este procesul efectuat de bănci de preluare a fondurilor de la un deponent și apoi de a le


împrumuta unui împrumutat. Activitatea bancară se bazează pe abilitățile de intermediere
financiară ale instituțiilor financiare care le permit să împrumute bani la rate de dobândă relativ
mari, în timp ce primesc bani la depozit la rate de dobândă relativ mici.

Gradul de intermediere financiara exprimat in miliarde de dolari


Sursa: https://www.statista.com/

Această statistică ilustrează dezvoltarea valorii intermedierii totale bancare în Germania din 2010
până în 2017. Intermediere financiară nebancară, este definită ca intermediere de credit care
implică activități și entități care nu intră în afara sistemului bancar obișnuit. Se poate observa că
valoarea totală a sectorului în Germania a crescut în această perioadă, ajungând la o valoare de
peste două trilioane de dolari americani din 2017.

Gradul de incluziune financiara

Incluziunea financiară reprezintă conceptul conform căruia indivizii și întreprinderile au acces la


produse și servicii financiare utile și accesibile care răspund nevoilor lor, cum ar fi tranzacțiile
financiare, plățile, economisirea, creditarea și produsele de asigurare, livrate într-o manieră
responsabilă și durabilă. Fiind capabili să aibă acces la un cont curent pentru derularea
tranzacțiilor, este un prim pas către o incluziune financiară mai largă, deoarece un astfel de
produs de bază permite oamenilor să economisească, să trimită și să primească bani.

În calitate de deținători de conturi curente, persoanele sunt mai predispuse să utilizeze și alte
servicii financiare, cum ar fi creditele și asigurările, pentru a începe sa-și extindă afacerile, să
investească în educație sau sănătate, să gestioneze riscurile, ceea ce poate îmbunătăți calitatea
vieții lor. Țările care au înregistrat cele mai multe progrese în ceea ce privește incluziunea
financiară au pus în practică un mediu de reglementare și politici care să permită și au încurajat
concurența care dă posibilitatea băncilor și instituțiilor financiare nebancare (IFN) să inoveze și
să extindă accesul la serviciile financiare. Cu toate acestea, crearea acestui spațiu inovativ și
competitiv trebuie să fie însoțită de măsuri adecvate de protecție a consumatorilor și de
reglementări pentru a asigura furnizarea responsabilă de servicii financiare.
Inflația in puncte procentuale

Sursa: https://www.theglobaleconomy.com/

Monedele virtuale

Autoritatea germană de supraveghere financiară (Bundesanstalt für


Finanzdienstleistungsaufsicht, „BaFin”) califică monedele virtuale ca unități de cont și, prin
urmare, acestea sunt considerate instrumente financiare.
Întreprinderile și persoanele fizice care aranjează achiziționarea de token-uri (jetoane) sau care
efectuează servicii de brokeraj cu aceste token-uri prin intermediul platformelor de
tranzacționare online, sunt, în general, obligate să obțină în prealabil o autorizare de la BaFin.

În februarie 2018, autoritatea germană BaFin a publicat informații privind evaluarea de


reglementării ofertelor inițiale de monedă („ICO”) și a jetoanelor, monedelor virtuale și
monedelor considerate „criptomonede”.
• BaFin a precizat că firmele implicate în ICO trebuie să evalueze de la caz la caz dacă aceste
activități constituie operațiuni și instrumente financiare (precum ar fi valorile mobiliare, unitățile
de fond investite la societăți de plasament colectiv sau investiții financiare) sau titluri de valoare
și, prin urmare, determină necesitatea respectării legislației financiare relevante.
În privința tehnologiei „blockchain” nu există un instrument legislativ specific în Germania care
să reglementeze utilizarea platformelor de acest tip.
• Cadrul juridic actual vizează mai degrabă adaptarea legislației existente în așa fel încât să se
creeze un cadru pentru utilizarea tehnologiei „blockchain”, care să încurajeze inovarea și
investițiile.

Aspecte de actualitate privind reglementarea tehnologiei registrelor distribuite și a


monedelor virtuale în legislația statelor membre ale Uniunii Europene

• În același timp, legiuitorii germani consideră că trebuie să se mențină o așa-numită „neutralitate


tehnologică”, astfel încât consumatorii germani să aibă în continuare posibilitatea de a alege
platformele de tip blockchain pe care doresc să le utilizeze.
În privința monedelor virtuale, Germania nu are, în prezent, o legislație specifică.
• Autoritatea de supraveghere competent (BaFin) a desemnat monedele virtuale drept un
instrument financiar în sensul prevederilor Legii bancare (Kreditwesengesetz, KWG, din 1961,
modificată). Aceasta nu înseamnă, însă, că utilizarea respectivelor instrumente ca mijloace de
plată constituie, în sine, o activitate bancară propriu-zisă, în sensul prevăzut de Legea bancară.
• Mai mult, platformele online pe care sunt tranzacționate monedele virtuale (în sensul
tranzacționării comerciale a mărfurilor și activelor financiare) necesită permisiunea autorității de
supraveghere în acest domeniu.
De asemenea, aceste platforme sunt supuse acelorași reglementări în privința prevenirii și
combaterii spălării banilor aplicabile și celorlalți furnizori de servicii financiare.
• Banca centrală germană (Bundesbank) susține că moneda virtuală „bitcoin” nu poate fi
calificată drept monedă virtuală. Potrivit experților Bundesbank, bitcoin nu este nici monedă
virtuală, nici monedă digitală, deoarece nu îndeplinește funcțiile clasice ale unei monede, nici nu
face parte din sistemul monetar național. Bundesbank recomandă utilizarea termenului „token
crypto” (criptojeton).
Totodată, în februarie 2018, Ministerul federal al Finanțelor a publicat un set de îndrumări cu
privire la regimul taxei pe valoarea adăugată (TVA) aplicabil tranzacțiilor cu moneda „bitcoin”
și altor monede virtuale. Ministerul Finanțelor a stabilit că tranzacțiile între monedele virtuale și
cele oficiale constituie activitate impozabilă a serviciilor cu titlu oneros, dar fac obiectul scutirii
de TVA.

S-ar putea să vă placă și