Universitatea „Ștefan Cel Mare„ Suceava,

Facultatea de Drept și Științe Administrative

Specializarea - Management și Administrație Europeană
Anul I

OFICIUL DE LUPTĂ ANTIFRAUDĂ

Profesor coordonator: Prof. univ. dr. Ionel BOSTAN

Masterand: Laura Cătălina PAVALIU

Suceava, 2019
 Cuprins
1. Noţiune;

2. Scurt istoric;

3. Organizarea Oficiului European de Luptă Antifraudă;

4. Atribuţiile Oficiului European de Luptă Antifraudă;

5. Modalităţile prin care poate fi contactat Oficiului European de Luptă Antifraudă;

6. Concluzii;

7. Bibliografie.

2
 Oficiul European de Luptă Antifraudă

1. Noțiune

Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) investighează cazurile de

fraudare a bugetului UE și actele de corupție și de abatere gravă din cadrul
instituțiilor europene și elaborează politica antifraudă. OLAF face parte din
Comisia Europeană, dar este independent din punct de vedere operațional.1
Oficiul European de Luptă Antifraudă are misiunea de a identifica, de a
investiga și de a stopa actele de fraudă cu fonduri ale Uniunii Europene. Acesta
este singurul organism al Uniunii Europene care îndeplinește atribuțiile enunțate
anterior. Oficiul European de Luptă Antifraudă deși face parte din Comisia
Europeană, aflându-se în subordinea comisarului pentru buget și resurse umane, în
îndeplinirea misiunii lui se bucură de independență.
În temeiul regulamentelor privind investigațiile efectuate de OLAF, la 25
mai 1999 Parlamentul, Consiliul și Comisia au semnat un acord interinstituțional
privind investigațiile interne. Acordul stipulează faptul că fiecare instituție trebuie
să stabilească norme interne comune menite să asigure o bună desfășurare a
investigațiilor OLAF. O parte dintre aceste norme, acum incluse în Statutul
funcționarilor Uniunii Europene, obligă personalul să coopereze cu OLAF și
prevăd o anumită protecție a membrilor personalului care divulgă informații cu
privire la posibile cazuri de fraudă sau corupție.2

2. Scurt istoric

În anul 1988 a fost înființată „Unitatea de coordonare a luptei antifraudă”

(UCLAF), ca parte a Secretariatului General al Comisiei Europene. UCLAF a
colaborat cu serviciile naționale antifraudă și a asigurat coordonarea și asistența
necesară pentru investigarea cazurilor de fraudă la nivel transnațional. În anul
1993 pe lângă atribuțiile avute, la recomandările Parlamentului European, UCLAF
a primit noi atribuții astfel încât în anul 1995 UCLAF a fost autorizată să
demareze investigații din proprie inițiativă, pe baza informațiilor primite din
diverse surse.
În anul 1999 au avut loc unele evenimente care au determinat demisia
Comisiei Santer și care au avut drept rezultat înființarea unui nou organism
antifraudă Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), cu atribuții de
investigare extinse. În anul 2000 Franz-Hermann Brüner a devenit primul director-
general al OLAF care mai apoi a fost înlocuit în anul 2011 de Giovanni Kessler.
Anul 2006 a fost primul an în care numărul de investigații desfășurate de
OLAF pe cont propriu a fost egal cu numărul de cazuri în care OLAF a oferit
asistență autorităților din statele membre. A avut loc o amplă restructurare internă
a OLAF, cu obiectivul de a pune un mai mare accent pe activitatea operațională a

1
https://ec.europa.eu/info/departments/european-anti-fraud-office_ro;
2
Ionel Bostan, Note de curs, pag.3;

3
OLAF, pentru a îmbunătăți comunicarea în cadrul Oficiului și pentru a consolida
gestionarea acestuia. 3
Un pas important pentru OLAF a fost în anul 2010 când acesta a lansat
sistemul de notificare a fraudelor, un nou instrument on-line care le permite
cetățenilor să transmită informații cu privire la eventuale cazuri de corupție și
fraudă.
La 1 februarie 2012, au fost introduse schimbări semnificative în ceea ce
privește organizarea OLAF și procedurile de investigare, cu scopul principal de a
consolida funcția de investigare și contribuția OLAF la politicile antifraudă.

3. Organizarea Oficiului European de Luptă Antifraudă

Oficiul European de Luptă Antifraudă prezintă următoarea structură

organizatorică:
- Directorul general, funcție care este deținută în prezent de Giovanni
Kessler;
- Comitetul de Investigaţii şi Operaţiuni (The “Board”) – include
reprezentanţi din direcţiile relevante. Acesta este cel care recomandă directorului
general deschiderea sau nu a unui caz pe baza rapoartelor de evaluare, schimbare
tipologie de caz, deschidere/ închidere procedura de “follow-up” (urmărire);
- Comitetul de Supervizare este compus din experţi externi ce monitorizează
funcţia de investigaţie a OLAF fără a se implica în activitatea operaţională.

4. Atribuţiile Oficiul European de Luptă Antifraudă

Prin decizia de înființare Comisia stabilește OLAF – ului următoarele

atribuții:
- efectuarea de investigații externe de natură administrativă, ca parte a luptei
împotriva fraudei, a corupției și a oricăror alte activități ilegale care afectează în
mod negativ interesele financiare ale Comunității și în scopul combaterii fraudei
care implica orice act sau activități ce contravin dispozițiilor din Comunitate;
- efectuarea de investigații administrative interne, în scopul de a combate
frauda, corupția și orice activitate ilegală care afectează într-un mod negativ
interesele financiare ale Comunității;
- investighează faptele grave legate de desfășurarea activităților profesionale
care pot constitui o încălcare a obligațiilor de către funcționarii superiori și alte
categorii de angajați ai Comunităților și care pot duce la măsuri disciplinare și,
atunci când este cazul, la inițierea unei acțiuni penale sau o incălcare similară a
obligațiilor de către membrii instituțiilor, organismelor, oficiilor sau agențiilor sau
a personalului acestora care nu intră sub incidența Statutului funcționarilor
Comunităților Europene și a condițiilor de angajare a altor categorii de funcționari
ai Comunităților;
3
http://ec.europa.eu/anti-fraud/o-nama/history_ro;

4
 - efectuarea de misiuni de investigație în alte zone, la solicitarea instituțiilor
și organismelor comunitare;
- contribuția la consolidarea cooperării cu statele membre în domeniul
prevenirii fraudei;
- elaborarea de strategii pentru combaterea fraudei (pregătirea inițiativelor
legislative și de reglementare în domeniul de activitate al Oficiului);
- demararea oricărei alte activități operaționale de combatere a fraudei
(dezvoltarea infrastructurii, colectarea și analizarea informațiilor, oferirea de
suport tehnic);
- menținerea contactului direct cu autoritățile naționale de aplicare a legii,
precum și cu cele judiciare;
- reprezentarea Comisiei în domeniul prevenirii fraudei.

Oficiul European de Luptă Antifraudă poate investiga aspecte legate de

fraudă, corupție și alte infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii
Europene, vizând: toate cheltuielile acesteia, principalele categorii de cheltuieli
sunt fondurile structurale, politica agricolă și fondurile de dezvoltare rurală,
cheltuielile directe și ajutorul extern, precum și anumite tipuri de venituri ale
Uniunii, în special taxele vamale. De asemenea poate investiga suspiciunile de
abateri profesionale grave ale personalului și ale membrilor instituțiilor Uniunii
Europene.
Exemple de investigații ale Oficiului în cazuri de fraudă:
- utilizarea frauduloasă a fondurilor Uniunii Europene pentru proiecte din
domenii precum ajutoarele externe, agricultura, mediul etc.;
- sustragerea de la plata taxelor vamale sau a altor taxe și impozite de către
importatori;
- contrabanda cu țigări desfășurată de grupuri infracționale organizate;
- deturnarea de fonduri externe acordate în vederea unui proiect de
construcţii;
- finanțarea unor produse agricole care nu există (sucuri de fructe, copaci
care nu au fost plantați niciodată etc.).

Exemple de investigații ale Oficiului în cazuri de abatere profesională:

- nereguli în materie de proceduri de licitație;
- conflicte de interese;
- divulgarea de întrebări sau de modele de răspunsuri din testele de selecție
(pentru concursurile de angajare).
Oficiul primește informații privind posibile fraude și abateri din diverse
surse. În majoritatea cazurilor, aceste informații rezultă din controalele efectuate
de persoanele responsabile pentru gestionarea fondurilor Uniunii Europene în
cadrul instituțiilor europene sau în statele membre.
Toate sesizările primite fac obiectul unei evaluări inițiale pentru a se stabili
dacă se încadrează în domeniul de competență al Oficiului și dacă îndeplinesc
criteriile pentru deschiderea unui caz.
Cazurile deschise se încadrează într-una din următoarele trei categorii:
5
 - investigații interne: investigații administrative în cadrul instituțiilor și
organismelor Uniunii Europene în scopul detectării fraudei, a corupției și a
oricăror alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale acesteia,
inclusiv a abaterilor grave legate de îndeplinirea îndatoririlor profesionale;
- investigații externe: investigații administrative în afara instituțiilor și
organismelor Uniunii Europene, în scopul detectării fraudei sau a altor abateri
comise de persoane fizice sau juridice. Cazurile sunt clasificate drept investigații
externe dacă OLAF furnizează majoritatea materialelor aferente;
- cazuri de coordonare: OLAF contribuie la anchetele desfășurate de
autoritățile naționale sau de alte organisme ale Uniunii, prin facilitarea colectării și
schimbului de informații și stabilirea de contacte.

5. Modalități prin care poate fi contactat Oficiul European de Luptă

Antifraudă

Acesta poate fi contactat prin următoarele modalități:

- formular on-line de semnalare a fraudelor prin intermediul sistemului de
notificare a fraudelor: https://fns.olaf.europa.eu;
- formular on-line pentru informații generale:
http://ec.europa.eu/anti_fraud/contacts/general enquiries/index_ro.htm;
- formular on-line pentru a solicita o vizită la OLAF:
http://ec.europa.eu/anti_fraud/contacts/request visit/index_en.htm;
- prin telefon;
- prin poștă: OLAF – European Anti-Fraud Office – European;
Commission – Rue Joseph II, 30, 1000 Bruxelles, BELGIA.

Concluzii

6
 Oficiul European de Luptă Antifraudă este singurul organism care
investighează cazurile de fraudare a bugetului Uniunii Europene, acte de corupţie
şi de culpă profesională gravă la nivelul instituţiilor europene şi elaborează politica
antifraudă în numele Comisiei Europene.
În vederea promovării obiectivelor sale Oficiul European de Luptă
Antifraudă folosește o serie de programe și instrumente dintre care amintim:
- programul Hercule este un program dedicat combaterii fraudei, a corupției
și a oricăror alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii
Europene;
- programul Pericles este un program de schimb, asistență și formare
destinat consolidării protecției bancnotelor și monedelor euro, atât la nivel
european cât și la nivel mondial;
- sistemul de informații antifraudă.
România este ţara în care Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a
făcut, în 2014, cele mai multe investigaţii privind utilizarea fondurilor europene,
fiind urmată, la mare distanţă de Ungaria şi Bulgaria, potrivit raportului de
activitate al instituţiei.
Oficiul şi-a început activitatea la 1 iunie 1999, data intrării în vigoare a
Regulamentului 1073/1999/CE al Parlamentului European şi al Consiliului, şi a
Regulamentului Consiliului (Euratom) 1074/1999 din 25 mai 1999 privind
investigaţiile realizate de OLAF. Oficiul a succedat „Grupul de lucru pentru
coordonarea prevenirii fraudei” (UCLAF), care a făcut parte din Secretariatul
General al Comisiei, creat în 1988.

7
 Bibliografie

o Ionel Bostan, Note de curs;

o https://ec.europa.eu/info/departments/european-anti-fraud-office_ro;

o http://ec.europa.eu/anti-fraud/o-nama/history_ro;

o https://g uo.ro/referate/drept/oficiul-european-de-lupta-antifrauda-469524;

o http://ec.europa.eu/anti-fraud/home_ro.