MINISTERUL EDUCATIEI CERCETARII SI

TINERETULUI
INSPECTORATUL JUDETEAN TIMIS

LUCRARE DE DIPLOMA

Ingrijirea pecientului cu arteriopatie obliteranta a

membrului inferior

Absolvent:
Bulgaru Florentina Izabela

Coordonato
r:
Timisoar
a
Promotia
2013-

Bolile arterelor periferice reprezinta un capitol important de patologie

cardio-vasculara datorita incidentei crescute si problemelor complexe de
diagnostic si terapie pe care le ridicata. Afectarea vaselor periferice se
produce intr-o proportie mai mare de 90% in cadrul aterosclerozei
sistemice iar aspetul clinic poate varia de la o ischemie cronica la una
acuta. Cea mai veche denumire este de gangrene spontana a
extremitatilor aparuta in Grecia Anitica. Termenul de angeita
obliteranta cauta sa explice asocierea de leziuni endovenoase cu cele
arteriale. Complicarea cu procese trombotice aduce dupa sine termenul
de trombangeita obliteranta. Termenul de arterita a fost adoptat ca
urmare a recunoasterii factorilor infectiosi in etiologia arteritelor, azi e
considerat total impropriu datorita cercetarilor si descoperirilor noi de
histologie, de anatomie patologica si fiziopatologie. Azi a castigat teren
termenul de arteriopatie care inglobeaza mai larg numerosii factori care
stau la originea suferintelor arteriale.

Diagnostic pozitiv

Diagnostic diferential

Anamneza are o contributie foarte importanta cu conditia

ca interogatoriul sa fie complet si precis. Ea trebuie sa
dezvaluie antecedentele heredocolaterale cat si cele personale
patologice ale pacientului pentru a se stabili daca aceasta
prezinta predispozitie spre bolile ateroscleroticearteriale.
Anamneza trebuie sa stabileasca debutul real al afectiunii si
evolutia precisa. De asemenea in prezenta unei ischemii
periferice atrag atentia asupra unei etiologi ateroclerotice
varsta peste 40 de ani, interesarea vaselor mari si mijlocii,
prezenta unor boli metabolice cu care ateroscleroza se
asociaza de obicei ( diabet, obezitate, dislipidemie,
hipertensiune arteriala ).
Examen clinic local evidentiaza semnele de ischemie si
obstructive arterial. Ischemia este tradusa prin tulburari
trofice tisulare: piele uscata, scuamoasa, cutata, epilate,
unghii friabile, variatia coloratiei tegumentului in funcite de
pozitia inalta sau decliva a gambei si a piciorului, starea de
troficitate muscular. Temperatura cutanata este scazuta in
teritoriile ieschemice. Simptomatologia de obstructive este
variabila, in functie de sediul acesteia. Se exploreaza prin
palpare si ascultaie traiectele arteriale, evidentiindu-se
posibilele sufluri sau absenta pulsului intr-un anume teritoriu
arterial.
Examenul clinic general este necesar pentru emiterea unui
bilant global, lezional si functional si cuprinde examinarea
clinica a tuturor aparatelor si sistemelor (mai ales a
aparatului cardiovascular, respirator, renal si a sistemului
venos periferic).
Investigatii paraclinice completeaza anamneza si tabloul
clinic de boala, intarind suspiciunea de arteriopatie.
Hotararea pentru diagnosticul pozitiv sunt oscilometria,
ultrasonografia Doppler si arteriografia.

Etiologia obstructiei vasculare ale membrelor inferioare

este in cea mai mare parte aterosclerotica, in special la
adultii peste 50 de ani. Alte etiologii ale obstructiei
vasculare periferice include :
-arterite inflamatorii (boala Burger, boala Takayasu)
-boli congenitale si metabolice (pseudoxantoma elasticum)
-arterite de iradiere
Durerea de repaus are numeroase alte cause in afara
ischemiei:
-boli articulare (artroza, arterita) ce pot fi usor excluse la
examenul obiectiv
-boli muscular se asociaza deseori cu atrofii muscular,
deficit motor
-boli neurologice (sciatica).
Claudicatia de origine arterial este de obicei destul de
tipica pentru a putea elimina alte cause de durere. Totusi ea
trebuie diferentiata de durerea din alte afectiuni :
dicopatii cervicale cu sciatic, in care durerea este in
regiunea fesiera si la nivelul coapsei
spondilopatiile pot da claudicatie permanenta prin spasm
insuficienta venoasa cronica a membrelor inferioare se
insoteste de dureri la mers
boli muscular (polimiozita) care se asociaza de obicei cu
deficit muscular
-traumatismele si emboliile arteriale determina un
sindrom de ischemie acuta cu durere
afectiuni vasculare venoase sau limfatice, limfangite,
flebite, in care durerea nu are character de claudicatie
intermitenta

Schematic evolutia unei arterite aterosclerotice se poate desfasura in patru stadia :

-stadiul preclinic in care predomina sindromul umoral al atrosclerozei, cu inceperea
infiltrarii peretelui arterial (placi de aterom)
-stadiul clinic in care sindromul ischemic este manifest datorita alterarii peretilor
arteriali si reducerii debitului arterial
-stadiul complicatiilor cand incep sa apara ischemiile grave si consecintele lor nefaste
(gangrene si infarctul)
-stadiul de reparative a segmetelor ischemiate, cand prin circulatia colaterala s-a
reusit sa se salveze partial sau total tesuturile lezate.
Placa de aterom in
lumenul vasului

Intre 5 si 10% din bolnavii cu claudicatie prezinta

agravarea suficient de importanta a bolii pentru a
necesita o interventie de revascularizare si numai 1,2
1,6% necesita amputatie majora (gamba sau coapsa) in
cursul evolutiei totale de 14 ani. Bolnavii arteritici
amputati au o mortalitate de 3-10% in primul an dar
aceasta ajunge la 25-50% dupa 2 ani.

Tratementul arteriopatiilor obliterante cronice arterosclerotice este medical in formele usoare stadiul I si II
Fontaine si eventual de revascularizare in caz de ischemie critica (stadiile avansate). Uneori amputatia ramane
ultima solutie terapeutica. Decizia privind tipul de tratament in raport cu stadiul bolii trebuie luata dupa
evaluarea clinica complete si frecvent dupa exploatarea angiografica, indispensibila pentru o procedura de
revascularizare.
Medicatie administrate intravenous:
Doza recomandat este de 40 mg alprostadil (2 fiole Vasaprostan 20), diluat n 50-250 ml soluie salin
izoton, administrat n perfuzie intravenoas pe o perioad de 2 ore. Aceast doz se administreaz de
dou ori pe zi, n perfuzie intravenoas.
Alternativ, se poate administra o doz de 60 mg alprostadil (3 fiole Vasaprostan 20), diluat n 50-250 ml
soluie salin izoton. La pacienii cu insuficien renal (clearance-ul creatininei >1,5 mg/dl), tratamentul
trebuie nceput cu o doz de 10 mg alprostadil ( fiol Vasaprostan 20), diluat n 50 ml soluie salin
izoton, administrat n perfuzie intravenoas pe o perioad de 2 ore, de dou ori pe zi. n funcie de evoluia
clinic, doza poate fi crescut n 2-3 zile la doza uzual recomandat (40 mg alprostadil).
Exista trei tipuri de interventii chirurgicale:
-functionale : indirecte, hipereminate simpatectomia lombara, suprarenalectomia
-reconstructive : by-pass, trombendarterectomie, angioplastie, interpozitie de proteza sau vena
-de necessitate : amputatiile.

Angioplastie :
1-intima partial detasata
2-balonasul introdus neumflat
3-balonasul se umfla

Endarterectomie
Endarterectomie

By-pass
By-pass femuro-popliteal
femuro-popliteal

Diagnostic de nursing
Formulareadiagnosticelordengrijirereprezintfinalizareaactuluideevaluarea
pacientului,fiindrealizatprinorganizarea,analiza,sintezairezumareainformaiilor
obinutedesprepacientulngrijit.Problemeleactualeprezente,existentesaupoteniale
identificate,cepotfirezolvateprininterveniidenursing,
sunt definite drept diagnostice de ngrijire
Formularea diagnosticelor de ngrijire trebuie s includ :
1.Definireaproblemeidengrijire/dependenapersoanei;
2.Definireacauzei,aproblemeidedependent.Cauzelesuntuncumuldemanifestri
subiective(simptome),imanifestriobiective(semne)unelemajore,alteleminore.
Diagnosticelepotenialedenursingincludobligatoriufactoriideriscprezeni.
3.Factoriiasociaifiziopatologici,situaionalisaudealtnatur,carepotcontribuila
apariiaboliisaumodificareastriidesntate.
Asistentamedicalareroldeaasiguracondiiileoptimedeconfortnecesare
pacientuluicuarteriopatieobliterant.
Interviularecascopnceperearelaieiasistent-pacient,relaiefavorizatdeschimbul
deinformaii,ideiiemotii.Furnizareadedatectrepacientlvordeterminaspun
ntrebriisparticipelastabilireaobiectivelorilaefectuareangrijirilor.
Asistentamedicalvainforma,vaeducaisevaocupadepregtireapacientului
pentruinvestigaiiidengrijirileulterioare.

CONCLUZII
Arteriopatia obliterant a membrelor inferioare determin un handicap funcional i agraveaz
semnificativ prognosticul vital al pacienilor cu aceast patologie.
Simptomul predominant al arteriopatiei obliterante l constituie durerea aprut la muchii gambei, sub
forma unei crampe care apare dup mersul pe jos. La nceputul bolii, pacienii pot s nu aib simptome, dar
pe msur ce ngustarea arterial se agraveaz, durerea devine din ce n ce mai prezent. Discomfortul este
resimit ca o "cramp muscular" care apare cel mai frecvent n gamb, coaps, old, fese sau n picior. n
mod caracteristic, durerea apare la efort, n timpul mersului i se amelioreaz sau dispare la scurt timp
dup ncetarea efortului.
Pot s apar, de asemenea, simptome precum senzaia de arsur, rcirea picioarelor, oboseala sau
scderea masei musculare. n unele cazuri, pielea devine lucioas, prul de pe picioare se rrete, unghiile se
deformeaz i cresc greu. n stadiile finale ale bolii poate s apar necroza (moartea unor mici poriuni ale
degetelor).
Tratamentul arteriopatiei obliterante poate fi medicamentos sau chirurgical, n funcie de stadiul bolii i
de gradul de severitate al acesteia. Tratamentul medicamentos contribuie la ameliorarea simplomelor i la
ncetinirea evoluiei bolii.
Medicul poate recomanda un tratament antiagregant, cu aspirin, pentru a preveni, astfel, formarea
cheagurilor de snge n interiorul vaselor. Tratamentul hemoreologic cu pentoxifilin poate ajuta la
scderea gradului de vscozitate a sngelui i la creterea fluxului n esuturile ischemice. Pentru a calma
durerea, poate fi administrat o medicaie antialgic.
Pacienii cu simptomatologie sever, n cazul crora simptomele apar dup parcurgerea unor distane
scurte sau n repaus, pot apela la unele proceduri de revasculizare intervenional (angioplastie).
Prevenirea arteriopatiei obliterante const n evitarea factorilor de risc. Astfel, este recomandat evitarea
fumatului i a consumului de grsimi. La fel de important este inerea sub control a unor afeciuni care pot
grbi procesul de dezvoltare al arteriopatiei obliterante. Dintre acestea menionm diabetul zaharat,
hipertensiunea i dislipidemia.

VA
MULTUMESC!