Sunteți pe pagina 1din 17

EURO

CATALIZATOR AL INTEGRĂRII
MONETARE EUROPENE
SAU
ANGAJAMENT ÎNDRĂZNEȚ?
Avantajele și dezavantajele adoptării
monedei unice europene

Student:

Scafeș Andreea-Elena

anul 1, master Drept European


Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iași
Master Drept European

EURO
CATALIZATOR AL INTEGRĂRII MONETARE EUROPENE
SAU
ANGAJAMENT ÎNDRĂZNEȚ?
Avantajele și dezavantajele adoptării monedei unice europene

Disciplina:
Construcție europeană și politicile Uniunii Europene
Student:
Scafeș Andreea-Elena, anul 1, master Drept European
Profesor coordonator:
Prof. Dr. Cătălin Turliuc

1
Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iași
Master Drept European

CUPRINS

I. Introducere.........................................................................................................................3
II. Avantajele și incovenientele monedei unice...................................................................4
II.1. Avantajele monedei unice europene.........................................................................4
II.2. Avantajele prin raportare la Sistemul Monetar European.........................................7
II.3. Incovenientele monedei unice..................................................................................8
II.4. Depășesc avantajele Euro dezavantajele sale, din punct de vedere al
importanței?..........................................................................................................................9
III. Ce a adus până acum moneda Euro în Europa și ce va aduce la nivel global?................10
IV. Consecințele monedei unice pe plan microeconomic și macroeconomic.....................11
V. Concluzii.......................................................................................................................14
VI. Anexe............................................................................................................................15
VII. Bibliografie................................................................................................................16

2
Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iași
Master Drept European

I. Introducere

De mai mult de patru decenii, unificarea europeană a dat tonul pentru un destin
economic al statelor. Cu toate acestea, în cursul ultimilor ani, istoria pare să fie pe punctul de a
arăta o ruptură în Europa, o dată cu constituirea în cadrul Uniunii, a unui cerc mai restrâns de
state care au caracteristici comune.
În mai 1998, conducătorii Uniunii Europene luau o decizie istorică, menită să securizeze
irevocabil integrarea economică în spațiul comunitar: introducerea, începând cu 1 ianuarie
1999, a monedei unice europene – Euro.
Astăzi, Euro este moneda folosită zi de zi de 19 state constituind Zona Euro (vezi anexa
1). Pe lângă acestea, 4 "micro-state", prin acordurile monetare încheiate cu vecinii lor, sunt și
ele atașate la Zona Euro : Andorra, Monaco, San Marino și Vatican.1
În contextul extern, introducerea Euro are implicaţii asupra fluxurilor comerciale
dintre ţările din Zona Euro şi cele din exteriorul zonei şi asupra fluxurilor internaţionale de
capital. Efectele introducerii euro asupra statelor din afara Uniunii Economice şi Monetare
diferă, în funcţie de gradul de dezvoltare a relaţiilor cu statele membre, de accesul lor la piaţa
internaţională de capital şi de politica monetară şi valutară promovată. Între beneficiile monedei
unice se înscriu o mai mare stabilitate a politicilor de dobânzi, care au acum un punct de reper
clar şi preîntâmpinarea atacurilor speculative asupra monedelor naţionale.
În contextul intern, fiind rezultată în urma unor dispute teoretice, politice și economice,
concepția introducerii unei monede unice europene a apărut ca o completare și o componentă
centrală a construcției europene. Moneda unică elimină operațiunile și comisioanele de schimb,
asigură un mediu economic stabil pentru schimbul între operatorii statelor membre și permite
comparații ale prețurilor pentru consumatori. Euro determină statele membre să-și coordoneze
politicile economice în cadrul Pactului de securitate și are vocația de a deveni monedă de
rezervă și de plăți pe piața de schimb.
Consider că apariţia Euro este gândită să aducă o adâncire a cooperării la nivel mondial,
pe baza apropierii şi convergenţelor în politicile valutare ale liderilor economici mondiali.
Probabil, acesta este unul dintre marile câştiguri ale lansării Euro: conştientizarea de către
puternicii lumii a riscului de a acţiona de unul singur şi a avantajelor pe care le aduce
coordonarea demersurilor.

1
https://europa.eu/european-union/about-eu/money/euro_ro, consultat la data de 11.12.2017

3
Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iași
Master Drept European

În ceea ce privește obiectivele pe care dorim să le atingem în această lucrare, trebuie să


răspundem la următoarele întrebări: “Care sunt avantajele și dezavantajele introducerii
monedei Euro?”, ‘Depășesc avantajele monedei Euro dazavantajele sale, din punct de vedere
al importanței lor?’, “Care sunt consecințele pe plan microeconomic si macroeconomic a
introducerii monedei?”. Lucrarea de faţă îşi propune să evidenţieze principalele puncte de
interes ale adoptării monedei unice europene și impactul pe care acest proces l-a avut asupra
ţărilor care au adoptat-o.
Sper ca lucrarea să redea măcar parţial importanţa, complexitatea şi vastitatea acestui
act fără precedent: crearea unei monede unice pentru Europa.

II. Avantajele și incovenientele monedei unice

11.1. Avantajele monedei unice europene


Nașterea monedei europene este în mod evenimentul financiar mondial cel mai
important de la căderea sistemului Bretton Woods. Ea este o etapă importantă a construcției
europene, care se înscrie într-un proces început de peste 40 de ani, odată cu crearea Comunității
Europene a Cărbuneluli și Oțelului, în 1951 și semnarea trataului de la Roma din 1957. Primele
proiecte de unificare economică și monetară au văzut lumina zilei acum aproape 30 de ani prin
urmare, ideea este departe de a fi nouă.2 Euro-ul este o evoluție și nu o revoluție. El încoronează
o lungă pregătire a economiilor europene, care constă în principal în :
• Crearea unei piețe comune (în anii’ 60);
• Liberalizarea mișcării de capital (1990);
• Realizarea pieței unice în 1993;
• Convergența economiilor înspre cele mai bune performanțe în materie de
inflație, rata dobânzii și a deficitului, după semnarea Tratatului de la Maastricht.
Euro este moneda unică a Uniunii Europene. Moneda a fost introdusă pe 1 ianuarie
1999, la miezul nopții succedând vechea monedă ECU (European Currency Unit). Monedele
naționale ale țărilor participante au încetat să existe legal, devenind simple diviziuni ale
monedei europene. Totuși, bancnotele și monedele naționale au continuat să fie folosite în țările
respective, până la introducerea noilor banknote și monede pe 1 ianuarie 2002. Vechile monede
și-au mai păstrat valoarea legală până la data limită de 28 februarie 2002.3

2
Eugen Popescu, Teorii ale integrării europene, Ed. C.H.Beck, București, 2009, p. 172
3
https://ro.wikipedia.org/wiki/Euro#Criteriile_de_la_Maastricht, consultat la data de 11.12.2017

4
Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iași
Master Drept European

Care va fi efectul asupra statelor din Europa de Est? Aceste state își păstrează încă
monedele naționale. Monedele lor naționale nu au o rată fixă de schimb față de moneda unică.
Putem afirma că moneda unică a adus mai multe beneficii nu numai întreprinzătorilor, marilor
companii, prestatorilor de servicii, dar și consumatorilor. Ele se referă în principal la:
Stabilitatea monetară (se elimină riscul ratei de schimb pentru țările din Zona Euro).
Uniunea Monetară elimină mişcările ratei de schimb intra-comunitare, care ar stimula comerţul
si investiţiile. Cât de mare este câştigul este greu de cuantificat, teoria economică nestabilind
reguli privind relaţia dintre incertitudinea legată de rata de schimb şi comerţ sau investiţii.
Totuși, chiar și cu o monedă comună prețurile interne pot evalua, după ritmurile diferite ale
fiecărei țări, în așa fel încât puterea de cumpărare a lui să varieze de la o țară la alta. Această
stabilitate a puterii de cumpărare este un avataj important căci conduce în principiu la o creștere
a comerțului mărfurilor.4
Scăderea prețurilor. Acest lucru se datorează creșterii transparenței în domeniul
costurilor, dar și al concurenței. Preţurile vor fi mai transparente deoarece vor fi exprimate în
aceeaşi monedă, ceea ce va facilita identificarea celor mai competitive dintre ele, la o calitate a
produselor egală.
Reducerea inflației. Politica monetară comună va împiedica inflația dintr-o țară
membră să afecteze celelale state membre.
Schimburile comerciale între statele membre vor fi impulsionate datorită eliminării
costurilor legate de schimbul valutar.
O singură Bancă Centrală. Emisiunea de Euro și politica monetară revin Băncii
Centrale Europene. Misiunea sa principală este de a menține stabilitatea prețurilor. Referindu-
se la experiențele germană și americană, redactorii Tratatului de la Maastricht au considerat că
această instituție va atinge acest obiectiv în cele mai bune condiții dacă este independentă de
puterea politică. Într-o astfel de situație, o bancă centrală nu va ceda presiunii guvernelor care
ar putea dori să conducă politici monetare prea expansioniste. Acestea întrețin anticipările
inflaționiste, responsabile pentru o bună parte a inflațiilor efective.5
Eliminarea atacurilor speculative. O monedă unică va elimina atacurile speculative
care ar constrânge o țară să ridice mult dobânzile pentru a-și apăra moneda cum a fost cazul în
septembrie 1992. Or, o dobândă mai ridicată reprezintă un cost pentru economie: mai puține

4
Andrew Brociner, Europa monetară, SME, UEM, moneda unică, traducere de Diana Grecu, Institutul European,
1999, Iași, p. 38
5
Bertrand Commelin, Europa economică, UEM, Piața Comună, Politici comune, traducere de Adriana Manolică,
Institutul European, 1999, p. 38

5
Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iași
Master Drept European

investiții, creștere mai lentă, mai mult șomaj. Acest cost datorat comportamentelor speculative
și independent de de fundamentări economice ar putea fi evitat cu rate de schimb fixe sau cu o
monedă unică.6
Facilitatea de comparație a prețurilor. Cu o monedă unică, firmele și persoanele fizice
pot mai ușor să compare prețurile în diferitele țări europene. Întreprinderile pot cere prețuri
diferite pentru același produs de la un stat la altul în funcție de elasticitatea cererii. Această
putere de monopol exercitată de anumite întreprinderi înseamnă implicit o pierdere pentru
consumator. Când toate bunurile sunt exprimate prin aceeași monedă, nimeni nu mai calculează
convertabilitatea și comparația va fi mai ușoară. Moneda unică presupune deci o mai bună
informare a consumatorilor și în același timp o încurajare a concurenței în înteriorul uniunii.7
Putere şi stabilitate valutară. Introducerea Euro creează o largă zonă de stabilitate
valutară în cadrul Uniunii Economice Monetare pentru ţări cunoscute a fi trecut prin perioade
de fluctuaţie dezordonată a ratei de schimb sau de aliniere monetară greşită în anii din urmă.
Introducerea Euro contribuie la crearea unor relaţii monetare internaţionale mai stabile.
Stabilitatea financiară internaţională este sprijinită şi de politicile bugetare interne mai stricte
pe care statele din zona Euro trebuie să le aibă.
O identitate europeană. Uniunea Economică Monetară nu are un efect direct asupra
sectoarelor non-economice şi monetare, dar va influenţa pozitiv sentimentul de identitate şi
integrarea europeană. O monedă europeană unică va întări identitatea europeană. Impactul
asupra politicilor generale nu poate fi prevăzut în totalitate; ce se poate spune este că o integrare
economică aprofundată poate conduce la o coordonare mai strânsă a politicilor din diverse
sectoare.8
Moneda unică ar putea întări solidaritatea financiară în interiorul Uniunii Europene.
Entuziasmul referitor la acest aspect diferă însă de la stat la stat, datoriile unora devenind
datoriile tuturor. La nivel internațional se presupune că un pol monetar european ar putea limita
neplăcerile pricinuite de fluctuațiile altor monede9, putând contribui la stabilitatea monetară în
lume. În funcție de interesele fiecăruia, întrebările merg mult mai departe, de genul, va fi euro
mai tare decât dolarul, și cât timp va dura? Pentru unele state europene la fel de legitimă e
întrebarea, o monedă forte sau o monedă adaptabilă?10

6
Andrew Brociner, op. cit., p. 39
7
Ibidem, p. 40
8
https://www.scribd.com/doc/49164436/Referat-Avantajele-si-dezavantajele-introducerii-monedei-Euro,
consultat la data de 11.12.2017
9
În principal, dolarul și yenul.
10
Octav Bibere, Uniunea Europeană între real și virtual, Ed. ALL Educațional, București, 1999, p. 216

6
Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iași
Master Drept European

II.2. Avantajele prin raportare la Sistemul Monetar European


a. Până la crizele din 1992-1993, un SME asimetric
Prin fixarea propriilor monede funcție de marcă, statele membre au obținut cu siguranță
deflația, dar ele, de asemenea, au asigurat Germaniei o triplă dominație asupra SME:
1. Aprecierea reală a monedei lor, care a permis deflația, a avut în contrapartidă
deprecierea reală a mărcii, care a ameliorat competivitatea economiei germane.
2. Legându-și ratele dobânzii de cea a Germaniei, partenerii ei îi lasă puterea de a fixa
nivelul ratelor dobânzii și, deci, creștere pentru ansamblul SME.
3. După cum a scris J.P.Fitousii, partenerii europeni “au dat Germaniei o putere mai mare
decât cea pe care o avea Statele Unite în sistemul de schimb fix de la Bretto Woods. Dolarul
era constrâns printr-o regulă inflexibilă de conversiune în aur. Marca nu a fost constrânsă
deloc”.
b. După 1993, un SME mai puțin asimetric și mai puțin stabil
Deflația fiind dobândită aproape peste tot, partenerii Germaniei pot găsi costisitoare
continuarea alinierii politicii lor la preferințele Germaniei și pot alege să regăsească un pic de
autonomie în politica monetară. Fără un șef de pluton, SME este mai puțin asimetric. În schimb,
este mare riscul ca statele membre să caute, prin manipularea schimbului, să exporte propria
inflația sau propriul șomaj și să conducă politici necooperative.
c. Moneda unică permite regăsirea suveranității naționale
Contradicția SME este că el este fie excesiv de constrângător pentru n-1 din membrii săi,
fie insuficient pentru toți. O monedă unică gestionată de către organizație supranațională
permite remedierea acestei situații.11
Recompense pentru cei silitori și atenți, penalizări pentru cei care nu și-au dat suficient
interes. Așa s-ar putea rezuma un bilanț al primilor 9 ani de existență a monedei Euro.12
Beneficiile aduse de existența monedei unice europene au un preț; aceasta e concluzia unui
studiu realizat de Institutul Bruegel. Potrivit directorului Jean Pisani-Ferry, “elevii silitori” cum
ar fi Irlanda, au avut de câștigat în vreme ce la polul opus se situează Italia și Portugalia.

II.3. Incovenientele monedei unice


Pierderea ratei de schimb. Statele nu mai au posibilitatea de a se servi de modificările
ratei de schimb pentru a-şi regla activitatea economică. Renunţând la dreptul de a devaloriza

11
Bertrand Commelin, op. cit., p. 40
12
Eugen Popescu, op. cit., p. 173

7
Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iași
Master Drept European

moneda naţională, guvernele se dispensează de un instrument vital de politică economică în


cazul unui şoc economic ce i-ar mări costurile comparativ cu alţi parteneri din U.E.13
Cel mai des invocat inconvenient al Uniunii Monetare este pierderea suveranităţii
naţionale. Transferul la nivel comunitar al unor componente naţionale de ordin monetar şi fiscal
ar implica faptul că țări viguroase şi stabile acceptă luările de decizii ale altor ţări, uneori mai
slabe şi mai lipsite de rezistenţă pe planul luptei împotriva inflaţiei. De altă parte, țări cu
economii mai puţin prospere ar pierde urma recurgerii la devalorizare şi care le permite
temporar să-şi amelioreze competitivitatea economiei lor.14
Eficienţa recurgerii la devalorizare este totuşi frecvent contestată, căci ea are un impacti
nflaţionist imediat, datorită scumpirii importurilor şi pentru că ea constituie o soluţie facilă
eludând adevărate probleme. Succesele la export depind astăzi din ce în ce mai mult de o seried
e factori cum sunt: gradul de perfecţiune tehnică, calitatea service-ului, asupra cărora
odevalorizare mare nu are decât efecte reduse, pentru că ele se limitează la o simplă ajustare de
preţuri.15
Convertabilitatea monedelor naționale în monedă europeană. Acest cost nu trebuie
să fie subestimat. În afara costurilor de fabricație a monedelor și biletelor noi, vor mai fi costuri
de convertabilitate în momentul introducerii monedei unice, căci vor trebui ajustate sistemele
de compabilitate. Băncile vor suporta deci costuri neîndoielnice: toate serviciile oferite de
bănci, împrumuturile, în sfârșit tot ceea ce era înainte emis în deviza națională va fi emis în
euro. La fel pentru întreprinderi, toată facturarea, prețurile și casele de bani vor fi schimbate.
Totuși, aceste costuri vor fi suportate o dată pentru totdeauna (chiar dacă tranziția poate dura
un anumit timp) în timp ce beneficiile vor fi durabile.16
Pierderea de ajustare prin rata de schimb. Fără rata de schimb, țările vor pierde un
amortizor important. Variația ratei de schimb permite absorbția șocurilor asimetrice, mai ales
în absența mobilității facturilor de producție (mâna de lucru și/sau capital) și a unui sistem
bugetar federal care poate compensa lipsa ajustării.17
Diminuarea independenţei politicii bugetare. Potrivit criteriilor de la Maastricht, ţările
care vor să adere la Zona Euro sau care sunt deja membre ale acesteia sunt obligate să

13
https://www.scribd.com/doc/49164436/Referat-Avantajele-si-dezavantajele-introducerii-monedei-Euro,
consultat la data de 02.01.2018
14
“Există un viitor al Zonei Euro?” în revista „Finante Publice si Contabilitate” nr. 2/ februarie 2012
15
https://www.scribd.com/document/95042186/MONEDA-EURO-ŞI-SISTEMUL-MONETAR-EUROPEAN,
consultat la data de 02.01.2018
16
A. Brociner, op. cit., p. 42
17
https://www.scribd.com/document/95042186/MONEDA-EURO-ŞI-SISTEMUL-MONETAR-EUROPEAN,
consultat la data de 02.01.2018

8
Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iași
Master Drept European

promoveze politici bugetare restrictive care pot conduce la scăderea creşterii economice şi a
locurilor de muncă şi la dificultăţi de finanţare a deficitelor balanţei de plăţi.
Constrângeri în ceea ce privește politica monetară. Fiecare țară nu mai poate avea o
politică monetară independentă. Dar în măsura în care economiile sunt deja interdependente,
chiar și fără Uniunea Europeană Monetară, în orice caz o țară nu duce o politică monetară
complet autonomă, mai ales cu schimburi fixe. Când o țară ridică rata dobânzii, vecinul trebuie
să facă la fel, altminteri riscă să-și vadă investitorii mergând în țara unde randamentul este
superior și să suporte o depreciere a ratei de schimb. Astfel, a merge spre UEM nu reprezintă
o pierdere a suveranității în raport cu situația actuală. 18
Absenţa unor organisme de control în materie de politica monetară şi fiscală.
Relevantă în acest sens este absenţa unei trezorerii europene care să preia datoriile
statelor membre. Crearea unui astfel de organism ar însemna o şi mai mare diminuare a
suveranităţii naţionale.19

II.4. Depășesc avantajele Euro dezavantajele sale, din punct de vedere al


importanței?
În ciuda unui pesimism general referitor la costurile și riscurile Euro, s-ar părea că
răspunsul la această întrebare este da ferm. De ce? Deoarece Euro a fost deja introdus, la urma
urmelor. El nu mai reprezintă un simbol teoretic al unității, un simbol care exista numai in
mințile câtorva politicieni ambițioși.20
Din păcate, răspunsul nu este atât de simplu. Nimeni nu știe dacă avantajele pe termen
lung ale Euro vor depăși riscurile implicate de șocurile economice si instabilitatea politică.
Dupa cum sublinia un economist superior de la Bundesbank „ Euro nu se referă la o analiză de
tip costuri-beneficii”. Obiectivul pur politic, al unei Europe unite și integrate, a reprezentat forța
conducătoare a creării Euro încă de la bun inceput. Argumentele economice pro și contra nu au
fost niciodată unicul punct de interes. Și în orice caz, evaluarea efectelor economice nenumărate
ale Euro pe întreg continentul reprezintă o problemă de estimare brută. O analiza corectă de tip
costuri-beneficii a Euro nu ar fi completă chiar daca ar fi mobilizate resurse enorme în acest
scop.

18
A. Brociner, op. cit., p. 41
19
https://www.scribd.com/document/95042186/MONEDA-EURO-ŞI-SISTEMUL-MONETAR-EUROPEAN,
consultat la data de 02.01.2018
20
http://ionelaveronica-tanasie.blogspot.ro/2011/01/avantajele-si-dezavantajele-adoptarii.html, consultat la data
de 03.01.2018

9
Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iași
Master Drept European

Marele pariu pe care l-a pus Uniunea Europeană este acela că oportunitățile economice
ale Euro depășesc ca importanță riscurile implicate de șocurile economice si discordia politică.
Exact seriozitatea acestui pariu și implicațiile sale fac din Uniunea Europeană unul dintre cele
mai interesante evenimente economice ale istoriei recente.21

III. Ce a adus până acum moneda euro în Europa și ce va aduce la nivel


global?

a) Îmbunătățirea gestiunii finanțelor publice realizată pentru a respecta regulile


tratatului, stimulează creșterea europeană din două motive:
- Pentru că echilibrarea finanțelor publice, în mare parte realizată favorizează pe termen
lung economiile. Deficitele depășeau 6% din PIB în 1993. A reduce deficitele publice în Europa
înseamnă a elibera 60 de miliarde de Euro pe an, care, în loc să servească finanțării acestora,
pot să fie folosiți în mod util la investiții și consum, deci acest lucru înseamnă creștere
economică. Din 1993 realocarea economiilor din sectorul public înspre sectorul privat a depășit
400 de miliarde de Euro. Ca o comparație, această sumă reprezintă de aproape 10 ori PIB-ul
României.
- Pentru că echilibrarea finanțelor publice clarifica orizonturi investitorilor. În prozele
sale Goethe își pune întrebarea: Care este cel mai bun guvern? Și tot el răspunde: cel care ne
obligă să ne guvernăm noi înșine. Aici este principiul pactului de stabilitate și de creștere care
conține regulile constrângătoare din punct de vedere juridic pentru a preveni, corecta și, dacă
este cazul, sancționa deficitele excesive.
Directorii de întreprinderi nu sunt naivi. Ei știu că deficitele publice se plătesc mai
devreme sau mai târziu sub forma impozitelor suplimentare. Un stat care acumulează deficite
și, prin urmare, datorii, face să apese o sabie a lui Damocles asupra investitorilor și antrenează
un cerc vicios, deficitele frânează investițiile și deci creșterea, provocând o scădere a intrărilor
fiscale care alimentează la rândul lor deficitele. Pe de altă parte buna gestiune creză un climat
de încredere și facilitează deciziile de investiție pentru că directorii de întreprinderi pot anticipa
scăderea impozitelor.
Euro este o monedă bună, așezată pe finanțe publice durabile, datorită (printre altele)
pactului de creștere și stabilitate girată de o bancă central independentă al cărui obiectiv este

21
Christian Chabot, Euro. Moneda europeană, Ed. Teora, București, 2000, p. 50

10
Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iași
Master Drept European

stabilitatea prețurilor. Prin urmare, este o monedă credibilă, care inspiră încredere operatorilor
financiari.22
b) Calitatea regulilor de gestiune a monedei Euro contribuie la a-l face atractiv pe piețele
financiare.
Această încredere s-a manifestat chiar și înainte de crearea sa: din 1998, Euro a plasat
Europa la adăpost de instabilitatea monetară. Ne amintim ca exemplu de criza pesos-ului
Mexican din 1995 care a antrenat, prin interpunerea dolarului, o apreciere sensibilă a mărcii
germane și un atac împotriva monedelor mai slabe ale statelor membre europene. Și pentru că
relațiile economice ale Uniunii cu Mexicul erau foarte slabe, angrenajul negative antrenst de
această criză s-a măsurat în Europa în două puncta de creștere economică și 1,5 milioane de
locuri de muncă pierdute sau necreate.23
Constituirea unei piețe financiare europene vaste, profunde și lichide permite
întreprinderilor din Comunitate să se finanțeze mai ușor, creând sau găsind un produs adaptat
nevoilor lor.24

IV. Consecințele monedei unice pe plan microeconomic și macroeconomic

Ca urmare a introducerii monedei Euro era necesară discutarea următoarelor 4


probleme: efectul micro și macro economic asupra Uniunii și a celorlalte state, relațiile
monetare externe, responsabilitatea și consecințele politice.25 Noi ne vom doar pe primele două
probleme.
Pe plan micro economic statele nu pot în același timp să dețină aceeași monedă și să
aibă politici economice dispersate, care să meargă în toate direcțiile. Coordonarea politicilor
economice este esențială credibilității monedei, echilibrului și succesului Uniunii Economice și
Monetare. Marile orientări ale politicii economice constituie un test al voinței statelor membre
de a-și coordona politicile, servindu-se de instrumente care au acest scop, chiar dacă este de

22
Eugen Popescu, op. cit., p. 175
23
Prin comparație, monedele europene au rămas perfect stabile în 1998, în ciuda unei crize a devizelor asiatice de
o amploare și de o gravitate fără precedent.
24
De exemplu, piața obligațiunilor întreprinderilor a cunoscut în 1999 o dezvoltare rapidă: partea de întreprinderi
din totalul emisiunilor de obligații în Euro este de trei ori mai mare decât cea constată în 1998 în monedele
europene. Astfel, Europa începe să își recupereze din întârzierea in raport cu Statele Unite în materie de
intermediere. Această evoluție este benefică pentru toți: întreprinderile câștigă un nou mijloc de finanțare și
investitorii un produs mai remunerat decât obligațiile de stat.
25
John Pinder, Uniunea Europeană. Foarte scurtă introducere, Ed. All, București, 2005, p.73.

11
Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iași
Master Drept European

dorit a ne gândi încă de azi la modalitățile de intărire a acestei coordonări și a face mai
constrângătoare dispozițiile instituționale existente.26
Printre altele, crearea monedei Euro duce la armonizarea fiscală în economiile și
impozitele întreprinderilor.27
Subiectul a fost tabu pentru mult timp, însă astăzi lucrurile au evoluat: Euro aduce o
transparență totală a diferențelor de impozitare, care ar putea crea unora din statele membre o
tentație a dumping-ului fiscal. Iar acest lucru i-ar prejudicia pe toți, pentru că s-ar traduce fie
printr-o scădere a încasărilor, lucru ce ar putea pune în pericol finanțele publice, fie printr-un
transfer al principiilor de impozitare înspre facturile cele mai puțin mobile, adică înspre salarii.
Și nimeni nu dorește să crească costul muncii ci din contra.
Unele progrese s-au realizat în acest sens. Astfel, s-a adoptat în decembrie 1997 un cod
de conduită în ceea ce privește fiscalitatea întreprinderilor. Au fost examinate de către un grup
de lucru prezidat de doamna Primarolo 250 de măsuri, 40 au fost considerate acte rogatorii și
ar fi trebuit suprimate până în 2002. Este un pas important, însă încă nu este vorba decât de un
acord de bună conduită. Este greu să mergi astăzi mai departe pentru ca deciziile în materie
fiscală continuă să se ia în unanimitate.28
Trebuie să se realizeze o armonizare socială? Întrebarea s-a pus de mai multe ori, ea
acoperind în general două lucruri diferite: armonizarea salariilor și armonizarea legislațiilor.
- Armonizarea salariilor este imposibilă pentru că diferențele salariale traduc adesea diferențe
de productivitate. A impune aceleași salarii minime peste tot ar însemna să se genereze șomaj
în țările unde productivitatea muncii este mai slabă.
- Armonizarea legislațiilor este dificil de realizat pentru că acest lucru se referă direct la modelul
de societate.
Trebuie oare realizată o politică salarială europeană? Încă nu este de dorit acest lucru:
economiile aflate în faza recuperării29 au progrese de productivitate mai importante și deci
posibilități de creștere salariale mai importante, ceea ce ar face nedorită o politică uniformă
dictată de Bruxelles. Singura soluție viabilă astăzi este de a avea un număr minim de reguli
comune, de tipul “cartei sociale”.
Argumentul privind efectele macroeconomice asupra zonei Euro au urmat dihotomia
clasică dintre prevenirea inflației și a deflației. Ca și în stabilirea criteriilor de convergență

26
Ramona Toma, Euro, moneda unică între național și internațional, Ed. Continent, Sibiu, 2004, p. 225
27
Nu există un risc al persoanelor particulare, pentru că ele sunt foarte puțin mobile: mai puțin de 1% dintre
europeni lucrează într-un stat membru, altul decât cel de naștere.
28
Eugen Popescu, op.cit., p.177.
29
De exemplu Portugalia, Grecia etc.

12
Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iași
Master Drept European

puterea și reputația mărcii germane a garantat faptul că prevenirea inflației este deja înglobată
în sistem. În afară de independența băncilor centrale ale tuturor statelor membre, Tratatul de la
Maastricht mai prevedea și că limita de 3% din PIB pentru deficitul bugetar și 6-% din PIB
pentru datoria publică să continue să se aplice. Valoarea acestor reguli a fost recunoscută pe
scară largă, iar Marea Britanie ș Danemarca, în ciuda neparticipării la Euro, au căzut de acord
că ea ar trebui să se aplice în toate statele membre. În limbajul subsidiarității, această acceptare
a fost justificată de faptul că un comportament inflaționist al unui stat ar avea un “efect extern”
asupra celorlalte prin revărsarea în propriile lor economii, iar împrumuturile excesive pentru
deficitul financiar ar ridica ratele dobânzilor în întreaga Uniune.30
Pe plan macroecomic, Euro o să accelereze fenomenul convergenței prețurilor.
Diferențe importante există într-adevăr în UE. Variațiile de prețuri rămân, în medie, mai mari
cu 30% pentru produsele farmaceutice și cu 15% pentru industrica chimică sau produsele
alimentare. Studiul periodic al Direcției Generale a concurenței asupra prețurilor automobilelor
arată existența diferențelor de preț fără taxă, diferențe care merg până la 40% pentru același
model de automobile.
Transparența adusă de Euro, care face prețurile să fie mult mai simplu de comparat,
întărește concurența pe toate piețele de bunuri și servicii pentru întreprinderi, dar și pentru
bunurile de consum, acolo unde marii distribuitori încep să traseze sistematic diferențele cele
mai interesante. Creșterea rapidă a comerțului electronic accentuează și mai mult acest fenomen
de convergența a prețurilor, permițăndu-i cumpărătorului să își caute oportunitățile cele mai
atractive.31
În actuala epocă a globalizării se observă tendința de concentrare a piețelor bursiere, atât
la nivel european, cât și la nivel Mondial. Astfel, se constată diverse fuziuni, mai mult sau mai
puțin reușite, a unor burse celebre în vederea creării unor entități bursiere mai competitive32
Un asemenea colos ar putea conduce la formarea unui acord bursier gigant, care ar
controla o gamă largă de service financiare și ar gestiona o imensă lichiditate. Acest lucru ar
genera o confruntare cu mari dificultăți de reglementare și monitorizare care s-au făcut deja
simțite într-o formă destul de tranșantă, ca urmare a crizei financiare actuale.
În ciuda celor prezentate, Uniunea Economică și Monetară este un eveniment economic
bogat în învățăminte. Pentru prima data de la căderea Imperiului Roman, majoritatea

30
John Pinder, op. cit., p. 74
31
Conform unui studiu publicat de KPMG, 86% dintre marile întreprinderi europene cred că diferențele de prețuri
se vor reduce după introducerea monedei Euro și 64% se așteaptă la o scădere a prețurilor.
32
Spre exemplu, Euronext rezultată prin fuziunea burselor din Paris, Amsterdam și Bruxelles.

13
Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iași
Master Drept European

europenilor au aceeași monedă. Puțin erau cei care credeau în 1995 în crearea moenedei Euro.
Pesimismul a fost dezmințit de fapte.33

V. CONCLUZII

Făcând o concluzie la cele relatate mai sus, obținem clar ideea că înființarea monedei
europene a adus multiple beneficii în progresarea economico-socială a Uniunii Europene,
populația beneficiind astăzi de diverse facilități de utilizare a
monedei pe întreg teritoriul Europei, începând de la tranzacții și terminând cu călătoriile și
cumpărăturile online
Pe lânga faptul că este a doua cea mai stabilă valută din lume, după dolarul american,
moneda euro este o moneda unică ce oferă mai multe avantaje,așa cum am arătat în prezenta
lucrare, printre care eliminarea fluctuației ratelor de schimb și a comisioanelor de schimb
valutar. Companiilor le este mai ușor să-și desfășoare operațiunile comerciale transfrontaliere,
economia devine mai stabilă, se dezvoltă mai ușor, iar consumatorii au mai multe opțiuni. O
monedă comună îi încurajează pe consumatori să călătorească și să facă cumpărături în alte țări.
La fel ca ceilalți autori care s-au pronunțat asupra acestui subiect, consider că la nivel
global, moneda Euro conferă mai multă influență Uniunii Europene. Monedele sunt mijloacele
prin care bogăția este stocată, protejată și schimbată între țări, organizații și indivizi. O monedă
internațională, cum este euro, îndeplinește această funcție la scară globală.
În ceea ce privește actualitatea și importanța monedei astăzi și având în vedere
dimensiunea, stabilitatea și soliditatea economiei Zonei Euro, aceasta devine tot mai atractivă
și dincolo de frontierele sale. Sectorul public și cel privat din țările terțe cumpără și utilizează
Euro în mai multe scopuri, inclusiv în activități comerciale sau ca monedă de rezervă. Faptul
că moneda unică europeană este tot mai folosită în cadrul sistemului monetar și financiar
internațional demonstrează importanța sa la nivel global.
În concluzie, consider că indiferent de convulsiile pe care le va cunoaște piața
financiară, Zona Euro este o realizare de esență a Uniunii Europene, iar moneda Euro va
continua să existe ca monedă comunitară puternică pentru statele din Eurogrup, iar adoptarea
ei de către toatele statele comunitare rămâne ca un viitor obiectiv fundamental pentru celelalte
state comunitare, inclusiv România.

33
Eugen Popescu, op. cit., p.179

14
Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iași
Master Drept European

ANEXA 1
Statele care alcătuiesc Zona Euro
1. Austria,
2. Belgia,
3. Cipru,
4. Finlanda,
5. Estonia,
6. Franța,
7. Germania,
8. Grecia,
9. Irlanda,
10. Italia,
11. Letonia,
12. Lituania,
13. Luxemburg,
14. Malta,
15. Olanda,
16. Portugalia,
17. Spania,
18. Slovenia,
19. Slovacia.

15
Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iași
Master Drept European

BIBLIOGRAFIE

LITERATURA DE SPECIALITATE
1. Andrew Brociner, Europa monetară, SME, UEM, moneda unică, traducere de Diana Grecu,
Institutul European, 1999, Iași
2. Bertrand Commelin, Europa economică, UEM, Piața Comună, Politici comune, traducere de
Adriana Manolică, , Institutul European, 1999
3. Christian Chabot, Euro. Moneda europeană, Ed. Teora, București, 2000
4. Christian Hen, Jacques Leonard, Uniunea Europeană, ediția a 10-a, Ed. C.N.I. “Coresi”
S.A., București
5. Eugen Popescu, Teorii ale integrării europene, Ed. C.H.Beck, București, 2009
6. John Pinder, Uniunea Europeană. Foarte scurtă introducere, Ed. BIC ALL, București,
2005
7. Octav Bibere, Uniunea Europeană între real și virtual, Ed. ALL Educațional, București,
1999
8. Ramona Toma, Euro, moneda unică între național și internațional, Ed. Continent,
Sibiu, 2004

SITE-URI WEB
1. https://europa.eu/european-union/about-eu/money/euro_ro
2. https://www.scribd.com/doc/49164436/Referat-Avantajele-si-dezavantajele-
introducerii-monedei-Euro
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Euro#Criteriile_de_la_Maastricht
4. https://www.scribd.com/document/95042186/MONEDA-EURO-ŞI-SISTEMUL-
MONETAR-EUROPEAN
5. http://ionelaveronica-tanasie.blogspot.ro/2011/01/avantajele-si-dezavantajele-adoptarii.html

ARTICOLE
1. “Există un viitor al Zonei Euro?” în revista „Finante Publice si Contabilitate” nr. 2/
februarie 2012

16

S-ar putea să vă placă și