Sunteți pe pagina 1din 17

U.S.A.M.V Facultatea M.I.E.A.D.R Specializare: I.E.A.

Referat la disciplina Operatiuni Bancare

Student Toaca Stefan Daniel Grupa 8203

2012

Zona Euro si moneda unica euro

Introducere:
EURO este numele monedei unice europene ce a aprut la 1 ianuarie 1999. Aceast moned a nlocuit monedele naionale a tuturor rilor care particip la zona euro, zon ce cuprinde toate statele membre ale Uniunii Europene cu excepia Marii Britanii, Danemarcei i Suediei. In primul rand, introducerea euro a avut un rol deosebit de important in asigurarea stabilitatii macroeconomice Totodata, introducerea monedei unice a favorizat scaderea costurilor de finantare atat pentru actorii economici privati, cat si pentru cei guvernamentali din statele care au adoptat-o. Nu in ultimul rand, euro a imbunatatit rezistenta Zonei Euro la turbulentele financiare internationale, asa cum s-a vazut, spre exemplu, in cazul crizei dot-com, problemelor care au urmat atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001 si, mai recent, in contextul actualei crizei financiare internationale. Pe de alta parte, avantaje fiscale si sociale creeaza rigiditati pe pietele muncii, cu consecinte negative asupra gradului de ocupare, dar si asupra productivitatii. Cu toate ca de la introducerea monedei unice, in Zona Euro s-au creat aproape 16 milioane de noi locuri de munca, aceasta performanta a contribuit, intr-o oarecare masura, la incetinirea cresterii productivitatii muncii, factor esential pentru o crestere economica sanatoasa. De asemenea, politicile structurale trebuie sa isi imbunatateasca rolul jucat in integrarea pietelor, care ar conferi flexibilitatea necesara pentru a imbunatati rezistenta la socuri. Toate aceste provocari sunt cu atat mai mari cu cat Uniunea Europeana trebuie sa faca fata efectelor globalizarii, care pune presiuni din partea tarilor emergente asupra inlocuirii unor sectoare economice in care statele membre nu mai sunt competitive, cresterii explozive a preturilor la energie si alimente, precum si tendintelor de imbatranire a populatiei.

Capitolul I-Euro n lume


Pe lng faptul c servete drept moned a zonei euro, moneda unic european are o prezen internaional puternic. Monedele sunt mijloacele prin care bogia este stocat,
2

protejat i schimbat ntre ri, organizaii i indivizi. O moned mondial, cum este euro, ndeplinete aceast funcie la scar mondial. De la introducerea sa n 1999, moneda euro s-a afirmat n mod ferm ca o moned internaional major, a doua dup dolarul american. n interiorul zonei euro, moneda unic, euro, reprezint mijlocul prin care guvernele, ntreprinderile i persoanele fizice efectueaz i ncaseaz pli pentru bunuri i servicii. Ea este folosit, de asemenea, pentru a stoca i crea bogie pentru viitor sub forma economiilor i a investiiilor. Dimensiunile, stabilitatea i puterea economiei zonei euro a doua ca mrime pe plan mondial dup Statele Unite contribuie la creterea atractivitii monedei unice i n afara frontierelor zonei euro. Sectoarele publice i private din ri tere primesc i folosesc moneda euro n scopuri diverse, inclusiv ca moned de schimb i de rezerv. Din acest motiv, n prezent, euro este a doua moned internaional ca importan dup dolarul american. Utilizarea extins a monedei euro n sistemul monetar i financiar internaional demonstreaz importana acesteia pe scena mondial:

Moneda euro este din ce n ce mai utilizat n cazul emisiunii de titluri de datorie public i titluri de datorie pentru ntreprinderi. La sfritul anului 2006, euro reprezenta aproximativ o treime din volumul total de datorii de pe piaa internaional, iar dolarul american 44%.

Bncile mondiale acord mprumuturi semnificative denominate n euro n toat lumea. Euro ocup locul al doilea printre cele mai comercializate monede pe pieele de schimb valutar, fiind utilizat n aproximativ 40% din tranzaciile zilnice. Euro este folosit din ce n ce mai mult pentru facturare i plat n comerul internaional, nu numai ntre zona euro i ri tere ci chiar, la o scar mai mic, ntre ri tere. Alturi de dolarul american, euro este utilizat foarte mult ca o important moned de rezerv pentru urgenele monetare. La sfritul anului 2006, mai mult de un sfert din rezervele de valut extern existente la nivel mondial erau n euro, fa de 18% n 1999. rile n curs de dezvoltare se numr printre cele care i-au mrit cel mai mult rezervele n euro, de la 18% n 1999 la aproximativ 30% n 2006.

Mai multe ri i gestioneaz monedele naionale prin corelarea acestora cu moneda euro luat ca moned de referin. Statutul monedei euro ca moned mondial, la care se adaug mrimea i puterea

economic a zonei euro, determin din ce n ce mai mult organizaiile economice internaionale, precum FMI i G8, s considere economia zonei euro o entitate de sine stttoare. Acest lucru asigur Uniunii Europene o poziie mai puternic la nivel mondial. Pentru a beneficia de pe urma acestei poziii puternice i pentru a contribui efectiv la stabilitatea financiar internaional, zona euro se exprim din ce n ce mai des ca o singur voce n cadrul unor importante forumuri economice. Acesta este rezultatul strnsei coordonri dintre statele membre ale zonei euro, precum i al colaborrii dintre Banca Central European i Comisia European n timpul reuniunilor internaionale pe teme economice. O serie de ri i regiuni din afara Uniunii Europene sunt nc i mai strns legate de moneda euro. Datorit stabilitii sistemului monetar pe care se sprijin, euro a devenit o moned ancor extrem de atractiv pentru aceste ri, n special pentru cele care au ncheiat acorduri instituionale speciale cu UE, cum sunt acordurile comerciale prefereniale. Prin raportarea monedelor naionale la euro, aceste state aduc o mai mare siguran i stabilitate economiilor naionale. Moneda euro este folosit pe scar larg i n rile i regiunile aflate n vecintatea zonei euro, ca de exemplu n sud-estul Europei, n timp ce alte state Monaco, San Marino i Vatican folosesc moneda euro ca moned oficial n baza unor acorduri monetare specifice ncheiate cu UE, putnd emite propriile monede euro n anumite limite cantitative.

Capitolul II-Beneficiile Monedei Euro


1. Cum apar aceste beneficii ale monedei Euro?

Moneda unic aduce o nou for i ofer noi oportuniti care deriv din integrarea i dimensiunile economiei zonei euro, piaa unic devenind, astfel, mai eficient. naintea monedei euro, nevoia de a realiza operaiuni de schimbvalutar atrgea costuri suplimentare, implica riscuri, iar tranzaciile transfrontaliere erau lipsite de transparen. Odat cu introducerea monedei unice, afacerile au devenit mai rentabile i mai puin riscante n zona euro. n acelai timp, posibilitatea de a compara uor preurile ncurajeaz comerul transfrontalier i investiiile de orice tip, de la consumatorii individuali aflai n cutarea celui mai ieftin produs, pn la ntreprinderile care achiziioneaz servicii de cea mai bun calitate i la marii investitori instituionali care pot investi mai eficient n zona euro, unde nu exist o fluctuaie a ratelor de schimb. n cadrul zonei euro, exist n prezent o singur mare pia integrat care utilizeaz aceeai moned.

2. Beneficiile la nivel mondial


Moneda unic i zona euro nseamn i noi oportuniti n cadrul economiei mondiale. Moneda unic transform zona euro ntr-o zon de afaceri atractiv pentru rile tere, promovnd, astfel, comerul i investiiile. Prudena n gestionarea sa economic, face din euro o moned de rezerv atractiv pentru rile tere i asigur zonei euro o poziie mai puternic n cadrul economiei mondiale. De asemenea, dimensiunea i gestionarea prudent confer stabilitate economic zonei euro, care rezist, astfel, mai bine la aa-zisele ocuri economice externe, adic la schimbrile economice brute care pot aprea n afara zonei euro i afecta economiile naionale, precum creterea preului petrolului sau apariia unor turbulene pe pieele valutare internaionale. Datorit dimensiunii i forei sale, zona euro poate absorbi mai bine asemenea ocuri externe fr pierderea de locuri de munc i fr diminuarea creterii economice.

3. Realizarea beneficiilor
Moneda euro nu poate garanta, singur, stabilitatea i creterea economic . Acestea se realizeaz, n primul rnd, prin buna gestionare a economiei zonei euro conform prevederilor tratatului i ale Pactului de stabilitate i cretere (PSC), un element vital pentru Uniunea economic
5

i monetar (UEM). n al doilea rnd, ca instrument fundamental pentru potenarea beneficiilor pieei unice, ale politicii comerciale i ale cooperrii politice, moneda euro face parte integrant din structurile economice, sociale i politice ale Uniunii Europene de astzi.

Capitolul III-Integrarea Economica


Expresia integrare economic poate acoperi o multitudine de aspecte, de la poziia unei filiale n cadrul unei companii, la cea a unei economii naionale n cadrul unui spaiu regional. Dintre multiplele definiii existente, putem aminti definiia lui Pelkmans2(2003) care consider integrarea drept un proces de eliminare gradual a frontierelor de orice natur ntre dou sau mai multe state independente, menit s permit respectivelor state s funcioneze ca o unic entitate.

Ce se intelege prin integrare economica?


n termeni generali, Uniunea economic i monetar reprezint un pas nainte n procesul de integrare economic. Gradele de integrare economic pot fi mprite n ase pai: 1. Zona de comer preferenial (cu taxe vamale reduse ntre anumite state) 2. Zona de liber schimb (fr taxe vamale pentru anumite bunuri sau pentru toate bunurile ntre rile participante) 3. Uniunea vamal (cu aceleai taxe vamale externe pentru rile tere i o politic comercial comun) 4. Piaa unic (cu norme comune privind produsele i cu libera circulaie a mrfurilor, a capitalurilor, a persoanelor i a serviciilor) 5. Uniunea economic i monetar (o pia unic cu o moned i o politic monetar comune) 6. Integrarea economic complet (toate elementele enumerate mai sus la care se adaug politici fiscale i alte tipuri de politici economice armonizate). La data crerii Uniunii Europene , n 1958, sub forma Comunitii Economice Europene, scopul a fost acela de a realiza o uniune vamal i o pia comun pentru agricultur. Ulterior, aceast pia comun limitat a fost extins pentru a se crea o pia unic i pentru bunuri i

servicii, pia care a fost realizat, n mare msur, pn n 1993. n prezent, Uniunea European se afl la pasul al cincilea al acestui model. Integrarea economic progresiv nu a nceput odat cu decizia de a crea moneda unic: este vorba despre un proces de lung durat, care face parte din istoria UE i constituie una dintre cele mai mari realizri ale acesteia.

Capitolul IV-Uniunea Economica si Monetara (UEM)


Uniunea economic i monetar (UEM) reprezint un pas major n procesul de integrare a economiilor UE. UEM presupune coordonarea politicilor economice i fiscale, o politic monetar comun i o moned comun - euro. Cu toate c toate cele 27 state membre UE particip la uniunea economic, unele ri au dus integrarea mai departe prin adoptarea monedei unice. mpreun, aceste ri formeaz zona euro. Decizia de a forma o Uniune economic i monetar a fost luat de Consiliul European n oraul olandez Maastricht, n decembrie 1991, fiind mai trziu prevzut n Tratatul privind Uniunea European (Tratatul de la Maastricht). Uniunea economic i monetar reprezint un pas nainte pentru UE n procesul de integrare economic, nceput n 1957, odat cu crearea Uniunii. Integrarea economic aduce beneficii mai mari, eficien intern i soliditate economiei UE, n general i economiilor statelor membre, n particular. Acest lucru ofer i oportuniti pentru stabilitate economic, pentru intensificarea creterii economice i pentru un grad mai mare de ocupare a forei de munc de care beneficiaz direct cetenii UE. n termeni practici, UEM nseamn: Coordonarea elaborrii politicilor economice ntre statele membre Coordonarea politicilor fiscale, n special prin stabilirea de limite pentru datoria i deficitul public O politic monetar independent coordonat de Banca Central European (BCE) Moneda unic i piaa unic n cadrul UEM, nu exist o singur instituie responsabil de politica economic. n schimb, responsabilitatea este mprit ntre statele membre i instituiile UE. Principalele pri implicate n UEM sunt:
7

Consiliul European stabilete principalele orientri ale politicii economice i monetare Consiliul UE (Consiliul) coordoneaz elaborarea politicii economice a UE i decide dac un stat membru poate sau nu s adopte moneda unic Eurogrupul coordoneaz politicile de interes comun pentru statele membre din zona euro Statele membre fixeaz bugetele naionale ntre limitele stabilite pentru deficitul i datoria public i stabilesc politici structurale proprii cu privire la pieele muncii, pensiilor i capitalurilor

Comisia European monitorizeaz performana i conformitatea Banca Central European (BCE) stabilete politica monetar, avnd drept obiectiv principal stabilitatea preurilor

Capitolul V-Implicatii ale trecerii la euro pentru IMM


Multe intreprinderi mici si mijlocii percep trecerea la euro ca o constrangere sau un proces generator de costuri suplimentare. In aceasta privinta, se cuvine sa evidentiem ca doar o intreprindere mica si mijlocie din patru, la ora actuala, a facut deja un demers practic in a calcula si evidentia exact efectele introducerii euro asupra operatiunilor sale. Cu cat intreprinderile vor intarzia mai mult in pregatirea pentru moneda unica, cu atat mai mari vor fi costurile de adaptare la care vor trebui sa faca fata. Invers, o buna pregatire si din timp, le-ar permite intreprinderilor sa beneficieze de o serie de avantaje. a) Avantajele euro pentru IMM In prezent, IMM ezita sa foloseasca mai multe devize datorita fluctuatiilor monetare. Ele dispun foarte rar de mijloace eficiente de a se apara impotriva riscurilor de schimb valutar. De aceea, uneori ele renunta sa stabileasca relatii comerciale in afara frontierelor nationale. Cu euro intreprinderile pot beneficia de o zona monetara stabila, libera de constrangeri monetare, in interiorul careia devalorizarile competitive nu vor mai exista. Inexistenta in viitor a cheltuielilor de schimb valutar in interiorul zonei euro, ca si a cheltuielilor cu operatiunile de acoperire a riscului valutar ar trebui sa permita IMM accesul la noi
8

piete nationale din UEM, ajungandu-se treptat la o veritabila ,,piata unica interna". La scara europeana economiile realizate numai din disparitia cheltuielilor de schimb valutar s-ar ridica la 30,5 miliarde EUR. Tot introducerea euro ar oferi IMM si noi perspective comerciale, avantajoase atat in ceea ce priveste exportul, aprovizionarile cat si investitiile; trecerea la euro antreneaza o crestere a transparentei preturilor, de care va profita fiecare intreprindere. Va fi mai usor de patruns in celelalte tari comunitare, iar IMM, care pana nu demult isi limitau activitatile la cadrul national, vor putea usor sa acceada la piete straine, din UEM. Noi circuite de distributie, precum vanzarea prin corespondenta, vor putea fi folosite, mai ales datorita posibilitatilor nelimitate oferite de comertul electronic. Circuitele de aprovizionare vor putea fi modificate pentru a se tine cont de diferentele de pret care apar acum mult mai clar. In aceasta privinta, chiar si micile intreprinderi neimplicate in comertul international vor solicita furnizorilor lor sa reflecte in preturi economiile realizate in urma introducerii monedei unice. In plus, IMM vor beneficia de pe urma euro si pe plan financiar. Bancile vor putea oferi aceleasi servicii financiare pentru ansamblul zonei euro, ceea ce se traduce in surse de finantare mai diversificate si mai atractive pentru IMM. La fel de adevarat este insa si ca euro va antrena costuri de adaptare pentru intreprinderi, limitate totusi in timp, care se vor estompa pe termen lung datorita avantajelor mult mai mari ale unei monede unice. Avand in vedere ca unul din principiile UEM vizeaza ca trecerea la euro sa fie insotita si de o asanare a economiilor tarilor participante, in contextul unei inflatii limitate, cu deficite publice mici si cu o moneda cu greutate internationala, IMM vor beneficia, indirect, de toate aceste elemente, putand sa devina din ce in ce mai competitive. b) Pregatirea IMM pentru euro Pentru a putea beneficia insa de toate aceste avantaje, intreprinderile trebuie sa se pregateasca, intrucat trecerea la euro nu este numai o schimbare de ordin pur tehnic ci implica o serie de mutatii la nivelul firmei, atat in cadrul departamentul informatic si contabil cat si comercial, financiar, de marketing si de personal.

Intr-o prima etapa trebuie creata o structura care sa evalueze procesul de trecere la moneda euro sa obtina informatii adecvate referitoare la acest proces. Intr-o a II-a etapa poate fi utila prevederea unui buget pentru a face fata costurilor de adaptare si pentru a incepe luarea masurilor pentru sensibilizarea si educarea personalului. Formarea personalului nu trebuie sa fie neglijata, intrucat euro va constitui pentru fiecare un nou sistem de referinta. In acest sens, pana in 2002, indicarea salariilor in moneda nationala si in euro poate fi practicata de catre intreprindere. Daca salariatii sunt in contact direct cu publicul (cum este cazul distributiei) un efort deosebit de formare si educare a acestuia ar trebui luat in calcul, intrucat prin apropierea de cetateni, micii comercianti joaca un rol determinant in acceptarea euro de catre acestia. De asemenea, si alte masuri vor trebui luate de catre IMM care doresc sa utilizeze euro pentru modificarea strategiei lor comerciale. Noi liste de preturi vor trebui stabilite caci simpla aplicare a ratei fixe de conversie poate da nastere la preturi nesatisfacatoare din punctul de vedere al marketingului. In anumite cazuri, se poate prefera modificarea marimii, greutatii sau continutului unui produs astfel incat sa se fixeze preturi mai ,,adaptate" (preturi rotunjite sau preturi ,,psihologice" de exemplu) In anumite sectoare, va fi necesar sa se prevada pe termen lung noile preturi pentru noile cataloage de preturi si, eventual, adaptarea, tiparirea automatelor de vanzari.

Capitolul VI-Romania si aderarea la Euro


Romnia este azi n faza prealabila aderrii; acum rile candidate trebuie s realizeze reformele economice cerute pentru a indeplini criteriile economice de la Copenhaga privitoare la o

10

economie de pia. ntre altele, trebuie s se pun in funciune i pri specifice acquis-ului UEM, cum ar fi:

Liberalizarea ordonat a micrii de capitaluri Interdictia finanrii directe a sectorului public de ctre banca central si a accesului privilegiat al sectorului public la instituiile financiare

Alinierea statutelor naionale ale bncilor centrale cu tratatul, cuprinzind si independena autoritilor monetare. Dintre toate rile candidate, Romania este n prezent - i de departe - ara cel mai rau

plasat pe plan economic. Este de altfel ara cu care s-a deschis cel mai mic numr de capitole de negocieri (5 din 31). Politicile de stabilizare ale guvernelor sunt minate de pierderile acumulate de ntreprinderile publice, absena progresului in materie de disciplin financiar i numeroasele probleme endemice duc la piaa neagr si la corupie. n avizul pe care l-a dat in 1999, Comisia estimeaz c Romnia nu are nc o economie de pia: preurile si comerul sint liberalizate, ins pieele de capital sint nc slabe sau inexistente. Slbiciunea administraiei publice nu permite punerea in aplicare a legislaiei existente i ritmul restructurrii marilor intreprinderi este prea lent. Departe de a se ameliora, capacitatea Romaniei de a suporta presiunea concurential a pieei unice a avut tendina de deteriorare in ultimii ani. UE da un ajutor important Romaniei, cu o sum anuala de 650 milioane euro, ins este clar c soluia gravelor probleme economice traversate de Romnia st doar n mainile autoritilor. Este foarte dificil - n special din punct de vedere social - s reformezi i s restructurezi, ins experiena arat ca este i mai costisitor s nu o faci. Dar aceasta situaie nu este o fatalitate. Istoria da exemple de ri care au reusit s ii recupereze ntirzierea economic. Intrarea Romniei pe Piaa Unic a Uniunii Europene va aduce, ntre altele, urmtoarele avantaje: 1. Accesul la o pia care, dup extinderea de la 1 mai 2004, a ajuns la peste 450 milioane de consumatori, iar prin aderarea Romniei i Bulgariei va atinge 480 milioane de consumatori. O Pia Unic extins i competitiv va fi att n avantajul companiilor, ct i n beneficiul consumatorilor;
11

2. Creterea produciei, o productivitate mai mare i economii de scar; 3. Deplasarea forei de munc din sectoare cu munc intensiv n sectoare cu calificare intensiv, care va duce la creterea productivitii; 4. Creterea nivelului investiiilor; 5. mbuntirea alocrii resurselor i orientarea unei pri importante a acestora ctre sectorul de cercetare i dezvoltare; 6. mbuntirea mediului de afaceri romnesc, un cadru legislativ mai stabil i practici de afaceri mai transparente; 7. Creterea gradului de specializare i ncurajarea concurenei. Pentru companii i populaie n general, introducerea Euro nseamn economie de timp i bani pentru realizarea tranzaciilor valutarea curente.

Concluzii:
Uniunea Economic i Monetar este cel mai bine neleas ca o component a procesului mai larg de integrare politic european care a nceput la nceputul deceniului al aselea. Pn astzi, motenirea conflictelor din Europa joac un rol important n procesul integrrii europene. Dei euro este n primul rnd un proiect politic puternic ancorat n istoria european, obiectivele economice ambiioase, cum ar fi realizarea unei creteri economice i creterea nivelului de trai n Europa, au jucat ntotdeauna un rol important, chiar dac acesta a fost unul secundar. Cele patru avantaje fundamentale ale euro sunt directe i relativ lipsite de controverse. Ele sunt:

reducerea costurilor tranzaciilor eliminarea riscului legat de rata de schimb transparen mrit a preurilor crearea unor piee financiare profunde

12

Alte avantaje economice sunt mai mult indirecte i pot fi subiectul unei polemici. Ele cuprind:

stabilitatea macroeconomic ratele mai mici ale dobnzilor reforma structural fundamental crearea unei noi monede globale n care se plaseaz rezervele creterea economic sporit Costurile directe legate de implementarea euro sunt substaniale. Ele sunt formate din: cheltuielile ocazionate de tranziie pierderea suveranitii pierderea ratei de schimb integrarea lent a pieei muncii Costurile i riscurile continue legate de meninerea Uniunii Economice i Monetare

sunt mai puin tangibile, dar mai serioase. Ele implic susceptibilitatea fa de ocurile economice i discordia politic. Nu se tie dac avantajele economice ale euro depesc ca important riscurile implicate de ocurile economice i instabilitatea politic. Marele pariu pe care i l-au asumat liderii Uniunii Europene este acela c Europa modern intr ntr-o nou er de adaptare i flexibilitate, care asigur succesul uniunii monetare.

13

Cuprins
INTRODUCERE

CAPITOLUL I: Euro in lume CAPITOLUL II: Beneficiile Monedei Euro CAPITOLUL III: Integrarea Economica CAPITOLUL IV: Uniunea Economica si Monetara (UEM) CAPITOLUL V: Implicatii ale trecerii la euro pentru IMM

CAPITOLUL VI: Romania si aderarea la Euro

14

Bibliografie:

Uniunea Economica si Monetara-Gabriela Bologa www.referat.ro www.facultate.regielive.ro ro.wikipedia.org www.biblioteca-digitala.ase.ro

Rezumat:
EURO este numele monedei unice europene ce a aprut la 1 ianuarie 1999. Aceast moned a nlocuit monedele naionale a tuturor rilor care particip la zona euro, zon ce cuprinde toate statele membre ale Uniunii Europene cu excepia Marii Britanii, Danemarcei i Suediei.
15

De la introducerea sa n 1999, moneda euro s-a afirmat n mod ferm ca o moned internaional major, a doua dup dolarul american.n interiorul zonei euro, moneda unic, euro, reprezint mijlocul prin care guvernele, ntreprinderile i persoanele fizice efectueaz i ncaseaz pli pentru bunuri i servicii. Statutul monedei euro ca moned mondial, la care se adaug mrimea i puterea economic a zonei euro, determin din ce n ce mai mult organizaiile economice internaionale, precum FMI i G8, s considere economia zonei euro o entitate de sine stttoare. Acest lucru asigur Uniunii Europene o poziie mai puternic la nivel mondial. Moneda unic aduce o nou for i ofer noi oportuniti care deriv din integrarea i dimensiunile economiei zonei euro, piaa unic devenind, astfel, mai eficient. naintea monedei euro, nevoia de a realiza operaiuni de schimb valutar atrgea costuri suplimentare, implica riscuri, iar tranzaciile transfrontaliere erau lipsite de transparen. Odat cu introducerea monedei unice, afacerile au devenit mai rentabile i mai puin riscante n zona euro. Uniunea economic i monetar reprezint un pas nainte n procesul de integrare economic. Gradele de integrare economic pot fi mprite n ase pai: Zona de comer-Zona de liber schimb-Uniunea vamal-Piaa unic-Uniunea economic i monetar-Integrarea economic complet Integrarea economic aduce beneficii mai mari, eficien intern i soliditate economiei UE, n general i economiilor statelor membre, n particular. Acest lucru ofer i oportuniti pentru stabilitate economic, pentru intensificarea creterii economice i pentru un grad mai mare de ocupare a forei de munc de care beneficiaz direct cetenii UE. Multe intreprinderi mici si mijlocii percep trecerea la euro ca o constrangere sau un proces generator de costuri suplimentare iar de aceea doar o intreprindere mica si mijlocie din patru, la ora actuala, a facut deja un demers practic in a calcula si evidentia exact efectele introducerii euro asupra operatiunilor sale.

16

Romnia este azi n faza prealabila aderrii iar dintre toate rile candidate, Romania este n prezent - i de departe - ara cel mai rau plasat pe plan economic. Este de altfel ara cu care s-a deschis cel mai mic numr de capitole de negocieri. Nu se tie dac avantajele economice ale euro depesc ca important riscurile implicate de ocurile economice i instabilitatea politic. Marele pariu pe care i l-au asumat liderii Uniunii Europene este acela c Europa modern intr ntr-o nou er de adaptare i flexibilitate, care asigur succesul uniunii monetare.

17