‘

CUPRINS

Situatiile financiare in Marea Britanie: contul de profit si pierdere

1.Situatiile financiare - rol si continut………………………………......pag.1

2. Contul de profit si pierdere – abordari generale…………………...…pag.2

3.Contabilitatea in Marea Britanie…………………………………………pag.3

4.Contul de profit si pierdere in Marea Britanie………………………...pag.5

5.Revolutia industriala.......................................................................... pag 9

Bibliografie..........................................................................................pag 13
Situaţiile financiare în Marea Britanie: contul de profit şi pierdere

1.Situatiile financiare - rol si continut

Situatiile financiare sunt o reprezentare structurata a pozitiei financiare, a performantelor

financiare si a fluxurilor de numerar ale unei intreprinderi. Principalul lor obiectiv este de a furniza
informatii utile unei game cat mai largi de utilizatori in vederea luarii de decizii economice.
Informatiile oferite permit efectuarea de previziuni cu rpivire la fluxurile de numerar viitoare in
special referitoare la scadenta si probabilitatea realizarii lor. Deasemenea prin intermediul situatiilor
financiare pot fi evaluate rezultatele obtinute dein utilizarea resurselor economice gestionate de
canducerea intreprinderii.
Informatiile prerzentate in situatiile financiare vizeaza:

 activele controlate de intreprindere (resursele generatoare de fluxuri de numerar viitoare);

 datoriile intreprinderii (obligatiile actuale ale unei intreprinderi;
 capitalurile proprii (interesul residual al proprietarilor in activele controlate de catre
intreprindere;
 rezultatul net al intreprinderii (respective veniturile si cheltuielile, inclusive castigurile si
pierderile);
 performanta economica a intreprinderii (fluxurile de numerar trecute, ce se pot constitui ca
baza pentru determinarea fluxurilor de numerar viitoare).

Aceste informatii trebuie sa fie suficient de explicite si complete astfel sa permita

utilizatorilor sa aprecieze capacitatea intreprinderii in cauza de a platii dividende, dobanzi si, la
modul general,de a-si achita datoriile la scadentele prevazute.
Standardul de contabilitate IAS 1”Prezentarea situatiilor financiare” a fost emis in anul 1997
si revizuit in anul 2004. Acesta asigura baza de prezentare a situatiilor financiare de interes general,
in scopul asiguarrii comparabilitatii atat intre perioade diferite cat si intre societati. Pentru a realiza
acest obiectiv, standardul stabileste criteriile generale de prezentare, structura situatiilor financiare si
cerintele minime de continut. Potrivit IAS 1, un set complet al situatiilor financiare include
urmatoarele componente:

 bilantul (balance sheet);

 contul de profit si pierdere (income statement);
 situatia modificarilor capitalurilor proprii, care se arate:
- fie toate variatiile capitalurilor proprii (all changes in equity);
- fie modificarile capitalurilor proprii, care nu survin din tranzactiile cu proprietarii in
calitatea acestora de proprietari (changes in equity other than those arising from
transactions with equity holders acting in their capacity as equity holders);
 situatia fluxurilor de numerar (cash-flow statement);
 notele (principalele politici contabile si alte note explicative), (notes, comprising asummary
of significant accounting policies and other explanatory notes).

1
 IAS 1”Prezentarea situatiilor financiare” prevede o lista minimala de rubrici referitoare la
structura si continultul situatiilor financiare propriu-zise, in anumite cazuri nefiind trasata o linie de
demarcatie cu privire la continutul fiecarei componente a acestora. Informatiile complementare
rapoartelor financiare propriu-zise fac obiectul notelor explicative. In cadrul situatiilor financiare,
fiecare componenta trebuie sa fie identificata in mod clar. In plus, potrivit IAS 1, trebuie oferite
informatii suplimentare pentru o mai buna intelegere a informatiilor prezentate: numele
intreprinderii sau orice alta indicatie echivalenta, daca este vorba despre conturi individuale sau
despre conturi consolidate, data intocmirii bilantului, iar perioada acoperita de contul de profit si
pierdere, de tabloul variatiilor capitalului propriu si de situatia fluxurilor de numerar, moneda in care
sunt prezentate situatiile financiare, nivelul rotunjirilor effectuate-mii, milioane sau alt ordin de
marime.
Rapoartele financiare trebuie sa fie intocmite cel putin o data pe an. Atunci cand, in mod
exceptional, data intocmirii bilantului unei intreprinderi este modificata si cand perioada analizata
este mai mare sau mai mica de una an, intreprinderea trebuie sa indice in rapoartele financiare
motivul alegerii unei perioade diferite de un an si faptul ca informatiile exercitiului precedent
(relevate prin contul de profit si pierdere, tabloul variatiilor capitalurilor proprii, situatia fluxurilor
de numerer si notele explicative) nu sunt comparabile cu cele actuale.

2. Contul de profit si pierdere – abordari generale

Prezentarea performantei unei intreprinderi este realizata [rin intermediul contului de profit
si pierdere. La nivel European, Directiva a IV-a a CEE descrie, in cadrul articolelor 23-26, patru
modalitati de prezentare a contului de profit si pierdere. Acestea sunt rezultatul combinarii intre cele
doua criterii de clasificare a cheltuielilor si veniturilor: dupa natura si dupa destinatie (functiile
intreprinderii) si cele doua fome de prezentare intalnite: lista si cont. Astfel intalnim urmatoarele
modalitati de prezentare:

 sub forma de lista, cu clasificarea cheltuielilor si veniturilor dupa natura;

 sub forma de cont, cu clasificarea cheltuielilor si veniturilor dupa natura;
 sub forma de lista, cu clasificarea cheltuielior si veniturilor dupa functiile intreprinderii;
 sub forma de cont, cu clasificarea cheltuielilor si veniturilor dupa functiile intreprinderii.

Conform IAS 1, in contul de profit si pierdere trebuie sa fie incluse cel putin urmatoarele
elemente-randuri:

a) veniturile;
b) costurile de finantare;
c) partea din profituri si pierderi aferente intreprinderilor associate si in participatie
contabilizata prin metoda punerii in echivalenta;
d) cheltuielile cu impozitul pe profit;
e) totalul dintre rezultatul net din activitatile necurente si castigul sau pierderea neta din cedarea
activelor imobilizate;
f) interesul minoritar;
g) profitul net sau pierderea neta a perioadei.

2
 Elementul – rand “interes minoritar” este specific doar contului de profit si pierdere
consolidate prin metoda integrarii globale.
Decizia alegerii modelului de prezentare a informatiilor (prezentarea cheltuielilor de
exploatare dupa natura sau dupa destinatii) este influentata de factori istorici, de specificul
domeniului de activitate si de natura organizatiei. IAS 1”Prezentarea situatiilor financiare” permite
pezentarea rezultatului din exploatare atat dupa natura cheltuielilor , cat si dupa destinatia (functia)
acestora.
Prima forma de analiza implica gruparea cheltuielilor in contul de profit si pierdere dupa
natura lor (de exemplu amortizarea, costul bunurilor vandute, costuri de transport, salarii, publicitate
etc.) aceasta metoda poate fi usor de aplicat, deoarece nu necesita alocarea cheltuielilor dupa
functiile intreprinderii.
Detalierea cheltuielilor de explatare dupa destinatii permite determinarea marjei brute, ca
diferenta intre cifra de afaceri si costul bunurilor vandute sau prestatiilor furnizate, acesti indicatori
fiind repere importante utilizate pentru compararea eficientei gestiunii intreprinderiilor. IAS
1”Prezentarea situatiilor financiare” cere ca informatiile in legatuta cu natura unor cheltuieli sa fie
furnizate intotdeauna atunci cand o intreprindere allege prezentarea dupa destinatie. In acest sens,
intreprinderile care clasifica cheltuielile dupa functie trebuie sa prezinte informatii suplimentare
despre natura cheltuielilor, inclusive cheltuielile cu amortizarea si cu personalul.

3.Contabilitatea in Marea Britanie

Marea Britanie are o indelungata traditie de drept cutumiar desi, in prezent, predomina
dreptul legislative, tendinta accentuata de calitatea de membru al Uniunii Europene. Bursa de Valori
are un rol primordial asupra societatilor de capitaluri , investitorii fin considerati utilizatori
privilegiati ai situatiilor financiare. Contabilitatea este deconectata de fiscalitate, iar influenta
profesiei contabile in procesul de normalizare este foarte importanta. Sursa standardelor contabile
este organismul privat de reglementare contabila Accounting Standards Board (ASB), dar Legea
societatilor comerciale (Companies Act) cuprinde o serie de reglementari izvorate din directivele
contabile europene.
Accounting Standards Board (ASB) emite standarde pentru situatiile financiare anuale
cunoscute sub denumirea de Financial Reporting Standards (FRS) si proiecte de norme pentru
situatiile financiare, proiecte cunoscute sub denumirea de Financial Reporting Exposure Drafts
(FRED).
ASB urmareste convergenta standardelor sale cu cele emise de IASB, asemenea celorlalte
societatilor cotate din tarile membre ale Uniunii Eropene, societatile cotate britanice vor aplica
obligatoriu standardele IASB pentru situatiile lor consolidate. Pe viitor,ASB isi intelege misiunea
contribuind direct la echipa IASB , comunicandu-si opiniile referitor la propunerile IASB si
contribuin la dezbaterea contabila din Europa, in special prin intermediul EFRAG.
In prezent cadrul conceptual britanic definit odata cu crearea ASB, sub numele de “Enunt de
Principii”, (engl. Statement of Principles), este structurat in opt, dupa cum urmeaza:
 Capitolul 1: Obiectivul situatiilor financiare (The objective of finacial statements) – prezinta
obiectivul si utilizatorii situatiilor financiare. Obiectivul situatiilor financiare este acela de a furniza
informatii utile despre situatia financiara, performanta si adaptabilitatea financiara a unei
intreprinderi, unei game largi de utilizatori care trebuie sa ia decizii de investitie.Utilizatorii vizati

3
de ASB sunt: investitorii, salariatii, creditorii financiari, furnizorii, clientii, statul si organele sale si
publicul.
 Capitolul 2: Entitatea raportoare (The reporting entity) – defineste ce entitati trebuie sa
intocmeasca situatii financiare si traseaza liniile directoare in ceea ce priveste raportarea financiara
de catre grupurile de societati.
 Capitolul 3: Caracteristicile calitative ale informatiei financiare (The qualitative
characteristics of financial information) – utilitatea informatiei contabile este obiectivul principal al
situatiilor financiare intocmite de societatile britanice. Principalele calitati ale informatiei contabile
sunt relevanta si credibilitatea. Sunt precizate, de asemenea , calitatile in absenta carora utilitatea
informatiei ar fi pusa la indoiala, si anume: comparabilitatea care implica permanenta metodelor,
camunicabilitatea, respectarea normelor contabile, inteligibilitatea si prezentarea adecvata.
 Capitolul 4: Elementele situatiilor financiare (The elements of financial statements) – acest
capitol defineste elementele care pot fi recunoscute in situatiile financiare: activele, datoriile,
capitalurile proprii, veniturile, cheltuielile, castigurile, pierderile, rezultatul global, aporturile
proprietarilor, distribuirile catre proprietari.
 Capitolul 5: Recunoasterea in situatiile financiare (Recognition in financial statements) –
cadrul conceptual britanic retine doua criterii de recunoastere a unui element in situatiile financiare:
modificarea unui element, dublata de o estimare credibila a respectivei valori (valoarea activului sa a
datoriei sa se fi modificat si schimbarea de valoare sa poata fi masurata in mod credibil).
 Capitolul 6: Masurarea in situatiile financiare (measurements in financial statements) – in
cadrul acestui capitol sunt prezentate bazele de avaluare care pot fi utilizate in evaluarea contabila,
precum si conceptele de mentinere a capitalului.bazele de evaluare prevazute de cadrul conceptual
britanic sunt: costul istoric si valoarea actuala.
 Capitolul 7: Prezentarea informatiilor financiare (Presentation of financial information) –
sunt prezentate situatiile financiare care trebuie intocmite in mod obligatoriu de carte o intreprindere
pentru a furniza informatiile necesare aprecierii situatiei financiare, performantei si adaptabilitatii
financiare a intreprinderii.
 Capitolul 8: Contabilitatea intereselor in alte intreprinderi (Accounting for interests in other
entities) – in cadrul acestei subdiviziuni sunt prezentate informatiile ce vizeaza intocmirea situatiilor
financiare consolidate.
Situatiile financiare pe care le intocmensc societatile britanice cuprind:

 Bilantul (Balance Seet);

 Contul de profit si pierdere (Profit and Loss Account);
 Situatia castigurilor si pierderilor totale recunoscute (Statement of Total Rcognised Gains
and Losses);
 Situatia variatiilor capitalurilor proprii (Reconciliation of Movements in Sareholders’
Funds);
 Situatia fluxurilor de numerar (Statement of Cash Flow);
 Notele la situatiile financiare (Notes).

4.Contul de profit si pierdere in Marea Britanie

4
 Contul de profit si pierdere intocmit de societatile britanice este prezentat, in general, sub
forma de lista. Principalul element de venituri inregistrat in cadrul acestuia este cifra de afaceri.
Cheltuielile de exploatare sunt grupate, de regula dupa functiile intreprinderii. Situatiile financiare
nu sunt incarcate cu informatii, detalierea elementelor realizandu-se in note. Contul de profit si
pierdere trebuie sa permita pietelor financiare sa stabileasca previziuni asupra performantelor
viitoare ale intreprinderii, prin urmare, evenimentele care influenteaza puternic profitul sau
pierderea exercitiului si care, probabil, nu se vor repeat, trebuie sa fie comunicate utilizatorilor.
Standardul FRS 3 “Reporting Financial Performance” (1992) a realizat o revolutie in
prezentarea performantei intreprinderilor din Marea Britanie.Componentele performantei sunt
considerate urmatoarele:

a) Rezultatul activitatilor continue (results of continuing operations);

b) Rezultatul activitatilor intrerupte (results of discontinued operations)
c) Profitul sau pierderea realizata cu ocazia cedarii sau incheierii unor activitati, costurile
reorganizarilor sau restructurarilor fundamentale, precum si profitul sau pierderea din
cedarea activelor fixe;
d) Elementele extraordinare.

Standardul foloseste atat notiunea de element exceptional, cat si pe cea de element

extraordinar. Elementele exceptionale sunt elemente semnificative, provenite din tranzactii si
evenimente curente, a caror marime sau efect impun prezentarea lor in scopul respectarii imaginii
fidele. In contul de profit si pierdere, elementele exceptionale se insumeaza cu cheltuielile sau
veniturile similare din activitatea curenta si, de regula, sunt detaliate in note. Pe de alta parte,
elementele extraordinare se caracterizeaza printr-un grad inalt de anormalitate, provin din tranzactii
sau evenimente care nu se incadreaza in activitatea curenta si nu se asteapta sa reapara. Elementele
extraordinare trebuie prezentate in contul de profit si pierdere, dar definitia din FRS 3 a avut drept
consecinta disparitia acestui rand din conturile de profit si pierdere ale intreprinderilor britanice.
FRS 22 “Earnings per Share” (identic cu IAS 33 “Rezultatul pe actiune”) impune
prezentarea in contul de profit si pierdere a castigului pe actiune de baza si diluat, aferent
rezultatului net, dar si pe cel corespunzator profitului sau pierderii din activitatile continue. Castigul
pe actiune de baza si diluat aferente profitului sau pierderii din activitatea intrerupta poate fin
raportat in contul de profit si pierdere sau in notele la situatiile financiare.
FRS 3 prevede si intocmirea unei situatii de reconciliere a rezultatului obtinut in conditiile in
care intreprinderea si-a reevaluat activele fixe, cu profitul sau pierderea care s-ar fi obtinut in costuri
istorice. Rolul acestei situatii este acela de a permite comparabilitatea intre situatiile financiare ale
intreprinderilor care au optat pentru reevaluarea activelor fixe si situatiile financiare ale
intreprindelor care le-au mentinut la cost istoric.
In continuare este prezentat un exemplu de cont de profit si pierdere consolidate al unei
societati britanice.

Contul de profit si pierdere consolidat (Consolidated Profit

and Loss Account)

5
 La 31 decembrie 2008 si 31 decembrie 2009 (at 31
December 2008 and 31 December 2009)
Inaintea Elemente Total Inaintea Elemente Total
Nota
Elemente elementelor exceptionale 2009 elementelor exceptionale 2008
nr.
exceptionale Nota nr. 5 ₤ mii exceptionale Nota nr. 5 ₤ mii
Cifra de afaceri
3 1095.1 - 1095.1 1089.3 - 1089.3
(Turnover)
Cheltuieli nete
din exploatare
2 (882.6) (112) (994.6) (898.3) (131.2) (1029.5)
(Net operating
expenses)
Profitul din
exploatare al
grupului
3 212.5 (112.0) 100.5 191.0 (131.2) 59.8
(Group
operating
profit)
Cota din
rezultatul
societatilor
asociate (Share   1.2 - 1.2 1.4 0.1 1.5
of results of
associated
undertaking)
Profitul din
exploatare total
(Total 4 213.7 (112.0) 101.7 192.4 (131.1) 61.3
operating
profit)
Profitul din
vanzarea
titlurilor (Point   - - - - 1.7 1.7
of disposal of
magazine titles)
Profitul din
cedarea filialelor
sau societatilor
asociate (Point
  - 0.1 0.1 - 0.1 0.1
of disposal of
subsidiary/assoc
iated
undertakings)
Profitul din
activitatile
ordinare
  213.7 (111.9) 101.8 192.4 129.3 63.1
inainte de
dobanzi (Profit
on ordinary

6
activities before
interest)
Dobanzi nete
platite (Net 6 (38.3) - (43.0) 43.0 - 43.0
interest payable)
Alte cheltuieli
sau venituri
financiare   (2.9) - 6.1 6.1 - 6.1
(Other finance
charges/income)
Profitul din
activitati
ordinare
inainte de
impozitare 8 172.5 (111.9) 60.6 155.5 (129.3) 26.2
(Profit on
ordinary
activities before
taxation)
Impozitul pe
profit aferent
activitatilor
ordinare (Tax on   (52.1) 5.2 (47)00 (47) 1.8 (45.2)
profit on
ordinary
activities)
Profitul/pierder
ea din
activitatea
ordinara dupa
impozitare 22 120.4 (106.7) 13.7 108.5 (127.5) (19)
(Profit/loss on
ordibary
activities after
taxation)
Interesul
minoritar (Non-
  (0.3) - (0.3) (0.3) - (0.3)
equity minority
interest)
Profitul sau
pierderea
exercitiului
9 120.1 (106.7) 13.4 108.2 (127.5)  (19.3)
(Profit/loss for
the financial
year)
Dividende       (53.7)     (51.4)
aferente
actiunilor

7
ordinare
(Ordinary
dividnds on
equity shares)
Pierderea
reportata
pentru
exercitiul
27     (40.3)     (70.7)
financiar
(Retained loss
for the
financial year)
Rezultatul pe
actiune
10            
(Earnings per
share)
Rezultatul pe
actiune
(Underlying       41.1     37.1
earnings per
share)
Elemente
exceptionale
      (36.5)     (43.7)
(Exceptional
items)
Rezultatul/pier
derea de baza
pe actiune
      4.6     (6.6)
(Earnings/loss
per share-
basic)
Rezultatul/pier
derea diluat(a)
pe actiune
      4.6     (6.6)
(Earnings/loss
per share-
diluted)
5.REVOLUŢIA INDUSTRIALĂ

              Începând cu secolul al XVIII-lea, Marea Britanie a trecut printr-o transformare progresiva

feudala centrata pe proprietatea asupra pamântului, o forta în era industriala ce lua nastere.

                   În 1750 Marea Britanie era deja o putere maritima si comerciala importanta, dar
majoritatea populatiei traia înca din agricultura. Activitatile industriale, precum mineritul si
prelucrarea fierului, se desfasurau la o scara relativ redusa, iar Londra era singurul oras cu ade-varat
mare. De-a lungul secolelor schimbarea era atât de lenta, încât ramânea aproape neobser-vata.

8
Majoritatea oamenilor considerau ca viata lor face parte dintr-o ordine traditionala fireasca si nu
realizau ca sub ochii lor lua nastere o noua etapa a istoriei.

Schimbari revolutionare

                    Aceasta perioada din istoria Angliei este cunoscuta ca „revolutie industriala”, cu toate
ca procesul de transformare a implicat progrese în domenii diferite; multe dintre ele nu aveau nimic
în comun cu procesele industriale, dar actionau convergent asupra economiei, pro-ducând efecte atât
de spectaculoase încât puteau fi considerate revolutionare. O serie de inventii  si descoperiri au
transformat producerea textilelor si prelucrarea metalelor în industrii recunos-cute pe plan mondial.
Noi surse de energie – mai ales motorul cu aburi – au fost valorificate. Exploatarea carbunilor a fost
„combustibilul” acestei revolutii, iar cresterea numarului populatiei a asigurat forta de munca
necesara si o piata pentru bunurile produse de industrie.  

                    O revolutie rapida a mijloacelor de transport a dus la scaderea costurilor de tran-sport a

materiilor prime si produselor finite; de asemenea, „revolutia agriculturii” a pus capat fricii de
foamete si a devenit posibila sustinerea unei populatii în crestere.

                    Modificari spectaculoase au avut loc în productia de textile, datorita unor noi utilaje.
„Suveica zburatoare” a lui John Kay (1733) a facut procesul de tesere mai rapid, iar „spinningjenny”
(1767), roata de tors creata de James Hargreaves, a îmbunatatit procesul de tors.

                    Acestor inventii le-au urmat sistemul lui Arkwright (1769) de mentinere a umidi-tatii în

procesul de fabricatie; în actionare se foloseau caii, apa, sau forta aburilor. Razboiul de tesut electric
inventat de Edmund Cartwright (1785) a dezvoltat procesul de tesere.

                    În curând producerea textilelor, o activitate domestica, de mici proportii pâna atunci
(oamenii teseau si torceau în casele lor),  a fost concentrata în mari fabrici, modificând radical
modul de viata al muncitorilor. Productia de masa a însemnat ieftinirea textilelor, cu im-pact
dramatic asupra industriei. Lâna fusese cel mai important produs de export la Marii Britanii; acum
însa bumbacul câstigase teren, profitând de cererea imensa de îmbracaminte usoara si raco-roasa
necesara în zonele toride ale Africii si Asiei. În sudul districtului Lancashire s-au înmultit filaturile
(fabrici uriase unde munceau femeile tesând fire, unde aerul fiind umed si îmbâcsit a cauzat diferite
boli si deformatii) mohorâte ale oraselor bumbacului. Manchaster si Liverpooldevenisera înstarite
datorita comertului cu bumbac, iar vânzarile în strainatate aduceau venituri imense Angliei –
reprezentând la un moment dat jumatate din exportul tarii.

                   Primele manufacturi textile foloseau energie hidraulica, gratuita dar nesigura, deoarece o
seceta putea duce la încetarea lucrului. Folosirea motoarelor cu aburi pentru atio-narea utilajelor a
fost un pas decisiv pentru producerea textilelor, dar si pentru întreaga industrie.

                  
                        Motoarele cu aburi erau folosite înca din secolul al XVII-lea, dar implicau
cheltu-ieli de functionare mari. În 1769, James Watt, un inginer de origine scotiana, a creat
in conden-sator capabil sa mentina constanta temperatura în cilindrul principal. Aceasta
descoperire era ex-trem de importanta. În 1774, Watt s-a asociat cu Mathew Boulton si au

9
început sa produca moto-are cu aburi la fabrica Soho din Birmingham. Efectul asupra
industriei britanice poate fi dedus din faimoasa fraza a lui Boulton „Eu vând aici ce întreaga
lume îsi doreste sa aiba – putere!”

Epoca fierului

                   Fierul a fost un simbol important al revolutiei industriale din Marea Britanie. În secolul
al XIX-lea fierul era folosit pentru lucruri diverse, ca poduri, vapoare si locomotive, Palatul de
cristal din Londra si turnul Eiffel din Paris. Totusi, în 1700 industria fierului lupta pentru
supravietuire. Metalul trebuia topit adica încalzit pâna devenea lichid, astfel încât mine-reul de
scurgea lasând în urma impuritatile. Dar procesul de topire necesita carbune, ia padurile Marii
Britanii (din care se obtinea carbunele) fusesera în mare masura distruse, fiind necesare importuri
costisitoare. 

                   Solutia a fost gasita prin 1709 de Abraham Darby de la Coalbrookdale. Asemenea altor
experimentatori si-a dat seama de ineficienta carbunelui în procesul de topire a metalului; a
descoperit însa ca cocsul, mai putin sulfuros, dadea rezultate excelente. Tehnologia lui Darby a
ramas secreta cel putin pâna în anii 1730 si, în consecinta Coalbrookdale a înflorit spectaculos. Un
viitor membru al dinastiei Darby, al treilea Abraham Darby; a construit primul pod de fier peste râul
Severn (1779).

                        O data secretul aflat, productia de fier a crescut si s-au facut numeroase progrese
tehnologice. Astfel, Watt si Boulton au folosit prima oara în 1775, motoare cu aburi pentru a da
furnalelor curentul puternic necesar pentru a atinge temperaturi mari – unul din multele exemple de
combinare cu succes a unor inventii în domeniul industrial. Fabricile de metal au dus la dez-voltarea
unor orase ca Birmingham si Sheffield, iar Marea Britanie realiza în 1850 jumatate din productia
anuala de fier din lume.

                   Un element indispensabil procesului de expansiune industriala a fost productia în

cantitati mari a carbunelui. Cocsul era necesar la topirea fierului si alimentarea motoarelor cu aburi
care actionau utilaje de productie, furnale, vapoare si locomotive. Populatia în crestere necesita
cantitati mari de carbune pentru scopuri casnice, în 1798 William Murdock a folosit ulei

de huila pentru a ilumina lucrarile lui Boulton si Watt din Soho. În 1815, Glasgow si Londra erau
iluminate cu gaz de huila.

                   Din fericire, Marea Britanie dispunea de mari si bogate depozite carbonifere în

apropierea zacamintelor de fier. De la începutul secolului al XVIII-lea, motoarele cu aburi erau
folosite pentru a pompa apa din mine, dar erau putine alte inovatii. Saparea zacamintelor de car-
bune ramânea „cea mai grea munca de pe pamânt”, si întreaga structura a civilizatiei industriale a
secolului al XIX-lea se baza pe oameni ce munceau din greu sub pamânt.

Canale, sosele si cai ferate

                   Calitatea proasta a cailor de comunicatie facea dificil si scump transportul bunu-rilor;

pâna în secolul al XVIII-lea drumurile erau atât de grele, încât se prefera transportul marfu-rilor

10
grele pe apa. Introducerea taxelor pentru drumuri a avut ca rezultat întretinerea mai buna a cailor
foarte circulate, tehnicile de constructie au fost îmbunatatite de Ack Metcalfe, Thomas Telford,
scotianul John Mcadam si alti constructori.

                   O importanta deosebita a avut-o construirea canalelor, care a început cu canalul

Bridgewater (1763), construit de James Brindley pentru a lega minele Ducelui de Bridgewater de
Manchester. Canalul a avut un impact imediat asupra pretului carbunelui în Manchester (a scazut la
jumatate) si a aratat avantajele folosirii canalelor pentru transportul marfurilor grele, declan-sând o
adevarata „manie a canalelor”.

                   Aceasta „manie” a durat pâna în 1830, când reteaua de canale a Marii Britanii era mai
dezvoltata decât cea de drumuri. Dar perioada de glorie a canalelor a fost scurta , deoarece acestea
au intrat în competitie cu locomotivele cu aburi. Dupa experimentele initiale, realizate de Richard
Trevathick si altii, prima cale ferata publica – de la Stockton la Darlington – a fost data în functiune
în 1825. Inginerul care a construit-o, George Stephenson, a realizat si faimoasa „ra-cheta”, cea mai
performanta locomotiva care a circulat pe linia construita ulterior de la Liverpool la Machester.

                   În 1850, erau nu mai putin de 10.000 km de linii de cale ferata, folosite pentru
transportul de calatori si de marfuri, la viteze de neimaginat. Un alt triumf al epocii motorului cu
aburi l-a constituit dotarea vapoarelor cu motoare; în 1833 vasul canadian Royal William a facut
prima calatorie transatlantica cu ajutorul unui motor cu aburi.

Atelierul mondial

                   La mijlocul secolului al XIX-lea devenise clar ca revolutia industriala provocase

schimbari majore si transformase Marea Britanie în „atelierul întregii lumi”. Acest statut a fost
celebrat în 1851 prin Marea Expozitie organizata, în Hyde Park, într-o constructie de metal si sticla
numita Palatul de cristal – un adevarat simbol al puterii industriale al acestei natiuni. 

Viata intelectuala si politica                             

                   Cu ajutorul stiintei moderne, tara lui Newton aplica masinismul la manufacturi si
porneste Revolutia Industriala pe plan mondial. În acelasi timp, Britania a populat si a dat legi
Americii de Nord si, dupa ce a pierdut cele 13 colonii, a reconstituit un al doilea imperiu, mai larg
raspândit si mai vast.

                   Aceste ultime secole d bunastare materiala si de conducere corespund perioadei celei

mai mari realizari intelectuale. În ciuda unor Bred, Roger Bacon, Chancer si Whycliffe, contributia
Britaniei la stiinta si literatura medievala este mica, în comparatie cu aria creatiei sale intelectuale
din vremea lui Shakespeare încoace. Epoca în care Londra a devenit centrul maritim al Globului,
brusc largit, a fost de asemenea epoca Renasterii si a Reformei – miscari de dezvol-tare intelectuala
si de autoafirmare individuala, care s-au dovedit a fi mai potrivite britanicilor decât multor alte
popoare – si pare sa fi emancipat geniul insular.

11
                   În sfera politicii pure, Britania este vestita ca mama a parlamentelor. Raspunzând
instinctului si temperamentului poporului sau, ea a dezvoltat, în decursul veacurilor, un sistem care
împaca trei lucruri: eficienta puterii executive, controlului poporului si libertatea individua-la.
Britania se ghideaza în timpul revolutiei industriale dupa principiul proclamat de conducatorii ei
„politica britanica este comertul britanic”, principiu care va sta în picioare peste o suta de ani.

Bibliografie

 Balteş Nicolae, Eşanu Nicolae – Bazele contabilităţii, Editura Continent,

Sibiu-Bucureşti, 2001;

12
  Ristea Mihai, Olimid Lavinia, Calu Daniela Artemisa – Sisteme contabile
comparate, CECCAR Bucuresti, 2006;

 OMF 3055/2009;

 www.cdep.ro

13
14