Sunteți pe pagina 1din 47

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE din BUCUREȘTI

Facultatea de Contabilitate și Informatică de Gestiune

Masterat Contabilitatea și Fiscalitatea Patrimoniului

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator stiințific, Prof. univ. dr. Eugeniu Ţurlea

2013

Absolvent,

Pricopi Andreea-Nicoleta

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE din BUCUREȘTI

Facultatea de Contabilitate și Informatică de Gestiune

Masterat Contabilitatea și Fiscalitatea Patrimoniului

Situația fluxurilor de trezorerie

- Analiză comparativă-

Coordonator stiințific, Prof. univ. dr. Eugeniu Ţurlea

Absolvent,

Pricopi Andreea-Nicoleta

București

2013

2

Prin

prezenta

declar,

ca

Lucracrea

de

disertatie

cu

titlul

Situatia fluxurilor de trezorerie. Analiza comparativa.este scrisa de mine si nu a mai fost prezentata niciodata la o alta facultate sau institutie de învatamant superior din tara sau strainatate.

Data

10.06.2013

Absolvent

Pricopi Andreea-Nicoleta

(semnătura în original)

3

CUPRINS

Introducere

5

Capitolul 1. Situația fluxurilor de trezorerie în normele internaționale de contabilitate

6

1.1. Origine, scop, utilizatori

6

1.2. Situația fluxurilor de trezorerie în norma americană FAS 95

9

1.3. Situația fluxurilor de trezorerie în norma britanică FRS 1

13

1.4. Situația fluxurilor de trezorerie în referențialul internațional IAS 7

17

1.5. Asemănări și deosebiri a situației fluxurilor de trezorerie în normele internaționale de contabilitate

24

Capitolul 2. Studiu de caz: Analiza situației fluxurilor de trezorerie la S.C. Aerostar S.A

26

2.1. Prezentarea societății S.C. Aerostar S.A

26

2.2. Situațiile financiare ale societății S.C. Aerostar S.A

31

2.3. Analiza situației fluxurilor de trezorerie la S.C. Aerostar S.A

38

Concluzii

42

Lista tabelelor

44

Bibliografie

45

4

Introducere

În lucrarea de față imi propun sa arăt de ce este necesară o analiză comparativă a situației fluxurilor de trezorerie și cât de utilă este aceasta pentru utilizatorii de informații financiare, fie ei investitori, creditori sau manageri.

În condițiile unei globalizări tot mai accentuate, a extinderii piețelor de capital dincolo de granițele statelor și a concurenței acerbe, fiecare țară dispune de propriul sistem contabil ceea ce face ca informația financiară să fie greu de controlat și mai ales de comparat.

Până prin 1970, contabilii din diferite țări utilizau limbaje diferite și dădeau interpretări diferite acelorași evenimente și tranzacții ceea ce îngreuna foarte mult înțelegerea reciprocă a acestora și folosirea externă a informațiilor financiare. În aceste condiții s-a căutat armonizarea și normalizarea sistemelor contabile. Astfel în 1973, pe baza unui acord încheiat între organismele profesionale ale contabililor din Australia, Canada, Franța, Germania, Japonia, Mexic, Olanda, Regatul Unit al Marii Britanii și Statele Unite ale Americii a luat ființă Comitetul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate (IASC).

Tot pe linia armonizării contabile, după 1990 în majoritatea țărilor s-a inclus ca document contabil de sinteză „Situația fluxurilor de trezorerie”, ca o necesitate practică de informare a utilizatorului de situații financiare. Fiecare țară a avut propria experiență în ceea ce privește cadrul normativ prin care să solicite acest raport, iar multe dintre aceste țări au împrumutat experiența altora și au implementat modele deja practicate (ex: Canada, Taiwan, Noua Zeelanda).

Dintre standardele de contabilitate internaționale IAS emise de Comitetul pentru Standarde Internaționlae de Contabilitate, doar două fac trimitere directă la fluxurile de trezorerie, și anume: IAS 1 „Prezentarea situațiilor financiare” și IAS 7 „Situațiile fluxurilor de trezorerie”.

Așadar fluxurile de trezorerie au apărut din necesitatea de a „traduce” informațiile financiare, de a oferi o imagine a unei entități economice într-un limbaj universal, pe baza căreia utilizatorii de informații pot lua decizii mai repede și în condiții mult mai clare.

5

1. Situația fluxurilor de trezorerie în normele internaționale de contabilitate.

1.1. Origine, scop, utilizatori.

Origine

Situaţia fluxurilor de trezorerie îşi are punctul de plecare în Statele Unite ale Americii, unde contabilitatea este orientată către necesităţile informaţionale ale învestitorilor. În viziunea US GAAP, situaţia fluxurilor de trezorerie evidenţiază valoarea netă a numeralului unei entităţi economice generat de activităţile sale (de exploatare, investiţii, finanţare) pe parcursul unei perioade, sau folosit în activităţile menţionate. Problematica situaţiei fluxurilor de trezoreri este abordată de norma contabilă americană FAS 95 „Statement of Cash Flow”.

În contabilitatea Marii Britanii, cerința de întocmire a situației fluxurilor de trezorerie este reglementată prin norma FRS 1 (Cash Flow Statements). În mod vizibil, abordarea britanica referitoare la fluxurile de trezorerie se inspiră din modelul american. Diferenţa semnificativă se referă la prelucrarea dobânzilor, impozitelor şi dividendelor.

În viziunea internaţională, IASB (International Accounting Standard Board) tratează problematica comunicării financiare pe baza fluxurilor de trezorerie prin norma contabilă internaţională IAS 7 „Situaţiile fluxurilor de trezorerie”.

Argumentul principal pentru comunicarea financiară pe baza fluxurilor de trezorerie este dezvoltarea fără precedent a pieţelor financiare. Astfel de informaţii sunt furnizate de situaţia fluxurilor de trezorerie prin prezentarea informaţiilor privind încasările şi plăţile în numerar ale unei entităţi economice realizate în cursul unui exerciţiu financiar. Structura acestui raport permite măsurarea influenţei activităţilor de exploatare, de investiţii şi de finanţare desfăşurate de o entitate pe parcursul unei perioade de timp, asupra disponibilităţilor băneşti şi evidenţierea creşterii sau descreşterii mijloacelor băneşti în acea perioadă.

6

Scop

Obiectivul acestui raport este acela de a oferi utilizatorilor informaţii privind istoricul mişcărilor de numerar şi de echivalent de numerar ale unei entităţi. Aceste informaţii sunt necesare utilizatorilor, deoarece le oferă o bază pentru evaluarea capacităţii entităţii de a genera numerar şi echivalent de numerar şi totodată, nevoilor de a utiliza aceste fluxuri de trezorerie. Orice entitate, indiferent de natura obiectului de activitate are nevoie de numerar, pentru a-şi desfăşura activitatea, a-şi plăti obligaţiile şi a-şi remunera investitorii.

Situaţia fluxurilor de trezorerie este singura componentă a situaţiilor financiare care răspunde la problema solvabilităţii entităţii şi a flexibilităţii financiare. Analiza solvabilităţii pe termen lung ilustrează dacă entitatea se îndreaptă sau nu spre faliment. O entitate cu un înalt grad de flexibilitate financiară este capabilă să depăşească perioadele dificile, să-şi revină după eşecurile neprevăzute şi să beneficieze de oportunităţile de investiţii profitabile şi neaşteptate. În general, există aprecieri conform cărora, cu cât flexibilitatea financiară a unei entităţi este mai ridicată, cu atât riscul acesteia să dea faliment, este mai mic.

Fluxurile de trezorerie permit realizarea unei previziuni privind fluxurile de trezorerie viitoare, evaluarea calității actului managerial, aprecierea lichidității și solvabilității întreprinderii și analiza relației dintre rezultatul contabil și fluxurile de trezorerie.

Împreună cu celălalte situații financiare, tabloul fluxurilor de trezorerie furnizeaza utilizatorilor informații mult mai credibile și mai relevante în aprecierea poziției financiare și a performanțelor unei întreprinderi.

Utilizatori 1

În general utilizatorii ai informațiilor ce rezultă din prezentarea situației fluxurilor de trezorerie sunt managerii și personalul angajat, investitorii actuali și potențiali, creditorii, furnizorii și alți creditori comerciali, clienții, guvernul și instituțiile acestuia, precum și publicul. Informațiile cuprinse în cadrul situației fluxurilor de trezorerie reușesc să satisfacă necesitățile informaționale ale diferitelor categorii de agenți astfel:

1 Consiliul pentru Standardele Internaționale de Contabilitate (Londra), „Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) incluzând Standardele Internaționale de Contabilitate și interpretarea lor la 1 ianuarie 2005”, București, „CECAR”, 2005, p. 36-38;

7

Investitorii. Ofertanții de capital și consultanții lor sunt preocupați de riscul inerent

tranzacțiilor și de beneficiul adus de investițiile lor. Ei sunt interesați de capacitatea entității de a obține câștiguri viitoare și de a transforma beneficiile în disponibilități. Au nevoie de informații pentru a decide daca ar trebui să cumpere, să pastreze sau să vândă. Acționarii sunt interesați și de informații care le permit să evalueze capacitatea entității de a plăti dividende. Pe baza situației fluxurilor de trezorerie, ei evaluează deciziile managerilor.

Managerul poate lua decizii mai eficiente dacă obţine, în timp real, informații privind

fluxurile de trezorerie şi originea lor. Informaţiile oferite de această componentă a situaţiilor

financiare îi ajută pe manageri să determine gradul de lichiditate al entităţii, pentru a stabili politica de dividende şi pentru a evalua efectele unor decizii strategice majore privind investiţiile şi finanţarea. Dacă managerul unei entităţi adoptă o decizie de investiţii corespunzătoare, activitatea acesteia este încununată de succes; altfel pot apărea disfuncţionalităţi.

Angajații. Personalul angajat și grupurile sale reprezentative sunt interesați de informații

privind stabilitatea și profitabilitatea angajatorilor lor. Aceștia sunt interesați si de informații care le permit să evalueze capacitatea entității de a oferi remunerații, pensii și oportunități profesionale.

Creditorii sunt interesați de informații care le permit să determine dacă împrumuturile acordate și dobânzile aferente vor fi rambursate la scadență.

Furnizorii și alți creditori sunt interesați de informații care le permit să determine dacă

sumele care le sunt datorate vor fi platite la scadență. Furnizorii și alți creditori sunt, în general, interesați de entitate pe o perioadă mai scurtă decât creditorii, cu excepția cazului în care ei sunt dependenți de continuitatea activității entității, atunci când aceasta este un client major.

Clienții sunt interesați de informații despre continuitatea activității unei entități în special atunci când au o colaborare pe termen lung cu entitatea respectivă sau sunt dependenți de ea.

Guvernele și instituțiile acestora sunt interesate de alocarea resurselor și implicit de

activitatea entităților. Acestea solicită informații pentru a reglementa activitatea entităților, pentru a determina politica fiscală și ca bază pentru calculul venitului național și al altor

indicatori statistici similari.

8

Publicul. Entitățile pot afecta publicul într-o varietate de moduri. De exemplu, entitățile

pot avea o contribuție substanțială la economia locală în multe moduri, mai ales prin numărul de angajați și colaborarea cu furnizorii locali. Situațiile fluxurilor de trezorerie pot ajuta publicul furnizând informații referitoare la evoluțiile recente și tendințele legate de prosperitatea entității și a sferei de activitate a acesteia.

Deși nu toate necesitățile de informație ale utilizatorilor pot fi satisfacute de situațiile fluxurilor de trezorerie, există cerințe comune tuturor utilizatorilor. Întrucat investitorii aduc capitalul de risc al entității, furnizarea de situații care satisfac necesitățile lor va satisface majoritatea necesităților celorlalți utilizatori.

Obiectivul prezentării situațiilor fluxurilor de trezorerie este de a furniza informații financiare care caracterizează o entitate economică și care sunt utile unei sfere largi de utilizatori în luarea deciziilor economice. Utilitatea în luarea deciziilor devrivă din faptul că pe baza informațiilor colectate se pot face numeroase previziuni.

1.2. Situația fluxurilor de trezorerie în norma americană FAS 95.

În peisajul contabil american, reglementările de specialitate s-au facut dintotdeauna remarcate. Un fapt deloc neglijabil este că – în special datorită calității de principal protagonist al vieții economice internaționale – normele americane și-au pus amprenta semnificativ asupra celorlalte sisteme contabile, și ulterioarelor globale la nivel de contabilitate (Standardele Internaționale).

Prin publicarea normei FAS 95 „Statement of cash flow” în noiembrie 1987, în contabilitatea americană devine obligatoriu realizarea de către oricare intreprindere a unei situații a fluxurilor de trezorerie. Totodată se solicită ca informatiile specifice referitoare la operatiile de finanțare și de investiții, altele decât cele de simplă trezorerie, cât și alte evenimente să faca obiectul unor publicari separate. Tabloul fluxurilor de trezorerie devine astfel parte intergrantă a setului complet de situații de raportare financiare a tuturor entităților economice, cu excepția organizațiilor non-profit, unde FAS 95 nu este aplicabil. Ulterior reglementările FASB referitoare la situația fluxurilor de trezorerie au fost completate modificate prin standardele FAS 102 și FAS 104.

9

Norma solicită ca documentația referitoare la cash flow (fluxuri de trezorerie) să grupeze

fluxurile de încasări și plăți în funcție de proveniența acestora, care poate fi din activități de

exploatare, de investiții sau finanțare, și enunța definiția fiecărei categorii.

Astfel operațiile de investire se referă la acordarea de împrumuturi, cumpărarea sau

vânzarea de active (întreprinderi, echipamente sau alte active). Aceste operaţii pot genera

fluxuri pozitive de lichidităţi (încasări) şi fluxuri negative de lichidităţi (plăţi).

Operaţiile de finanţare se referă la procurarea de resurse pe termen lung, de la

finanţatori(proprietari) sau prin împrumuturi, şi la rambursarea acestora. Şi aceste operaţii

generează atât fluxuri pozitive de lichidităţi (încasări), cât şi fluxuri negative de lichidităţi

(plăţi de dividende şi rambursări de împrumuturi).

Operaţiile de exploatare se referă la producerea de bunuri, cumpărarea şi vânzarea de

bunuri, primirea sau prestarea de servicii. Şi aceste operaţii generează fluxuri pozitive de

lichidităţi (încasări) şi fluxuri negative (plăţi).

Tabloul fluxurilor de trezorerie referitoare la operaţiile de investire şi de finanţare este

prezentat în tabelul de mai jos.

1.1.Tabloul fluxurilor de trezorerie referitoare la operaţiile de investire şi de finanţare

Fluxurile de trezorerie referitoare la operaţiile de investire

1.

Investiţii în imobilizări corporale

2.

Cesiuni de imobilizări corporale

3.

Achiziţii de titluri de plasament

4.

Cesiuni de titluri de plasament

5.

Împrumuturi acordate de intreprindere

6.

Plăţi pentru cumpărarea companiei X, după scăderea

disponibilităţilor acesteia

7. Fluxul net generat de operaţiile de investire (-1+2-3+4-5-6)

Fluxurile de trezorerie referitoare la operaţiile de finanţare

8.

Creşterea datoriilor şi altor imprumuturi pe termen scurt

9.

Emisiunea de imprumuturi pe termen lung

10. Rambursarea fracţiunii exigibile din datoriile pe termen lung

11. Emisiunea de acţiuni in favoarea salariaţilor

12.Răscumpărare de acţiuni

10

13. Dividende plătite

14. Fluxul net generat de operaţiile de finanţare (8+9-10+11-12-13)

13. Dividende plătite 14. Fluxul net generat de operaţiile de finanţare (8+9-10+11-12-13)
13. Dividende plătite 14. Fluxul net generat de operaţiile de finanţare (8+9-10+11-12-13)

Situația fluxurilor de trezorerie generate de operaţiile de exploatare poate fi prezentat utilizând metoda directă sau metoda indirectă. Metoda directă presupune prezentarea principalelor categorii de încasări brute şi de plăţi brute, precum şi suma lor aritmetică.

Metoda indirectă nu presupune furnizarea de informaţii referitoare la categoriile de încasări şi plăţi generate de fluxurile de trezorerie, însă întreprinderile care adoptă această metodă sunt obligate să determine fluxul net de lichidităţi prin ajustarea rezultatului net.

1.2.Tabloul fluxurilor de trezorerie referitoare la operaţiile de exploatare (metoda directă)

1.

Incasări de la clienţi

2.

Plăţi in favoarea furnizorilor şi a salariaţilor

3.

Dividende incasate de la filiale

4.

Dobanzi incasate

5.

Dobanzi plătite

6.

Impozite plătite

7.

Incasări de prime de asigurare

8.

Fluxul net generat de operaţiile de exploatare (1– 2+3+4

56 + 7)

1.3.Tabloul fluxurilor de trezorerie referitoare la operaţiile de exploatare (metoda indirectă)

I. Profitul net

II. Ajustări ale profitului pentru a obţine variaţia trezoreriei legată de exploatare:

1.

Provizioane şi amortizări

2.

Provizioane privind pierderile din creanţele clienţi

3.

Câştiguri din vânzarea terenurilor

4.

Câştiguri nedistribuite ale filialelor

5.

Variaţiile fondului de rulment:

- creşterea creanţelor clienţi ( - )

- descreşterea stocurilor ( + )

11

- creşterea cheltuielilor constatate în avans (- ) - descreşterea datoriilor faţă de furnizori şi a cheltuielilor de plătit ( - )

6. Creşterea dobânzilor şi impozitelor plătite

7. Creşterea impozitelor amânate

8. Creşterea altor datorii

III. Ajustări totale (1+2-3-4}5+6+7+8 )

Fluxul net generat din operaţiile de exploatare ( I + II )

Însumarea celor două fluxuri de trezorerie ( din operaţiile de investire şi de finanţare, pe de o parte, şi din operaţiile de exploatare, pe de altă parte) formează tabloul fluxurilor de trezorerie consolidat.

1.4. Tabloul fluxurilor de trezorerie consolidat

I. Fluxurile de trezorerie referitoare la operaţiile de exploatare

II. Fluxurile de trezorerie referitoare la operaţiile de investire

III.

Fluxurile de trezorerie referitoare la operaţiile de

finanţare

IV.

Creşterea netă a disponibilităţilor (I + II + III )

V. Disponibilităţi existente la inceputul exerciţiului

VI.

Disponibilităţi la finele exerciţiului ( IV + V )

12

1.3.

Situația fluxurilor de trezorerie în norma britanică FRS 1 2

Legea contabilităţii comerciale (CA) nu solicită prezentarea unui tablou de finanţare, dar o atare cerinţă este reglementată prin norma FRS 1 „Situația fluxurilor de trezorerie” (Cash Flow Statements). Această normă a venit să substituie o normă mai veche care viza prezentarea informaţiilor financiare pe baza variaţiei fondurilor, norma SSAP 10 Statement of Source and Application of Funds, devenită astfel caducă.

În concepţia britanică, trezoreria conţine: disponibilităţi în casă şi în bancă, plasamente pe termen scurt, creditele bancare curente şi împrumuturile cu scadenţă sub trei luni. Plasamentele pe termen scurt sunt incluse în trezorerie dacă satisfac următoarele condiţii:

• sunt uşor convertibile în disponibilităţi, la nivelul unor valori cunoscute;

• scadenţele lor sunt suficient de apropiate pentru a evita orice risc de variaţie a valorii lor;

• întreprinderea le consideră echivalente de lichidităţi.

Norma FRS 1 „Situația fluxurilor de trezorerie” impune publicarea tabloului fluxurilor de trezorerie prin analiza variaţiei fluxurilor monetare generate de trei funcţii: exploatare, investiţii, finanţare.

Trezoreria degajată de activitatea de exploatare poate să fie determinată pe baza metodei directe sau a metodei indirecte. Metoda directă permite punerea în evidenţă a fluxurilor de încasări (inflows) şi de plăţi (outflows). Metoda indirectă calculează fluxurile de trezorerie plecând de la rezultatul înaintea impozitării (şi operaţiile extraordinare).

Situatia fluxurilor de trezorerie conform FRS 1 „Situatia fluxurilor de trezorerie” cuprindea 5 rubrici standard :

• activităţile de exploatare (operating activities);

• venituri din participaţii şi serviciile de finanţare (return on investments and servicing of finance);

impozitarea (taxation);

2 Accounting Standards Board, „Cash Flow Statements”, 1996, www.frc.org.uk

13

• activităţile de investire;

• activităţile de finanţare.

Versiunea revizuită FRS 1 „Situatia fluxurilor de trezorerie” a fost publicată în octombrie 1996; noul format prevedea opt rubrici standardizate (standard headings) :

• activităţile din exploatare (operating activities);

• venituri din participaţii şi servicii de finanţare (return on investments and servicing of finance);

impozitarea (taxation);

cheltuieli

investment);

de

capital

şi

investiţiile

financiare

(capital

expenditure

and

financial

• achiziţiile şi cesiunile de activităţi (acquisitions and disposals);

• dividendele plătite referitoare la capitalul societăţii (equity dividends paid);

• gestiunea lichidităţilor (management of liquid resources);

activităţile de finanţare (finacing).

Impozitarea

Fluxurile de trezorerie incluse la rubrica impozitare se referă la fluxurile care sunt adresate autorităţilor fiscale (plăţi) sau provin de la acestea (incasări), în virtutea rapoartelor privind profiturile din venituri şi capital prezentate de întreprindere. Această abordare este diferită de prelucarea adoptată de norma contabilă americană FAS ‘95, prin care fluxurile privind impozitarea sunt incluse ca parte a fluxurilor de trezorerie aferente activităţilor de exploatare.

În schimb, fluxurile monetare generate de taxa pe valoarea adăugată, alte taxe din vanzări, impozitele pe proprietate şi orice alte impozite şi taxe ce nu sunt bazate pe profiturile rapoartate de întreprindere, nu ar trebui incluse în această rubrică. Totuşi, plăţile referitoare la impozitul anticipat asupra societăţilor şi alte taxe asemănătoare sunt incluse la această rubrică deoarece sunt legate de impozitul pe profit de alte impozite.

14

Fluxurile de trezorerie implicate de taxa pe valoarea, alte taxe din vanzări ar trebuie să apară intr-un singur post (ce exprimă fluxul net) la rubrica privind activităţile de exploatare. Cu toate că fluxurile de trezorerie actuale includ pe cele privind TVA, rubrica privind impozitarea are numai un efect pe termen scurt asupra situaţiei trezoreriei întreprinderii.

Cheltuieli de capital şi investiţii financiare

Norma FRS 1 „Situatia fluxurilor de trezorerie” revizuită dezvoltă rubrica activitățile de investire din formatul original al taboului, în două rubrici: cheltuieli de capital şi investiţiile financiare, şi achiziţiile şi cesiunile de lichidităţi.

Rubrica referitoare la cheltuielie de capital şi investiţiile financiare, poate include posturi distincte cu privire la:

• plăţile efectuate pentru cumpărarea de imobilizări corporale;

• încasările din cesiuni de imobilizări corporale;

• plăţile generate de plasamentele financiare pe termen scurt şi termen lung;

• încasările din cesiuni de active financiare pe termen scurt şi lung;

• împrumuturi acordate terţilor;

• rambursările efectuate de terţi privind împrumuturile acordate.

Achiziţiile şi cesiunile de activităţi

Spre deosebire de rubrica precedentă, aceste fluxuri de trezorerie se referă la achiziţiile sau cesiunile de activităţi, sau la investiţii intr-o entitate care, ca rezultat al tranzacţiilor, devine sau încetează să mai fie întreprindere asociată, un “joint-venture” sau o filială.

15

Dividendele plătite referitoare la capitalul societăţii

Această rubrică include dividendele plătite referitoare la acţiunile capitalului. Suma respectivă trebuie să excludă orice credit de impozit referitor la dividende. Iniţial, ASB a intenţionat să includă în această rubrică toate dividendele plătite atât acţionarilor majoritari cât şi celor minoritari. Totuşi, în urma comentariilor, dividendele minoritarilor apar în cadrul unui post al rubricii veniturii din participaţii şi servicii de finanțare.

Dividendele vărsate pot fi clasificate în fluxuri de trezorerie din finanţare, deoarece ele reprezintă costul obţinerii resurselor financiare. În mod similar, dividendele vărsate pot să fie clasificate printre fluxurile de trezorerie ale activităţilor de exploatare, în scopul de a ajuta utilizatorii în determinarea capacităţii întreprinderii privind degajarea de dividende dincolo de fluxurile de trezorerie și de exploatare.

Gestiunea lichidităţilor

Această rubrică include, de exmplu, fluxuri de trezorerie generate de creşterea depozitelor la termen, reducerea depozitelor la termen, cumpărarea de certificate de depozit, vânzarea de certificate de depozit, cumpărarea de obligaţiuni, vânzarea de obligaţiuni.

Activităţile de finanţare

Fluxurile de trezorerie aferente acestei rubrici se referă la încasări şi plăți generate de finanţarea externă. Trebuie să se facă o delimitare între “principalul” sumelor din finanţare care apare la această rubrică, şi “serviciile de finantare”, care apar la rubrica venituri din participaţii şi servicii de finanţare”.

Elemente excepţionale şi extraordinare (Exceptional and extraordinary items)

Norma revizuită recunoaşte posibilitatea că fluxurile de trezorerie să poate fi exceptionale, în virtutea mărimii sau incidenţei lor. Fluxurile de trezorerie relative la elementele excepţionale trebuie să apară la rubricile care reflectă cel mai bine natura elementului. Pentru a recunoaşte că unele fluxuri de trezorerie pot fi excepţionale, norma

16

revizuită lasă posibilitatea ca necesarul activităţilor de exploatare să poate include fluxurile de trezorerie nerepetitive semnificative.

1.4. Situația fluxurilor de trezorerie în referențialul internațional IAS 7.

IAS 7 „Situația fluxurilor de trezorerie” definește fluxurile de trezorerie ca fiind intrările sau ieșirile de numerar și echivalente de numerar, adică intrările sau ieșirile de disponibilități bănești și depozite la vedere (numerar), respectiv investițiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt ușor convertibile în sume cunoscute de numerar și care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.

Analiza fluxurilor de trezorerie pe toate cele trei tipuri de activități este utilă pentru:

corelarea profitului (pierderii) cu numerarul;

• separarea activitătilor care implică numerar de cele care nu implică numerar,

evaluarea capacității întreprinderii de a-și îndeplini obligațiile de plăți cash;

• evaluarea fluxurilor de trezorerie pentru activitătile viitoare (cash-flow strategic).

Utilitatea analizei este dată de faptul că variația globală a trezoreriei este reliefată prin soldul de trezorerie, rezultat din gestiunea activelor reale (din activitatea de exploatare) și prin cel rezultat din operațiunile de capital care privesc investițiile și finanțările. Atunci când fluxurile reale și cele monetare nu coincid, cum de fapt se si întâmplă, trezoreria se asigură prin decalaje de plăți asociate acestor fluxuri.

Fluxurile de trezorerie generate de activitățile de exploatare

sunt consecința principalelor activități generatoare de venituri ale întreprinderii, ele rezultând din tranzacțiile care concură la formarea rezultatului net.

Valoarea fluxurilor trezorerie ce provin din activităti de exploatare este un indicator cheie al măsurii în care activitățile întreprinderii au generat suficient flux de trezorerie pentru a rambursa împrumuturile, a menține capacitatea de funcționare a întreprinderii, a plăti dividende și a face noi investiții, fără a recurge la surse externe de finanțare. De asemenea,

17

utilizate odată cu alte informații, valorile fluxurilor istorice de trezorerie legate de exploatare pot fi utile pentru previziunea fluxurilor viitoare de trezorerie aferente exploatării.

IAS 7 „Situatia fluxurilor de trezorerie” exemplifică câteva din fluxurile de trezorerie generate de activitatea de exploatare:

• încasările în numerar ce provin din vânzarea de bunuri și prestarea de servicii;

• încasările în numerar ce provin din redevențe, onorarii, comisioane și alte venituri;

• plăți în numerar efectuate către furnizori de bunuri și prestatori de servicii;

• plăți în numerar efectuate către și în numele angajaților;

• încasările si plățile în numerar legate de prime de asigurare, anuități, daune, și alte beneficii generate de polițele de asigurare – în cazul instituțiilor de asigurări;

• plăți sau restituiri ale impozitului pe profit, cu condiția ca ele să nu poată fi asociate

activităților de finanțare si de investiții; în cazul în care nu se reușește separarea acestora pe tipuri de activități care le-au generat, ele sunt raportate integral la activitatea de exploatare;

• plățile și încasările în numerar generate de achiziția/vânzarea de titluri de valoare

achiziționate în scop speculativ (plasament sau tranzacțioare), dat fiind că sunt asimilate stocurilor. 3

Unele tranzacții, ca de exemplu, vânzarea unui activ imobilizat poate genera un câștig sau o pierdere, care este inclusă în profitul sau pierderea netă. Totuși, astfel de fluxuri de trezorerie sunt aferente activităților de investiții și, prin urmare, trebuie realocate în situația fluxurilor de trezorerie.

3 Maria Mădălina Gîrbină, Stefan Bunea, „Sinteze, studii de caz și teste grilă privind aplicarea IAS(revizuite)- IFRS”, Vol III, București, „CECAR”, 2008, p.15-23;

18

Metoda directă presupune operarea directă în fluxuri monetare, pe care le grupează în diferite categorii de încasări şi de plăţi.

Fluxurile

de

trezorerie

ale

activităţii

de

exploatare

(metoda

directă) 4

+ Incasări generate de relațiile cu clienții

 

- Plăţi în favoarea furnizorilor

 

- Dobânzi şi dividende plătite

 

- Plăţi privind impozitele asupra beneficiilor

 

- Alte plăţi generate de exploatare

 

+/- Elemente extraordinare

 

= Fluxul net de trezorerie relativ al activităţii de exploatare

Prin metoda directă informaţiile privind clasele majore de încasări şi plăţi brute în numerar pot fi obţinute astfel :

• din înregistrările contabile ale intreprinderii;

prin ajustarea vânzărilor, costului acestora (dobânzi şi alte venituri similare şi cheltuieli cu dobândă şi alte cheltuieli similare pentru instituţiile financiare) a altor elemente ale contului de profit pierdere cu :

variaţiile pe parcursul perioadei ale stocurilor creanţelor datoriilor din exploatare;

alte elemente decât numerarul;

alte elemente pentru care incidenţele monetare constau în fluxuri de investiţii de finanţare.

Prin metoda indirectă fluxul de trezorerie net din activităţi de exploatare este determinat prin ajustarea profitului net şi pierderii cu următoarele efecte :

• modificările pe parcursul perioadei ale stocurilor şi creanţelor şi datoriilor din exploatare;

4 Marian Săcărin, „Contabilitate aprofundată”, București, „Editura Economică”, 2004, p. 13;

19

elementele non-numerar cum ar fi amortizarea, provizioanele, impozitele amânate,

pierderile şi câştigurile în valută nerealizate, profitul nerepartizat al societăţilor associate şi interesele minoritare;

• toate celelalte elemente pentru care efectele în numerar sunt fluxurile de trezorerie din investiţii şi finanţare.

Fluxurile de trezorerie relative la activităţile de exploatare (metoda indirectă) 5

+/- Rezultatul net înaintea impozitării şi elementelor extraordinare

Eliminarea veniturilor şi cheltuielilor fără incidenţă asupra trezoreriei

+ Cheltuielile cu amortizările şi provizioanele

-

Venituri din amortizări şi privizioane

Eliminarea veniturilor şi cheltuielilor nelegate de exploatare :

+/- Rezultatul cesiunii imobilizărilor şi plasamentelor

+ Cheltuieli privind dobânzile

-

Venituri din plasamente

= +/- Rezultatul din exploatare înaintea variaţiei necesarului în fond de rulment

+/- Variaţia stocurilor

+/- Variaţia conturilor clienţi şi a altor creanţe din exploatare

+/- Variaţia conturilor furnizori şi a altor datorii din exploatare

- Dobanzi şi dividende plătite

- Plăţi privind impozitele asupra beneficiilor

+/- Elementele extraordinare

= +/- Fluxul net de trezorerie relativ la activităţile de exploatare

Fluxurile de trezorerie generate de activitătile de investiții.

Activitătile de investiții constau în achiziționarea și cedarea de active imobilizate pe termen lung, precum și de alte investiții, care nu sunt incluse în echivalentele de numerar. Aceste fluxuri sunt prezentate separat deoarece ele reprezintă cheltuieli efectuate cu resurse

5 Marian Săcărin, „Contabilitate aprofundată”, București, „Editura Economică”, 2004, p. 13;

20

menite să genereze venit și fluxuri de trezorerie în viitor, oferind informații privind modul în care întreprinderea îsi asigură perenitatea și creșterea.

Norma IAS 7 „Situația fluxurilor de trezorerie” include în categoria acestor fluxuri:

• plățile în numerar pentru achiziționarea de terenuri și alte active corporale și necorporale, inclusiv costurile de dezvoltare capitalizate sau costurile generate de realizarea în regie proprie de active imobilizate;

• încasările de numerar din vânzarea de terenuri și alte active corporale și necorporale, precum și a altor active pe termen lung;

• plătile și încasările în numerar pentru achiziția/din vânzarea de instrumente de capitaluri

proprii sau de datorie ale altor întreprinderi și interese în asocierile în participațiune (altele

decât cele aferente instrumentelor considerate a fi echivalente de numerar sau acelea păstrate în scopuri de plasament și de tranzacționare).

• avansurile în numerar și împrumuturile efectuate către terti, altele decât avansurile și împrumuturile acordate de o instituție financiară.

Echivalentele de numerar sunt investițiile financiare pe termen scurt, extreme de lichide, care sunt ușor convertibile în sume cunoscute de numerar și care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.

• încasările în numerar din rambursarea avansurilor și împrumuturilor efectuate către terti, altele decât avansurile și împrumuturile acordate de o instituție financiară.

• plățile și încasările în numerar aferente contractelor futures, forward, de opțiuni și swap,

cu exceptia cazului în care sunt deținute cu scopul de a efectua plasamente sau a le tranzacționa sau când acestea sunt considerate ca fiind activități de finanțare. În cazul în care un contract reprezintă un instrument de acoperire a unei poziții de risc identificabile, fluxurile de trezorerie aferente contractului respectiv sunt clasificate în aceeași manieră ca și fluxurile de trezorerie aferente poziției astfel acoperite. 6

6 Maria Mădălina Gîrbină, Stefan Bunea, „Sinteze, studii de caz și teste grilă privind aplicarea IAS(revizuite)- IFRS”, Vol III, București, „CECAR”, 2008, p.15-23;

21

Fluxurile de trezorerie relative la activităţile de investiţii 7

-

Achiziționarea filialei X (-) trezoreria achiziționată

+ Cesiunea filialei Y

- Achiziţionarea de imobilizări

- Achiziţionarea de plasamente

+ Încasările ce rezultă din cesiunea de imobilizări

+ Încasări ce rezultă din cesiunea de plasamente

+ Dobânzi încasate

+ Dividende încasate

= +/- Fluxul net de trezorerie relativ la activităţile de investiţii

Fluxurile de trezorerie generate de activitățile de finanțare.

Activitățile de finanțare sunt activități care au ca efect modificări ale dimensiunii și compoziției capitalurilor proprii și datoriilor entității.

Prezentarea separată a acestor fluxuri este importantă deoarece este folositoare în estimarea cererilor viitoare de fluxuri de trezorerie din partea finanțatorilor întreprinderii. Miscările de numerar generate de activitatea de finanțare cuprind:

• încasări și plăți în numerar din emisiunea de acțiuni sau alte instrumente de capital;

• plățile în numerar efectuate către proprietari pentru a achiziționa sau răscumpăra acțiunile entității;

• încasările și plățile în numerar rezultate din emisiunea titlurilor de creanță, a

împrumuturilor, datoriilor neasigurate, obligațiunilor, ipotecilor și altor împrumuturi pe

termen scurt și lung;

• plățile în numerar pentru diminuarea obligațiilor aferente operațiunilor de leasing

financiar. 8

7 Marian Săcărin, „Contabilitate aprofundată”, București, „Editura Economică”, 2004, p. 13;

8 Maria Mădălina Gîrbină, Stefan Bunea, „Sinteze, studii de caz și teste grilă privind aplicarea IAS(revizuite)- IFRS”, Vol III, București, „CECAR”, 2008, p.28;

22

Fluxurile de trezorerie relative la activităţile de finanţare 9

+ Creștere de capital în numerar

-

Rambursare de capital în numerar

+ Emisiunea (contractarea) de impruturi (altele decât cele de trezorerie)

- Rambursarea de împrumuturi (altele decât cele de trezorerie)

- Rambursarea de datorii ce rezultă din contractele de locaţie-finanţare

- Dobânzi şi dividende plătite

= +/- Fluxul net de trezorerie relativ la activităţile de finanţare

9 Ibidem, p. 54;

23

1.5.

Asemănări și deosebiri a situației fluxurilor de trezorerie în normele internaționale de contabilitate.

EXPLICAȚIE

FAS 95 SITUAȚIA

FRS 1 SITUAȚIA

 

IAS 7 SITUAȚIA FLUXURILOR DE TREZORERIE

FLUXURILOR DE

FLUXURILOR DE

TREZORERIE

TREZORERIE

DEFINIȚIE

Situaţia fluxurilor de trezorerie evidenţiază valoarea netă a numerarului unei entităţi economice generat de activităţile sale (de exploatare, investiţii, finanţare) pe parcursul unei perioade, sau folosit în activităţile menţionate.

Fluxurile de trezorerie cuprind disponibilităţi în casă şi în bancă, plasamente pe termen scurt, creditele bancare curente şi împrumuturile cu scadenţă sub trei luni.

Fluxurile de trezorerie reprezintă intrările sau ieșirile de numerar și echivalente de numerar, adică intrările sau ieșirile de disponibilități bănești și depozite la vedere (numerar), respectiv investițiile financiare pe termen scurt.

CARACTERISTICI

     

care trebuie îndeplinite de plasamentele pe termen scurt, respectiv depozitele la vedere pentru a putea fi

-sunt foarte lichide; -imediat convertibile în sume bănești perfect determinate; -data exigibilitatii lor este atat de apropiata, astfel incat ele sunt confruntate cu un risc nesemnificativ de schimbare a valorii, datorat unei schimbari a ratelor dobanzii.

-Sunt uşor convertibile în disponibilităţi, la nivelul unor valori cunoscute; -Scadenţele lor sunt suficient de apropiate pentru a evita orice risc de variaţie a valorii lor; -Întreprinderea le consideră echivalente de lichidităţi.

- Sunt extrem de lichide;

- Sunt ușor convertibile în

sume cunoscute de numerar;

-

Sunt supuse unui risc

 

nesemnificativ de schimbare

considerate fluxuri de trezorerie.

a valorii;

STRUCTURA

Fluxurile de trezorerie

-activităţile din exploatare (operating activities); -venituri din participaţii şi servicii de finanţare (return on investments and servicing of finance); -impozitarea (taxation); -cheltuieli de capital şi investiţiile financiare (capital expenditure and financial investment); -achiziţiile şi cesiunile de activităţi (acquisitions and disposals); -dividendele plătite referitoare la capitalul societăţii (equity dividends paid); -gestiunea lichidităţilor (management of liquid resources);

 

din operații de exploatare:

-încasări de la clienți, inclusiv vânzările pe credit; -încasări generate de venituri din îmrpumuturi acordate terților sau titluri de capital; -încasări din litigii si indemnizații din asigurări (altele decât cele legate direct de o operație de investire); -plăți către furnizori; -plata salariilor; -plata impozitelor, taxelor, amenzilor, penalităților;

Situația fluxurilor de exploatare cuprinde :

-Încasări generate de relațiile cu clienții -Plăţi în favoarea furnizorilor -Dobânzi și dividende plătite -Plăți privind impozitele asupra beneficiilor -Alte plăți legate de exploatare -Elemente extraordinare

Situația fluxurilor de investiție -Achiziționarea filialei X -Cesiunea filialei Y -Achiziţionarea de

24

-plăți legate de litigii; -vărsăminte pentru acțiuni caritabile;

-activităţile de finanţare (finacing).

imobilizări -Încasările ce rezultă din cesiunea de imobilizări -Încasări ce rezultă din cesiunea de plasamente -Dobânzi încasate

Fluxurile de trezorerie din operații de investiție:

-încasări generate de împrumuturi acoradate anterior și rambursate de terți; -încasări generate de vânzarea de titluri de propietate; -încasarile generate de vanzarea terenurilor uzinelor, a echipamentelor si a altor active productive; -plățile presupuse de acordarea de împrumuturi, precum și plățile efectuate pentru cumpararea de titluri de creanțe emise de alte intreprinderi; -plățile efectuate pentru cumpararea de titluri de proprietate emise de alte intreprinderi ; -plățile efectuate în momentul cumpărării, sau la scurt timp inainte sau după cumpărare, pentru cumpărarea de terenuri, uzine, echipamente și alte active productive;

Situația fluxurilor de finanțare -Creștere de capital în numerar -Rambursare de capital în numerar -Emisiunea (contractarea) de împruturi (altele decât cele de trezorerie) -Rambursarea de împrumuturi (altele decât cele de trezorerie) -Rambursarea de datorii ce rezultă din contractele de locaţie-finanţare -Dobânzi şi dividende plătite

Fluxurile de trezorerie din operații de finanțare:

-încasări generate de emisiunea de titluri de propietate; -încasări generate din emisiunea de obligațiuni, de împrumuturi ipotecare acordate; -plățile de dividende în favoarea propietarilor, inclusiv plățile efectuate pentru răscumpărarea de acțiuni proprii; -rambursările de împrumuturi;

25

2. Studiu de caz: Analiza situației fluxurilor de trezorerie la S.C. Aerostar S.A

2.1. Prezentarea societății S.C. Aerostar S.A. 10 .

Prin Hotararea nr. 1165/17.04.1953 a Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romane s-a decis înființarea "Atelierului Central de Aviație" în comuna Vasile Roaită, azi în Bacau, ca "Uzina de Reparații Avioane". Societatea a avut denumirile succesive de U.R.A., I.R.Av., I.Av. și din 1991, Aerostar S.A

Potențialul creativ și tehnic al salariaților, transmiterea culturii specifice de firmă de la o generație la alta au dus la valorificarea tradițiilor istorice ale aeronauticii românești și au fost baza pentru dezvoltarea continuă a firmei.

Începuturile aviației reactive în România se leagă strâns de numele societății, aici s-a realizat mentenanța pentru toate tipurile de avioane care au intrat în dotarea aviației române.

La Bacău, în cadrul acestei societăți s-a construit prototipul IAR-93, primul avion de luptă postbelic românesc, s-au construit primele trenuri de aterizare și echipamente hidro- pneumatice de aviație din țară. Peste 2500 aeronave sunt echipate cu trenuri de aterizare și instalații hidro-pneumatice fabricate de Aerostar. Tot aici s-au fabricat peste 1800 avioane IAK-52, iar specialiștii Aerostar au predat la zbor peste 10 avioane prototip. În decursul timpului au fost reparate peste 3500 aeronave si 6000 motoare turboreactoare.

În prezent, Aerostar S.A. derulează programe majore în domeniul aviației militare și al sistemelor terestre și își dezvoltă poziția de furnizor pentru aviația civilă.

Misiunea S.C. Aerostar S.A. Bacau

Misiunea inițială stabilită în 1953 la înființarea Întreprinderii Economice "Uzina de Reparații Avioane", precursoarea SC Aerostar este:

26

Art.1 - În scopul asigurării, reparării, fabricării pieselor de schimb, agregatelor avioanelor și motoarelor de avion, producerii aparatelor de bord, precum și fabricării sculelor speciale de aviație, necesar Forțelor Armate ale R.P.R., se înființează pe data de 1 Ianuarie 1953, sub îndrumarea și controlul Ministerului Fortelor Armate, Întreprinderea Economica "Uzina de Reparații Avioane" cu sediul în comuna Vasile Roaită, raionul Bacău.

Art.2 - Întreprinderea prevazută la art.1 se organizează ca întreprindere economică de gradul I și se va conduce după principiile gospodăririi chibzuite, numindu-se imediat personalul de conducere.

Misiunea stabilită inițial este în continuare de actualitate dar, în condițiile generate de aderarea României la N.A.T.O. și U.E., aceasta necesită a fi adaptată și completată pentru a asigura nevoile de dezvoltare a afacerilor S.C. Aerostar S.A

Misiunea prezentă este:

Menținerea statutului de furnizor de prim rang al M.Ap. al Romăniei în domeniul sistemelor de aviație și sistemelor de artilerie terestre. În acest sens vom acționa ca și Casa de integrare, fabricație, modernizare și mentenanță. Ținta noastră este de păstrare a acestui statut pentru noile sisteme de arme cu care va fi dotată Armata Română (avionul multirol, avionul de transport regional, sisteme de rachete sol-sol și sisteme artileristice terestre, sisteme și echipamente IFF). Urmărim, ca în anul 2010, să realizăm 30% din cifra de afaceri, in acest domeniu de activități.

Dezvoltarea S.C. Aerostar S.A. ca subfurnizor de piese, aerostructuri, subansamble și echipamente pentru aviația generală și civilă, astfel încât să devenim un subfurnizor major pentru industria de aviație globalizată și să realizăm din aceste activități 30% din cifra de afaceri a anului 2011.

Dezvoltarea activitătilor S.C. Aerostar S.A. pentru obținerea statutului de furnizor de prim rang de mentenanță pentru avioanele civile și pentru activităti de conversie/modernizare a avioanelor civile, care să reprezinte 30% din cifra de afaceri a anului 2011 și, prin aceasta, să devenim Casa de mentenanță și conversie pentru aviația civilă.

27

Valorificarea potențialului de piață externă pentru servicii/produse din domeniul competențelor actuale (reparații și modernizare de avioane civile și militare) până la epuizarea nevoilor clienților (cererii).

Menținerea poziției de prim furnizor de recipienți GPL (casnic, auto, etc.) din țară.

Noi achiziții pentru consolidarea poziției la nivel național.

Modernizarea continuă a produselor, tehnologiilor și organizării pentru valorificarea la maxim a potențialului societății și pentru îmbunătățirea sistemului de gestiune a tuturor resurselor.

Organigrama Aerostar S.A.

societății și pentru îmbunătățirea sistemului de gestiune a tuturor resurselor.  Organigrama Aerostar S.A. 28

28

Conducerea S.C. Aerostar S.A.

 Conducerea S.C. Aerostar S.A. Pornind de la strate gia societății până în anul 201 1

Pornind de la strategia societății până în anul 2011 privind schimbarea treptată a profilului domeniului de activitate a societății de la aviația militară la aviația civilă au fost generate și aplicate în practică o serie de măsuri privind resursele umane, măsuri menite să aducă în concordanță capabilitatea și competențele resursei umane cu noile cerințe.

Astfel, personalul implicat în activități pentru aviația civilă este instruit și autorizat conform cerințelor specifice acestui domeniu.

Activitatea de formare profesională a angajaților reprezintă o prioritate și o preocupare permanentă pentru conducerea societății. Data fiind vârsta medie înaintată a salariaților companiei, s-a luat masura atragerii de tineri în vederea formării lor pe meseriile de baza din industria aeronautică, deficitare în acest moment la nivel național.

Astfel, putem menționa interesul societății pentru formarea și calificarea de tinichigii structuriști de aviație, mecanici de aviație, dar și de operatori pentru mașini unelte cu comandă numerică (CNC), vopsitori industriali, sudori, galvanizatori, operatori NDT precum și angajarea de tineri absolvenți ai facultăților de Construcții Aerospațiale, T.C.M., Mecanică – specialitatea Mașini Unelte, Electronică, Electrotehnică, Informatică și/sau Automatică și Calculatoare, Stiințe Economice.

29

În ceea ce privește politica salarială, în conformitate cu prevederile Contractului Colectiv de Muncă la nivel de unitate, se urmărește menținerea unui nivel motivant al salariilor, concomitent cu respectarea reglementarilor legale în vigoare precum și ale Contractului Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național, Contractul Colectiv de Muncă la Nivelul Ramurii Construcții de Mașini.

Totodată, se acordă o atenție deosebită tinerilor angajați, cautându-se cele mai bune metode de orientare și integrare a lor la locul de muncă și includerea acestora în programe de formare profesională personalizate în funcție de specificul activităților desfășurate.

În condițiile integrării României în Uniunea Europeana, menținerea forței de muncă și îndeosebi a tinerilor în cadrul companiei a devenit un obiectiv pentru management. În acest sens a fost promovat un pachet de beneficii adresat cu precădere tinerilor angajați cu studii superioare, din care putem menționa:

posibilitatea de cazare în spații amenajate aparținând companiei, fară perceperea de chirii, doar cu plata utilităților, cu acces la Internet;

aplicarea unui program de creșteri salariale în funcție de rezultatele obținute la evaluările periodice, astfel: la 6 luni, 1 an, 2 ani, 3 ani, 5 ani de la debutul profesional;

acordarea de prime de sfârșit de an de producție și de sfârșit de an financiar;

susținere financiară pentru efectuarea studiilor de masterat sau de doctorat în domenii de interes pentru societate;

facilitarea urmării de cursuri de pilotaj avioane ușoare și/sau ultraușoare în mod gratuit;

acordarea unei prime de instalare pentru angajații care vin din alte localități;

acordarea unui concediu de odihnă de 23 de zile lucratoare (la debut in cariera), aprox. o luna calendaristică.

Compania Aerostar S.A. este decisă să adopte acele strategii și politici de resurse umane care să o conducă în situația de a depăși cât mai ușor impactul extinderii fenomenului de globalizare economică și să determine creșterea competitivității firmei pe piețele pe care operează.

30

2.1. Situațiile financiare ale societății S.C. Aerostar S.A. 11

BILANT la 31.12.2011

SOLD

INDICATOR

01.01.2011

31.12.2011

ACTIVE IMOBILIZATE

IMOBILIZARI NECORPORALE

CONCESIUNI, BREVETE, LICENTE, MARCI COMERCIALE, DREPTURI SI ACTIVE SIMILARE, ALTE IMOBILIZARI NECORPORALE

485196

480564

AVANSURI SI IMOBILIZARI NECORPORALE IN CURS DE EXECUTIE

85026

0

TOTAL IMOBILIZARI NECORPORALE

570222

480564

IMOBILIZARI CORPORALE

TERENURI SI CONSTRUCTII

25877109

23762388

INSTALATII TEHNICE SI MASINI

10250660

18168951

ALTE INSTALATII, UTILAJE SI MOBILIER

2739

0

AVANSURI SI IMOBILIZARI CORPORALE IN CURS

25000

3455182

TOTAL IMOBILIZARI CORPORALE

36155508

45386521

IMOBILIZARI FINANCIARE

ACTIUNI DETINUTE LA ENTITATI AFILIATE

40721

14080

INVESTITII DETINUTE CA IMOBILIZARI

87500

87500

ALTE IMPRUMUTURI

338868

247711

TOTAL IMOBILIZARI FINANCIARE

467089

349291

11 Date preluate de pe Bursa de Valori București, www.bvb.ro

 

31

ACTIVE IMOBILIZATE TOTAL

371928819

46216376

ACTIVE CIRCULANTE

STOCURI

MATERII PRIME SI MATERIALE CONSUMABILE

5554724

2689116

PRODUCTIA IN CURS DE EXECUTIE

6326027

7434966

PRODUSE FINITE SI MARFURI

1895294

2272469

AVANSURI PENTRU CUMPARARI DE STOCURI

2827460

139306

TOTAL STOCURI

16603505

12535857

CREANTE

CREANTE COMERCIALE

24543896

16847877

ALTE CREANTE

1152013

739103

TOTAL CREANTE

25695909

17586980

INVESTITII PE TERMEN SCURT

ALTE INVESTITII PE TERMEN SCURT

0

39123786

TOTAL INVESTITII PE TERMEN SCURT

0

39123786

CASA SI CONTURILE LA BANCI

24209064

329974

DATORII PE TERMEN SCURT

AVANSURI INCASATE IN CONTUL COMENZILOR

5146913

1685726

DATORII COMERCIALE-FURNIZORI

7725116

4888314

ALTE DATORII, INCLUSIV DATORII FISCALE SI ALTE DATORII PENTRU ASIGURARILE SOCIALE

5224280

6832733

TOTAL DATORII PE TERMEN SCURT

18096309

13406773

DATORII PE TERMEN LUNG

32

AVANSURI INCASATE IN CONTUL COMENZILOR

0

39750

TOTAL DATORII PE TERMEN LUNG

0

39750

PROVIZIOANE

ALTE PROVIZIOANE

9967512

21362134

TOTAL PROVIZIOANE

9967512

21362134

VENITURI IN AVANS

SUBVENTII PENTRU INVESTITII

67555

2106627

VENITURI INREGISTRARE IN AVANS

3697

336

TOTAL VENITURI IN AVANS

71252

2106963

CAPITAL SI REZERVE

CAPITAL

CAPITAL SUBSCRIS VARSAT

29284133

29284133

TOTAL CAPITAL

29284133

29284133

REZERVE DIN REEVALUARE

20941137

20934550

REZERVE

REZERVE LEGALE

5026319

5795175

REZERVE STATUTARE SAU CONTRACTUALE

8406339

8582497

REZERVE REPREZENTAND SURPLUSUL REALIZAT DIN REZERVELE DIN REEVALUARE

81694

88281

ALTE REZERVE

3685160

5993160

TOTAL REZERVE

17239691

20499656

PIERDERE REPORTATA

25948

0

PROFITUL EXERCITIULUI FINANCIAR

10209987

11276413

REPARTIZAREA PROFITULUI

2042597

3076856

TOTAL CAPITALURI PROPRII

75606403

78917896

33

CONT DE PROFIT SI PIERDERE la 31.12.2011

 

EXERCITIUL FINANCIAR

INDICATOR

2010

2011

CIFRA DE AFACERI NETA

156808447

158289213

PRODUCTIA VANDUTA

154174520

156168035

VENITURI DIN VANZAREA MARFURILOR

2633927

2121178

VENITURI AFERENTE COSTULUI PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE

1528153

2678281

PRODUCTIA REALIZATA PENTRU SCOPURI PROPRII SI CAPITALIZATA

1243304

2117222

ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE

416247

608765

TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE

159996151

163693481

CHELTUIELI CU MATERII PRIME SI MATERIALE CONSUMABILE

50949227

54498964

ALTE CHELTUIELI MATERIALE

4341903

2896780

ALTE CHELTUIELI EXTERNE ( ENERGIA SI APA )

5665342

5666362

CHELTUIELI PRIVIND MARFURILE

2338554

1862477

REDUCERI COMERCIALE PRIMITE

 

4139

CHELTUIELI CU PERSONALUL din care:

53014636

51080040

SALARII SI INDEMNIZATII

41344664

39969406

CHELTUIELI CU ASIGURARILE SI PROTECTIA SOCIALA

11669972

11110634

AJUSTARI DE VALOARE PRIVIND IMOBILIZARILE CORPORALE SI NECORPORALE

5986766

5391595

CHELTUIELI

6133211

5391595

VENITURI

146445

0

AJUSTARI DE VALOARE PRIVIND ACTIVELE CIRCULANTE

3966116

2193676

CHELTUIELI

5093170

18839284

VENITURI

1127054

16645608

ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE CHELTUIELI CU PRESTATIILE EXTERNE

18356865

14854952

16134943

13432090

CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITA, TAXE SI VARSAMINTE ASIMILATE

1189011

750552

ALTE CHELTUIELI

1032911

672310

34

AJUTASTARI PRIVIND PROVIZIOANELE

3971530

11394623

CHELTUIELI

13429958

22470274

VENITURI

9458428

11075651

CHELTUIELI DE EXPLOATARE TOTAL

148590939

149835330

PROFIT SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE

 

PROFIT DIN EXPLOATARE

11405212

13858151

PIERDEREA DIN EXPLOATARE

   

VENITURI DIN INTERESE DE PARTICIPARE

90579

28940

VENITURI DIN DOBANZI

1570299

1679486

ALTE VENITURI FINANCIARE

4339675

5990081

TOTAL VENITURI FINANCIARE

6000553

7698507

AJUSTARI DE VALOARE PRIVIND IMOBILIZARILE FINANCIARE SI A INVESTITIILOR FINANCIARE DETINUTE CA ACTIVE CIRCULANTE

-8244

0

CHELTUIELI

0

0

VENITURI

8244

0

CHELTUIELI PRIVIND DOBANZILE

3466

138

ALTE CHELTUIELI FINANCIARE

4019321

6150443

TOTAL CHELTUIELI FINANCIARE

4014543

6150581

PROFIT SAU PIERDEREA FINANCIAR(A)

 

PROFIT

1986010

1547926

PIERDERE

   

PROFIT SAU PIERDEREA CURENTA

 

PROFIT

13391222

15406077

PIERDERE

   

VENITURI EXTRAORDINARE

0

0

CHELTUIELI EXTRAORDINARE

0

0

PROFIT SAU PIERDEREA EXTRAORDINARA

 

PROFIT

0

0

PIERDERE

0

0

VENITURI TOTALE

165996704

171391988

CHELTUIELI TOTALE

152605482

155985911

35

PROFIT SAU PIERDEREA BRUTA

   

PROFIT

13391222

15406077

PIERDERE

   

IMPOZIT PE PROFIT

3181235

4129664

PROFIT SAU PIERDEREA NETA

   

PROFIT

10209987

11276413

PIERDERE

   

SITUAȚIA FLUXURILOR DE TREZORERIE la 31.12.2011

 

EXERCITIUL FINANCIAR

DENUMIRE ELEMENT

31.12.2010

31.12.2011

FLUXURI DE TREZORERIE DIN ACTIVITATI DE EXPLOATARE

   

INCASARI DIN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE

170097404

176976027

INCASARI DE LA CLIENTI

170070439

176948871

RATE INCASATE DIN IMPRUMUTURI ACORDATE

26965

27156

PLATI PENTRU ACTIVITATI DE EXPLOATARE

154480002

144614228

PLATI CATRE FURNIZORI DIN CARE:

88250622

81171048

PLATI CATRE FURNIZORII DE MATERIALE

62987700

61706859

PLATI CATRE FURNIZORII DE UTILITATI

5665342

5647229

PLATI CATRE FURNIZORII DE SERVICII

19597580

13816960

PLATI CATRE PERSONAL, IMPOZITE SI TAXE SALARIALE, DIN CARE :

57494037

52679405

SALARII NETE

27889603

26211847

TICHETE DE MASA

2885681

2508647

CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCA TEMPORARA

2420362

3156149

IMPOZITE SI TAXE SALARIALE

24298391

20802762

IMPOZITUL PE PROFIT PLATIT

1721692

3935814

ALTE IMPOZITE, TAXE SI VARSAMINTE ASIMILATE PLATITE

4981215

4507988

36

ALTE PLATI PENTRU ACTIVITATEA DE EXPLOATARE

2032436

2319973

NUMERAR NET DIN ACTIVITATI DE EXPLOATARE

15617402

32361799

FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITATI DE INVESTII

   

INCASARI DIN ACTIVITATEA DE INVESTITIE

1633698

3943761

INCASARI DIN FONDURI NERAMBURSABILE

0

2078000

INCASARI DIN VANZAREA DE IMOBILIZARI CORPORALE SI NECORPORALE

13001

176936

DOBANZI INCASATE

1530118

1659885

DIVIDENDE INCASATE

90579

28940

PLATI PENTRU ACTIVITATI DE INVESTITIE

4033411

13174939

PLATI PENTRU ACHIZITIONAREA DE IMOBILIZARI CORPORALE SI NECORPORALE

4033411

13174939

NUMERAR NET DIN ACTIVITATEA DE INVESTITIE

-2399713

-9231178

FLUXURI DE TREZORERIE DIN ACTIVITATI DE FINANTARE

   

INCASARI DIN ACTIVITATI DE FINANTARE

89061

82605

DIVIDENDE PLATITE DE COMPANIE, NERIDICATE DE ACTIONARI

89061

82605

PLATI PENTRU ACTIVITATI DE FINANTARE

8402439

7980813

DIVIDENDE PLATITE ACTIONARILOR

8402439

7980813

NUMERAR NET DIN ACTIVITATI DE FINANTARE

-8313378

-7898208

CRESTEREA NETA A NUMERARULUI SI ECHIVALENTELOR DE NUMERAR

4904311

15244696

NUMERAR SI ECHIVALENTE DE NUMERAR LA INCEPUTUL EXERCITIULUI FINANCIARE

19304753

24209064

NUMERAR SI ECHIVALENTE DE NUMERAR LA SFARSITUL EXERCITIULUI FINANCIAR

24209064

39453760

37

2.2.

Analiza situației fluxurilor de trezorerie la S.C. Aerostar S.A.

INDICATORI CALCULAȚI PE BAZA SITUAȚIILOR FINANCIARE (BILANȚ, CONT DE PROFIT ȘI PIERDERE, SITUAȚIA

FLUXURILOR DE TREZORERIE).

RATA LICHIDITATII GENERALE ( ACTIVE CIRCULANTE/DATORII PE TERMEN SCURT)

3,6753

5,1897

RATA LICHIDITATII REDUSE (( CREANTE + DISPONIBILITATI )/DATORII PE TERMEN SCURT )

2,3375

2,2468

RATA LICHIDITATII IMMEDIATE ( DISPONIBILITATI / DATORII PE TERMEN SCURT )

1,3378

2,9428

COEFICIENTUL DE INDATORARE ( DATORII TOTALE/CAPITALURI PROPRII)

0,2393489

0,1698825

RATA DATORIILOR FINANCIARE ( DATORII FINANCIARE/CAPITALURI PROPRII)

0

0,0005037

RATA INDEPENDENTEI FINANCIARE ( CAPITAL PROPRIU/CAPITAL PERMANENT )

0,7287963

0,6813045

DURATA DE ROTATIE A CAPITALULUI PRIN CIFRA DE AFACERI ( ACTIVE TOTALE / CIFRA DE AFACERI * 360 )

238,07689

263,35004

VITEZA DE ROTATIE A CREANTELOR ( CIFRA DE AFACERI / VALOAREA MEDIE A CREANTELOR )

6,1024674

7,3141704

RATA DE ACOPERIRE A DATORIILOR FINANCIARE ( CASH-FLOW EXPLOATARE / DATORII FINANCIARE

0,8630159

2,4067039

RATA DE ACOPERIRE A DATORIILOR FINANCIARE CURENTE (( CASH-FLOW EXPLOATARE - DIVIDENDE PLATITE)/DATORII FINANCIARE CURENTE)

0,398698

1,8131814

CASH FLOW OPERATIONAL ( CASH-FLOW EXPLOATARE / DATORII CURENTE )

0,8630159

2,4138396

RATA DE FINANTARE A ACTIVELOR IMOBILIZATE (CASH-FLOW EXPLOATARE / ACTIVE IMOBILIZATE)

33,435602

92,649965

38

În urma analizei informațiilor prezentate în situația fluxurilor de trezorerie întocmită de S.C. Aerostar S.A., corelată cu datele prezentate în cadrul bilanțului și în cadrul contului de profit și pierdere se pot observa următoarele:

Variația netă a lichidităților calculată cu ajutorul situației fluxurilor de trezorerie este de 15.244.696 lei, și corespunde cu variația lichidităților rezultată din analiza bilanțului (39.123.786 lei, reprezentând investiții pe termen scurt + 329.974 lei, reprezentând casa și conturile la bănci aferente anului 2010 – 24.209.064 lei).

Încasările de la clienți au înregistrat o creștere cu 4 % în anul 2011 față de anul anterior, acest lucru se reflectă și în diminuarea valorii creanțelor prezentate în cadrul bilanțului, cu aproximativ 32 %.

Plățile privind activitatea de exploatare au înregistrat o scădere cu aproximativ 6,4 %, această modificare fiind influențată de scăderea datoriilor pe termen scurt cu aproximativ 26%.

Plățile privind salariile au suferit modificări, societatea alegând să utilizeze în timpul anului 2011, scurt, forța de munca temporară, ceea ce a condus și la diminuarea cheltuielilor și a plăților cu salariile personalului, acest lucru implicând și diminuarea cheltuielilor și plăților privind asigurările și protecția socială și a impozitelor și taxelor salariale.

Toate aceste modificări au condus la creșterea numerarului net din exploatare cu aproximativ 107 %.

În cursul anului 2011, societatea a beneficiat și de fonduri nerambursabile, ceea ce a condus la creșterea încasărilor din activitatea de investiții față de anul precedent cu aproximativ 141 %.

Soldul numerarului net din activitatea de finanțare a rezultat ca fiind negativ, întrucât în cadrul societății s-a hotarat și plata dividendelor cuvenite acționarilor.

Pe total, se poate observa că, la sfârșitul perioadei de raportare, numerarul și echivalentele de numerar au înregistrat o creștere față de perioada anterioară cu aproximativ

63%.

39

Din analiza efectuată asupra societății Aerostar S.A., reiese o rată de lichiditate generală în valoare de 5,19. Această valoare semnifică faptul că pe termen scurt, societatea este capabilă de a-și acoperi datoriile exigibile. În relația societății cu instituțiile de credit valoarea acestui indicator oferă un grad de siguranță. De asemenea, pe termen scurt, nu exista riscul ca societatea să întâmpine o insuficiență de trezorerie.

Valoarea ratei de lichiditate redusă arată că întreprinderea evidenţiază faptul că stocurile nu sunt finanţate prin datorii pe termen scurt (cel mult prin avansuri şi aconturi de la clienţi).

Rata lichidității imediate indică faptul că societatea dispune de disponibilități suficiente pentru achitarea datoriilor exigibile. O valoare ridicată al acestui indicator arată o solvabilitate mare, dar poate fi consecinţa unei utilizări mai puţin performante a resurselor disponibile. Valoarea ridicată a acestei rate nu constituie o garanţie a solvabilităţii, dacă restul activelor circulante au un grad redus de lichiditate.

Rata de acoperire a datoriilor financiare totale semnifică capacitatea întreprinderii de a rambursa datoriile sale financiare viitoare. Această rată exprimă durata de timp necesară pentru rambursarea datoriilor financiare totale. Datoriile financiare totale includ atât datoriile financiare pe termen scurt, cât si cele pe termen lung. Se poate observa că rata de acoperire a datoriilor financiare a crescut de la un exercițiu la altul cu aproximativ 178 %. Informațiile privind nivelul la sfârșitul perioadei acestei rate a întreprinderii comparativ cu firme similare din aceeași industrie interesează în special institutiile de credit.

Rata de acoperire a dobânzii exprimă abilitatea companiei de a plăti dobânda aferentă datoriilor financiare. Întreprinderile cu un grad de îndatorare ridicat înregistrează un nivel scăzut al acestei rate, în timp ce întreprinderile care-și finanțează activitatea predominant pe baza surselor proprii de capital dețin un nivel bun al ratei respective. Un nivel al acestui indicator mai mic decât 1 indică un risc financiar alarmant pentru investitori și analiști. Spre deosebire de rata de acoperire a dobânzii calculată pe baza profitului net, acest indicator este mult mai relevant, indicând capacitatea reală de plată a dobânzii pe baza numerarului disponibil.

Rata de acoperire a datoriilor financiare curente reflectă gradul de confort în rambursarea datoriilor financiare curente ale întreprinderii. Cu cât nivelul ratei este mai ridicat, cu atât mai facilă este restituirea sumelor împrumutate. Ca și celelalte rate construite pe baza fluxurilor de trezorerie, valoarea ratei variază în functie de domeniul de activitate al firmei.

40

Din analiza efectuata asupra societății Aerostar S.A. se poate observa că rata de acoperire a datoriilor financiare curente a crescut cu 354 %, acest lucru se datoreaza creșterii cu 107 % a fluxului net de trezorerie provenit din activitatea de exploatare, concomitent cu scăderea cu aproximativ 26 % a datoriilor curente.

Rata cash-flow operațional (fluxuri de trezorerie) semnifică capacitatea întreprinderii de a genera resurse financiare necesare pentru acoperirea obligațiilor sale curente. Valoarea acestei rate financiare depinde de industria în care activează firma analizată, dar indiferent de sector, trebuie să înregistreze un nivel minim de 2. Astfel, companiile din domeniile intensiv capitalizate generează un flux net de numerar semnificativ din activitatea de exploatare, respectiv au un nivel ridicat al acestei rate. Totusi, această rată nu are o relevanță ridicată în analiza lichiditătii firmei deoarece conține și datoriile curente nepurtătoare de dobândă. În cazul societății Aerostar SA, rata cash-flowului operațional a crescut în anul 2011 față de anul 2010 cu aproximativ 179 %, înregistrând în anul 2011 o valoare mai mare decat nivelul minim prevazut, ceea ce arată că societatea este capabilă de a genera resurse financiare necesare pentru acoperirea obligațiilor sale curente.

Rata de finanțare a activelor imobilizate. Daca firma achizitionează active corporale de o valoare semnificativă, atunci rata va scădea, iar reducerea acestei rate poate fi considerată normală. Dimpotrivă, când întreprinderea manifestă o tendință prelungită de scădere a ratei, probabil că se realizează investiții superioare posibilităților financiare proprii, iar firma va apela la împrumuturi mai mari, ceea ce va conduce la creșterea riscului său financiar. Pe de altă parte, reducerea achizițiilor de active corporale determină diminuarea riscului financiar și, implicit, a ratei de finanțare a activelor corporale. Desi aparent pozitivă, evoluția ratei poate semnala deteriorarea competitivitătii firmei pe termen lung prin reducerea achizițiilor de active corporale. În cazut de față, rata de finanțare a activelor imobilizate a crescut cu 177 %, simultan cu creșterea imobilizărilor corporale în procent de 25 %, și creșterea cu 107 % a numerarului net din activitatea de exploatare.

41

Concluzii

Situația fluxurilor de trezorerie nu este un instrument unic și universal al diagnosticului financiar. Dar alături de celelalte intrumente financiare, bilanț și cont de profit și pierdere, formează o imagine cuprinzătoare a activității unei societăți. Bilanțul conferă o viziune statică asupra structurii financiare, iar contul de profit și pierdere o viziune dinamică asupra activității. Dar nici unul din aceste instrumente nu permit apriori, obținerea unei viziuni dinamice, adică, asupra evoluției acestei structuri. La această cerință, teoria, doctrina și practica contabilă au răspuns prin crearea situației fluxurilor de trezorerie.

Așa cum am văzut din analiza comparativă a situației fluxurilor de trezorerie, indiferent în ce sistem contabil operează, acest instrument oferă analiștilor financiari cât și celorlalți utilizatori, capacitatea de a răspunde la întrebări esențiale, cum ar fi:

În ce măsură se concretizează strategia și gestiunea întreprinderii în creșterea fluxului net de trezorerie generat de activitățile de exploatare?

Excedentul sau deficitul de trezorerie este generat de activitățile de exploatare sau alte activități (de investiții sau de finanțare) ale întreprinderii?

Are întreprinderea capacitatea de a genera un flux net de trezorerie din activitățile de exploatare suficient pentru plata dividendelor?

Care este calitatea rezultatului contabil obținut de întreprindere?

Analiza pe baza fluxurilor de trezorerie aferente activităților de exploatare permite aprecierea distorsiunii dintre rezultatul din exploatare și fluxul net de trezorerie corespondent. Dacă pe termen lung trezoreria și profitul sunt convergente, pe termen scurt, divergența dintre acestea poate să furnizeze informații despre situația financiară reală a întreprinderii. Astfel, un profit din exploatare acompaniat de un flux net de trezorerie negativ poate să indice o situație mai puțin favorabilă, dar și recursul la tehnici de contabilitate creativă pentru a majora profitul.

Tot dintr-o analiză comparativă observăm ca situația fluxurilor de trezorerie permite utilizatorului obținerea de informații cu privire la valoare resurselor alocate pentru investițiile

42

industriale și pentru investițiile de creștere externă, sau care este nevoia de finanțare externă

și cum poate aceasta să fie acoperită (creșterea îndatorării? creșterea capitalului social?).

Deși, situația fluxurilor de trezorerie s-a dovedit a fi un instrument extrem de util, acesta nu a scăpat criticilor.

Din analiza comparativă reiese un prim punct critic. Acesta se axează asupra definiței si rolului trezoreriei, care este considerată o variabilă dependentă de operațiile de exploatare, de investiții și finanțare. În primul rând nu există o definiție precisă a funcției de exploatare. Clasificarea fluxurilor care o compun este influențată de o logică contabilă, în conformitate cu care, fluxul net de trezorerie, din exploatare, trebuie să reflecte efectele operațiilor care participă la formarea rezultatului, asupra trezoreriei. De aici și limita că în funcție de exploatare sunt incluse și cheltuielile financiare a căror mărime și evoluție depind de politica financiară a întreprinderii. Acest fapt limitează utilitatea fluxului de trezorerie din exploatare, în diagnosticul financiar.

Al doilea ar fi incapacitatea de a identifica toate fluxurile de trezorerie care stau la originea exploatării. Cu atât mai mult, recursul la metoda indirectă interzice orice clasificare

a fluxurilor, pe baza naturii activității. Ori, se cunoaște că această metodă este cel mai des utilizată de întreprinderi, din motive legate organizarea sistemului de informare contabilă.

Cât privește aprecierea performanțelor întreprinderii, cu ajutorul situația fluxurilor de trezorerie din exploatare, aceasta nu poate să aibă o valoare operațională decât pe periodele medii și lungi. Volatilitatea fluxurilor de trezorerie interzice utilizarea lor ca indicator al performanței, pe perioade scurte. Pe plan gestionar, interpretarea perfomanțelor aferente unei perioade medii reprezintă avantajul că se evită favorizarea termenului scurt, în raportul cu termenul lung, cea ce duce la evitarea favorizării investițiilor cu termen scurt de recuperare.

O ultimă observație critică ar fi că limitele situației fluxurilor de trezorerie sunt date și de măsura în care acesta permite aprecierea evoluției situației financiare a unei întreprinderi. Ori prin această situație nu sunt luate în considerație o serie de operații care au incidență asupra structurii capitalurilor și angajamentelor întreprinderii, dar care au o influență directă asupra trezoreriei. Astfel de operații, în special cele care sunt incluse în categoria angajamentelor financiare în afara bilanțului, tind să prolifereze sub influența dezvoltării tehnicilor de inginerie financiară sau a „contabilității creative”.

43

Lista tabelelor

Asemănări și deosebiri a situației fluxurilor de trezorerie în nomele internaționale de contabilitate

 

24

Bilanțul S.C. Aerostar S.A

31

Contul de profit și pierdere al S.C. Aerostar S.A

34

Situația fluxurilor de trezorerie la S.C. Aerostar S.A

36

Indicatori calculați pe baza situațiilor financiare la S.C. Aerostar S.A

38

44

BIBLIOGRAFIE

Cărți de specialitate:

1.

Săcărin, Marian, „Contabilitate aprofundată”, București, Editura Economică, 2004;

2.

Feleagă, Niculae, „Contabilitate aprofundată”, București, Editura Economică, 1996;

3.

Feleagă, Niculae, „Sisteme contabile comparate”, București, Editura Economică, 2000;

4.

Tugui, Iuliana, „Contabilitatea fluxurilor de trezorerie”, București, Editura Economica,

2002;

5.

Economica, 2001;

Morariu,

Ana,

Turlea,

Eugeniu,

„Auditul

financial

contabil”,

București,

Editura

3. Gârbină, Maria Mădălina, Bunea, Ștefan, „Sinteze, studii de caz și teste grilă privind

aplicarea IAS (revizuite)-IFRS”, Vol. III, București, Editura CECCAR, 2008;

4. Ristea, Mihai, Dumitru, Corina-Graziella, „Contabilitate aprofundată”, București, f.e.;

5. Bunea, Stefan, Ciolpan, Daniela, Coman, Nicoleta, „Contabilitate financiară I Caiet

de lucrări practice”, București, f.e.;

6. Robu, Doina Maria, „Contabilitate generală”, Suceava, f.e;

7. Stancu, Ion, „Finanțe. Teoria piețelor financiare. Finanțele întreprinderilor. Analiza

și gestiunea financiară”, București, „Editura Economică”;

8. Consiliul pentru Standardele Internaționale de Contabilitate (Londra), „Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) incluzând Standardele Internaționale de Contabilitate și interpretarea lor la 1 ianuarie 2005”, București, „CECAR”, 2005;

Surse Electronice

1.

2.

3.

Accounting Standards Board FRS 1, „Cash Flow Statements”, 1996, www.frc.org.uk ;

45

4.

Govermental Accounting Standard Boards http://www.gasb.org/ ;

5. IAS Plus Website for Global Accounting News

Referinte legislative:

1. OMFP nr. 3055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene;

46