Orca Share Media1555421593076

CUPRINS
Motto......................................................................................................................................3
Introducere.............................................................................................................................4
I. PARTEA GENERALĂ
CAPITOLUL I – Boala varicoasă, definiţie şi generalităţi....................................................7

I.1. Anatomia şi fiziologia sistemului venos al membrelor inferioare..................................8
I.2. Etiopatogenie...................................................................................................................8
I.3. Fiziopatologie.................................................................................................................11
I.4. Anatomie patologică......................................................................................................12
I.5. Tablou clinic..................................................................................................................13
I.6. Diagnostic......................................................................................................................17
I.7. Evoluţie. Complicaţii. Prognostic..................................................................................18
I.8. Tratament.......................................................................................................................19
CAPITOLUL II – Explorarea paraclinică a sistemului venos.............................................12
CAPITOLUL III – Pregătirea preoperatorie. Anestezia......................................................24
CAPITOLUL IV – Metode de tratament chirurgical...........................................................27
IV.1. Complicaţii postoperatorii..........................................................................................29
CAPITOLUL V – Rolul asistentei medicale în îngrijirea bolnavilor.................................31
II. PARTEA SPECIALĂ
II.A. Motivaţia alegerii temei...............................................................................................37

II.B. Scopul lucrării..............................................................................................................38
II.C. Material şi metode........................................................................................................39
II.D. Rezultate şi discuţii......................................................................................................40
II.D.1. Cazuri clinice.......................................................................................53
1
II.D.2. Plan specific de îngrijire în perioada postoperatorie............................73
II.E. Intervenţii nursing postoperatorii.................................................................................78
Concluzii...............................................................................................................................81
Blibliografie.........................................................................................................................82
2
MOTTO:
„Îngrijirea medicală este o artă. Necesită devotament exclusiv, pregătire temeinică,

talent, ca orice pictură sau sculptură. Ce este mai mult? Să ai de -a face cu pânză
de pictură sau cu marmură sau să ai de-a face cu organismul viu, cu fiinţa umană
- templul duhului lui Dumnezeu?”
FLORENCE NIGHTINGALE
3
INTRODUCERE
Bolile venoase sunt foarte frecvente şi afectează 30-50% din populaţia adultă. Manifestările
clinice şi gravitatea acestei boli este diferită: de la simpla jenă sau defect estetic la dureri intense,
invalidante sau chiar deces instantaneu. Bolile venelor se produc la nivelul venelor tuturor
ţesuturilor şi organelor, dar manifestările patologice cele mai frecvente şi caracteristice sunt la
următoarele nivele:
• venele membrelor inferioare: boala varicoasă, boala tromboembolică, malformaţiile venoase;
• venele membrului superior: tromboflebita membrului superior;
• venele pelvine: varice, tromboflebita
• venele hemoroidale: hemoroizi, tromboflebita hemoroidală;
• sistemul venei porte: tromboze de vena portă, cavernomul, hipertensiunea portală;
• venele cerebrale: tromboflebita sinusului cavernos.
4
Figura 1. Varice membru inferior
5
I. PARTEA GENERALĂ
6
CAPITOLUL I
BOALA VARICOASĂ
DEFINIŢIE ŞI GENERALITĂŢI
Definiţie:
Prin varice înţelegem dilataţii saculare venoase permanente ale venelor epifasciale însoţite
de alterări parietale şi care determină tulburări de hemodinamică venoasă.
Generalităţi:
Boala este foarte frecventă, afectează 30-40% din populaţia adultă şi chiar 60% la sexul
feminin. Leziunile degenerative ale peretelui venos se pot extinde la artere şi limfatice, cele trei
sectoare constituind o unitate funcţională.
Asocierea varicelor membrului inferior cu varicocelul, hernia, piciorul plat, genu valgum,
ptozele viscerale, demonstrează că substratul lezional al bolii varicoase depăşeşte sistemul
vascular, leziunile interesând ţesutul conjunctiv în totalitate.
Boala varicoasă şi insuficienţa venoasă cronică nu sunt sinonime; insuficienţa venoasă
cronică poate apărea într-un stadiu avansat al bolii varicoase dar poate apărea precoce în evoluţia
unei boli trombembolice neglijate, a malformaţilor vasculare congenitale şi a anevrismelor
arterio-venoase.
Incidenţa bolii varicoase este apreciată între 10-20% la populaţia adultă şi este mai frecvent
întâlnită la femei între 20-40 de ani.
7
Figura 2. Vene varicoase
I. 1. ANATOMIA SISTEMULUI VENOS AL MEMBRELOR INFERIOARE
Reîntoarcerea venoasă se realizează prin două sisteme:

1. Sistemul profund
2. Sistemul superficial.
I. Sistemul profund:
- este format din venele omonime arterelor;
- are două vene pentru fiecare arteră, excepţie fac venele poplitee şi femurală;
- are un rol important în circulaţia membrului inferior, deoarece drenează aproximativ 80%
din sângele venos;
- venele profunde: - arcul venos plantar
- vene tibiale posterioare
- vene tibiale anterioare
- vena poplitee
- vena femurală
- sunt susţinute şi înconjurate de masa muşchilor cu rol important în circulaţia de
reîntoarcere.
8
II. Sistemul superficial:
- este format din: - safena internă
- safena externă
Figura 3. Sistemul superficial - membre inferioare
Originea venelor safene:

La originea feţei dorsale a piciorului se află o reţea venoasă superficială situată în jurul
unui arc venos. Acesta este continuat prin două vene marginale (vena marginală medială şi vena
marginală laterală) spre maleole dispuse pe faţa dorsală a piciorului.
Vena marginală laterală, devine safenă externă, ocolind posterior maleola de aceeaşi parte.
Vena marginală medială, se continuă în vena safenă internă, după ce trece înaintea maleolei
mediale.
Vena safenă internă:

Este cea mai lungă venă a corpului.
Traiect:
- urcă pe faţa medială a gambei, de la marginea anterioară a maleolei mediale,
- ocoleşte condilul femural pe dinapoi ajungând la coapsă; aici urcă în afară spre faţa
antero-medială a rădăcinii coapsei şi înainte,
9
- la 4 cm. sub nivelul ligamentului inghinal, formează o curbură cu convexitatea în jos, numită
„ crosa safenei interne” ce trece prin hiatul safen în profunzime, vărsându-se în vena femurală.
Colateralele crosei sunt venele superficiale ce corespund ramurilor superficiale ale
arterelor femurale. În subcutisul peretelui abdominal aceste vene se anastomozează cu venele
toraco-epigastrice. „ Vena femuropoplitee” este cea mai importantă colaterală anastomotică,
deoarece uneşte crosa venei safene interne cu cea a venei safene externe stabilind o legătură
indirectă între vena femurală şi cea poplitee.
Pe parcursul său, vena este însoţită de:
- nervul safen accesoriu (la nivelul gambei)
- musculo-cutanatul extern (la nivelul genunchiului)
- multiple vase şi ganglioni limfatici, la nivelul crosei.
Vena safenă internă prezintă pe toată întinderea ei, un număr variabil de valvule (10-30)
care asigură fluxul sanguin unidirecţional şi circulaţia anti-gravitaţională, ultima valvulă
găsindu-se la vărsarea ei în vena femurală.
Vena safenă externă:

Origine: - ia naştere înapoia maleolei laterale.
Traiect:
- urcă pe faţa posterioară a gambei în subcutisul acesteia,
- formează o crosă (crosa venei safene externe), la nivelul articulaţiei genunchiului,
perforând lama profundă a dedublării şi devenind profundă se deschide în vena poplitee.
Colateralele venei safene externe, provin de pe faţa postero-laterală a gambei şi de pe
plantă.
Colateralele anastomotice cu vena safenă internă sunt numeroase pe gambă, sângele
circulând în direcţia venei safene interne.
10
Deosebiri între cele două categorii de vene anastomotice, din motive de ordin
chirurgical:
A. Vena safenă internă:
- prezintă 5 perforante, trei la nivelul gambei, una la nivelul genunchiului (venele tibiale
posterioare), iar ultima la nivelul canalului adductorilor.
B. Venele perforante:
- realizează între venele profunde şi trunchiul safen principal o legatură directă, acestea au
o dispoziţie constantă şi conţin la locul de deschidere în venele profunde valvule ostiale, astfel
este asigurată trecerea sângelui de la suprafaţă spre profunzime.
C. Venele comunicante:
- realizează între ramurile colaterale ale venelor safene şi colateralele venoase profunde o
conexiune; acestea sunt inconstante ca dispoziţie şi număr,
- prin intermediul venelor din muşchi, aceste vene se anastomozează direct cu reţeaua
profundă.
I.2. ETIOPATOGENIE
Tulburarea iniţială în boala varicoasă, este dată de insuficienţa unei valvule ostiale ce este
situată la confluenţa venelor safene cu venele profunde, des întâlnită la nivelul crosei safene
interne şi mai rar la nivelul unei vene comunicante
Varicele pot fi: - congenitale
- primitive
- secundare
Varicele congenitale: sindromul Klippel-Trennaunay, sindromul Parks-Weber şi aplazia
congenitală a valvelor venoase.
Varicele primitive (hidrostatice):
1. Factori locali: gravitaţia, topografia venelor epifasciale (deasupra fasciei şi în ţesutul
subcutanat relativ laxe) valvulate insuficient, fără sprijin muscular.
2. Factori generali: - interni(ereditari): obezitate, cauze endocrine, sarcinile repetate;
- externi(de mediu): profesia(ortostatism prelungit, efort mare), căldura, umiditatea,
avitaminoze, infecţii, factori alimentari.
11
În condiţiile creşterii presiunii hidrostatice se ajunge la dilatarea şi alungirea venelor,
valvele devin atrofiate şi ineficiente, deşi există şi o afectare iniţială a valvelor şi insuficienţa
închiderii lor.
Varicele secundare:
- posttrombotic(obstacole pe venele principale din tromboflebita profundă şi în sechele),
sunt cele mai frecvente;
- compresiune pe trunchiuri principale (tumori, adenopatii, scleroze tisulare după
radioterapie, cicatrici vicioase);
- traumatisme externe ale venelor (lovitura la coapsă, de la fotbal) şi interne (cateterism
venos cu distrugerea valvelor);
- fistule arterio-venoase.
I. 3. FIZIOPATOLOGIE
Fiziopatologie: insuficienţa venoasă superficială, profundă şi mixtă.
Hemodinamica venoasă este modificată de boala varicoasă. Staza sângelui în ortostatism
este urmată de deschiderea şi ineficienţa valvelor cu refluxul sângelui de sus în jos la nivelul
croselor, respectiv din sistemul venos profund spre cel superficial.
Insuficienţa valvulară ostială la nivelul confluentului femuro-safenian sau popliteo-safenian
permite reîntoarcerea sângelui din sistemul venos profund în cel superficial, sânge care
supraîncarcă şi mai mult sistemul venos profund şi favorizează dilatarea şi dezvoltarea în
continuare a varicelor prin cercul vicios, pe care îl realizează .
Astfel, insuficienţa venoasă ostială se repercută pe sistemul venos superficial şi insuficienţa
venoasă superficială supraîncarcă sistemul venos profund ajungându-se la insuficienţa venoasă
mixtă (superficială + profundă) cu o creştere permanentă a presiunii venoase. Există şi o
insuficienţă primitivă determinată de valvele alungite congenital şi ineficiente.
I. 4. ANATOMIE PATOLOGICĂ
Modificările anatomo-patologice, interesează în mod special teritoriul venei safene interne,
mai rar al safenei externe şi uneori ambele.
12
Microscopic, aceste modificări apar prin hipertrofierea fibrelor mediale ale mediei, apoi
apare scleroza fibrelor elastice şi musculare, fiind înlocuite de ţesutul conjunctiv. Leziunile de
periflebită şi endoflebită sunt observate la nivelul intimei şi adventiţei.
Macroscopic, se constată:
- dilatarea venelor varicoase
- perete venos iniţial hipertrofic, apoi atrofic
- atrofia valvelor
- placarde de endoflebită vegetantă
- tulburări trofice tegumentare (dermatita pigmentară, celulita de gambă, ulcerul varicos).
Astfel, aceste modificări cuprind tot peretele venei.
I. 5. TABLOU CLINIC
Tabloul clinic al bolii varicoase este polimorf, aspect care impune o anamneză amănunţită,
efectuarea examenului obiectiv local, general şi recurgerea la investigaţii paraclinice atent
selecţionate.
Anamneza
Cuprinde următorii timpi importanţi:
- decelarea factorului ereditar
- antecedente personale patologice
- profesia bolnavului
- data şi condiţiile de apariţie a varicelor: - în copilărie
- la pubertate
- postpartum
- post traumatic
- postoperator (afecţiuni medicale grave)
Durerea poate conţine caractere precum:
- durerea varicoasă tipică: senzaţie de greutate accentuată vesperal, dată de ortostatismul
prelungit, senzaţia de arsură, iradiază pe un traiect al pachetului varicos sau la nivelul unui punct
al refluxului profund.
13
- durerea „în lovitură de bici”: semnalează ruperea traumatică a unei valvule, urmată uneori
de apariţia unor varice „în situ”.
Hipertensiunea venoasă ortostatică, determină varicelor rezistenţă la antialgice, diminuând
în repaus, după drenajul postural şi mai ales după aplicarea contenţiei elastice.
Acestea trebuie deosebite de simptomele sindromului dureros non venos, care pot avea alte
cauze:
- nevritică
- genitală
- arterială
- artrozică
Examenul obiectiv
A. Examen local: - inspecţie
- palpare
Inspecţia permite:
- o estimare a stării varicelor
- aprecierea bilateralităţii sau absenţa acesteia
- sediul şi tipul varicelor
- existenţa unor varice cu localizare neobişnuită ( hipogastru, regiunea mediană a
abdomenului sau flancuri, caracteristică unei tromboze înalte iliace).
Se pot evidenţia, de asemenea:
- rupturi ale varicelor, printr-o soluţie de continuitate a peretelui venei varicoase în urma
unui traumatism. Astfel hemoragia se poate evidenţia subtegumentar sau la exterior.
- varicoflebita, în cazuri de inflamaţie
- hematoame subcutanate
- edemul, se întâlneşte constant în stadiile tardive, este mult timp singurul semn al
suferinţei venoase, cu localizare iniţial perimaleolară.
- leziuni trofice ale tegumentelor: dermatite, dermatoze, angiodermită , hipodermită
scleroasă, ulcerul varicos.
Vom examina: - coloraţia tegumentelor
- marginile piciorului
14
- marginile ulcerului ( în general regulate, scleroase)
Palparea:
Se efectuează metodic, explorând succesiv venele safene pe tot traiectul, la nivelul croselor,
colateralelor şi comunicantelor. Palpatoric, varicele sunt cordoane elastice (rectilinii, cilindrice,
ampulare, sinuoase), depresibile care se umplu rapid după suprimarea compresiunii, situate
superficial sau în grosimea tegumentului.
Astfel li se pot aprecia varicelor: - tipul
- natura
- localizarea
Prin palpare se poate realiza gradul de insuficienţă a croselor. Insuficienţa crosei venei
safene interne va fi căutată cu bolnavul în ortostatism, coapsa în abducţie, rotaţie externă, la
nivelul pliului de flexiune, medial de artera femurală.
Examenul complet al unui bolnav care prezintă varice la nivelul membrelor trebuie sa
efectueze o serie de probe clinice clasice.
Explorarea clinică a sistemului venos superficial

1. Proba Sicard:
- pacientul efectuează un efort de tuse sau o manevră Valsava în decubit dorsal, care
determină o bombare a valvulei ostiale a venei safene interne în cazul insuficienţei.
2. Proba Brodie-Trendelenburg: explorează insuficienţa ostială.
Se realizează astfel: - bolnavul în decubit dorsal
- membrul inferior ridicat la 45 grade şi întins
- se aplică garou la nivelul crosei ( rădăcina coapsei )
- se ridică bolnavul în ortostatism şi se urmăreşte 30 de secunde
- se suprimă garoul; dacă venele varicoase se umplu retrograd de sus în jos
rezultă varice şi insuficienţă valvulară ostială.
3. Proba Schwartz: manoperă bimanuală.
- pacientul în ortostatism
- se aplică lovituri uşoare cu degetele la nivelul crosei safene interne.
În cazul unei valvule insuficiente, percuţia efectuată cranial va da naştere undei pulsatile,
ce se propagă pe traiectul venei safene în sens caudal rezultă semnul valului prezent.
15
Explorarea clinică a sistemului venos profund
1. Proba Delbet Perthes:
- se efectuează cu bolnavul în decubit dorsal, cu membrul inferior afectat în poziţie elevată,
cu un garou plasat la nivelul triunghiului Scarpa şi cu un dispozitiv elastic de contenţie (faşă,
bandă elastică) aplicat de la nivelul degetelor până în treimea proximală a coapsei.
- se trece bolnavul în ortostatism şi i se cere să meargă; dacă în timpul deplasării
pacientului varicele dispar, iar durerea se atenuează testul este negativ, sistemul venos profund
fiind permeabil; când apare turgescenţa varicelor, pacientul resimte dureri intense, proba este
pozitivă pentru existenţa unui obstacol la nivelul sistemului venos profund.
2. Proba Pratt:
- evidenţiază zonele de reflux la nivelul comunicantelor
- pacientul în decubit dorsal cu un garou amplasat la nivelul crosei venei safene mari şi un
bandaj aplicat de la degete până la rădăcina coapsei.
- pacientul este solicitat să treacă în ortostatism, după care bandajul se derulează înspre
inferior, situaţie în care, în condiţiile existenţei unor comunicante semnificative apare reumplerea
varicelor dinspre profunzime spre suprafaţă.
Explorarea concomitentă a sistemului venos superficial şi profund

Proba celor 3 garouri:
- pacientul în decubit dorsal, cu membrul inferior afectat în poziţie cât mai aproape de
verticală,
- se aplică 3 garouri în următoarele zone:
 baza coapsei
 deasupra genunchiului
 dedesuptul genunchiului
- se ridică bolnavul în ortostatism
- se urmăresc modificările timp de 30 de secunde
16
Dacă varicele se umplu cu cele trei garouri pe loc, într-un interval mai mic de 30 de
secunde, putem afirma existenţa unei sau mai multor comunicante care determină reflux dinspre
sistemul profund spre suprafaţă.
După suprimarea garoului de sub genunchi, se evidenţiază insuficienţa ostială a venei
safene externe, prin reumplerea retrogradă a acestei vene.
Îndepărtarea garoului de deasupra genunchiului, urmată de apariţia varicelor este sugestivă
pentru existenţa unor comunicante în treimea distală a coapsei.
După îndepărtarea garoului de la nivelul triunghiului Scarpa, varicele se umplu pe traiectul
venei safene mari, este sugestivă pentru o insuficienţă ostială a acestei vene.
B. Examenul general:
Scoate în evidenţă eventualele boli asociate, ce pot influenţa stabilirea conduitei
terapeutice, cum ar fi:
- alergii locale sau generalizate
- hemopatiile – posibile tromboze sau hemoragii
- aparatul urinar – nefrite acute sau cronice
- aparatul respirator – bolile infecţioase
- aparatul digestiv – hernie hiatală, ulcere digestive
- aparatul cardio-vascular – HTA, insuficienţă cardiacă.
I. 6. DIAGNOSTIC
Diagnostic pozitiv: Este uşor de stabilit pe baza examenului clinic, care constată prezenţa unor
vene superficiale dilatate. Trebuie luat în evidenţă dacă:
- cauzele sunt determinate de varice
- există insuficienţă ostială sau insuficienţa perforantelor
- sistemul venos profund este permeabil.
Diagnostic diferenţial: Se face cu următoarele entităţi:
- hernia femurală omolaterală, în condiţiile unei bombări la nivelul crosei venei safene
interne;
17
- adenopatii localizate în triunghiul femural;
- anevrismul arterei femurale;
- fistule arteriovenoase;
- sindromul posttrombotic (când un rol important îl are anamneza care evidenţiază în
antecedente un episod de tromboză venoasă profundă, cu apariţia tardivă a varicelor şi
explorările paraclinice confirmă repermeabilizarea parţială a sistemului venos profund );
- flebitele superficiale cu caracter migrant ( flebite saltatorii).
I. 7. EVOLUŢIE. COMPLICAŢII. PROGNOSTIC

Evoluţie
„Boala varicoasă netratată în timp util evoluează progresiv, cu apariţia modificărilor
cutanate şi extensia procesului varicos care poate să cuprindă un întreg membru inferior.
Complicaţii: - locale
- distanţă
Locale:- flebite acute şi cronice care sunt de obicei benigne şi evoluează spre vindecare
spontană în decurs de două săptămâni.
- varicoflebite, nu embolizează, trebuie diferenţiate de tromboza venoasă profundă.
Ruptura varicelor este o complicaţie uneori severă, fiind întîlnită în varicele mari,
intradermice. Ea poate apărea după un traumatism local, uneori minim. Ruptura subtegumentară
determină apariţia unui hematom, iar ruptura externă poate produce o hemoragie venoasă externă
cu sângerare continuă în jet datorită hipertensiunii venoase şi care necesită hemostază de urgenţă.
Prognostic
Este rezervat în condiţiile absenţei tratamentului curativ. Succesul terapeutic apreciat prin
absenţa recidivelor varicoase determină un prognostic excelent. Dacă s-au instalat complicaţiile
tegumentare, prognosticul este mai rezervat deoarece leziunile cutanate descrise nu se vindecă
niciodată, rămânând uneori zone hiperpigmentate, aderente la planurile subiacente, dureri,
cicatrici inestetice, după vindecarea ulcerului gambier.
Suferinţa venoasă trebuie diagnosticată şi tratată precoce pentru a preveni complicaţiile
posibile, afectarea sistemului venos profund cu insuficienţă venoasă, ulcer de gambă, sindrom
18
posttrombotic; toate dificil de tratat şi cu rezultate nesatisfăcătoare, care în timp induc grade
variate de invaliditate.
I. 8. TRATAMENT
Tratamentul bolii varicoase vizează asigurarea unei circulaţii de întoarcere eficientă prin
combaterea stazei, suprimarea zonelor de reflux, protejarea venelor superficiale, precum şi
combaterea tulburărilor generale.
Mijloacele prin care se realizează aceste obiective pot fi sistematizate astfel:
 tratament profilactic
 tratament medical
 tratament curativ
Tratament profilactic se adresează în principal:

- persoanelor cu predispoziţie familială
- celor cu minime modificări la nivelul sistemului venos superficial, evidenţiate prin
examenul obiectiv sau prin ultrasonografie venoasă.
- persoanelor cu meserii care favorizează apariţia varicelor (ortostatism prelungit)
Se recomandă măsuri profilactice, care vizează scaderea compresiei extrinseci pe sistemul
venos ( obezitate, constipaţie, presiune intraabdominală crescută ). În acest sens sunt utilizate:
- aplicarea de faşă elastică sau purtarea de ciorapi elastici
- perioadă de pauză în activitate
- menţinerea membrelor inferioare ridicate la 20-30 de grade.
- adoptarea unui stil de viaţă şi activitate pentru favorizarea circulaţiei venoase a
membrelor inferioare.
Cele trei reguli de bază sunt:
 dacă pacientul se află în ortostatism trebuie să circule
 dacă se află în poziţie şezândă, să ridice membrele inferioare cel puţin la orizontală
 dacă se află culcat să menţină membrele inferioare elevate peste nivelul corpului,
aşezat pe o pernă pentru a asigura un drenaj venos decliv.
Măsuri simple care aplicate îndelungat previn sau combat suferinţa venoasă.
19
Tratament curativ: este cel patogenetic, prin întreruperea circuitului bolii:
- combaterea refluxului
- combaterea hipertensiunii venoase
- combaterea stazei venoase.
Tratament medical prin compresie externă

Este o soluţie adjuvantă pre- şi post- procedură chirurgicală. El nu poate fi utilizat singur,
deoarece nu rezolvă refluxul, combătând doar hipertensiunea venoasă locală şi staza venoasă
superficială. De aceea se asociază cu alte mijloace de tratament.
Pentru compresia externă se utilizează, de elecţie, ciorapi elastici de diferite grade de
compresiune (clasa I până la clasa IV). Ciorapii elastici trebuie înlocuiţi regulat la perioade de
timp de maximum 4-6 luni. Trebuie avut în vedere, toleranţa pacientului la utilizarea ciorapilor
elastici.
Terapia sclerozantă în boala varicoasă

Constă în injectarea unei substanţe iritante într-o venă mai mică, administrare urmată de
sclerozarea venei sau trombozarea acesteia în condiţiile unor vene mai mari. Terapia sclerozantă
se face în şedinţe succesive începând din treimea distală a gambei şi progresând proximal.
Complicaţiile scleroterapiei sunt reprezentate de:
- hiperpigmentaţie (care dispare în 3-6 luni la majoritatea pacienţilor)
- teleangiectazii adiacente locului de injectare;
- necroză focală determinată de administrarea extravasculară a agentului sclerozant.
Terapia intervenţională în boala varicoasă
O soluţie modernă de tratament o constitue terapia cu LASER care se adresează pacienţilor
cu vene varicoase, fiind utilizată în special în cazul varicelor mici, reticulare sau a
teleangiectaziilor. Laserele folosite penetrează până la 5 milimetri în profunzime, având pulsaţii
la 10-20 milisecunde.
Ablaţia venei safene se poate efectua şi minim invaziv endovascular, ablaţia direcţionată pe
cateter fiind considerată ca o alternativă procedurii chirurgicale de stripping, cu menţionarea
faptului că nu există suficiente studii care să dovedească eficienţa acestei metode. Dispozitivul
20
laser este denumit ELVS (Endovascular Laser Venous System), cu o putere optică de 15W, fiind
raportată rata de succes de 98% la un timp de urmărire de 30 de luni.
Figura 4. Terapia cu laser
Selecţia pacienţilor pentru tehnicile de ablaţie prin cateter necesită evidenţierea certă a
refluxului safeno-femural, identificarea comunicantelor mari, dar mai ales excluderea trombozei
venoase profunde şi a sindromului posttrombotic. În prealabil, pacienţii cu hipercoaguabilitate
sanguină dovedită pot fi anticoagulaţi profilactic, utilizând heparine cu greutate moleculară mică.
Rezultate neconvingătoare se obţin la pacienţii obezi, când nu se reuşeşte compresia
externă suficientă pentru a realiza un contact bun al peretelui venos cu cateterul terapeutic.
Complicaţiile procedurii de ablaţie pe cateter sunt minime comparativ cu strippingul
chirurgical, pacienţii putând fi imediat externaţi după procedură. Este necesar a se efectua un
control ecografic la 1-2 săptămâni după tratamentul intervenţional pentru a se confirma ablaţia
venei safene mari şi absenţa unui tromb lângă joncţiunea safeno-femurală.
21
CAPITOLUL II
EXPLORAREA PARACLINICĂ A SISTEMULUI VENOS
Explorarea paraclinică furnizează date precise cu privire la localizarea, întinderea şi

evoluţia leziunilor, precum şi asupra eficienţei terapiei aplicate.
Flebografia
Se realizează cu ajutorul substanţelor de contrast, care se amestecă cu sângele. După locul
unde se intoduce substanţa de contrast distingem:
- flebografii directe (injectarea substanţei într-o venă periferică)
- flebografii indirecte (injectarea substanţei în arteră)
Este utilă în diagnosticul flebitelor localizate la nivelul gambelor. Injectat, izotopul se
acumulează în fibrină fiecărui tromb format şi poate fi detectat prin tehnici de scintigrafie. Dacă
în organism mai există şi alte concentrări de fibrină (artrită, hematom, edem, plăgi pe cale de
vindecare), valoarea metodei scade.
Varicografia
Se realizează cu ajutorul substanţelor de contrast, care se administrează direct printr-un
cateter extrem de subţire într-o venă superficială. Este o tehnică extrem de simplă şi utilă având
un rol foarte important în elucidarea conexiunilor anatomice a venelor varicoase recurente.
Termografia
Se realizează cu ajutorul cristalelor lichide, demonstrează venele perforante incompetente
ca „zone fierbinţi”. Se utilizează preoperator în detectarea venelor perforante incompetente. Este
o metodă simplă, de acurateţe ridicată.
22
Ultrasonografia
Cea mai utilă metodă pentru a detecta refluxul la nivelul joncţiunii safeno-femurale,
safeno-poplitee sau la nivelul unor vene bine determinate. În faţa unui caz nou de varice, este
dificil a exclude afectarea sistemului venos profund prin anamneză şi examen fizic, de aceea, în
aceste cazuri, de un deosebit folos este ecografia duplex color şi cea bidimensională care poate
elimina afectarea anatomică a sistemului venos profund şi poate stabili un prognostic foarte bun
al curei radicale de excizie a varicozităţilor. Această metodă a înlocuit flebografia ca „standard
de aur” în diagnosticul afecţiunilor venoase. Se efectuează cu ajutorul detectorului de viteză
ultrasonic care semnalizează şi decelează acustic şi grafic tulburările apărute în viteza circulaţiei
venoase. Examenul ultrasonografic Doppler continuu cuantifică incompetenţa valvulară prin
evidenţierea unui zgomot care indică refluxul.
Ecografic, pot fi cuantificate şi rezultatele tratamentului chirurgical, verificându-se absenţa
crosei safene, excizia venelor perforante şi se explorează bontul venos.
Figura 5. Ecografie Doppler vascul
23
CAPITOLUL III
PREGĂTIREA PREOPERATORIE. ANESTEZIA
Pregătirea preoperatorie
Examenul complet şi detaliat al bolnavului făcut înaintea unei intervenţii chirurgicale este
de o deosebită importanţă. Riscul operator este considerabil atunci când se referă la subiecţii
sănătoşi, dar creşte când există o afecţiune sistemică.
Contraindicaţii ale tratamentului chirurgical:
- cardiopatiile decompensate
- faza terminală a unor boli grave
- neoplasmele extinse
- sarcina avansată
Alte boli:
- obezitatea
- policitemia secundară
- HTA
- disfuncţiile hepatorenale
- diabetul zaharat
Asocierea bolii varicoase cu diabetul zaharat este foarte întâlnită. Se intervine chirurgical
atunci când diabetul este stabilizat iar regimul alimentar şi dozele de antidiabetice orale sau
injectabile sunt menţionate. Nu a putut fi elaborată până în prezent, o tehnică prin care să se
deceleze cu exactitate pacienţii predispuşi la tromboză, însă unele modificări legate de o stare
posttrombotică pot fi determinate prin: numărătoarea de trombocite, adezivitatea plachetară
crescută prin tehnica absorbţiei fibrinogenului.
În postoperator, datorită importanţei pe care o are lezarea intimei, s-a argumentat că agenţii
ce întăresc peretele vascular pot avea acţiune protectoare. În eventualitatea unor deficite
24
hemostatice necunoscute sau a unei sângerări datorită erorii de tehnică chirurgicală, este
obligatorie determinarea, înaintea intervenţiei, a grupului sanguin şi a Rh-ului.
Anestezia
Pregătirea pacientului pentru anestezie este un act esenţial. În chirurgia venoasă a
membrelor inferioare toate tehnicile de anestezie pot fi folosite; în funcţie de stare pacientului, de
durata intervenţiei chirurgicale, se alege tehnica anestezică.
Premedicaţia, are rolul de a limita anxietatea pacientului, de ai deprima vigilenţa, fără însă
să o abolească. Cu o oră înaintea începerii intervenţiei chirurgicale, se recomandă: diazepam 10
mg. i.m. sau fenobarbital 100 mg., uneori un neuroleptic ca: droperidol 5 mg. i.m., dacă nu, un
antihistaminic: romergan 50 mg. i.m.
Anestezia locală: constă în blocarea prin infiltraţie a receptorilor durerii.
Este contraindicat să se efectueze la nivelul zonelor cu tegumente prezentând leziuni
trofico-septice, leziuni care în domeniul patologiei venoase sunt cantonate mai ales, la nivelul
gambei. Pentru a evita injectarea intravasculară, injectarea soluţiei anestezice, trebuie să se facă
cu asepsie „chirurgicală” după testul de aspirare. Eficacitatea anesteziei, care este completă după
5-15 minute, trebuie să se verifice înainte de a începe intervenţia.
 Anestezia tronculară: poate fi utilizată în ligaturile de varice, în excizii – grefe.
Interesează cel mai adesea: - nervul mare sciatic
- nervul safen intern
- nervul crural
- nervul femuro-cutanat
 Anestezia peridurală unică: are ulilizare extinsă în chirurgia venoasă a membrelor inferioare.
Anestezia generală: constă în blocarea sistemului neuroencefalic în totalitate. Este rezervată
bolnavilor pentru care o anestezie loco-regională este contraindicată sau nedorită:
- când există riscul unei trombembolii pulmonare,
- la bolnavii sub tratament anticoagulant,
- în trombectomia proximală,
- în ligaturarea venelor iliace,
25
- când celelalte metode nu au dat rezultate pentru prevenirea sau recidiva emboliei
pulmonare,
- în simpatectomia lombară uni- sau bilaterală.
Supravegherea postoperatorie
Se asigură aportul, transportul şi necesarul de oxigen adecvate ţesutului cerebral, rinichiului
şi cordului. Supravegherea funcţiilor vitale se va face atât clinic căt şi paraclinic. Toţi pacienţii
cu risc crescut sunt asiguraţi cu un cateter central, pentru refacerea volumului circulant prin
tehnica hemodiluţiei sau cu sânge omolog conservat, atunci când acesta are indicaţie.
26
CAPITOLUL IV
METODE DE TRATAMENT CHIRURGICAL
Tratamentul chirurgical al bolii varicoase a reprezentat ani de zile metoda de elecţie, care
bine indicată şi corect executată a oferit rezultate durabile. Tratamentul intervenţional în cazurile
diagnosticate precoce, necomplicate poate oferi o alternativă de tratament. Tratamentul
chirurgical vizează suprimarea sistemului venos varicos insuficient şi constă în:
 Ligatura şi extirparea crosei safene interne
 Ligatura tuturor colateralelor
 Safenectomie ( stripping), flebectomie
 Ligatura şi secţionarea venei safene externe aproape de vărsarea acesteia
 Ligatura venelor comunicante insuficiente
În aplicarea tratamentului chirurgical, principiile chirurgiei sistemului venos trebuie respectate
cu stricteţe.
- măsuri severe de asepsie şi antisepsie, mai ales la pacienţii cu tulburări trofice pentru
evitarea complicaţiilor septice invalidante;
- hemostază temporară (clamparea venelor) cu instrumente atraumatice;
- respectarea – conservarea capitalului venos neafectat de procesul patologic în vederea
unuei eventuale utilizări ulterioare;
-.manevre blânde, delicate în manipularea venelor pentru evitarea microtraumatismelor pe
pereţii venoşi, generatoare de tromboze;
-.indicarea şi utilizarea corectă a tratamentului anticoagulant perioperator, a manipulării
lichidiene şi farmacologice a echilibrului fluido – coagulant.
Se utilizează mai multe procedee chirurgicale, pacientul fiind în anestezie peridurală,
rahidiană sau generală, în poziţie Trendelenburg pentru combaterea stazei venoase în timpul
intervenţiei chirurgicale.
27
1. Safenectomie
Constă intr-o incizie liniară pe traiectul venei safene interne, de la rădăcina coapsei până la
maleola internă, când se prepară şi se secţionează la vedere crosa venei safene magna,
comunicantele, colateralele şi vena safenă imediat deasupra maleolei. Dezavantaje:
- durata lungă de timp
- mobilizarea dificilă
- cicatrice inestetică.
2. Safenectomia Narath
Constă în crosectomie, secţionarea colateralelor şi excizarea venei safene interne prin
incizii plasate etajat la distanţe de 10 cm. Dezavantaje:
- abordare dificilă a comunicantelor şi colateralelor.
Figura 6. Crosectomia venei safene interne
3. Procedeul Babcock de crosectomie şi safenectomie internă prin stripping venos are avantajul
extirpării venei safene prin două incizii: una superioară, la nivelul crosei şi alta în regiunea
maleolară, necesitând uneori mai multe incizii în condiţiile unor tromboze venoase supraetajate.
Este o intervenţie chirurgicală larg răspândită, postoperator fiind necesar un pansament
compresiv imediat, continuat timp de 1-2 săptămâni, urmat apoi de un ciorap elastic timp de alte
4-6 săptămâni. Cateterizarea venei safene se face retrograd şi smulgerea se realizează anterograd
putând exista diferite variante.
4. Ligatura venelor comunicante insuficiente este de asemenea un obiectiv al tratamentului

chirurgical.
28
5. Suturi transdermice izolate sau grupate desăvârşesc obiectivele suprimării sistemului venos
insuficient sau varicos.
Intervenţiile chirurgicale în boala varicoasă au indicaţie majoră în formele topografice
sistematizate, când suferinţa pacienţiilor este mare. Se indică efectuarea safenectomiei unilateral
la anumite grupe de bolnavi:
- tare organice multiple
- boala varicoasă extinsă.
Contraindicaţii intervenţiei chirurgicale sunt prezente la:

- pacienţi vârstnici cu multiple tare asociate;
- relative, la bolnavii cu afecţiuni cardiace, pulmonare, renale şi /sau hepatice.
Se temporizează la pacienţii cu:
- boli intercurente;
- pacienţi arteriopaţi, la care segmentul venos poate fi folosit la operaţii de by-pass arterial;
- pacienţii coronarieni, pentru aceleaşi considerente;
- varicoflebite sau ulcer de gambă suprainfectat.
Rezultatele pe termen lung ale tratamentului chirurgical în boala varicoasă sunt foarte bune
în condiţiile unei indicaţii corecte, a unei proceduri bine executate şi fără complicaţii.
Supravegherea postoperatorie imediată

Pacienţii cu HTA, diabet, probleme respiratorii şi la cei la care pregătirea operatorie a fost
scurtă sunt supravegheaţi în faza imediat operatorie. La pacientul bine pregătit şi fără probleme
majore postoperatorii se simplifică supravegherea. Analgezia postoperatorie se asigură, de
obicei, cu analgetice minore, mobilizarea precoce a acestor bolnavi operaţi fiind una din măsurile
importante de îngrijiri postoperatorii.
IV. 1. COMPLICAŢII POSTOPERATORII

Cele mai frecvente complicaţii sunt reprezentate de:
 Embolii pulmonare;
 Hematoame postoperatorii;
29
 Limforagia din regiunea crurală;
 Edemul membrului inferior: în general este trecător şi se remite prin asigurarea
unui drenaj postural veno limfatic şi tratament antiinflamator.
 Cicatrici vicioase: sunt urmarea infecţiilor, necrozelor tegumentare postoperatorii.
Pe aceste cicatrici vicioase se pot produce exulceraţii, infecţii, malignizări.
 Supuraţia postoperatorie, poate îmbrăca aspect de flegmon sau abces.
Recidivele sunt rare, apariţia lor fiind condiţionată de tehnici neadecvate (safenectomii,
crosectomii joase, simple, extirpări de pachete varicoase), intervenţii incomplete, anomalii
venoase neidentificate preoperator ( safenă dublă, crosă subaponevrotică). Ulcerul varicos
gambier nu se vindecă definitiv decât prin aplicarea tratamentului de fond cu ligatura
comunicantei satelite.
30
CAPITOLUL V
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA BOLNAVILOR CU

VARICE ALE MEMBRELOR INFERIOARE
Nursingul este o parte integrantă a sistemului de îngrijire a sănătăţii cuprinzând:

 Promovarea sănătăţii
 Prevenirea bolii
 Îngrijirea persoanei bolnave: - fizic
- mental
- psihic
Procesul nursing cuprinde totalitatea îngrijirilor clasificate pe nevoile fundamentale ale
pacientului, în funcţie de suferinţele acestuia. În serviciul de chirurgie procesul nursing este
considerat un proces amplu, bazat atât pe nevoile fiziologice, cât şi psihice ale pacientului.
Pregătirea psihică a bolnavului este un aspect important în pregătirea pentru intervenţia
chirurgicală.
Majoritatea îngrijirilor nursing se bazează pe comunicare. O comunicare bună este esenţială
în reuşita procesului de nursing. Ea se reflectă asupra unor sarcini îndeplinite de asistenta
medicală: primirea, transferul şi externarea pacienţilor, îngrijirea pre şi post operatorie, educaţia
pentru sănătate a pacienţilor şi a familiei, pregătirea pacientului înainte de toate procedurile de
îngrijire.
Rolul asistentei medicale constă în a „ajuta individul, fie acesta bolnav sau sănătos, să-şi
afle calea spre sănătate sau recuperare, să-şi folosească fiecare acţiune pentru a promova
sănătatea, cu condiţiile ca acesta să aibă tăria, voinţa sau cunoaşterea, necesare pentru a o face şi
să acţioneze în aşa fel încât acesta să-şi poarte de grijă singur cât mai repede posibil”
În perioada postoperatorie rolul asistenţei medicale este foarte important şi de lungă durată.
Alinarea tuturor suferinţelor psihice şi fizice va fi obiectul principal în îngrijirea postoperatorie.
Supravegherea postoperatorie începe în momentul intervenţiei chirurgicale. Printr-o
31
supraveghere şi îngrijire postoperatorie atentă sunt prevenite, recunoscute şi înlăturate posibilele
tulburări ale funcţiilor vitale.
Mobilizarea bolnavilor trebuie să înceapă cât mai precoce. Atunci când bolnavii devin
cooperanţi şi pot realiza o mobilizare cât de cât bună vor fi puşi să respire adânc, să-şi
mobilizeze membrele. Prin mobilizarea bolnavului urmărim să preîntâmpinăm staza venoasă.
Mobilizarea bolnavului are următoarele avantaje:
- creşterea încrederii bolnavului în reuşita operaţiei;
- combate atelectazia pulmonară şi preîntâmpină infecţia pulmonară;
- facilitează reluarea tranzitului intestinal;
- favorizează drenajul gastric şi previne staza gastrică;
- evită vărsăturile precoce postoperatorii;
- stimulează contracţiile musculare ale membrelor inferioare care au rol în propulsarea
circulaţiei de întoarcere.
Postoperator membrele inferioare vor fi aşezate într-o poziţie mai înaltă pentru a evita
apariţia edemului.
În ceea ce priveşte administrarea tratamentului sau pregătirea preoperatorie sau îngrijirile
postoperatorii ce se acordă pacientului, asistenta medicală trebuie să răspundă cu amabilitate,
profesionalism, siguranţă şi promptitudine la solicitările tuturor pacienţilor încât aceştia să capete
încredere în serviciul în care au fost internaţi. Asistenta va manifesta răbdare, pricepere, în
coordonarea unei discuţii menite să încurajeze bolnavul, să-l pregătească pentru intervenţia
chirurgicală. Ajunşi într-o secţie de chirurgie, pacienţilor trebuie să li se asigure confort psihic şi
fizic. Pacienţii internaţi sunt agitaţi, speriaţi, inhibaţi de teama intervenţiei chirurgicale, de
diagnosticul imprevizibil, de anestezie, de durere sau chiar de moarte. Asistenta medicală are
obligaţia ca prin comportament şi atitudinea ei să înlăture starea de anxietate în care se găseşte
pacientul înainte de operaţie.
Rolul moral al asistentei medicale este foarte mare în ceea ce priveşte acceptarea de către
bolnav a tratamentului sau a intervenţiei chirurgicale. În general pentru pacient nu există
intervenţie chirurgicală minoră, o operaţie fiind o experienţă nouă pe care o trăieşte.
32
Teama îi face pe unii pacienţi să refuze operaţia sub pretext că ar dori să mai încerce un
tratament medicamentos. În acest sens rolul asistentei medicale este să îl liniştească pe pacient şi
să-l ajute să-şi recâştige încrederea în sine.
Acestea se realizează prin:
- modul de a vorbi cu pacientul;
- îl asigură că intervenţia şi anestezia sunt benigne;
- îi dă exemple de reuşită a unui operat cu aceeaşi intervenţie.
Rolul asistentei medicale în educaţia sanitară a pacienţilor

- purtarea de încălţăminte comodă,
- purtarea de ciorapi elastici,
- masajul membrelor,
- mers pe jos zilnic,
- evitarea ortostatismului prelungit,
- alternarea perioadelor de activitate cu perioade de repaus,
- evitarea purtării de îmbrăcăminte strâmtă care stâjeneşte circulaţia,
- asanarea focarelor de infecţie din organism,
- alimentaţia echilibrată: fără exces de sare şi grăsimi, aport de vitamine,
- combaterea obezităţii,
- regim de viaţă echilibrat,
- evitarea consumului de alcool şi cafea,
- suprimarea fumatului,
- evitarea stresului psihic,
- controlul periodic al funcţiilor vitale.
Rolul asistentei medicale în alimentaţia pacientului

Asigurarea aportului caloric necesar pentru susţinerea forţelor bolnavului, stabilirea
regimului adecvat pentru asigurarea condiţiilor de vindecare şi administrarea alimentelor pe cale
naturală sau artificială, constituie sarcini elementare ale îngrijirii oricărui pacient spitalizat sau
tratat la domiciliu.
Alimentaţia pacientului trebuie să respecte următoarele principii:
33
- sǎ acopere cheltuielile energetice de bazǎ ale organismului cele necesare creşterii cât şi
cele necesare acoperirii pierderilor prin cheltuieli exagerate;
- să asigure aportul de vitamine şi săruri minerale necesare desfăşurării normale a
metabolismului, creşterii, şi celorlalte funcţii ale organismului.
- sǎ favorizeze condiţii prielnice procesului de vindecare, asigurarea unui aport de
substanţe necesar organismului bolnav. Alimentaţia raţională este un factor terapeutic important.
Ea poate influenţa tabloul clinic al majorităţii bolilor, caracterul procesului patologic şi ritmul
evoluţiei acestuia.
- sǎ prevină o evoluţie nefavorabilă în cazul unei înbolnăviri latente, să împiedice
transformarea bolilor acute şi cronice, precum şi apariţia recidivelor.
- să consolideze rezultatele terapeutice obţinute prin alte metode de tratament.
Pacienţii internaţi în spitale primesc de multe ori un regim dietetic, acesta reprezentând
unul din factorii cei mai importanţi ai tratamentului. Din acest motiv, asistenta trebuie sǎ
cunoască bazele alimentaţiei dietetice şi sǎ se orienteze pentru variantele regimului igieno-
dietetic, iar la externare se va insista asupra odihnei, evitării consumului de alcool.
Supravegherea pacientului
Asistenta medicală deţine o poziţie foarte importantă în îngrijirea acestor categorii de
bolnavi.
Pentru a-şi îndeplini menirea, asistenta medicală nu trebuie să se mulţumească să cunoască
şi să aplice, chiar perfect, diferitele tehnici de îngrijire a bolnavului, ci trebuie să cunoască
noţiuni teoretice, care să-i permită depistarea unui semn precoce, interpretarea acestuia şi, dacă
este nevoie, chiar intervenţia şi situaţiile în care viaţa bolnavului depinde de cunoştinţele sale.
Asistenta medicală este obligată să noteze toate datele referitoare la puls, urină, T.A.,
edeme, dietă, medicaţie. Ea trebuie să asigure repausul fizic şi psihic al pacientului. Nu trebuie să
uite însă dezavantajele repausului îndelungat la pat, fapt pentru care este necesar să se
recomande alegerea poziţiei şezâde sau semişezând. Adeseori aceşti bolnavi sunt incapabili să se
ocupe singuri de dânşii. Iată de ce asistenta medicală este datoare să le asigure şi să urmărească
poziţia corectă în pat, schimbarea lenjeriei, transportul, efectuarea zilnică a masajului gambelor
şi picioarelor, pentru prevenirea trombozelor. Toaleta zilnică a bolnavilor îi revine, de asemenea,
ei. Vizitatorii numeroşi , discuţiile cu voce tare, chemările la telefon, ca şi neînţelegerile
34
familiale sau profesionale sunt tot atâtea cauze care pot frâna evoluţia favorabilă. Supravegherea
pacientului este una din sarcinile cele mai importante ale asistentei medicale.
Asistenta trebuie sǎ se obişnuiască în timpul serviciului sǎ ţină sub supraveghere pacienţii.
Relaţiile pe care le stabileşte cu pacientul în timpul îngrijirii lui, convorbirile provocate
trebuie sǎ fie tot atâtea prilejuri de a studia starea pacientului din toate punctele de vedere.
Poziţia pacientului în pat este determinată de gravitatea bolii de care acesta suferǎ. Dacǎ
starea pacientului este mai puţin gravă, el îşi pǎstrează în pat o atitudine asemǎnǎtoare cu a unei
persoane sǎnǎtoase. Dacǎ starea pacientului este gravă, el devine adinamic.
Expresia feţei pacientului poate trǎda gradul de inteligenţă, precum şi anumite stări psihice
ca: spaimǎ, agitaţie, durere, depresie, bucurie. Starea psihică a pacientului prezintǎ un interes
deosebit pentru asistentǎ. Ea va observa starea lui de conştientă, gradul de orientare în timp şi
spaţiu.
Pofta de mâncare va fi de asemeni urmărită. În caz de inapetenţă asistenta va cǎuta să afle
dacǎ lipsa apetitului este generală sau dacǎ pacientul are totuşi alimente preferate.
Somnul pacientului trebuie urmǎrit calitativ şi cantitativ. Ea nu se va ghida niciodată după
ceea ce afirmă pacientul.
Asistenta medicală va urmări îndeaproape funcţiile vitale, intervenţie care este obligatorie
în cursul oricărei boli, căci modificarea lor reflectă în mare măsură starea pacientului, precum şi
evoluţia şi gravitatea bolii.
Toate aceste observaţii privind funcţiile vitale şi vegetative se notează în foaia de
temperatură a pacientului.
35
II. PARTEA SPECIALĂ
36
II. A. MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI
Am ales această temă pentru lucrarea mea din dorinţa de a acumula cunoştiinţe din
domeniul chirurgiei vasculare.In urma consultării literaturii de specialitate de actualitate
prezentată în bibliografie, am vrut să înteleg mai bine acest tip de afecţiune pentru a ajuta
postoperator pacienţii care prezintă boala varicoasă.
Boala varicoasă fiind o tulburare a circulaţiei venoase, însoţită adesea de alterări parietale
care determină tulburări de hemodinamică venoasă, se află în atenţia specialiştilor în încercarea
de a stabili un tratament cît mai eficient şi a unei strategii terapeutice care să ofere pacienţilor cît
mai puţine complicaţii şi un aspect estetic plăcut. De aceea, această temă mi-a stârnit interesul şi
dorinţa de a ajuta, într-o oarecare măsură, pacienţii care se confruntă cu această afecţiune.
37
II. B. SCOPUL LUCRĂRII
În lucrarea de faţă am dorit urmărirea unor aspecte legate de rolul asistentei medicale, a
îngrijirilor acordate de asistenta medicală în recuperarea postoperatorie a pacienţilor
diagnosticaţi cu varice ale membrelor inferioare. Am dorit să evidenţiez importanţa şi
eficacitatea acestor îngrijiri prin realizarea unui plan de îngrijire cu obiective şi intervenţii
nursing specifice, care să contribuie la o recuperare cât mai rapidă şi eficientă a pacienţilor în
vederea câştigării unui anumit grad de independenţă postoperator.
38
II. C. MATERIAL ŞI METODĂ
Studiul de faţă are un caracter retrospectiv, în cadrul acestuia fiind analizate foile de
observaţie, bilete de externare ale pacienţilor internaţi în Spitalul Municipal „Elena Beldiman”
Barlad.
Am analizat cazuri internate cu suspiciunea de varice ale membrelor inferioare. Dintre
acestea am inclus în studiu cazurile al caror diagnostic de internare a fost confirmat pe parcursul
spitalizării. Urmatoarea modalitate de selecţie a pacienţilor a fost analiza protocoalelor
operatorii, fiind incluşi în studiu pacienţii cu diagnostic postoperator de varice ale membrelor
inferioare.
În lotul final au fost inclusi 30 de pacienţi diagnosticaţi cu varice ale membrelor inferioare,
dintre care 23 de femei şi 7 bărbaţi.
Pacienţii au avut vârste cuprinse între 21 şi 83 ani, cu mediana de 43 ani şi extremele 21
respectiv 82 ani.
Am mai urmărit în cursul acestui studiu, durata de spitalizare (îndelungată de cele mai
multe ori, având în vedere starea alterată a pacienţilor cât şi riscul crescut al apariţiei
complicaţiilor), tratamentul medico-chirurgical şi tipul de intervenţii chirurgicale.
39
II. D. REZULTATE ŞI DISCUŢII
REZULTATE:
Tabel 1: Prevalenţa bolii varicoase în funcţie de sex:
Sex Nr. pacienţi Procent
Feminin 23 76,7%
Masculin 7 23,3%
23.3%
76.7% feminin
masculin
40
Grafic 1: Prevalenţa bolii varicoase în funcţie de sex:
DISCUŢII:
Din studiul efectuat reiese faptul că incidenţa maximă a bolii varicoase se găseşte la
sexul feminin (76,7%) date ce coincid cu cele din literatura de specialitate.
Tabel 2: Repartiţia bolii varicoase în funcţie de mediu de provenienţă:
Mediu Nr. Pacienţi Procent
Urban 20 66,7%
Rural 10 33,3%
33.3%
66.7%
urban rural
41
Grafic 2: Repartiţia bolii varicoase în funcţie de mediu de provenienţă:
DISCUŢII:
Din cele 30 de cazuri internate şi operate la Spitalul Municipal „Elena Beldiman” Barlad,
majoritatea provin din mediul urban (66,7% ). Din studiul efectuat se constată o incidenţă
crescută a bolii în mediul urban comparativ cu mediul rural (33,3% ).
Explicaţia ar putea fi: accesibilitate mai mare în mediul urban la consult de specialitate şi la
tehnicile moderne practicate în centrele universitare (coagularea laser a venei safene) şi nu în
ultimul rând aspectul inestetic al bolii care determină sexul feminin (76,7%) să se adreseze
timpuriu specialistului.
Pacienţii din mediul urban dau o importanţă mărită bolii, fiind mai bine informaţii şi având
acces mai facil la centrele medicale de specialitate comparativ cu pacienţii din mediul rural care
neglijează boala, adresându-se medicului doar în faze avansate ale acestei afecţiuni.
Tabel 3: Repartiţia bolii varicoase în funcţie de vârstă:
Grupa de vârstă Nr. pacienţi
21-30 ani 1
31-40 ani 8
41-50 ani 10
51-60 ani 7
61-70 ani 2
> 70 ani 2
42
Repartiţia bolii varicoase în funcţie de vârstă
10
8
6
10
4 8 7
2
1 2 2
0
21-30 31-40 41-50 51-60 61-70 >70 Ani
Ani Ani Ani Ani Ani
Grafic 3: Repartiţia bolii varicoase în funcţie de vârstă:
DISCUŢII:
În literatura de specialitate se descrie incidenţa bolii varicoase ca fiind apreciată între 10-
20% la populaţia adultă şi este mai frecvent întâlnită la femei între 20-40 de ani. Din studiul
efectuat reiese că începând cu vârsta de 31 de ani se constată o creştere a cazurilor de boală
varicoasă, maxima de incidenţă fiind raportată la grupa de vârstă 41-50 de ani ( 10 pacienţi),
urmată de perioadele 31-40 de ani ( 8 pacienţi), 51-60 de ani ( 7 pacienţi), 61-70 de ani ( 2
pacienţi), peste70 de ani ( 2 pacienţi) şi 21-30 de ani ( 1 pacient), date ce coincid cu cele din
literatura de specialitate.
43
Explicaţia ar putea fi, la adultul tânăr prezenţa unei activităţi fizice şi eforturi mai intense la
locul de muncă, conştientizarea bolii precum şi aspectul inestetic cu impact psiho-social,
îndeosebi la sexul feminin.
Tabel 4: Repartiţia bolii varicoase în funcţie de topografie:
Localizare Nr. pacienţi
membru inferior stâng 11*

Varice unilateral
membru inferior drept 13
Varice bilateral 6
* - 3 cazuri recidive
Repartiţia bolii varicoase: topografie
14 varice unilateral: membru

inferior stâng, 3 cazuri
12 recidive
10
varice unilateral: membru
8 13 inferior drept
11
6
4 6 varice bilateral
2
0
Nr. Pacienţi
44
Grafic 4: Repartiţia bolii varicoase în funcţie de topografie:
DISCUŢII:
Din studiul efectuat reiese că majoritatea cazurilor operate au prezentat localizare

unilaterală a bolii ( 24 de cazuri de varice cu localizare unilateral şi doar 6 cazuri cu localizare
bilaterală). Menţionăm că din totalul de 30 de cazuri , 3 cazuri au prezentat varice recidivate.
Tabel 5: Boli asociate:
Boli asociate Nr. pacienţi Total
Obezitate 14
Insuficienţă venoasă cronică 11
HTA 8
Dislipidemii 4
Dermatită de stază, celulita 2 43
Diabet zaharat 2
Cardiopatie ischemică 1
Tulburări de ritm
Anemie hipercromă 1
45
45 obezitate
40 insuficienţa venoasă
cronică
35 HTA
30
dislipidemii
25 43
dermatită de stază
20
diabet zaharat
15
10 cardiopatie ischemică
5 14 11
8 anemie hipercromă
4 2 2 1 1
0 total
Nr. Pacienţi
Grafic 5: Boli asociate
DISCUŢII:
Cea mai frecventă asociere a bolii varicoase în studiul efectuat a fost cu obezitatea avand
14 cazuri urmând în ordine descrescătoare cu: insuficienţa venoasă cronică ( 11 cazuri ),
hipertensiune arterială ( 8 cazuri ), dislipidemiile ( 4 cazuri), diabet zaharat ( 2 cazuri ) dermatita
de stază ( 2 cazuri) urmate de tulburări de ritm şi anemii hipercrome întâlnindu-se câte un caz
pentru fiecare.
46
Tabel 6: Repartiţia pacienţilor în funcţie de tratamentul chirurgical:
Metode chirurgicale Nr. pacienţi Total
Crosectomie+ safenectomie prin stripping 5

( ligaturi etajate a venei safene interne)
Coagulare laser unilateral 18

Crosectomie
Coagulare laser bilateral 2
30
Excizia de pachete varicoase 27*
Scleroterapia, alte intervenţii 3
* - excizia de pachete varicoase ca metodă unică de tratament a fost practicată doar în 2 cazuri,
restul de 25 de cazuri au reprezentat intervenţii de completare a tehnicilor „ radicale”.
crosectomie+safenectomie
30
25 crosectomie: coagulare laser

unilateral
20
crosectomie: coagulare laser
15 bilateral
excizia de pachete varicoase
10
18 30
5 scleroterapia: alte intervenţii
5 2 3
2
0
Nr. Pacienţi total
Grafic 6: Repartiţia pacienţilor în funcţie de tratamentul chirurgical:
47
DISCUŢII:
În urma studiului efectuat am constatat că frecvenţa cea mai ridicată a intervenţiei

chirurgicale constă în crosectomie asociată cu coagularea laser unilateral ( 18 de cazuri),
crosectomie+safenectomie ( 5 cazuri) urmate de alte intervenţii ( scleroterapia).
Excizia de pachete varicoase a fost aplicată ca şi intervenţie de completare a tehnicilor
radicale, doar în două cazuri fiind practicată ca tehnică izolată.
Figura 7. Varice înainte şi după operaţie
48
Figura 8. Sclerozarea varicelor
Figura 9. Laserul endovenos si Ecograful Doppler color
49
Figura 10. Tratamentul varicelor cu laser endovenos
Tabel 7: Repartiţia pacienţilor în funcţie de durata spitalizării:
Durata de spitalizare Nr. zile de spitalizare Total
Minim 2 zile
120
Medie 4 zile
Maxim 8 zile
50
Total zile de spitalizare: 120 zile
Total cazuri: 30 cazuri
Durata medie: 120:30= 4 zile
Nr. zile de spitalizare
2 4 8
minim
medie
120 maxim
total
Grafic 7: Repartiţia pacienţilor în funcţie de durata spitalizării:
DISCUŢII:
În studiul efectuat se constată un număr de zile de spitalizare de 120, la un numar total de

30 cazuri. Reiese ca incidenţa maximă a perioadei de spitalizare este de 8 zile cu o medie de 4
zile, însă au fost şi cazuri care au necesitat doar 2 zile de spitalizare, la aceştia s-a intervenit
chirurgical prin coagulare laser.
51
Tabel 8: Repartiţia pacienţilor în funcţie de complicaţile bolii varicoase:
Complicaţii varice Nr.pacienţi Total
Ulcere varicoase 3
Dermită de stază 2
6
Varicoflebite 1
2.5
ulcere varicoase
2 3
dermită de stază
1.5
2 varicoflebite
1
0.5 1
0
Nr. Pacienţi
Grafic 8: Repartiţia pacienţilor în funcţie de complicaţile bolii varicoase:
DISCUŢII:
În urma studiului efectuat pe un lot de 30 de pacienţi, reiese faptul că 6 cazuri s-au soldat
cu complicaţii, dintre care tulburările trofice (dermita de stază, ulcere varicoase ) au reprezentat
complicaţiile cele mai frecvente în evoluţia bolii. Explicaţia ar putea fi, o evoluţie îndelungată şi
neglijată a bolii
52
II. D. 1. CAZURI CLINICE:
Caz clinic: Nr.1
Nume: C
Prenume: F
Vârsta: 56 ani
Domiciliu: Sibiu
Ocupaţia: Salariată
Religie: Ortodoxă
Stare civilă: Căsătorită
Sex: Feminin
Condiţii de viaţă: Bune
Comportament faţă de mediu: Corespunzător
Data internării: 14.11.2014
Diagnostic la internare: Varice la ambele membre inferioare
Motivele internării:
 dilataţii venoase varicoase la ambele membre inferioare
 durere şi greutate în gambe
 edeme posturale
Antecedente personale patologice: - bolile copilăriei
- HTA
- cardiopatie ischemică cronică
Antecedente heredo-colaterale: - mama: prezenţa varicelor
53
Istoricul bolii:
Pacienta în vârstă de 56 de ani, constată în urmă cu 2 ani apariţia de venectazii la ambele
membre inferioare care în timp s-au extins şi s-au grupat în pachete varicoase însoţite de dureri
locale, edeme peri-maleolare posturale.
Examinată de medicul de familie se prezintă la Spitalul Municipal „Elena Beldiman”
Barlad, unde în urma consultului de specialitate se precizează diagnosticul de varice ale
membrelor inferioare recomandându-se intervenţia chirurgicală.
Evaluarea celor 14 nevoi fundamentale la internare

1. Nevoia de a respira si a avea o bună circulaţie
 puls: 90 bătăi/minut
 respiraţie: 24 respiraţii/minut
 T.A: 140/90 mmHg
 torace normal conformat
2. Nevoia de a mânca şi a se hidrata
 înălţime: 1,67m
 greutate: 96 kg
 orarul meselor neregulat
 abdomen mare, nedureros la palpare
3. Nevoia de a elimina
 micţiuni spontane, fiziologice (6-7 micţiuni/zi)
 materii fecale de culoare şi aspect normal ( 1 la doua zile)
 transpiraţii date de starea de obezitate
4. Nevoia de a te mişca si a avea o bună postură
 mersul este ingreunat datorită durerii în gambe dată de prezenţa varicelor şi de obezitate
5. Nevoia de a dormi şi a se odihnii
 pacienta are obiceiul de a citi înainte de culcare
 doarme in medie 6 ore pe noapte
 prezintă o uşoară insomnie si anxietate crescută legată de starea de boală
6. Nevoia de a te îmbrăca şi dezbrăca
54
 pacienta se îmbracă şi se dezbracă singură fără ajutor
 prezintă interes pentru o ţinută curată şi adecvată
7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale
 temperatura: 36,9°C
 evită temperaturile ridicate, încetează activitatea şi caută refugiu în locuri mai răcoroase
8. Nevoia de a menţine tegumente integre si curate
 pacienta poate să-şi efectueze singură igiena corporală precum şi pe cea bucală
 se observă prezenţa varicelor la membrele inferioare
 prezenţa edemelor la membrele inferioare
 dilataţii venoase, izolate sau grupate în pachete la nivelul gambelor tributare venei safene
interne
 semnul valului prezent bilateral (insuficienţa ostială a crosei safene interne, sistemul
venos profund permeabil (proba Perthes)
 părul este îngrijit
 unghile sunt îngrijite
 fără alte elemente patologice la examenul general
9. Nevoia de a evita pericolele
 uşoară labilitate fizică şi psihică datorită anxietaţii faţă de boală şi evoluţia bolii
 nu prezintă tulburări vizuale, auditive, olfactive, tactile
 nu prezintă tentative de siucid
10. Nevoia de a comunica
 pacienta nu prezintă tulburări de comunicare
 gesturile sunt în concordanţă cu mesajul verbal
 limba vorbită şi scrisă este româna
 este în relaţii foarte bune cu familia
11. Nevoia de a acţiona conform propriilor credinţe si valori
 religia ortodoxă
 participă în zilele de sărbătoare la slujbele bisericeşti
 nu percepe boala ca pe o pedeapsă
 nu are nimic împotriva altor religii
55
12. Nevoia de a fi ocupat si realizat
 pacienta este preocupată să fie cât mai utilă în familie, vrea sa-si ajute foarte mult copiii
 solicită şi acceptă ajutor
 este mulţumită de sine
13. Nevoia de a se recrea
 timpul liber pacienta îl petrece cu familia si uneori cu vecinii care îi sunt prieteni
 urmăreşte emisiunile preferate
14. Nevoia de a învaţa să-şi păstreze sănătatea
 este preocupată şi interesată să afle cât mai multe despre starea de sănătate
 este dispusă să coopereze la toate tehnicile la care este supusă
 este preocupată de consecinţele acestei boli asupra organismului.
Diagnostic de îngrijire:
1.disconfort, durere şi greutate în gambe date de varice.
2. alterarea somnului fiziologic legat de boală şi manifestat prin oboseală.
3. tegumentul de la nivelul gambelor prezintă dilataţii venoase sinuose, izolate sau
grupate în pachete.
4. anxietate legată de evoluţia bolii,
5.diminuare mobilităţii fizice.
Obiective:
Readucerea nevoilor alterate la normal:
● Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie => pacienta să respire normal şi să aibă o
bună circulaţie.
● Nevoia de a mânca şi a se hidrata => pacienta să aibă orarul meselor regulat şi să
consume lichide.
● Nevoia de a elimina => pacienta să aibă o micţiune şi un scaun normal.
● Nevoia de a te mişca şi a avea o bună postură => pacienta să nu mai aibă dureri la nivelul
gambei, să se poata deplasa.
● Nevoia de a dormi şi a te odihnii => pacienta să dormă şi să se odihnească.
- pacienta să nu mai prezinte dureri şi greutate în gambe, promovarea confortului.
56
- pacienta să nu mai prezinte edeme posturale.
- pacienta să nu mai prezinte dilataţii venoase, să se intervină chirurgical.
- pacienta să-şi exprime diminuarea anxietăţii.
Intervenţii:
1. Poziţionarea pacientei astfel încât să favorizeze întoarcerea venoasă şi asigurarea
perioadelor de repaus cu membrele inferioare ridicate.
2. Am asistat la examinarea locală a pacientei de către medic.
3. I-am măsurat, urmărit şi notat în foaia de temperatură valorile funcţiilor vitale:
▪ T = 36.9°C
▪ TA = 140-90 mmHg
▪ R = 24 respiraţii/minut
▪ P = 90 bătăi/minut
4. I-am asigurat un aport suficient de lichide pe 24 de ore.
5. Am administrat la indicaţia medicului tratamentul medicamentos general si am urmărit
efectul acestuia asupra organismului.
6. Ajutarea pacientei să-şi satisfacă nevoile fundamentale pe toată perioada imobilizării şi
aplicarea măsurilor de combatere a efectelor imobilizării la pat.
7. Am discutat cu pacienta despre boala sa în vederea reducerii anxietăţii.
8. I-am explicat rolul acestei tehnici şi necesităţile efectuării.
9. I-am recoltat sânge pentru următoarele analize:
- glicemie = 142mg%
- colesterol = 27 mg%
- hemoleucograma
- uree
- creatinina
- bilirubinemie
- acid uric si coagulograma în limite normale.
Examenul bolii interne:

Se propune cura chirurgicală a varicelor la ambele membre inferioare sub rahianestezie.
57
Operata pe data de 15.11.2014 s-a efectuat:
- crosectomie
- safenectomie internă bilaterală prin stripping
- excizia de varice
Îngrijiri postoperatorii:
1. combaterea durerii cu analgezice ( algocalmin).
2. heparinoterapie profilactică ( fragmin).
3. antibioterapie profilactică ( oxacilină).
4. observarea semnelor de complicaţii ( embolie pulmonară, varicoflebite, dermatită de stază,
tromboflebite).
5. educaţia pacientului:
- mobilizarea precoce;
- evitarea ortostatismului prelungit;
- utilizarea de ciorapi elastici;
- alternarea perioadelor de activitate cu perioade de repaus;
- masajul membrelor;
- mers pe jos;
- alimentaţie echilibrată: fără exces de sare şi grăsimi, aport de vitamine.
Evaluare la externare:
Varice la ambele membre inferioare => operate
În urma tratamentului, se constată o evoluţie favorabilă a bolii şi se externează a 5 zi
postoperator, cu următoarele recomandări:
- CM = concediu medical;
- evitarea ortostatismului prelungit timp de 2 luni;
- în cazul repausului la pat se menţine poziţia cu picioarele ridicate;
- evitarea poziţiei picior peste picior;
- tratament cu aspirină o jumatate de comprimat /zi (cu efect antiagregant);
- hepatrombin = gel local (anticoagulant cu efect local).
58
Caz clinic: Nr.2
Nume: D
Prenume: I
Vârsta: 60 ani
Domiciliu: Sibiu
Ocupaţia: Pensionar
Religie: Ortodoxă
Stare civilă: Căsătorit
Sex: Masculin
Condiţii de viaţă: Bune
Comportament faţă de mediu: Corespunzător
Data internării: 13.03.2014
Diagnostic la internare: Varice la membrul inferior drept
Motivele internării:
 durere şi greutate în gambă la membrul inferior drept
 senzaţia de tensiune şi amorţeli la nivelul gambei a membrului inferior drept
 dureri accentuate în ortostatism şi prezenţa edemului după ortostatism prelungit
Antecedente personale patologice: - bolile copilăriei
- HTA
- diabet zaharat
- hipercolesterolemie
- hepatită cronică
Antecedente heredo-colaterale: - mama: diabet zaharat
Istoricul bolii:
Pacientul D.I. în vârstă de 60 de ani, pensionar se prezintă la Spitalul Municipal „Elena
Beldiman” Barlad, pe data de 13.03.2014 acuzând o durere intensă la membrul inferior drept
însoţită de prezenţa edemului.
59
Pacientul este internat cu diagnosticul de varice la membrul inferior drept. I se fac o serie
de analize şi investigaţii, în urma cărora este supus la o intevenţie chirurgicală.

 puls: 95 bătăi/minut
 respiraţie: 22 respiraţii/minut
 T.A: 160/90 mmHg
 torace normal conformat
 nu fumează
 înălţime: 1,76m
 greutate: 84 kg
 orarul meselor regulat
 abdomen suplu, nedureros la palpare
 nu prezintă leziuni ale cavitaţii bucale
 prezenţa protezei dentare
 micţiuni spontane, fiziologice (4-5 micţiuni/zi)
 materii fecale de culoare şi aspect normal ( 1 la două zile)
 transpiraţii în limite normale
4. Nevoia de a te mişca şi a avea o bună postură
 amplitudinea mişcărilor: mers deficitar datorită problemelor la nivelul membrului inferior
drept
 sistemul ostio-articular mobil
 sistemul conjunctivo-adipos slab reprezentat
 sistemul muscular reprezentat
5. Nevoia de a dormi si a se odihnii
 prezinta insomnie şi anxietate legate de starea de boală
60
 pacientul se îmbracă şi se dezbracă singură fără ajutor
 prezintă interes pentru o ţinută curată şi adecvată
7. Nevoia de a menţine temperatura corpului la limite normale
 temperatura: 36,8°C
 la temperatură scazută, se refugiază în mediu cald , bea lichide calde, se îmbracă mai gros
 la temperaturi ridicate, caută refugiu în locuri răcoroase
 pacientul poate să-şi efectueze singur igiena corporală precum şi pe cea bucală
 la nivelul membrului inferior drept se observă prezenţa varicelor, în rest tegumentul este
normal colorat
 prezenţa edemelor
 părul este îngrijit
 unghile sunt îngrijite
 fără alte elemente patologice la examenul general
 este orientat temporo-spaţial
 prezintă uşoară labilitate fizică şi psihică datorită anxietaţii faţă de boală şi evoluţia
acesteia
 nu prezintă tulburări vizuale, auditive, olfactive, tactile
 nu prezintă tentative de siucid
 pacientul nu prezintă tulburări de comunicare
 gesturile sunt în concordanţă cu mesajul verbal
 limba vorbită şi scrisă este româna
 este în relaţii bune cu familia
 religia ortodoxă
 participă în zilele de sărbătoare la slujbele bisericeşti
61
 pacientul este preocupat de treburile gospodăreşti
 solicită şi acceptă ajutor
 este mulţumit de sine
 timpul liber pacientul îl petrece cu familia şi uneori cu vecinii
 urmăreşte emisiunile politice
 este preocupat şi interesat să afle cât mai multe despre starea de sănătate
 este dispus să coopereze la toate tehnicile la care este supus
 este preocupat de consecinţele acestei boli asupra organismului.
Diagnostic de îngrijire:
1.disconfort, durere şi greutate în gambă la nivelul membrului inferior drept date de
prezenţa varicelor.
2. alterarea somnului fiziologic legat de boală şi manifestat prin oboseală.
3. senzaţia de tensiune şi amorţeli la nivelul gambei a membrului inferior drept.
4. dureri accentuate în ortostatism şi prezenţa edemului după ortostatism prelungit.
5. anxietate legată de evoluţia bolii.
6. diminuare mobilităţii fizice.
Obiective:
Readucerea nevoilor alterate la normal:
- Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie => pacientul să respire normal şi să aibă o
bună circulaţie.
- Nevoia de a te mişca şi a avea o bună postură => pacientul să nu mai aibă dureri la nivelul
gambei, să se poata deplasa.
- Nevoia de a dormi şi a te odihnii => pacientul să dormă şi să se odihnească
- ameliorarea durerii şi disconfortului
- măsurarea şi notarea funcţiilor vitale
- pacientul să nu mai prezinte dureri şi greutate în gambe
- pacientul să prezinte temperatura corpului în limite normale
62
- pacientul să fie echilibrat psihic şi să aibă un somn liniştit, 6-8 ore pe noapte
fără treziri.
- verificarea constantelor biologice.
- pregătirea generală preoperatorie a pacientului.
Intervenţii:
- liniştesc pacientul în ceea ce priveşte starea lui şi îl rog să ne acorde întreaga
încredere.
- conduc pacientul în salonul indicat şi îl sfătuiesc să stea în repaus fizic şi psihic pe toată
perioada dureroasă.
- poziţionarea pacientului astfel încât să favorizeze întoarcerea venoasă şi asigurarea
perioadelor de repaus cu membrele inferioare ridicate.
- supraveghez durerea şi notez factorii care o accentuează.
- liniştesc pacientul şi îi explic necesitatea intervenţiei chirurgicale.
- am asistat la examinarea locala a pacientului de catre medic.
- am asigurat un aport suficient de lichide pe 24 de ore.
- i-am măsurat, urmărit şi notat în foaia de temperatură valorile funcţiilor vitale:
▪ T = 36.8°C
▪ TA = 160-90 mmHg
▪ R = 22 respiraţii/minut
▪ P = 95 bătăi/minut
- am administrat la indicaţia medicului tratamentul medicamentos general şi am urmărit
efectul acestuia asupra organismului,
- am discutat cu pacientul despre boala sa în vederea reducerii anxietaţii.
Investigaţii paraclinice:
Analize de laborator:
- glicemie = 142mg%
- colesterol = 27 mg%
- hemoleucograma
- uree, creatinină
63
- probe hepatice
- bilirubinemie
- acid uric şi coagulograma în limite normale
- ecografie abdominala = > ficat mărit de volum cu ecogenitate crescută omogenă
şi atenuare posterioară, fără alte modificări patologice.
Îngrijiri şi evoluţie postoperatorie:

1. am comunicat cu pacientul în legatură cu starea şi evoluţia bolii.
2. am solicitat pacientului să coopereze la îngrijirile ce i se dau, felicitându-l pentru
progresele făcute.
3. combaterea durerii - analgezice uzuale (algocalmin).
4. monitorizarea diurezei (urinează spontan, imediat dupa operatie).
5. heparinoterapie profilactică - fragmin 2500 U.I. subcutan 4 zile postoperator.
6.reluarea tranzitului intestinal şi alimentaţiei pe cale naturală prima zi postoperator.
7. sub regim de diabet, cu 200 g hidraţi de carbon, valoarea glicemiei se stabilizează la 115-125
mg%.
8. hepatoprotectoare + coleretice (pentru afectiunea hepatica:silimarină, colebil).
- mobilizarea precoce;
- evitarea poziţiei picior peste picior;
- mers pe jos;
64
Evoluţie locală :
- mici echimoze şi hematoame pe traiectul de safenectomie care nescesită evacuări printre
firele de sutură şi pansament local
- scoaterea firelor de sutura a 7 zi postoperator cu cicatrizare a plagilor operatorii.
- varice la membrul inferior drept => operate
- diabet zaharat
- hepatita cronica
- hipercoresterolemie
În urma tratamentului, se constată evoluţia favorabilă a bolii şi se externează a 7 zi
- alimentaţie echilibrată: fără exces de sare şi grăsimi, bogată în vitamine;
- regim de diabet;
- alternarea perioadelor de muncă cu perioade de repaus;
- folosirea de ciorapi elastici;
- tratamentul bolilor asociate;
- control clinic şi biologic ambulatoriu.
65
Caz clinic: Nr.3
Numele: U
Prenumele: N
Sexul: masculin
Data nasterii: 20.07.1946
Domiciliul legal: Strada Alexandru Ioan Cuza, Nr. 10, Barlad, Jud Vaslui
Cetatenie: roman
Ocupatie: agricultor
Loc de munca: pensionar
Stare civila: casatorit
Tipul internarii: trimitere de la medicul de familie
Criteriul internare: tratament de specialitate
Diagnosticul de trimitere: vene varicoase
Diagnostic de internare: vene varicoase cu ulceratie si inflamatie
Diagnostice secundare la externare: escoriatii varicoase
Motivul internarii:
Dureri intense la nivelul gleznei stangi, rani deschise dureroase, miros de putrefactie, culoare
purpurie a tegumentelor, imobilitate.
Anamneza:
A. Antecedente heredo-colaterale: mama sa prezinta varice si tromboflebita
B. Antecedente personale, fiziologice si patologice: HTA, colesterol
C. Conditii de viata si munca: satisfacatoare, dar care solicita fizicul
D. Comportament(fumat,alcool) – fumator
E. Medicatie de fond administrata: inainte internarii: unguente camforate, preparate
farmaceutice
66
Istoricul bolii
In urma cu 5 ani, pacientul a fost diagnosticat cu tromboflebita. In urma cu 1 an, pacientul

dezvolta varice varicoase, dureroase, acestea fiind complicatii ale tromboflebite existente.
Pacientul descrie ca in urma cu 2 luni, a fost la prasit pe camp intre orele 12 – 15. I-a fost foarte
cald, iar seara a dezvoltat o insolatie si a observat ca glezna stanga, afectata de varice si purpura,
sangera. Pacientul a pus cuburi de gheata si s-a pansat. A folosit unguente amforata si ceva
preparate farmaceutice, dar fara nici un rezultat. Este trimis de medicul de familie la sectia
dermatologie unde este internat pentru tratament de specialitate.
Stare generala: alterata

Talie: 1,80 cm
Greutate: 83 kg
Facies: normal
Tegumente si mucoase: tumefierea gleznei stangi cu ulceratie profunda, purpura, secretie
galbuie, durere acuta

-respiratie de tip costal inferior
-miscari respiratorii simetrice
-mucoasa umeda respiratorie
-R= 19r/min
-T.A.= 140/80 mmHG
-alimentatie ecilibrata,mixta
-nu prezinta dificultate in alimentatie si hidratare
-mictiuni fiziologice 4-6/zi
67
-scaun prezent
-diureza prezenta
-urina de culoare deschisa, clara, transparente
-densitate normala
-transpiratia normala
-perspiratia normala
4. Nevoia de a te mişca si a avea o bună postură
-miscari pasive
-pozitie specifica
5. Nevoia de a dormi şi a se odihnii
-somn neconfortabil, neodihnitor, insomnii
-pacientul se îmbracă şi se dezbracă singură fără ajutor
-prezintă interes pentru o ţinută curată şi adecvată
7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale
-temperatura corpului este normala, T=36.5°C
-culoarea tegumentelor e roz
-senzatie placuta de frig sau caldura
-transpiratie minima
-igiena corespunzatoare, cu mucoasa bucala umeda si roz
-gingii aderente dintilor
-mediul ambiant salubru
-mediul de siguranta, securitate fizica, psihologica, sociologica
-este in relatii bune cu familia
-gesturile sunt in concordanta cu mesajul verbal
-stabileste relatii sociale cu cei din jur
-apartenenta religioasa
68
-actioneaza conforma propriilor credinte
-are libertate deplina de alegere
-solicita si accepta ajutor
-este multumit de sine
-familia e motivatia de a se recupera
-ambitie
-timpul liber il petrece cu familia
-urmareste emisiuni politice
-pacientul invata repede despre caracteristicile bolii sale
-este dispus sa coopereze la toate tehnicile la care este supus
Diagnostice de ingrijire:
Diagnostic de nursing:
1.Dificultatea de a se deplasa datorita durerii vii prezente la nivelul gleznei stangi
2.Dificultatea de a dormi si a se odihni din cauza durerii
3.Dificultatea de sa se imbraca si dezbraca datorita durerii din zona afectata
4.Dificultatea de a-si acorda ingrijiri igienice datorita anxietatii
5.Dificultatea in evitarea pericolelor manifestat prin risc de accidentare din cauza durerii si a
lipsei echilibrului produs prin schiopatare
6.Dificultatea din a avea o buna circulatie manifestata prin purpura in jurul ulceratiei, inflamatia
venelor
7.Dificultatea de a se recrea datorita durerii, lipsa echilibrului, manifestata prin incapacitatea de a
indeplini unele activitati recreative
8.Dificultatea in capacitatea de invatare/memorare manifestata prin stari de confuzie, anxietate
9.Nevoia de a se realiza este afectata manifestandu-se prin dificultatea in luarea deciziilor
69
Obiective:
-pacientul sa fie echilibrat fizic si psihic pe perioada spitalizarii
-pacientul sa isi exprime diminuarea durerii in termen de 24 ore
-pacientul sa beneficieze de un somn odihnitor
-pacientul sa fie curat,sa fie imbracat corespunzator
-calmarea durerii
-pacientul sa prezinte o buna circulatie
-pacientul sa se recreeze in masura posibilitatilor pe perioada spitalizarii
-pacientul sa fie informat cu privire la boala sa si la potentialele riscuri
Interventii:
-administrez la indicatia medicului tratamentul medicamentos antalgic si antiinflamator
(Algocalmin 1 fiola 2ml i.m. Flamexin 20mg, 1tb/2x zi per os)
-supraveghez pacientul si il ajut sa mearga singur folosind mijloacele de sustinere
-suplinesc pacientul in satisfacerea nevoilor sale
-identific cauza care duce la alterarea somnului si le inlatur pe cat se poate
-recomand pacientului sa serveasca o cana de lapte cald sau ceai de tei inainte de culcare
-schimb pansamentul la indicatia medicului sau daca acuza durere la stenoza
-ii asigur pacienului un climat de incredere in ceea ce priveste echipa medicala
-asigur conditiile de mediu adecvate pentru a evita pericolele prin accidentare
-educ pacientul sa practice tehnici de relaxare, sa comunice cu vecinii de salon
-explic importanta tratamentului
-ofer informatii despre boala
Examenul bolii interne:

Se propune cura chirurgicală a varicelor la ambele membre inferioare sub rahianestezie.
Operata pe data de 23.11.2014 s-a efectuat:
-safenectomie internă bilaterală prin stripping
- excizia de varice
70
Îngrijiri postoperatorii:
1. combaterea durerii cu analgezice ( algocalmin).
2. heparinoterapie profilactică ( fragmin).
3. antibioterapie profilactică ( oxacilină).
4. observarea semnelor de complicaţii ( embolie pulmonară, dermatită de stază, tromboflebite).
- mers pe jos;
Varice la ambele membrul stang=> operate
În urma tratamentului, se constată o evoluţie favorabilă a bolii şi se externează a 5 zi
- CM = concediu medical;
- evitarea ortostatismului prelungit timp de 2 luni;
- tratament cu aspirină o jumatate de comprimat /zi (cu efect antiagregant);
- hepatrombin = gel local (anticoagulant cu efect local).
71
II. D. 2. Plan specific de îngrijire în perioada postoperatorie
Diagnostic nursing:
1. Alterarea funcţiilor organelor
Cauze: - şocul anestezico-chirurgical
- boli asociate care se pot decompensa
Obiective nursing:
- menţinerea funcţiilor organelor în stare adecvată
Intervenţii nursing:
- monitorizarea şi evaluarea funcţiilor vitale
- monitorizarea oxigenării sangvine
- recoltarea probelor biologice
- aprecierea aspectului mucoaselor şi tegumentelor (cianoză, paloare, icter)
- administrarea medicaţiei prescrise de medic.
2. Deficit de volum circulant

Cauze:- şoc, hemoragie
- dezechilibru în patul vascular
Obiective nursing:
- aport volemic adecvat
- supravegherea pacientului pentru a sesiza la timp apariţia semnelor de şoc
- monitorizare şi evaluarea funcţiilor vitale
- bilanţul intrărilor şi ieşirilor lichidiene(hemoragii, temperatură, respiraţii, volumul
perfuzilor, diureza, scaunul, vărsături).
- compensarea pierderilor prin administrare de perfuzii
3. Durere legată de prezenţa plăgii operatorii, poziţia bolnavului şi imobilizare

Obiective nursing:
- ameliorarea, dispariţia durerii
72
- sfătuirea bolnavului să-şi schimbe frecvent poziţia în pat,
- adoptarea unor poziţii antalgice,
- administrarea analgezicelor prescrise de medic,
- efectuarea de mişcări active
4. Hemoragie
Obiective nursing:
- identificarea semnelor precoce ale unei hemoragii(sângerare vizibilă, puls slab
perceptibil, tahicardie, hipotensiune arterială, paloare, tegumente reci, umede, senzaţie de
lipotimie, agitaţie prin hipoxie cerebrală).
- observarea plăgii operatorii
- monitorizarea puls, tensiune, diureza, respiraţie
- observarea aspectului mucoaselor şi tegumentelor
5. Alterarea integrităţii pielii

Obiective nursing:
- refacerea tegumentului, cicatrizarea plăgilor operatorii
- protejarea tegumentului prin pansamente sterile
- schimbarea pansamentului ori de câte ori este nevoie
- aprecierea evoluţiei locale a plăgii operatorii
- schimbarea poziţiei pacientului în pat pentru a preveni apariţia escarelor.
6. Risc de infecţie legat de plăgile chirurgicale şi hematoamele postoperatorii

Obiective nursing:
- prevenirea infecţiei
- examinarea zilnică a plăgii operatorii pentru decelarea semnelor şi simptomelor
infecţiei( tumefacţie, roşeaţă, căldură locală, durere, secreţii purulente, febră)
- schimbarea pansamentelor respectând regulile de asepsie şi antisepsie,
73
- monitorizarea temperaturii corporale,
- administrarea antibioticelor prescrise în scop profilactic sau curativ,
- recoltarea secreţiilor cu aspect patologic pentru examen bacteriologic şi antibiogramă,
- evacuarea hematoamelor,
7. Edemul postoperator
Obiective nursing:
- remisia cât mai rapidă a acestuia
- drenaj postural veno-limfatic
- administrarea de antiinflamatoare
- diuretice la indicaţia medicului
- contenţie elastică (ciorapi elastici, faşe elastice)
8. Varicoflebita pe vene reziduale

Obiective nursing:
- tratament precoce pentru a evita evoluţia spre alte complicaţii
- schimbarea poziţiei pacientului în pat
- efectuarea de mişcări active
- observarea aspectului tegumentului pentru depistarea traiectelor venoase restante cu
fenomene de flebită (cordoane dureroase cu semne celsiene locale)
- aplicarea de pansamente cu Rivanol
- administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene, anticoagulante.
9. Alterarea stării de nutriţie, datorată greţurilor, vărsăturilor, intoleranţei gastrice

Obiective nursing:
- prevenirea sau ameliorarea vărsăturilor şi a senzaţiei de greaţă
74
- se va permite alimentaţia pe cale orală numai după dispariţia zgomotelor intestinale şi
restabilirea tranzitului pentru gaze
- se administrează la indicaţia medicului prochinetice gastro-intestinale şi antiemetice.
10. Dificultate în efectuarea igienei personale

Obiective nursing:
- ajutarea pacientului în autoîngrijire
- ajutor în efectuarea igienei personale: - a cavităţii bucale
- organelor genitale şi regiunii perineale
11. Risc de nerespectare a planului terapeutic legat de refuzul pacientului
Obiective nursing:
- respectarea planului terapeutic
- explicarea fiecărui gest terapeutic şi importanţa lui pentru o evoluţie favorabilă
postoperatorie
- ajutarea pacientului să colaboreze cu întreaga echipă medicală care lucrează în beneficiul
lui, pentru recuperarea stării de sănătate,
- ajutarea pacientului să se adapteze la situaţia prezentă şi să accepte toate intervenţiile
propuse în planul terapeutic.
12. Reducerea mobilităţii:

Obiective nursing:
- prevenirea şi reducerea riscului de apariţie a bolii trombembolice
- prevenirea apariţiei escarelor
- observarea aspectului tegumentului în regiunile expuse presiunii (regiunea maleolară,
calcaneană, trohanteriană, presacrată, ischiatică)
- mişcări pasive şi active efectuate în pat
- utilizarea mişloacelor de prevenire a complicaţiilor (colaci de cauciuc, saltele)
75
- gimnastică respiratorie (creşterea amplitudinii mişcărilor toracice favorizează întoarcerea
venoasă din membrele inferioare)
- administrarea de anticoagulante la indicaţia medicului.
76
II. E. INTERVENŢII NURSING POSTOPERATORII
Îngrijirea postoperatorie previne complicaţiile, favorizează reluarea funcţiilor organismului

şi revenirea la parametrii fiziologici în timpul cel mai scurt.
În tratamentul postoperator al bolnavilor supuşi chirurgiei venoase, pe lângă măsurile de
combatere a durerii şi de prevenire a complicaţiilor comune actului chirurgical, se urmăreşte, în
mod deosebit, prevenirea trombozei venoase postoperatorii, iar în situaţiile în care ea s-a produs,
aplicarea unui tratament corect al fazei acute.
Îngrijirile postoperatorii vizează calmarea durerii, profilaxia hematomului în tunelul
subcutanat prin bandaj compresiv, cu membrele inferioare ridicate la 15 grade imediat
postoperator. La pacienţii din ambulatoriu, se va evita ortostatismul sau statul pe scaun fară a
ridica piciorul. Dupa 48 de ore, se îndepartează pansamentul şi se aplică un ciorap elastic
medical pană peste genunchi. Cu excepţia nopţii, ciorapul este purtat 2-3 săptămâni până când
dispar edemul si disconfortul. Încă de la internare trebuie avută în vedere profilaxia bolii
tromboembolice, pre-, intra- si postoperator. Firele se scot dupa 5-6 zile, iar bolnavul este
controlat dupa 6 săptămâni pentru eventuala practicare a unei injecţii sclerozante a varicelor
reziduale sau recurente.
Figura 11. Ciorapi elastici
77
Combaterea durerii se va realiza prin administrarea de analgetice care să nu împiedice o
bună mobilizare activă imediată a bolnavului, clinostatismul fiind asociat unui risc de
trombozare crescut.
Tromboza venoasă profundă postoperatorie reprezintă un factor de risc major, cu o
frecvenţă în creştere îngrijorătoare, în timp ce alte complicaţii postoperatorii tind să scadă.
Pentru a găsi metodele eficace de prevenire a trombozei venoase profunde postoperatorii trebuie,
în primul rând, anulate modificările care se produc în timpul intervenţiei chirurgicale şi, ca
urmare, în mecanismul de coagulare normală a sângelui, şi, în al doilea rând găsite mijloacele
care să suprime staza venoasă de la nivelul gambei.
Metodele care urmăresc să reducă staza venoasă se împart în două categorii:
 Metode pasive: compresiunea externă statică şi dinamică a membrelor şi exerciţii
pasive ale moletului.
 Metode active: stimularea electrică a moletului şi exerciţii postoperatorii.
Utilizarea bandajului compresiv extern, constă în aplicarea de benzi de contenţie elastice
sau neelastice din fişe de tifon, pe gambe, în timpul şi după intervenţia chirurgicală; realizează o
presiune eficace şi diferenţiată pe diverse segmente ale gambei, obţinându-se o scurgere
centripetă a sângelui, a limfei şi a lichidului interstiţial. Prin compresia elastică externă:
- se uşurează golirea sinusurilor soleare: punctul de plecare al trombozelor membrelor
inferioare.
- se combate refluxul venos.
Utilizarea bandajului compresiv vizează drenarea sângelui, astfel încât nu conferă o
protecţie suficientă, cea mai bună metodă de a preveni staza venoasă într-un membru este acela
de a-l pune în stare de exerciţiu. Exerciţiul muscular provoacă reducerea stagnării şi stimularea
fibrinolitică locală.
78
Figura 12. Bandaj compresiv
Metode profilactice
Mobilizarea precoce a bolnavului chirurgical ocupa un loc important, aceasta constând în

contracţii musculare cât mai frecvent. Se încadrează în complexul de măsuri chirurgicale ce au
menirea de a asigura vindecarea rapidă a bolnavului chirurgical. Mobilizarea precoce, pe lângă
combaterea stazei venoase, mai are un efect pozitiv asupra fincţiilor vitale şi chiar asupra
psihicului bolnavului. Acţionează asupra tuturor factorilor care participă la instalarea trombozei.
- combate staza venoasă
- creşte viteza de circulaţie a sângelui
- împiedică instalarea anoxiei;
-.menţinerea respiraţiei tisulare: evită leziunile endoteliului vascular şi starea de
hipercoaguabilitate postoperatorie.
Repausul la pat pre şi postoperator reprezintă o metodă de tratament, deoarece
clinostatismul prin asigurarea unui drenaj venos bun, are un efect binefăcător asupra procesului
de vindecare.
79
CONCLUZII
Boala varicoasă prin incidenţa ei,aspectul inestetic si complicatiile pe care le poate

determina intr-o evolutie indelungata constituie o problema de sanatate cu multiple implicatii
psiho-socio-economice.
In urma studiului efectuat am constatat prezenta bolii la ambele sexe, cu preponderenta la
sexul feminin.
Grupele de varsta mai frecvent afectate de boala sunt 41-50 de ani, urmata de grupa 31-
40 de ani si grupa 51-60 de ani semnificand perioada de activitate maxima a populatiei cu
eforturi fizice mai intense si ortostatism prelungit. Desi grupa de varsta 61-70 de ani ocupa locul
patru ca incidenta a bolii,are o importanta deosebita, aceasta incluzand cazurile complicate cu
tulburari trofice avansate dupa o evolutie indelingata a bolii varicoase neglijate.
Diagnosticul bolii intr-o faza incipienta si interventia chirurgicala corect indicata in urma
investigatiilor clinice,aduce beneficii substantiale pacientului prin rezultatul functional si
morfologic bun postoperator si dezideratul estetic.
O solutie moderna de tratament o constituie interventia chirurgicala prin coagulare laser,
majoritatea pacientilor din lotul studiat apeland la aceasta terapie cu laser.
Terapia cu LASER si-a dovedit eficienta de reducere a complicatiilor, pacientii la care s-a
intervenit chirurgical prin coagulare laser nu au prezentat complicatii postoperator.
Majoritatea cazurilor operate au prezentat localizare unilaterala a bolii, durata de
spitalizare fiind minima la pacientii la care s-a intervenit chirurgical prin coagulare laser.
Ingrijirile postoperatorii vizeaza calmarea durerii, profilaxia hematomului in tunelul
subcutanat prin bandaj compresiv, cu membrele inferioare ridicate la 15 grade imediat
postoperator.
Mobilizarea precoce, terapia anticoagulanta precum si educatia sanitara a pacientului nu
trebuie sa lipseasca postoperator, se incadreaza in complexul de masuri chirurgicale ce au
menirea de a a asigura vindecarea rapida a bolnavului chirurgical si prevenirea aparitiei
complicatiilor.
Un plan eficient de ingrijiri trebuie sa tina cont de exploatarile postoperatorii care vor
cauta sa evidentieze toate afectiunile asociate, stadiul lor si riscul decompensarii acestora ca
urmare a interventiei chirurgicale.
80
Bibliografie
1. Andrecou A. „Semiologie si patologie chirurgicala” , Editia Medicala, Cluj-Napoca- 2009.

2. Daniela Radu si colab. „Patologia chirurgicala” fascicola II, Editura Medicala, Timisoara-
2009, pag 335.
3. Irinel Popescu „Tratat de chirurgie generala” , vol. VIII B, Editura Academiei Romane,
Bucuresti- 2008, pag. 979,987,989,992.
4. Luminita Beldean, Liliana Coldea „Aspecte nursing in afectiuni respiratorii si
cardiovasculare” , Editura Alma Mater, Sibiu 2001, pag. 89-90.
5. Luminita Beldean „ Nursing – principii fundamentale, Editura Alma Mater, Sibiu-2003.
6. Luminita Beldean, Valeriu Mesteru si colab. „Ingrijirea pacientilor cu boli chirurgicale” ,
Editura Alma Mater, Sibiu-2004, pag. 7, 48-58.
7. M. Teodorescu „ Chirurgia insuficientei venoase cronice a membrelor inferioare” , Editura
Timpolis, Timisoara-2002.
8. Nicolae Angelescu „Tratat de patologie chirurgicala” , vol. II, Editura Medicala, Bucuresti-
2003, pag. 2224-2225,2231-2232.
9. Petru Ignat „Chirurgia sistemului venos al membrelor inferioare” , Editura Academia
Republicii Socialiste, Romania -1985.
10. Radu Deac, „Tratat de chirurgie cardiovasculara” , Editura Academiei Romane, Bucuresti-
2008, vol. VII, pag. 595.
11. Titirica L. „ Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijire corespunzatoare nevoilor
fundamentale”, Editura Viata Medicala, Bucuresti.
12. Titirica L. „ Ingrijiri speciale acordate pacientilor de asistentii medicali” , Editura Viata
Romaneasca, Bucuresti-2002, pag. 65-68.
81

Orca Share Media1555421593076

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Orca Share Media1555421593076

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

CAPITOLUL I – Boala varicoasă, definiţie şi generalităţi....................................................7

II. PARTEA SPECIALĂ

II.A. Motivaţia alegerii temei...............................................................................................37

„Îngrijirea medicală este o artă. Necesită devotament exclusiv, pregătire temeinică,

I. 1. ANATOMIA SISTEMULUI VENOS AL MEMBRELOR INFERIOARE

Reîntoarcerea venoasă se realizează prin două sisteme:

Figura 3. Sistemul superficial - membre inferioare

Originea venelor safene:

Vena safenă internă:

Vena safenă externă:

Explorarea clinică a sistemului venos superficial

Explorarea concomitentă a sistemului venos superficial şi profund

I. 7. EVOLUŢIE. COMPLICAŢII. PROGNOSTIC

Tratament profilactic se adresează în principal:

Tratament medical prin compresie externă

Terapia sclerozantă în boala varicoasă

Figura 4. Terapia cu laser

EXPLORAREA PARACLINICĂ A SISTEMULUI VENOS

Explorarea paraclinică furnizează date precise cu privire la localizarea, întinderea şi

Figura 5. Ecografie Doppler vascul

PREGĂTIREA PREOPERATORIE. ANESTEZIA

METODE DE TRATAMENT CHIRURGICAL

Figura 6. Crosectomia venei safene interne

4. Ligatura venelor comunicante insuficiente este de asemenea un obiectiv al tratamentului

Contraindicaţii intervenţiei chirurgicale sunt prezente la:

Supravegherea postoperatorie imediată

IV. 1. COMPLICAŢII POSTOPERATORII

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA BOLNAVILOR CU

Nursingul este o parte integrantă a sistemului de îngrijire a sănătăţii cuprinzând:

Rolul asistentei medicale în educaţia sanitară a pacienţilor

Rolul asistentei medicale în alimentaţia pacientului

Tabel 1: Prevalenţa bolii varicoase în funcţie de sex:

Sex Nr. pacienţi Procent

Tabel 2: Repartiţia bolii varicoase în funcţie de mediu de provenienţă:

Mediu Nr. Pacienţi Procent

Tabel 3: Repartiţia bolii varicoase în funcţie de vârstă:

Grupa de vârstă Nr. pacienţi

Grafic 3: Repartiţia bolii varicoase în funcţie de vârstă:

Tabel 4: Repartiţia bolii varicoase în funcţie de topografie:

Localizare Nr. pacienţi

membru inferior stâng 11*

Repartiţia bolii varicoase: topografie

14 varice unilateral: membru

Din studiul efectuat reiese că majoritatea cazurilor operate au prezentat localizare

Tabel 5: Boli asociate:

Boli asociate Nr. pacienţi Total

Insuficienţă venoasă cronică 11

Dermatită de stază, celulita 2 43

Grafic 5: Boli asociate

Metode chirurgicale Nr. pacienţi Total

Crosectomie+ safenectomie prin stripping 5

Coagulare laser unilateral 18

Scleroterapia, alte intervenţii 3

25 crosectomie: coagulare laser

Grafic 6: Repartiţia pacienţilor în funcţie de tratamentul chirurgical:

În urma studiului efectuat am constatat că frecvenţa cea mai ridicată a intervenţiei

Figura 7. Varice înainte şi după operaţie

Figura 9. Laserul endovenos si Ecograful Doppler color

Tabel 7: Repartiţia pacienţilor în funcţie de durata spitalizării:

Durata de spitalizare Nr. zile de spitalizare Total

Nr. zile de spitalizare

Grafic 7: Repartiţia pacienţilor în funcţie de durata spitalizării: