UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS”, GALAȚI

FACULTATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE GALAȚI

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator:
Conf. dr. Maftei Nicoleta
Student:
Anda Elena Capris

Galați
-2018-
 UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS”, GALAȚI

FACULTATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

SPECIALIZAREA ASISTENTĂ GENERALĂ

INSUFICIENȚA VENOASĂ CRONICĂ

Coordonator:
Conf. dr. Maftei Nicoleta

Student:
Anda Elena Capris

Galați
-2018-
 Introducere
Insuficiența venoasă cronică reprezintă o condiție patologică frecvent întâlnită care
afectează 2-5% din populație. Mai este cunoscută drept sindromul postflebitic sau sindromul
posttrombotic, ambele referindu-se la etiologia insuficienței. Totuși, aceste denumiri au fost
abandonate deoarece nu recunoșteau o altă cauză frecventă a insuficienței venoase-lipsa
congenitală a valvelor venoase.
Insuficiența venoasă cronică apare atunci cind venele membrelor inferioare nu mai permit
curgerea sângelui inapoi spre inima. Afectiuni ale valvelor venoase pot determina curgerea
sângelui in ambele directii, nu doar spre inima. Aceste valve care nu functioneaza corect
determina stagnarea sângelui. Daca Insuficiența venoasă nu este tratata apare durerea, edemul si
ulcerele.
Insuficiența venoasă cronică nu reprezintă o problemă serioasă medicală dar poate
determina durere si dizabilitați. Este o afecțiune mai frecventă la persoanele obeze, insărcinate sau
cu istoric familial privitor la astfel de afectiuni. Persoanele care au suferit traume ale membrelor
inferioare prin lezare, interventie chirurgicală sau formarea anterioară de trombi venoși sunt
predispuse la dezvoltarea insuficienței venoase.
Alte cauze ale insuficienței venoase cronice includ hipertensiunea arteriala in membrele
inferioare pentru perioade lungi prin pozitie ortostatica sau imobilizare prelungita, lipsa
exercitiilor, fumatul, tromboza venoasă profunda si flebita-inflamatia unei vene superficiale, cel
mai adesea la nivelul membrelor inferioare.1
Simptomele insuficienței venoase pot include: edemul piciorului si al gleznei, prurit,
senzatie de presiune tegumentară, durere la mers care se oprește la repaus, piele inchisa la culoare,
mai ales la nivelul gleznelor, vene varicoase, ulcere.
Pentru a diagnostica insuficiența venoasă cronică este necesar un studiu Doppler
Ultrasound-un tip de echografie care permite evidentierea structurii peretilor venosi si calitatii
fluxului sanguin. Venograma utilizeaza raze X si contrast intravenos pentru a vizualiza vena.2
Tratamentul insuficienței venoase cronice depinde de vârsta, starea generală de sănătate,
extinderea bolii, toleranța pentru anumite medicamente, proceduri sau terapii, semne si simptome.
Acesta include masuri pentru ameliorarea fluxului sanguin prin membrele inferioare, cum ar fi
ridicarea picioarelor fata de axul corpului si reducerea presiunii in vene, aplicarea de ciorapi

1
D.Dona, A. Niculescu, Medicina Interna, manual pentru clasa a XI-a, licee sanitare, ed. Editura Didactica și
pedagogica, București,1989, pag 125- 126
2
Calota, F, Endoscopic and ultrasonografic observations of damaged venous valves, Medicographia.
2016;38:141-147

1
elastici care sa compreseze picioarele si sa ajute sângele sa circule. Alte metode includ evitarea
incrucisarii picioarelor in pozitie sezinda sau culcata si efectuarea de exercitii fizice. Se pot folosi
mai multe tipuri de medicamente pentru a trata insuficiența venoasă cronică. Diureticele sunt utile
pentru a reduce edemul. Pentoxifilina amelioareaza curgerea sângelui prin vene si poate fi folosita
in combinatie cu ciorapii elastici pentru a vindeca ulcerele.
Terapia anticoagulantă poate fi recomandată pentru persoanele care prezintă afecțiuni
recurente ale venelor picioarelor. Scleroterapia este indicata pacienților la care boala este avansata.
Implică injectarea unei substanțe chimice in venele afectate si sclerozarea acestora, astfel nu vor
mai putea conduce sângele. Sângele se va intoarce la inima prin alte vene iar corpul va absorbi
venele cicatrizate. Chirurgia este indicata la mai putin de 10% dintre cazuri. Procedurile includ
ligaturarea venei afectate pentru ca sângele sa nu mai circule prin aceasta. Daca valvele sau venele
sunt afectate sever vor fi rezecate, o alta procedura este transplantul venos din alta parte sanatoasa
a corpului.

2
 Cuprins
1. Introducere ...................................................................................................................1
2. Capitolul I – Patogenie.................................................................................................4
- Fiziologia fluxului sanguin venos..................................................................4
- Fiziopatologia insuficienței venoase.............................................................4
- Fiziopatologia insuficienței venoase................................ .................4
- Incompetenta venoasă profundă.......................... .............................5
3. Capitolul II – Cauze si factori de risc..........................................................................6
- Cauze.....................................................................................................................6
- Factorii de risc cuprind............................................................... .........6
4. Capitolul III – Semne si simptome..............................................................................7
- Anamneza..............................................................................................................7
- Examenul fizic.................................... ............................................8
- Clasificarea clinica a insuficienței venoase cronice...............................................9
5. Capitolul IV – Diagnostic............................................................................................10
- Studii de laborator..................................................................................................10
- Factorii de risc cupr Studii imagistice .....................................................10
- Proceduri efectuate................................................................................................11
6. Capitolul V – Tratament..............................................................................................12
- Terapia medicala....................................................................................................12
- Terapia chirurgicală................................................................................................13
- Prognostic...............................................................................................................13
7. Concluzii.......................................................................................................................14
8. Anexa 1.........................................................................................................................15
9. Bibliografie...................................................................................................................16

3
 CAPITOLUL 1. Patogenie
1.1 Fiziologia fluxului sanguin venos .
Două mecanisme majore ale corpului uman previn hipertensiunea venoasă.
Prima, valvele bicuspide din vene previn curgerea retrograda si staza venoasă. Tomboza
venoasă profunda se dezvolta frecvent in aceste vase, determinând alterarea ireversibila a valvelor.
A doua, in timpul circulatiei bipede normale muschii gleznei scad presiunea venoasă cu
70% in extremitatile inferioare prin contractia lor si fortarea sângelui venos spre inima. In repaus
presiunea se reintoarce la normal in 30 secunde. In venele afectate miscarea scade presiunea
venoasă cu doar 20%. Cind miscarea este oprita presiunea din lumenul venos creste incet revenind
la normal intr-o perioada de citeva minute.3
1.2. Fiziopatologia insuficienței venoase.
Hipertensiunea venoasă in venele afectate este cauza insuficienței venoase cronice prin
urmatoarele secventa de evenimente. Creșterea presiunii venoase traversează venulele spre
capilare, impiedicând curgerea sângelui. Curgerea sanguina încetinită din capilare determină
blocarea leucocitelor. Acestea elibereaza enzime proteolitice si radicali liberi de oxigen care
altereaza membrana bazală a capilarelor. Proteinele plasmatice, cum ar fi fibrinogenul se scurg in
țesutul interstitial formind o scufie de fibrină. Fibrina interstițială si edemul rezultant scad aportul
de oxigen la țesuturi cu determinarea hipoxemiei, inflamatiei si pierderea tesutului prin formarea
ulcerelor.

1.3. Incompetența venoasă superficială.

Incompetența venoasă superficială este cauza cea mai intilnita pentru boala venoasă. In
insuficiența venoasă superficiala, venele profunde sunt normale, dar sângele venos scapa din
sistemul venos profund si curge inapoi in cel superficial prin venele superficiale dilatate cu valve
incompetente. Valvele din sistemul venos superficial pot deveni incompetente din variate motive.
Lezarea directa prin flebita superficiala poate cauza insuficiența valvulara primara. Peretii venosi
slabiti congenital se pot dilata sub presiuni normale si determina insuficiența venoasă secundară.
Valvele venoase anormale congenital pot fi incompetente la presiuni normale. Venele normale si
valvele normale pot deveni distensibile extensiv sub influenta hormonilor-sarcina.4

3
Cezar Th. Niculescu, Bogdan Voiculescu,..., Anatomia și fiziologia omului: compendiu, - ed Corint Educational,
București, 2014, pag 362-364
4
Adriana Mușat, Grațiela Nițu(trad)/ Manualul Merck de diagnostic și tratament, ed a XVIII-a, Ed All, București
2009, pag 761-762

4
 Majoritatea cazurilor de insuficiența venoasă superficiala apare dupa ce se dezvolta un
singur punct de scurgere venoasă sub presiune între sistemul venos profund si cel superficial.
Hipertensiunea venoasă determină insuficiența valvulară secundară când venele superficiale
normale devin dilatate încât marginile cuspelor valvulare nu mai fac contact intre ele. În timp
aceste vene dialate devin vizibile, tortuoase si sunt denumite vene varicoase. Hipertensiunea intră
in sistemul superficial prin puncte cheie de comunicare intre cele doua sisteme. Aceste puncte sunt
valvele joncționale si valvele perforatoare.
Afectarea valvelor joncționale reprezintă insuficiența valvelor de la joncțiunea dintre vena
mare safana si vena femurală din zona inghinala-joncțiunea safeno-femurala. Incompetența
venoasă se extinde apoi distal pe membrul inferior iar pacienții resimt cum se dezvolta o vena
groasa înghinală. A doua joncțiune venoasă care devinde incompetenta este cea safenopoplitee la
genunghi.
Hiperpresiunea venoasă perforantă apare la oricare valve ale venelor perforante. Cel mai
adesea este implicată cea din zona proximală medie inghinala-perforantă Hunteriana si cea
gastrocnemiana proximala-perforantă Boyd.

1.4. Incompetenta venoasă profundă.

Este determinată cel mai frecvent de către tromboza venoasă profunda in care unul sau mai
multi trombi se blocheaza in venele de calibru mic sau la bifurcațiile venoase determinând staza
venoasă, incompetența valvulară, inflamația si infecția venei cu repercusiuni asupra sistemului
venos superficial.

5
CAPITOLUL 2. Cauze si factori de risc
2.1.Cauze

A. În Insuficiența venoasă superficială:

o trauma, valve anormale congenital, tromboza

o modificarile hormonale-sarcina
o pozitie ortostatica prelungita.

B. În Insuficiența venoasă profunda:

o anormalitati congenitale ale valvelor sau vaselor

o sindromul Klippel-Trenaunay-Weber
o varianta Parkes-Weber.

2.2.Factorii de risc cuprind:

 sexul feminin
 obezitatea, vârsta inaintată
 tromboza, terapia estrogenică
 sarcina, activitațile care necesită adoptarea poziției ortostatice prelungite
 sedentarismul, insuficiența ventriculară dreaptă
 hipertensiunea arterială prelungită
 tulburarile coagulării.

6
 CAPITOLUL 3. Semne si simptome
3.1.Anamneza.

Pacienții cu insuficiența venoasă prezintă adesea simptome subiective care apar devreme in
evoluția bolii, devin mai putin severe in evolutie si se agravează din nou in stadiile finale si cu
inaintarea in virsta.
Peste jumatate dintre pacienții care prezinta teleangiectazii sub 1 mm raporteaza simptome
care se ameliorează dupa tratament.
Simptomele intilnite cuprind urmatoarele:

 senzația de arsură, edemul, crampele musculare

 senzația de greutate in picioare, claudicatia și durerea in picioare dupa mers sau
ortostatism
 picioare nelinistite, oboseala in picioare.5

Simptomele subiective sunt frecvente la pacienții cu varice truncale, 18% dintre pacienții
cu varicozități raportează simptome continue, in timp ce 50% se plâng de episoade simptomatice.
Pacienții cu insuficiența sistemului venos profund sunt aproape întotdeauna simptomatici.
Crampele, greutatea in picioare si ulcerele care nu se vindeca sunt cele mai întilnite simptome
subiective. Durerea episodică si alte simptome asociate cu boala venoasă superficială poate fi
relaționată cu modificările hormonale. Jumătate dintre femeile însărcinate cu varice se plâng de
durere, iar 17% nu pot sa mentina poziția ortostatică mai mult de 1-2 ore datorită severitații
acesteia.
Durerea prin insuficiența venoasă este amelioarată adesea de mersul pe jos sau prin
ridicarea picioarelor. Căldura tinde să agraveze simptomele iar frigul le ameliorează. Ciorapii
elastici ameliorează de obicei sau previn durerea din insuficiența venoasă. De multe ori
comportamentul durerii determinată de insuficiența arterială este opusul celui datorate
insuficienței venoase. Durerea din insuficiența arterială se agraveaza la mers si când picioarele
sunt ridicate. Frigul tinde sa agraveze simptomele, in timp ce caldura le ameliorează. Ciorapii
elastici agravează durerea in insuficiența arteriala.
Durerea din obstructia venoasă este mai gravă la mers sau căldură dar se ameliorează cu
ridicarea picioarelor. Ciorapii elastici ameliorează durerea in obstructia venoasă.

5
Vezi Anexa 1 / Brănișteanu DE, Medicographia. 2016;(2):pag 176,

7
 3.2. Examenul fizic
Aspectul exterior al membrelor inferioare este de ajutor dar nu intotdeauna confirma
conditia venoasă periferica. Elementele clinice ale insuficienței venoase sunt intilnite si in alte
entitati clinice care afecteaza extremitatile inferioare.
Edemul poate rezulta prin obstructia venoasă acuta din tromboza venoasă profunda sau
prin refluxul sanguin din venele superficiale sau profunde. Edemul poate sa nu fie relationat cu
sistemul venos. Pentru pacienții cu Insuficiența venoasă este caracteristic edemul gleznelor.
Insuficiența hepatica, Insuficiența renala, decompensarea cardiaca, infectia, trauma si efectele
mediului inconjurator pot determina edem al gleznelor care poate fi nediferentiabil de cel prin
Insuficiența venoasă. Edemul limfatic poate fi un semn a obstructiei limfatice primare sau
secundar supraproductiei e limfa prin hipertensiune venoasă severa-sindromul veno-limfatic.
Decolorarea pielii poate fi un semn de stază venoasă, Insuficiența arteriala, infectie
cronică, trauma. Ulcerațiile care nu se vindecă se pot datora insuficienței venoase profunde sau
superficiale, dar si insuficienței arteriale, afecțiunilor reumatologice, efectelor trofice locale,
cancerului.
Semnele cele mai intilnite ale insuficienței venoase sunt cele atribuite sindromului
progresiv de staza venoasă si hipertensiunii venoase cronice:6

 edemul, hiperpigmentarea
 dermatita venoasă, celulita cronică
 infarctul cutanat-atrofia alba, ulcerarea.

Un ulcer venos prelungit se poate transforma rar intr-un carcinom celular bazal sau
carcinom celular scuamos. Venele dilatate sunt vizibile pe talpă si gleznă si ocazional in fosa
poplitee. Venele normale nu sunt vizibile destinse in repausul piciorului. Pielea translucidă poate
fi cauza pentru care venele devin vizibile sub forma unor cordoane albastre subepidermice.
Pielea inchisă la culoare, decolorată si indurată reprezintă un semn al stazei venoase
cronice mai ales daca este localizată pe partea medială a gleznei si labei piciorului. Aceste zone
sunt afectate mai ales de hipertensiunea venoasă deoarece drenajul lor depinde de competența si
patenta intregii venei safene mari si a tuturor venelor perforante atasate acesteia.
Lipodermatoscleroza cuprinde modificări caracteristice ale pielii piciorului cu proliferare
capilară, necroza tesutului adipos si fibroza pielii sau țesutului subcutanat. Pielea devine rosie sau
maro prin depozitarea hemosiderinei din celulele rosii sanguine.

6
Vezi Anexa 1 figura 2, Brănișteanu DE, Medicographia. 2016;(2):pag 177

8
3.3. Clasificarea clinica a insuficienței venoase cronice:

 Clasa 0-fara semne de boală venoasă

 Clasa 1-vene ectaziate sau reticulare
 Clasa 2-vene varicoase
 Clasa 3-edem
 Clasa 4 -modificari ale pielii prin staza venoasă (hiperpigmentare, indurare,
lipodermatoscleroza)
 Clasa 5-modificari ale pielii prin staza venoasă si ulcere vindecate
 Clasa 6-modificari ale pielii prin staza venoasă si ulcere active.

9
 CAPITOLUL 4. Diagnostic
4.1. Studii de laborator:

o nivele ridicate ale dimerului D prin tromboza venoasă profundă nerecunoscută

o trombocitemie comsumptivă.

4.2. Studii imagistice.

o Ultrasonografia Doppler este studiul de prima intentie in sindroamele de

Insuficiența venoasă. Tehnica Doppler permite observarea fluxurilor sanguine colorate, rosul
indica curgerea intro directie iar albastrul indica curgerea in directia opusa transuducerului.
Permite de asemeni cuantificarea vitezei fluxului sanguin sau a volumului acestuia. Folosita pentru
a evalua mecanismele curgerii sanguine venoase, ultrasonografia este sensibilă si specifică.
Creearea unei harți a refluxului prin ultrasonografie pentru evaluarea insuficienței venoase este
esentiala. Folosită pentru detectarea tombozei venoase profunde ultrasonografia nu este atât de
sensibilă sau specifică in contrast cu venografia. Poate eșua in detectarea tromboembolismului
venos in peste 40% din cazuri mai ales in cazul venelor iliace, pelvice, zona de tranzitie dintre
glezna si genunchi.7
o Venografia prin rezonanta magnetica este cea mai sensibilă si specifică metodă
pentru detectarea bolii venoase profunde si superficiale in membrele inferioare si pelvis, zone care
nu sunt accesibile prin alte modalitati. Venografia de contrast este o tehnică invazivă si laborioasă.
In cele mai multe centre sonografia Doppler a inlocuit venografia de contrast in evaluarea de
rutină a insuficienței venoase. Tehnica presupune plasarea unui cateter intr-o venă dorsală a
piciorului si infuzarea materialului de contrast radiografic.8
o Testele fiziologice ale functiei venoase sunt importante pentru determinarea
cauzei si severitatii insuficienței venoase. Parametrii fiziologici cei mai folositi sunt timpul de
reumplere venoasă, debitul venos maxim si fracția de ejectie a muschilor gleznei. Timpul de
reumplere venoasă este timpul necesar pentru ca piciorul inferior sa fie infuzat cu sânge după ce
pompa musculara gastrocnemiana a golit venele. La pacienții cu insuficiența venoasă usoara si
asimptomatica, umplerea venoasă apare prin reflux pe linga valvele venoase incompetente, cu

7
Calota, F, Endoscopic and ultrasonografic observations of damaged venous valves, Medicographia.
2016;38:141-147
8
Raju S, Neglen P. High prevalence of nonthrombotic iliac vein lesions in chron-ic venous disease: a permissive role in
pathogenicity. J Vasc Surg. 2006;44:136-143.

10
timp de umplere de 40-120 secunde. La pacienții cu Insuficiența venoasă severa, reumplerea
venoasă apare prin reflux marcat si este foarte rapida-20-40 secunde.9
o Debitul venos maxim este folosit pentru a determina o constructie venoasă a
piciorului indiferent de cauza. Se masoara viteza cu care sângele poate sa curgă la un picior
congestionat la maxim, cind o compresie aplicata anterior este ridicata brusc. Parametrul poate fi
folosit pentru detectarea trombilorr care obstructioneaza venele gleznei, venele iliace si vena cava,
unde sonografia si venografia sunt insensibile. Poate detecta obstrucția venoasă externă prin
hematoame extravasculare, tumori si alte procese extrinseci.
o Fractia de ejetie a pompei musculare gastrocnemiene detecteaza Insuficiența
pompei de a expedia sângele din picior. La pacienții cu vene normale si o pompa normala, 10-20
de mișcări de contractie a pompei goleste capacitanta venoasă. La pacienții cu Insuficiența pompei
musculare, contractiile nu au efect.10
o Fotopletismografia utilizeaza undele infrarosii pentru a evidentia umplerea capilara
in timpul exercitiilor. Cresterea umplerii capilare indica refluxul venos si venele incompetente.

4.3.Proceduri efectuate.

o Testul Trendelenburg este o examinare fizică, și care ajută la diferențierea intre

refluxul venos superficial si incompetenta venoasă profunda. Se ridica piciorul pacientului pâna
când toate venele colapseaza. Apoi se aplica o presiune pentru a obstrucționa venele superficiale
sub punctul de reflux suspicionat. Cel mai adesea se compreseaza vena safenă mare imediat sub
joncțiunea safeno-femurala –inghinal. Daca varicozitățile distale ramân goale sau se reumplu
încet, se va îndeparta compresiunea. Daca urmeaza o umplere rapida dupa indepartarea
compresiunii, punctul principal de intrare a hipertensiunii venoase este identificat.11
o Reumplerea imediată a sistemului varicos după compresie si menținerea
acesteia arată că punctul de reflux venos principal nu a fost identificat sau că sunt implicate puncte
de reflux nenumarate.
o Diagnosticul diferențial se face cu următoarele afecțiuni: carcinomul celular bazal
sau scuamos, celulita, dermatita de contact, dermatita alergică, erizipelul, teleangiectaziile
esențiale generalizate, sindromul Klippel-Treunaunay-Weber, dermatita de stază, ulcerele
traumatice, varicele.

9
Baila S, Timofti L, Vittos O, Mittea I. Treatment effectiveness in chronic venous disease: VEIN Act – The
Romanian experience. Poster presented at: Rome 2016 - UIP Chapter Meeting; April 13-17, 2016; Rome, Italy
10
Brănișteanu DE, Medicographia. 2016;(2):pag 175-180
11
Lurie, F,The functioning of venous valves in normal and pathological conditions in Medicographia.
2008;(2):pag. 96

11
 CAPITOLUL 5. Tratament
Tratamentul doreste ameliorarea simptomelor si daca este posibil corectarea tulburărilor
etiologice. Boala sistemului venos profund este frecvent refractară la tratament, dar Insuficiența
venoasă superficiala poate fi tratata prin ablatia vaselor de reflux.
5.1.Terapia medicala.

5.1.1. Ridicarea picioarelor. Prin ținerea picioarelor ridicate de pe planul patului

scurgerea venoasă este marită de gravitație, scazând presiunea venoasă si ameliorând edemul. In
supinație picioarele trebuie sa fie deasupra nivelului inimii, iar in poziție sezândă deasupra
coapselor.
5.1.2. Ciorapii elastici. Acestia produc compresiune gradata de la laba piciorului pina
la genunchi pentru a scade edemul si a diminua presiunea venoasă.12
5.1.3. Scleroterapia este terapia de prima intentie pentru ablatia circuitelor venoase de
reflux in absenta refluxului jonctiunii safenofemurale. De asemeni este indicata in ablatia
punctelor de hemoragie venoasă si a varicelor cu perete subtire. Cel mai folosit agent de sclerozare
este sodium tetradecil sulfatul. Dupa ce au fost sclerozate venele sunt absorbite de organism,
sângele circulind prin alte vene normale. 13
Complicatiile scleroterapiei cuprind:
 reactiile alergice la agentii sclerozanti
 necroza cutanata prin extravazare
 injectia arteraila inadecvata care poate determina pierderea unui membru.

5.1.4. Ablația prin radiofrecvență este o procedură relativ nouă cu rezultate

excelente si rate ale complicațiilor foarte mici. Se efectuează prin trecerea unui cateter de la
genunchi pâna in zona înghinalîăsi incalzirea maxima a venei pina cind leziunea termica
determina sclerozarea acesteia. Procesul este repetat la fiecare câtiva centimetri pe lungimea
venei. Leziunile termale inițiale sunt urmate de fibrozarea venei.

12 Brănișteanu DE, Assessing compliance with nonoperative treatments of chronic venous disorders: the VEIN
Act Program in Romania in Medicographia. 2016;(2):pag 178-180
13
Adriana Mușat, Grațiela Nițu(trad)/ Manualul Merck de diagnostic și tratament, ed a XVIII-a, Ed All, București
2009, pag 764

12
 5.1.5. Terapia cu laser endovenoasă se efectuează prin introducerea unei fibre laser
de la genunchi pâna in zona înghinală si eliberarea energiei laser pe intreg cursul venei.
Distrugerea peretelui vascular este urmata de fibroza vasului. 14
Complicațiile ablatiei prin laser si radiofrecventa cuprind:
 arsuri ale pielii
 leziuni termice ale tesuturilor din jur
 leziuni ale venelor profunde.
Antibioticele sunt folosite rar pentru infectia ulcerelor.15

5.2. Terapia chirurgicală.

Are drept scop ameliorarea circulației venoase prin corectarea insuficienței venoase prin
înlăturarea căilor majore de reflux. Mecanismele clasice de venoablație includ ligaturarea prin
benzi, ligaturarea si diviziunea, scleroterapia si avulsia venoasă. Aceste tehnici au rate
asemanatoare de succes.
Ligaturarea venoasă este terapia de prima alegere pentru afectiunile venoase superficiale.
Se efectueaza incizii la fiecare 2-3 mm la diferite nivele ale venei safene mari. Vena este disecată
de țesuturile subiacente iar perforantele sunt ligaturate. Se utilizează un ac cu cârlig pentru a
extrage o lungime cât mai mare din venă. Tehnica este limitată la zonele de deasupra genunchiului
pentru a leza nervul safen sau sural.
Alte tehnici pentru tratarea insuficienței venoase profunde includ liza trombusului venos,
grefarea venoasă, bypass-ul venos, valvuloplastia16.
Complicatiile tehnicilor chirurgicale de avulsie venoasă cuprind:
 infectia, lezarea nervilor
 lezarea arteriala si defecte cosmetice.

5.3. Prognostic.

Fără corectarea cauzelor de bazr, Insuficiența venoasă este progresivă. Simptomele

bolnavilor se agravează in timp. Tegumentul se rupe si apar ulcere care nu se vindecă.

14Baila S, Timofti L, Vittos O, Mittea I. Treatment effectiveness in chronic venous disease: VEIN Act – The
Romanian experience. Poster presented at: Rome 2016 - UIP Chapter Meeting; April 13-17, 2016; Rome, Italy.

15
Lurie, F,The functioning of venous valves in normal and pathological conditions in Medicographia.
2008;(2):pag. 96
16
Adriana Mușat, Grațiela Nițu(trad)/ Manualul Merck de diagnostic și tratament, ed a XVIII-a, Ed All, București
2009, pag 761-762

13
 CONCLUZII
Sechelele frecvente ale insuficienței venoase cuprind durerea si paresteziile, dermatita de
stază, ulcerele venoase care nu se vindecă, hemoragia, celulita recurentă, tromboflebita profunda
si superficială, embolismul pulmonar si decesul. Sechelele țesutului local se datoreaza combinației
intre presiunea venoasă crescuta si clearance-ul scazut a metabolitilor celulari din extremitatile
inferioare. Durerea cronică, edemul, celulita recurenta si ulcer cruris sunt cele mai intilnite
sechele, dar nu si cele mai severe.
Ulceratiile cronice care nu se vindecă pot fi debilitante. Peste 50% dintre pacienții cu vene
varicoase netratate dezvolta tromboflebita superficiala la un moment dat. Reprezintă o conditie
severă deoarece tromboza venoasă profunda este prezenta la peste 45% dintre pacienți avind
aspecte de flebita superficiala pura. Riscul de tromboza venoasă profunda este de 3 ori mai mare la
pacienții cu varicozitati superficiale decit in populatia generala.17
Repausul la pat si afectiunile intercurente plaseaza pacienții cu Insuficiența venoasă la risc
crescut pentru tromboza venoasă profunda. Flebita se dezvolta la 60% dintre pacienții cu
Insuficiența venoasă superficiala si in peste jumatate din cazuri progreseaza la tromboza venoasă
profunda. Aproximativ jumatate dintre pacienții cu tromboza venoasă profunda prezinta embolism
pulmonar detectabil iar rata de mortalitate este de o persoana din trei.

17
Baila S, Timofti L, Vittos O, Mittea I. Treatment effectiveness in chronic venous disease: VEIN Act – The
Romanian experience. Poster presented at: Rome 2016 - UIP Chapter Meeting; April 13-17, 2016; Rome, Italy

14
 Anexa 1

Figure 1. Symptoms reported at inclusion by patients of the Romanian arm of the VEIN Act Program

Figure 2. Self-reported signs at inclusion in the Romanian arm of the VEIN Act Program

15
 Bibliografie
1. Adriana Mușat, Grațiela Nițu(trad)/ Manualul Merck de diagnostic și tratament, ed a
XVIII-a, Ed All, București 2009

2. Baila S, Timofti L, Vittos O, Mittea I. Treatment effectiveness in chronic venous disease:

VEIN Act – The Romanian experience. Poster presented at: Rome 2016 - UIP Chapter
Meeting; April 13-17, 2016; Rome, Italy

3. Brănișteanu DE, Assessing compliance with nonoperative treatments of chronic venous

disorders: the VEIN Act Program in Romania in Medicographia. 2016;(2)

4.Calota, F, Endoscopic and ultrasonografic observations of damaged venous valves,

Medicographia. 2016;38:

5. Cezar Th. Niculescu, Bogdan Voiculescu,..., Anatomia și fiziologia omului: compendiu, -

ed Corint Educational, București, 2014

6.D.Dona, A. Niculescu, Medicina Interna, manual pentru clasa a XI-a, licee sanitare, ed.
Editura Didactica și pedagogica, București,1989

7. Lurie, F,The functioning of venous valves in normal and pathological conditions in

Medicographia. 2008;(2):

8. Raju S, Neglen P. High prevalence of nonthrombotic iliac vein lesions in chron-ic venous
disease: a permissive role in pathogenicity. J Vasc Surg. 2006;44

16