UNIVERSITATEA SPIRU HAREAT

FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA

CONSTANTA
MASTERAT STIINTE PENALE

REFERAT
LA
CRIMINALISTICĂ

TEMA:
INREGISTRAREA PENALA
MIJLOC DE IDENTIFICARE
A
PERSOANELOR

COORDONATOR
Conf.Univ.Dr.Gh.Alecu

MASTERAND
PETCU MARIUS

CONSTANTA

1
 CUPRINS

1.Consideraţii privind scopul si importanţa înregistrării penale…pag.3

1.2.Scopul înregistrării penale ………………………………………pag.3

2.-Înregistrarea in cazierul judiciar…………………………………pag.4

2.1.-Înregistrarea nominala sau alfabetică………………………….pag.4

2.2.- Înregistrarea dactiloscopică……………………………………pag.4

2.3.Înregistrarea dactiloscopică decadactilară……………………..pag.5

3.alte modalităţi de înregistrare penală……………………………..pag.5

3.1.înregistrarea dactiloscopică monodactilară…………………….pag.5

4.Înregistrarea persoanelor dispărute şi cadavrelor cu

identitateneconoscută………………………………………………....pag.6

5.Înregistrarea după modul de operare……………………………..pag.7

5.1.Înregistrarea infractorilor………………………………………..pag.7

5.3.Înregistrarea în baza de date genetice…………………………...pag.8

5.4.Probe cu un înalt grad de precizie în identificarea profilului

A.D.N…………………………………………………………………..pag.9

5.5. Probe cu potenţial în analizele A.D.N.motocondrial…………..pag.9

6.Alte categorii de inregistrări penale………………………………pag.9

Bibliografie …………………………………………………………..pag.10

2
 1.CONSIDERAŢII PRIVIND SCOPUL SI IMPORTANŢA
ÎNREGISTRĂRII PENALE

Printre problemele care au preocupat multa vreme organele judiciare a

fost şi aceea a identificării persoanelor condamnate sau impotriva cărora au
fost luate măsuri cu caracter penal.
Odată cu creşterea criminalitătii problema a devenit acută , ceea ce a
determinat organele de justiţie şi de poliţie incă de mai bine de două secole să
gasească cele mai adecvate modalitaţi de înregistrare a infractorilor şi a altor
date privitoare la faptele penale , atît pentru combaterea cît şi pentru
prevenirea lor .
Prima cartotecă a fost infiinţată la Londra În anul 1791 de către
judecatorul John Fielding
Eugen Francois Vidoq in FranŢa sub conducerea ministrului poliţiei
Fouche.
Alphonse Berlington avea sa pună în practică sistemul său de
înregistrare şi identificare antropometrică , sistem mai curînd spectaculos decît
eficient .
România a fost printre primele tări europene care a recurs la aplicarea
unor metode ştiintifice de identificare (de exemplu fotografia semnalmentelor
si înregistrarea dactiloscopică ),graţie unor oameni de ştiinţă ,dintre care s-au
distins fraţii Minovici

1.2.SCOPUL ÎNREGISTRĂRII PENALE

Potrivit în întregul său în ansamblu ,constă, în esenţă ,în următoarele :

A. Idetificarea persoanelor care au mai săvîrşit infrcaţiuni, pe baza

înregistrării penale nominale şi dactiloscopice decadactilare ;
B. Identificarea autorilor unor fapte penale pe baza inregistrăii
dactiloscopice monodactilare şi după modul de operare ;
C. Identificarea persoanelor dispărute şi cadavrelor cu identitate
necunoscută , potrivit semnalmentelor exterioare , ori a altor date
antropologice .
D. Identificarea unor obiecte corp delict , ori stabilirea apartenenţei lor
de grup pe baza datelor din cartoteci sau diverse colecţii

3
 2.-ÎNREGISTRAREA IN CAZIERUL JUDICIAR

2.1.-ÎNREGISTRAREA NOMINALA SAU ALFABETICĂ

Evidenta nominală se realizează prin înregistrarea datelor cu caracater

personal , precum şi a persoanelor privind situaţia juridică a persoanelor luate
in evidenţa cazierului judiciar.
Fişele cuprin datele de identificare a persoanelor luate in evidentă ,
inclusive poreclele, , date în legatură cu fapta comisă, pedepsele aplicate ,
măsuri penale luate , date referitoare la executarea pedepsei (începere,
intrerupere, executare, încetare )la admnistie , graţiere prescripţie, reabilitare ,
la eventualele modificări în cazier, alte date privind punerea în mişcare a
acţiunii penale , a luării măsurii arestării preventive etc.Fişa mai conţine
formula dactiloscopică decadactilară şi orice alte menţiuni prin care poate fi
cunoscută situaţia de fapt şi de drept a persoanei luată in evidenţă .

2.2.- ÎNREGISTRAREA DACTILOSCOPICĂ

Se numără în prezent printre cele mai importante forme ale inregistrării

penale. Unitatea acestui gen de înregistare , respectiv a existenţei cartotecilor
dactiloscopice –îndeosebi a celor decadactilare – constă, în esenţă în
identificarea persoanelor care au mai săvirşit infracţiuni.,inclusiv a persoanelor
care nu prezintă acte de identitate, ori se folosesc de acte false ori
furate .Deasemenea cartoteca dactiloscopică poate servii la identifiacrea
cadavrelor cu identitate necunoscută , în ipoteza în care cel depistat este
înregistrat în cazierul judiciar.
Identificarea se bazează pe cunoscutele propietăţi ale desenului papilar –
unicitatea,fixitatea si inalterabilitatea – realizată printr-un examen
dactiloscopic comparativ , între impresiunile digitale ale persoenei verificate şi
impresiunile digitale existete în cazierul judiciar ori în cartotecă .Elementele
de bază luate în calcul la întocmirea unei formule , pe baza căruia fişele
dactiloscopice se clasifică intr-o anumită ordine , au la bază tipul desenului
papilar , respectiv existenţa deltei, poziţia ocupată de aceasta în desenul
papilar , precum si numărul deltelor .La acestea se adaugă şi unlele
caracteristici ale detaliilor , îndeosebi din centrul desenului papilar , în ipoteza
alcătuirii unei formule dactiloscopice monodactilare .
Identificarea propiuzisă , se efectuează luîndu-se în calcul detaliile
caracteristice ale crestelor papilare .

2.3.INREGISTRAREA DACTILOSCOPICĂ DECADACTILARĂ .

4
 Înregistrarea dactiloscopică decadactilară reprezintă principalul mijloc
de înregistrare dactiloscopică , fiind cel mai utilizat de organele specializate
datorită fiabilităţii sale de necontestat .Sistemul românesc de clasificare
decadactilară – conceput în anul 1923 de dr. Andrei Ionescu are la bază o
metodă combinată de clasificare (Vucetich-Oloriz)a desenelor digitale de la
toatre cele 10 degete ale mîinilor

3.ALTE MODALITĂŢI DE ÎNREGISTRARE PENALĂ

3.1.ÎNREGISTRAREA DACTILOSCOPICĂ MONODACTILARĂ

Cartoteca dactiloscopică monodactilară se constituie ca un valoros

mijloc de identifiacare a celor care au săvîrşit o faptă penală .Fişele
dactiloscopice monodactilare conţin impresiunea unui singur deget , cartarea
acestora făcîndu-se într-o ordine apropiată de cartoteca decadactilară , luîndu-
se în calcul aceleaşi tipuri şi varietaţi ale desenului papilar la care s-au adăugat
şi alte criterii de clasificare .
O variantă a înregistrării monodactilare o constituie cartoteca urmelor
digitale , descoperite la locul faptei rămase cu autori neidentificati .
Fotogramele acestor urme sunt sunt cartate într-o ordine apropiată sistemului
monodactilar
În prezent este folosit sistemul de calcul computerizat atît pentru
implementarea cît şi pentru efectuarea comparărilor dactiloscopice .
AFIS 2000.
Sistemul permite efectuarea de comparări dactiloscopice în timp foarte
scurt între urmele ridiacte de la faţa locului si impresiunile digitale a mii de
persoene aflate în memoria calculatorului .
-Softul PRIN-TRAK BIS – permite codificarea tuturor detaliilor care
în sitemul AFIS 2000 erau considerate false puncte de detaliu (puncte,
depăşire de creastă ,capete de creste subţiate )
Filtrele Gabor pentru îmbunătăţirea calităţii imaginilor urmelor şi
impresiunilor papilare preluate ;
Asigurarea unui istoric al cazurilor prin arhivarea acestora , un caz va
avea întegistrate pînă la 99 urme cu descriptorii acestora şi 1000 de variante
de procesare .
Utilizarea Expert-Matcher-ului-program specializat de codificare şi
căutare automată a detaliilor caracteristice ;
Rezoluţia opţională la scanarea impresiunilor şi urmelor papilare între
100-1000 ppi.
Preluarea datelor de stare civilă prin scanare , captarea fotografiei şi
semnăturii persoanei amprentate precum şi a persoanei care a dispus
amprentarea ;

5
 Posibilitatea de rotaţie a imaginilor inpresiunilor prelevate cu devieri
faţa de axa verticală ;
Inlocuirea imaginilor impresiunilor necorespunzătoare ale degetelor
rulate cu ale impresiunilor degetelor de control.
Afişarea rezultatului verificării ca identificare (HIT )sau neidentificate
(NO-HIT);
Realizarea planşei demonstrative în cazul identificărilor dactiloscopice
cu unelte multiple ;
Interfaţa standardizată ANIS/NIST pentru schimbul de date cu alte
sisteme (EURODAC,EUROPOL,VISA , SIS-II, etc. )
Interfaţa grafică WEB, ce permite un schimb complex de informaţii

4.ÎNREGISTRAREA PERSOANELOR DISPĂRUTE ŞI

CADAVRELOR CU IDENTITATE NECONOSCUTĂ .

Înregistrarea cadavrelor şi persoanelor necunoscute sau dispărute face

parte din sistemele de evidenţă a căror utilitate practicănu se poate pune la
îndoială.
Fişele destinate acestei Înregistrări – denumite-,, fişe de identificare a
persoanelor dispărute a cadavrelor şi persoanelor cu identitate necunoscută “-
au rubrici diferite pentru persoane şi cadavre , precum şi rubrici comune pentru
ambele categorii , referitoare la semnalmente,la obiectele de îmbrăcăminte
purtate , la alte obicte purtate în momentul dispariţiei persoanei ori al găsirii
cadavrului . Sunt deasemenea locuri rezervate pentru fotografiile de
identificare , pentru amprentele digitale , inclusiv pentru înregistrarea formulei
stomatologice (odontograma judiciară ) etc.

5.ÎNREGISTRAREA DUPĂ MODUL DE OPERARE

Înregistrarea după modul de operare al infractorilor , denumită şi modus

operandi reprezintă o modalitate de luare in evidenţă care stă la baza unei
identificări sui generic a persoanelor care s-au specializat în săvirşirea unui
anumit gen de infracţiuni şi într-un anumit mod .Asa cum a fost concepută
cartoteca modului de operare denumită şi “modus operandi “este destinată să
asigure doua moduri de înregistrări .

5.1.ÎNREGISTRAREA INFRACTORILOR

6
 Autori ai unor fapte penale , de genul omorului, tilhăriei şi înşelăciunii.
Fişele sunt clasate atît după genul infracţiunilor comise ,cît şi dupa modul
propriu zis de operare , tipic pentru multe categoriide recidivisti , care incerca
sa-si “perfectioneze sistemul “ajungînd sa aibă anumite deprinderi cu valoare
de identificare .

5.2INREGISTRAREA DATELOR PRIVITOARE LA FAPTE

PENALE
Cu autori neidentificaţi . Fişa cuprinde datele obţinute de către organul
judiciar din cercetarea locului faptei , precum şi alte activităţi procedurale . Ca
şi în situaţia precedenta fişa va cuprinde date cu privire la modul de operare
precum şi semnalmente ale presupuşilor făptuitori.

Prelucrarea automata a datelor

Lărgeste posibilitatea identificării prin analiza a unui număr mare de informaţii

prin trierea lor rapidă . Un sistem eficient de identificare după semnalmentele
exterioare este sistemul automat de recunoaştere facială IMAGETRAK
permite stocarea digitală a fotografiei persoanei, împreun cu datele de
stare civilă, date antropometrice,cu descrierea semnelor particulare.(tatuaje,
cicatrici, negi, pete ale pielii )
baza centrală de date ORACLE 9.2 cuprinde evidenţa înregistrărilor
sub formă de imagini digitale ale feţei , semnalmente anatomice , semne
particulare, (tatuaje, cicatrici )date de stare civilă, date antropometrice ,
preluate de la :
-persoane cu antecendente penale
-persoane cercetate de poliţie în stare de libertate sau arest, pentru
săvîrşirea de fapte penale cu moduri de operare deosebite.
-persoanele care prin comportament si anturaj sunt pretabile la săvîrşirea
de infracţiuni,
-persoane arestate după ce au fost date in urmărire generală sau
internatională .
avantajele sistemului

- stocarea datelor de stare civilă pentru un numar de 500.000 persoane .

- stocarea unui numar de 6 fotografii digitale pentru fiecare persoană .
- cautarea si găsirea unei persoane în baza de date după datele
demografice .
- căutarea şi găsirea unei persoane în baza de date după potrivirea
facială –rezultatul fiind un şir de 100 fotografii ale persoanelor cu cele mai
apropiate elemente faciale .

7
 -oferă posibilitatea comparrii automate în vederea stabilirii identităţii
persoanelor ,a fotografiilor digitale între ele, respectiv a potretelor robot cu
fotografiile din baza de date.

5.3.ÎNREGISTRAREA ÎN BAZA DE DATE GENETICE

Descoperirea acidului dezoxiribo-nucleic (ADN), a condus la întelegerea

conceptului de ereditare şi ulterior la identificare prin decodarea informaţiilor
genetice pe care molecula de AND le are în componenţă. Acesta are celula
moleculară şi este conţinută în toate celulele vii ale organismelor. Procesul de
identificare a unei persoane începe în momentul cînd acesta lasă la locul
infracţiunii o urmă biologică, care conţine ,în mod necesar,material genetic
(ADN )Urmează prelevarea probei de către criminalist , urmată de analiza de
laborator care are drept punct terminus , traducerea materialului genetic într-un
cod , cu formulă unică , irepetabilă , specifică unui singur purtător al acestei
informaţii genetice

Singurere celule din corpul uman fară AND sunt , ,,globulele

rosii”prezente în sîngle uman .Totusi sîngle uman este compus şi din alte
molecule iar probabilitatea ca la locul infracţiunii să nu se găsească molecule
fara ADN este nulă .

Sub raportul valorii de identificare , specialiştii geneticieni clasifică

urmele biologice în trei categorii:

5.4.PROBE CU UN ÎNALT GRAD DE PRECIZIE ÎN IDENTIFICAREA

PROFILULUI ADN:

- single , lichidul seminal care, chiar dacă nu conţine spermă , are suficient
material pentru efectuarea analizelor ADN, indiferent de pe ce tipuri de
obiecte este recoltată ,ţigări fumate ,periuţe de dinţi, plastice ale ţigărilor de
foi, măşti, veselă, chewing -gums ,timbre si plicuri poştale.

-fluidul vaginal (în cazul infrcaţiunilor de viol poate conţine un amestec de

celule , provenind de la ambele părţi care pot fi analizate separat);secreţiile
nazale, părul (numai părul smuls are valoare pentru analizele nucleare ADN
atit timp cit ADN –ul este cuprins numai în celulele ce inconjoară rădăcina);
bucăţi de carne, celule ale pielii;urina;parţi de corp;oase;(măduva osoasă poate
fi analizată chiar şi în cazuri de descompunere avansată )

5.5. PROBE CU POTENŢIAL ÎN ANALIZELE

ADN.MOTOCONDRIAL

8
-orice probe care nu se pretează la alte analize , pot fi examinate prin analize
ADN mitrocondriale.

6.ALTE CATEGORII DE INREGISTRĂRI PENALE

-cartotecile obiectelor furate

-ale falsului de monedă , ori alte valori
- ale maşinilor de scris ,
-falsurile unor opera de artă ,
-de produse cosmetice si alimentare,
-coleţii de obiecte
-cele ale pneurilor de automobile
-ale talpilor de incăltăminte .
-ale armelor de foc,
-cernelurilor , vopselelor ,vopselelor auto , produselor de hirtie etc.
Aceste colecţii fac posibil stabilirea rapidă a grupului din care fac parte
anumite categorii de urme , cum sunt de pildă , urmele care se prezinta sub
forma de resturi de obiecte si diverse materii .

BIBLI OGRAFIE

9
1.Alecu Gh-,,Criminalistică”Ovidius University Pres –Constanţa 2004

2
The Cod Of Codes , Scientific and social Issues in the Human Genome
Project ,
3
D.J. Kelves &L.Hood edit.,Hervard Univ.Press, Cambridge , England p.39.
4 Final report of Interpol European working party on DNA
profililing,Dubrovnuk ,mai,1998
5
Crime Laboratorii Digest , Guidelines for a Quality Assuarance Program for
DNA Analysis ,FSRTC,FBI.Academi ,Quantico ,Virginia ,SUA, Aprilie 1995.

6
.V.Beliş sub red.op.cit.,Bucureşti ,1995, pag.665 şi urm,: John Ballantyne , et
al.,eds DNA Technology and Forensic Science,Cold Spring Harbor
Press,1989,passim
7.
Michael Rose în Revista de Medicină Legală , martie 1994, p.48 şi urm:The
Code of Codes ,p.143 :
8. Richard Saferstein , ;Jeames J. Kearney, în RIPC, ;

9.Alain Baquaet si Oliver Pascal în RIPC , sept-oct,1993,

10.Gabriela Matei Consideraţii privind amprenta genetică, în RC.,nr.1-2001

p.32 şi RC, nr.2-2001,p.32.

9.Ţurai C-tin Elemente de criminalistică şi tehnică criminală –poliţie

ştiinţifică. Ed.Ministerului Justiţiei , Bucureşti,1974

10. Emilian Stancu ,,Tratat de criminalistică”Editura Actami , Bucureşti 2001

10