Academia de Administrare

Publică
Specialitatea: Anticorupție

Disciplina: Competențe și Proceduri de combatere a

corupției.

Tema:
OFICIUL EUROPEAN DE LUPTĂ
CONTRA FRAUDEI

Elaborat : masterandul grupei 214: Radu PRIGALA

Verificat: doctor, lector universitar: Andrian PALADII

Chișinău 2020

1
 Cuprins

Capitolul I. Generalități..................................................................................................................2
Capitolul II. Investigaţiile legate de cheltuielile UE......................................................................3
1.1. Ce poate investiga OLAF.....................................................................................................3
1.2. Ce constituie fraudă pentru UE............................................................................................4
1.3. Care este rolul OLAF...........................................................................................................4
1.4. Ce poate investiga OLAF.....................................................................................................4
1.5. Cine poate raporta suspiciuni la OLAF................................................................................5
1.6. Cum sunt efectuate investigaţii............................................................................................5
1.7. Cine nu lucrează cu OLAF...................................................................................................5
Capitolul III. Politica anti-fraudă..................................................................................................11
3.1. Recomandările OLAF pentru măsuri anti-fraudă în departamentele Comisiei,
organismelor şi instituţiilor UE:................................................................................................12
3.2. Operaţiunile vamale comune.............................................................................................12
3.3. Care sunt operaţiunile vamale comune..............................................................................13
3.4. Cooperarea cu instituţiile UE.............................................................................................13

2
 Capitolul I. Generalități

Se estimează că, din bugetul anual de peste 100 miliarde de Euro, aproape un miliard este
fraudat. De aceea, pretejarea intereselor financiare ale UE reprezintă o prioritate pentru
instițutiile europene.
Uniunea Europeană are la dispoziție o serie de reglementări pentru combaterea fraudei
sub toate aspectele sale: falsificare de bani, încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală,
corupția atât la nivelul Comunității cât și la nivel internațional.
Oficiul European de Luptă contra Fraudei (OLAF) este elementar de bază al luptei
împotriva fraudei. O parte a Comisiei Europene, OLAF desfășoară anchete în cadrul instituțiilor
europene și în statele membre. De asemenea, investighează cazuri de fraudă și în țările
nemembre UE, dar cu care Uniunea are acorduri. Cele mai importante fraude constau în
deturnarea de fonduri din Fondurile Structurale, destinate finanțării agriculturii, coeziunii
economice și sociale în cadrul Uniunii. Pe locul doi se clasează fraudele provenite din evitarea
plății accizelor și taxelor vamale la țigarete.
OLAF coordonează de asemnea Centrul European Tehnico-Știintific ce se ocupă cu
depistarea monedelor false. În 2006 au fost descoperite 164.000 de monede false (în comparație
cu 69 miliarde de monede aflate în circulație). OLAF duce o politică de “toleranță zero” în ceea
ce privește corupția în instituțiile europene, și demarează anchete chiar dacă sumele de bani
implicate sunt foarte mici. În plus, OLAF cooperează cu Comisia Europeană pentru a se asigura
ca legile cu implicații financiare, chiar de la conceperea lor, înlătură posibilitățile de fraudă.
OLAF colaborează îndeaproape cu autoritățile competente din statele membre pentru ca
acestea să-și coordoneze acțiunile în scopul comun de combatere a fraudei. Mai mult ajută la
instruirea de specialiști și oferă know-how-ul necesar desfășurării cu succes a activităților de
combatere a fraudei din țările membre.
De la 1 iunie 1999, Oficiul European de Luptă Contra Fraudei răspunde de combaterea
fraudei împotriva bugetului Uniunii Europene.
Înființat pe baza Deciziei Comisiei Europene din 28 aprilie 1999, OLAF înlocuiește
Unitatea de Coordonare a Luptei Împotriva Fraudei (UCLAF) a Comisiei Europene, creată în
1998, al cărei competențe se limitau la această instituție. Jacques Santer a propus în fața
Parlamentului European, pe 6 octombrie 1998, transformarea acestui serviciu într-un organ
independent și extinderea competențelor acestuia.
Noul oficiu poate ancheta gestionarea și finanțarea tuturor instituțiilor și organelor
Uniunii, cu o independență funcțională deplină, garantată de:

3
 Directorul OLAF: desemnat de comun acord de către Parlament, Comisie și Consiliu, el
are dreptul de a se adresa Curții de Justiție pentru a-i proteja independența. În plus, el poate
deschide anchete, nu numai la sesizarea instituțiilor, organelor sau Statelor Membre implicate, ci
și din proprie inițiativă.
Comitetul de supraveghere a activității OLAF: răspunde de controlul desfășurării
anchetelor și este alcătuit din 5 personalități externe independente desemnate de comun acord de
către Parlament, Comisie și Consiliu.
Regulile de desfășurare a anchetelor interne conduse de OLAF în scopul combaterii
fraudei, corupției și a altor activități ilegale care aduc atingere intereselor financiare ale
Comunităților Europene sunt stabilite printr-un Acord Inter-instituțional încheiat la 25 mai 1999
între Parlament, Consiliu și Comisie. Acest acord extinde competențele OLAF asupra faptelor
grave care pot afecta obligațiile profesionale ale funcționarilor și ale altor categorii de personal și
care pot avea consecințe disciplinare sau penale.

Capitolul II. Investigaţiile legate de cheltuielile UE

1.1. Ce poate investiga OLAF

Mandatul OLAF acoperă toate cheltuielile UE. Principalele categorii de cheltuieli sunt:
fonduri structurale, politica agricolă şi de dezvoltare rurală, cheltuieli directe şi ajutor extern.
Fondurile structurale, acțiunile structurale oferă finanţare pentru mii de programe şi proiecte în
toată Europa. Obiectivul lor principal este de a îmbunătăţi competitivitatea şi potenţialul de
creştere la nivel local, regional şi naţional. Din 2000 până în anul 2006 au fost patru fonduri
structurale: Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE),
Fondul European de Orientare şi Garantare Agricolă (FEOGA), secţiunea Orientare FEOGA şi
Instrumentul financiar pentru orientarea pescuitului (IFOP).
În perioada de programare 2007-2013, numărul de fonduri structurale a fost redus la trei:
-Fondul Social European (FSE);
-Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR); -Fondul
de Coeziune.
Fondurile sunt gestionate în comun de UE şi autorităţile din ţările UE. Investigaţiile de
fraudă, de obicei, sunt iniţiate de către autorităţile naţionale.

Mai multe despre fondurile structurale:

Politica agricolă comună, precum şi programele de dezvoltare rurală pentru ţările care se
pregătesc să se alăture EU Together acestea constituie al doilea cel mai mare bloc al cheltuielilor
în bugetul UE. Gestionarea acestor fonduri este responsabilitatea ţărilor UE. Investigaţii de

4
fraudă, de obicei, sunt iniţiate de către autorităţile naţionale. Numărând 14% din bugetul UE,
aceaste cheltuieli sunt alocate şi gestionate direct de către instituţiile UE (nu doar în comun cu
autorităţile naţionale, ca şi în cazul fondurilor structurale). Beneficiarii sunt, în general, situate în
ţările UE. Frauda poate afecta împrumuturi, contracte, aranjamente administrative,
experţiexterni, de recrutare de personal, Comisia de cercetare, programe de educaţie şi cultură
(de exemplu, traduceri disponibile ErasmusAll) ,fonduri pentru cercetare şi tehnologie avansată,
fonduri de mediu, proiecte de formare, asociaţii în participaţiune etc.
Ca o regulă, autorităţile naţionale nu sunt implicate în investigarea fraudelor care
afectează cheltuielile directe. Ajutorul extern pentru beneficiari din afara UE numără 2% din
bugetul UE. Frauda se poate referi la finanţare pentru ONG-uri, fonduri pentru a sprijini bugetele
naţionale şi de ajutor umanitar. În general, autorităţile naţionale nu sunt implicate în investigarea
fraudelor care afectează ajutorul extern.

1.2. Ce constituie fraudă pentru UE

Folosirea sau prezentarea de declaraţii incorecte sau incomplete sau documente care să
conducă la plata incorectă a fondurilor de la bugetul Uniunii Europene sau bugetele gestionate de
către sau în numele UE;
Confidențialitate a informaţiilor solicitate, cu acelaşi efect;
Abuzul de fonduri în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate iniţial.

1.3. Care este rolul OLAF

Efectuează investigaţii (de exemplu, de la faţa locului şi interviuri cu martori), în proiecte

finanţate de UE în ţara în cauză pentru a verifica faptul că cheltuielile au fost utilizate în mod
corect;
Cooperează cu autorităţile naţionale (schimb de informaţii, la faţa locului, verificare
încrucişată asupra furnizorilor şi întreprinderi conexe, de coordonare a auditurilor medico-legale,
etc;
Precum şi de lucru cu departamentele din cadrul Comisiei, OLAF cooperează cu
autorităţile de management în ţările UE;
Succesul de investigaţii în afara UE, de multe ori depinde de existenţa unor acorduri
internaţionale;
Cooperarea cu autorităţile naţionale şi partenerii operaţionale în cadrul organizaţiilor
internaţionale, este foarte important. Ei au de multe ori responsabilităţi majore de control în
proiecte finanţate de UE, OLAF nu poate avea competenţe suficient de efective de investigare
proprii.

5
 1.4. Ce poate investiga OLAF

Mandatul OLAF acoperă o parte substanţială, dar nu toate veniturile UE. Se pot investiga
cazurile care implică:
taxele vamale; taxe agricole şi
cotizaţii pentru zahăr.
În special a fraudelor vamale-evaziune a taxelor de import, taxe antidumping şi taxe
compensatorii.
Exemplele includ:
declaraţii false de origine; sub evaluare şi/sau
descrierea eronată a mărfurilor; contrabanda.
Comerţul fraudei vamale-evaziunea taxelor de import pentru mărfurile importate în UE
Contrabandă cu ţigări, pierderea de taxe vamale, TVA-ul şi accizele pentru guvernele naţionale.
Investigaţii referitoare la personalul UE. Investigaţii referitoare la frauda personalului de
acoperire a UE, corupţia, hoţia şi orice alte activităţi ilegale comise de funcţionarii UE şi alte
categorii de personal (agenţi temporari, agenţi locali şi agenţi contractuali), care afectează
interesele financiare ale UE. De exemplu:
nereguli în procedurile de licitaţie; declaraţii
false/documente false; conflictele de interese;
cheltuieli neregulate (de exemplu, abuzul de cote).
Acoperire geografică
Cele mai multe investigaţii se desfășoară la Bruxelles şi Luxemburg. Dar, de asemenea,
OLAF investighează:
în orice ţară din UE (birouri sau agenţii ale UE); oriunde în
lume (delegaţii sau fondurile plătite de către BEI).
1.5. Cine poate raporta suspiciuni la OLAF
Oricine funcţionarilor publici (UE sau non-UE), jurnalişti, antreprenori.

1.6. Cum sunt efectuate investigaţii

Investigatorii OLAF adună dovezi care să demonstreze vinovăţia sau nevinovăţia, fie cu
scopul de a susţine sau nega acuzaţiile. Acest lucru se face prin colectarea şi analizarea tuturor
documentelor disponibile şi date, precum şi intervievarea martorilor şi suspecţilor posibili.
Activităţi de investigaţii cu privire la UE, pot include, de asemenea, vizite de birou şi de la faţa
locului. OLAF îşi îndeplineşte sarcinile cu integritate, imparţialitate şi profesionalism, odată cu
respectarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice. Unităţile sale de cercetare includ

6
anchetatori cu calificări profesionale, cum ar fi contabili, auditori, vameşi, magistraţi, poliţişti şi
procurori.

1.7. Cine nu lucrează cu OLAF

În contextul investigaţiilor referitoare la personalul UE, OLAF colaborează strâns cu
investigaţia Comisiei Europene şi Biroul de disciplină (IDOC), care investighează încălcări ale
Statutului funcţionarilor instituţiilor europene şi care împarte politica de toleranţă zero al OLAF.
OLAF are autoritatea de a revizui toate cazurile, înainte de a decide dacă să se investigheze sau
să sesizeze IDOC. IDOC oferă disciplină follow-up în cazul în care OLAF consideră că nereguli
financiare sau administrative au avut loc, în urma investigaţiei sale. OLAF, de asemenea,
colaborează strâns cu organismele disciplinare ale altor instituţii, cum ar fi Banca Europeană de
Investiţii Inspectoratul General.
Criminalistică
Computerul criminalistic sprijină:
Examinatorii OLAF medico-legali și computerul oferă ajutor pentru anchetatori şi
partenerii săi externi cu suport practic pentru colectarea, manipularea şi prelucrarea de date
digitale sau electronice de la investigaţii.
Investigarea de sprijin
Analiza de risc operaţional şi assessment. În cadrul OLAF investigaţiile analizate din
toate sursele relevante, cu un scop de două ori:
să identifice şi să susţină cazurile de fraudă şi nereguli;
pentru a monitoriza, evalua şi raporta deficienţele în legislaţie, contracte, precum şi
sistemele de gestionare şi control.
Unitate de sprijin de specialitate, cu analişti, IT şi personalul tehnic, examinatorii de
calculator medico-legale şi altele oferă investigatorii OLAF, precum şi alte departamente ale
Comisiei şi autorităţile partenere din ţările UE, cu sprijinul analitic în Casework OLAF. Ea
produce rapoarte de analiză pe domenii politice, cum ar fi cercetarea, cheltuielile administrative,
de asistenţă externă, în domeniul pescuitului, precum şi evaluările de risc regionale. Acestea
conţin o analiză a rezultatelor operaţionale a OLAF şi o descriere a neregulilor şi fraudelor
constatate.
Parteneri
În rolul său de coordonare a luptei împotriva fraudei la nivelul UE, OLAF cooperează
îndeaproape cu omologii săi, inclusiv serviciile de poliţie, vamale şi organismele judiciare, atât în
cadrul UE şi dincolo de frontierele sale. Scopul fiind acela de a asigura un schimb rapid de
informaţii şi acţiuni.

7
 Serviciul de Coordonare Anti-Fraudă (AFCOS)
AFCOS este o autoritate naţională independentă responsabilă pentru protejarea intereselor
financiare ale UE din fraudă. Acesta coordonează schimbul de informaţii între serviciile
naţionale de prevenire a fraudei, autorităţi şi OLAF. Toate ţările care au aderat la UE în
2004 şi 2007 au fost obligate să instituie un AFCOS înainte de a deveni membri.

Activităţile sale principale sunt:

coordonarea obligaţiilor legislative, administrative şi operaţionale şi activităţi de protecţie
a finanţelor UE; menţinerea legăturii între autorităţile naţionale
şi OLAF; notificarea Comisiei pentru fraudă şi nereguli;
conduce la crearea/punerea în aplicare a strategiilor naţionale pentru a proteja interesele
financiare ale UE;
identificarea posibilelor puncte slabe ale sistemelor naţionale de gestionare a fondurilor
UE, inclusiv sume de bani plătite înainte de aderare (de pre-aderare); difuzarea
de informaţii şi comunicate;
asigurarea resurselor umane inclusiv formarea personalului de prevenire a fraudei, în
noile state ale UE; ajută cooperarea între administraţiile naţionale, autorităţile de urmărire şi
OLAF; schimbul de informaţii cu privire la nereguli şi cazuri de suspiciune de fraudă, cu
administraţiile naţionale şi OLAF; asigurarea îndeplinirii tuturor obligaţiilor prevăzute
de Regulamentul 2185/1996.

Poveşti de succes Investigaţii ale membrilor UE

Un fost membru al Delegaţiei UE din Ucraina a fost găsit vinovat de corupţie, fost angajat
întâi ca un agent de contract. Acesta cerea mită de la ofertanţii care depun oferte în procedurile
de licitaţie. Într-unul din aceste oferte, în ceea ce priveşte punerea în aplicare a ajutorului pentru
Cernobâl în cadrul programului TACIS, el a cerut un comision de 4%. Una dintre companiile de
sarcini a fost de acord să plătească un comision de 2,5% pentru un contract în valoare de 19
milioane de euro. Cu toate acestea, oferta a fost oprită înainte de a fi atribuit contractul. Niciun
comision nu a fost plătit şi nu a existat niciun impact direct asupra bugetului UE. Pontul a venit
de la o companie care a respins cererea inculpatului pentru o mită.
Investigaţiile OLAF au confirmat afirmaţia companiei, astfel încât cazul a fost menţionat la
instanţele belgiene. Cu imunitatea ridicată, el a fost arestat în Belgia, în mai 2006 şi deţinut până
în luna noiembrie 2006. Comisia Europeană l-a suspendat şi în cele din urmă l-a ridicat
imunitatea în iulie 2007. În timpul anchetei, OLAF a cooperat îndeaproape cu autorităţile
belgiene. Inculpatul a fost condamnat la 18 luni de închisoare şi amendat cu 5000 €.

8
 Cheltuieli directe Furtul fondurilor UE în proiecte de cercetare
În septembrie 2010, un director de companie din Regatul Unit a fost condamnat la 18 luni
de închisoare pentru un furt de 174,500 de mii de euro, în cadrul unui proiect de cercetare
finanţat de UE. El a primit 2 ani şi jumătate după ce a recunoscut alte opt infracţiuni de fraudă.
Urmărirea penală de succes a fost rezultatul unei cooperări strânse între OLAF şi autorităţile din
Regatul Unit. Cazul se referea la o subvenţie de 174,500 de mii de euro plătită de către Comisia
Europeană în 2005 la o companie din Marea Britanie pentru un proiect finanţat de UE
"Protejarea exporturilor de produse alimentare din UE prin dezvoltarea de produse naturale cu
gel de sănătate”. Plata a fost destinată pentru alte companii participante în proiect, dar a fost
furată şi plătită în contul unei societăţi care nu a fost implicată în proiect, dar a fost deţinută de
directorul companiei destinatarului.
OLAF a fost contactat în ianuarie 2007 de către Departamentul Regatului Unit al inovării
în întreprinderi (BIS), care a dispus efectuarea unei anchete penale în materie. OLAF a informat
autorităţile britanice cu privire la proiectul de cercetare, şi le-a ajutat să găsească oficialii UE,
care ar putea da probe în instanţă.

Ajutorul extern
Dubla facturare pentru munca depusă pentru o centrală din Serbia în iulie 2004, OLAF a
primit informaţii de la Curtea de Conturi Europeană (CCE), cu privire la posibila dublă facturare,
de către un consorţiu privat implicat în reparații majore şi de reabilitare a unei centrale electrice
în Serbia. Lucrarea a fost finanţată şi gestionata de către Agenţia Europeană pentru Reconstrucţie
(AER). Compania, trebuia să emită certificatul de receptie a informat că facturile şi rapoartele de
prezentate de către consorţiu au fost inconsecvențe, dubioase şi dificil de inteles. OLAF a deschis
o anchetă care a relevat multiple erori de contabilitate şi facturare, a transmis dosarul la Parchet.
AER evitat orice rambursare de sume ulterioare contractului. Impactul total financiar a fost
estimat la 300.000 euro.

Agricultură
În 2007, autorităţile vamale belgiene au devenit conştiente de transporturi regulate mari
de zahăr spre a fi exportate din UE în Croaţia prin portul rusesc din Kaliningrad. Exportatorii au
declarat că Rusia a fost destinaţia finală pentru zahăr. Prin urmare, exportatorii primeau
rambursări în valoare totală de mai multe milioane de euro. La solicitarea OLAF, autorităţile ruse
au investigat compania în Kaliningrad şi a confirmat faptul că zahărul nu rămânea în Rusia, fiind
re-exportat în Croaţia (ceea ce înseamnă că nu era eligibil pentru rambursări la export).
OLAF a efectuat o vizită de control în cooperare cu autorităţile croate vamale şi a
constatat că peste 3.400 de tone de zahăr au fost importate în Croaţia, în cadrul acestui sistem. Pe

9
baza constatărilor OLAF, agenţia belgiană de plată a procedat la recuperarea restituirilor la
export plătite în mod nejustificat în valoare totală de 1.2 milioane de euro. În continuare 1,5
milioane € a fost blocată de către agenţia de plăţi.

Fructe, citrice
O fraudă detectată de către autorităţile italiene împreună cu OLAF. În 2004, printr-o
informare de către autorităţile italiene (Carabinieri) stabilea faptul că cantităţi mari de fructe
citrice procesate, ar fi fost vândute de către producătorii italieni în alte ţări ale UE. Vânzările au
fost fictive şi, prin urmare, neeligibile pentru compensare. Autorităţile italiene (Carabinieri şi
Garda Financiară) în cooperare cu OLAF au efectuat o anchetă. OLAF a verificat presupuşi
cumpărători unde fructele și citricele trebuiau valorificate.
În Spania au găsit doar blocuri de apartamente, un muzeu și un parc auto şi în Franţa un
magazin de hardware. Un alt destinatar presupus de suc concentrat s-a dovedit a fi un fermier
pensionar, care nu a primit nici un astfel de suc din Italia. OLAF a concluzionat că toate
tranzacţiile referitoare la Franţa şi Spania, enumerate în conturile operatorului italian nu existau.
Pierderea totală la bugetul UE este estimată la 50 milioane €, dar colaborarea cu instituțiile
financiare și judiciare continuă.

Domeniul vamal
Prin importurile textile din China pretinse a fi din Bangladesh în anul 2004, UE a ridicat
cotele la importurile de textile din China. Până la jumătatea anului 2005, cu toate acestea, piaţa
UE au fost inundate cu importurile ieftine din China şi cotele au fost reintroduse. Importatorii UE
pretindeau în mod fals că originea textilelor era din Banglades prin utilizarea certificatelor false
sau incorecte de origine. În urma cercetărilor şi cooperării cu mai multe ţări ale UE, OLAF a
contactat autorităţile din Banglades pentru a verifica autenticitatea a sute de mii de certificate
prezentate autorităţilor vamale din UE.
Curând, a devenit clar că cele mai multe certificate au fost false şi amploarea problemei a
fost mult mai mare implicând sute de importatori, răspândiți în întreaga UE. În urma
investigaţiilor OLAF, împreună cu autorităţile competente din Banglades şi serviciile vamale
naţionale din ţările UE, a fost constatată originea reală a produselor textile şi de autorităţile
vamale din aproape fiecare ţară a UE. Astfel a început acţiunea de recuperare a aproximativ 30
milioane de euro din taxe vamale şi urmărirea penală a importatorilor. Ofiţerii OLAF au dat
probe în procedurile judiciare din mai multe ţări şi anchete sunt în curs de desfășurare atât la
nivel comunitar cât și național.

10
 Țigarete
În 2008, o serie de raiduri coordonate în Polonia şi în Germania, a dus la arestarea a 26 de
membri ai unei bande criminale internaţionale, care traficau milioane de ţigări de contrabandă în
UE din fostele republici sovietice şi China. Raidurile au precedat luni de cooperare între OLAF,
Biroul polonez Central al Poliţiei Naţionale (CBS), biroul vamal German de anchetă (ZKA) şi cel
federal belgian de poliţie. În plus faţă de arestări, autorităţile au confiscat aproximativ 7 milioane
de ţigări, un camion care era încărcat cu ţigări de contrabandă, de aproape 3 milioane € în
numerar şi 9 kilograme de aur.
Autorităţile au îngheţat de peste 40 de conturi bancare aparţinând suspecţilor cheie şi a
confiscat bunuri personale, inclusiv maşini şi case. Deoarece OLAF a devenit implicat în
anchetă, 60 de persoane au fost arestate, inclusiv liderii de organizaţii criminale. Investigaţiile
pentru partea de spălare a banilor sunt încă în curs de desfăşurare. Frauda în cifre
Rezultatele din activitatea OLAF:
335 persoane au primit pedepse cu închisoarea în valoare totală de 900 de ani; peste 1,1
miliarde € din banii UE au fost recuperaţi (cu excepţia sancţiunilor financiare); în
medie, OLAF a recuperat 100 milioane € pe an. Rezultate pentru 2010:
68 milioane euro recuperate pentru bugetul UE;
770 milioane euro în curs de a fi recuperat;
30 de persoane condamnate la un total de peste 70 de ani de închisoare, inclusiv
pedepsele cu suspendare.
Cât de mult costă OLAF contribuabilii UE?
Costurile de funcţionare pentru anul 2011 se ridică la 58 milioane € furnizarea de 24
milioane de euro în subvenţii şi de finanţare de proiecte pentru a ajuta autorităţile în lupta
împotriva fraudei organizate, atât în interiorul cat şi în afara UE.
Câţi oameni sunt implicaţi în lupta împotriva fraudei în UE?
Țările UE gestionează 80% din fondurile UE şi care au responsabilitatea principală pentru
combaterea fraudei. Ele folosesc cea mai mare dintre oamenii implicaţi în această luptă, si anume
500 000 de ofiţeri de poliţie. OLAF are 500 de angajati dintre care în jur de două treimi de la
investigarea fraudelor.

Care este sarcina OLAF?

a avut 493 de anchete deschise la sfârşitul anului 2010; a
deschis 225 de noi investigaţii şi închis 189 în 2010;
durata medie a unei anchete a scăzut cu 10% (de la 25,1 luni în 2009 la 22,6 luni în 2010).

Cât de multă fraudă este comisă în UE?

11
 Nereguli de 1,8 miliarde € (1,27% din totalul cheltuielilor UE) în 2010 comparativ cu 1,5
miliarde de euro (1,13%) în 2009;
Fraudă de 478 milioane (0,34% din totalul cheltuielilor UE) în 2010 comparativ cu 181
milioane (0,13%) în 2009;
Fonduri de coeziune de 1,5 miliarde euro şi 364 milioane euro ca suspiciuni de fraudă în
2010;
Ratele de recuperare au variat între 37% şi 67%, în funcţie de sectorul bugetar cu o
recuperare totală de 1 miliard € în 2010.

Ce constituie o fraudă?
Frauda este un act deliberat de înşelăciune destinată pentru câştig personal sau de a
provoca o pierdere din altă parte. O neregulă este un act care nu respectă normele UE şi care are
un potenţial impact negativ asupra intereselor financiare ale UE, dar care poate fi rezultatul unor
erori comise de către beneficiarii care solicită fonduri şi de către autorităţile responsabile de
efectuarea plăţilor. Dacă o neregulă este comisă în mod deliberat se numeste fraudă.

Se pot raporta:
fraude sau alte nereguli grave, cu un impact potenţial negativ pentru UE pe fonduri
publice; abatere gravă a membrilor personalului sau a instituţiilor şi organismelor
UE.

OLAF nu poate investiga acuzaţiile de: fraudă cu niciun impact

financiar asupra fondurilor publice ale UE; corupţie, care nu
implică membri sau agenţi ai instituţiilor şi organismelor UE;
utilizare frauduloasă a logo-ului UE sau numele de instituţiile UE.
OLAF poate fi contactat anonim. Nu există formalităţi. Informaţiile cât mai precise şi cât
mai detaliate comunicate la OLAF în oricare din cele 23 de limbi oficiale ale UE pot ajuta la
eradicarea fraudei.

Capitolul III. Politica anti-fraudă

Bazându-se pe cunoştinţele şi experienţa acumulată, OLAF ajută autorităţile responsabile

de gestionarea fondurilor UE în interiorul şi în afara UE. Pentru a înţelege tipurile de fraudă,
tendinţe, ameninţările şi riscurile, şi pentru a proteja interesele financiare ale UE, prin prevenirea
fraudelor de toate tipurile s-a elaborat o strategie in anul 2011 ce-si propune:

12
 a îmbunătăţi şi actualiza prevenirea fraudelor, prin tehnici de investigare; a
recupera o proporţie mai mare a fondurilor pierdute ca urmare a fraudei; a
împiedica frauda pentru viitor prin intermediul unor sancţiuni adecvate.

Metode:
să introducă strategii anti-fraudă;
să clarifice şi să aplice responsabilităţile diferite ale diferitelor părţi interesate; să se
asigure că aceste strategii acopera întregul ciclu de cheltuieli, şi că măsurile anti-
fraudă sunt proporţionale şi eficiente.

Metode şi rezultate Colectarea şi schimbul de informatii

OLAF adună date din experienţa sa operaţională proprie şi o varietate de alte surse,
inclusiv a auditurilor Comisiei, rapoartele Curţii de Conturi, autorităţile naţionale partenere.
Sistemul de management al neregulilor (IMS) conţine detalii de fraudă şi nereguli
referitoare la fondurile gestionate de Comisie şi de autorităţile naţionale din ţările beneficiare,
cum ar fi politica agricolă, de finanţare, fondurile structurale şi de coeziune, precum şi fonduri
pentru a ajuta ţările să se pregătească pentru aderarea la UE (fonduri de pre-aderare) deschise la
departamentele Comisiei, pe o nevoie de a cunoaşte informatiile folosit pentru analiză şi
raportare, de exemplu, compilatia "Evaluarea statistică a neregulilor", anexat la raportul Comisiei
de fraudă anual (raport privind protecţia Uniunii Europene a intereselor financiare, lupta
împotriva fraudei, raportul anual, pregătirea pentru audit).
Baza de date centrală a excluderilor (CED) conţine detalii de oameni, companii şi
organizaţii interzise de la primirea fondurilor UE, deoarece acestea sunt în stare de faliment sau
au fost condamnate pentru fraudă sau corupţie, implicând fonduri UE deschise la instituţiile UE
şi autorităţile statelor member. Sistemul de avertizare timpurie (EWS) conţine informaţii cu
privire la persoane, companii şi organizaţii care ar putea reprezenta o ameninţare la fondurile UE
deschise la comisie si agentiile sale executive. Ajutorul transparent (TR-AID) instrument IT încă
în curs de dezvoltare care să permită partajarea informaţiilor şi pentru a evita dubla finanţare a
aceluiaşi proiect. Analiza strategic OLAF a efectuat analize ale investigaţiilor sale, în scopul de a
identifica o serie de ameninţări şi vulnerabilităţi ale finanţelor UE.

3.1. Recomandările OLAF pentru măsuri anti-fraudă în departamentele Comisiei,

organismelor şi instituţiilor UE:

pe baza analizelor; în urma investigaţiilor; în răspuns la

proiectele de propuneri legislative ale Comisiei.

13
 Atunci când problemele interne sunt detectate, auditorii Comisiei interne sunt alertaţi
trebuind să se pronunţe în probleme cum ar fi:
conflictul de interese, procedurile de selecţie;
proiecte de cercetare (costuri umflate de personal, plagiat, utilizarea frauduloasă de nume
de companie pentru a obţine subvenţii); procedurile de tranzit
vamal; dreptul personal la rambursarea cheltuielilor de
mutare.
OLAF produce culegeri de cazuri anonime, care cuprind o scurtă descriere a tehnicilor
utilizate de fraudă, vulnerabilităţi şi indicatori de fraudă ("steaguri roşii"):
în primul rând, cu privire la cazurile referitoare la cercetare, a fost pus la dispoziţia
serviciilor Comisiei şi agenţiilor executive; un al doilea axat pe fonduri structural a fost pus la
dispoziţia tuturor departamentelor
Comisiei şi autorităţilor competente din ţările UE; al treilea este în curs de
pregătire şi se referă la cazurile de ajutor extern.
OLAF organizează cursuri de formare în vederea detectării şi prevenirii fraudelor pentru
auditorii Comisiei (interne şi externe), şi a contribuit la seminarii de sensibilizare a societăţii din
ţările UE. Acesta prevede, de asemenea, formarea iniţială pe instrumente analitice şi, pentru
ofiţeri şi manageri financiari, instruirea cu privire la modul de a identifica indicatorii de risc
3.2. Operaţiunile vamale comune

Autorităţile vamale ale ţărilor UE, precum şi unele ţări non-UE, în cooperare cu OLAF,
efectuează operaţiuni vamale comune regulate cu controale specifice la nivel european. Aceste
operaţiuni sunt coordonate şi direcţionate pe o durată limitată, cu scopul de a lupta împotriva
contrabandei de mărfuri şi fraudei în anumite zone de risc şi pe rutele identificate de comerţ.
OLAF oferă suportul necesar pentru ţările în cauză să efectueze acţiuni coordonate prin
intermediul acestuia:
tehnica permanentă de infrastructură, IT şi instrumente de comunicare; analiza
strategică, de sprijin administrativ şi financiar.
Aceste operaţiuni au avut ca rezultat:
îmbunătăţirea eficienţa a serviciilor vamale în efectuarea controalelor specifice la nivel
european; identificarea riscurilor în cazul în care se află pe rutele comerciale
specific;
protejarea cetăţenilor şi întreprinderile legitime prin prevenirea produselor ilegale de la
intrarea în UE; de salvgardare ale UE a finanţelor
publice.

14
 3.3. Care sunt operaţiunile vamale comune

Autorităţile vamale ale ţărilor UE, precum şi unele ţări non-UE, în cooperare cu OLAF,
efectuează operaţiuni vamale comune regulate cu controale specifice la nivel european. Aceste
operaţiuni sunt coordonate şi direcţionate în acţiuni cu o durată limitată, cu scopul de a lupta
împotriva contrabandei de mărfuri sensibile şi frauda în anumite zone de risc sau pe rutele
identificate de comerţ. OLAF oferă suportul necesar pentru ţările în cauză să efectueze acţiuni
coordonate prin intermediul acestuia:
tehnica permanent de infrastructură, IT şi instrumente de comunicare; analiza
strategică, de sprijin administrativ şi financiar.
Rezultatele operaţiunilor:
au îmbunătăţit eficienţa serviciilor vamale în efectuarea controalelor specifice la nivel
european; au identificat riscurile în cazul în care se aflau pe rutele comerciale
specific;
au protejat cetăţenii şi întreprinderile legitime prin prevenirea produselor ilegale de la
intrarea în UE; de salvgardare ale UE a finanţelor
publice.

3.4. Cooperarea cu instituţiile UE

OLAF investighează cazuri de fraudă, asistă organismele Uniunii Europene în lupta lor
împotriva fraudei şi contribuie la proiectarea de anti-fraudă în legislaţia şi politicile UE. OLAF
este parte a Comisiei Europene, dar este independent în funcţiile sale de investigaţie. Ca parte a
Comisiei Europene, OLAF, de asemenea, contribuie la dezvoltarea, monitorizarea şi punerea în
aplicare a politicilor anti-fraudă ale Uniunii Europene.

Parlamentul European
OLAF colaborează strâns cu Parlamentul European, ca urmare a misiunii ambelor
instituţii în supravegherea cheltuielilor din bugetul UE. Principala sarcină OLAF este de a
coordona poziţia Comisiei, atunci când Parlamentul discută aspecte relevante pentru prevenirea
fraudei şi a responsabilităţilor atunci când întrebările parlamentare care se încadrează în
competenţele sale sunt puse la dispoziţia Comisiei. OLAF colaborează strâns cu Comisia
Parlamentului European pentru control bugetar (CONT), care monitorizează punerea în aplicare
a bugetului UE, analizează legislaţia pentru a preveni frauda şi alte nereguli şi adoptă o rezoluţie,
în răspuns anual al Comisiei de lupta împotriva fraudei. OLAF, de asemenea, oferea în mod
regulat rapoarte privind activităţile sale pentru Parlamentul European, în principal, prin raportul
său de activitate anual şi oferă informaţii pentru deputaţii europeni, la cerere, fără a dezvălui
informaţii cu privire la anchetele în curs.

15
 Consiliul Uniunii Europene
Rapoartele de activitate ale OLAF furnizează Consiliului (Grupul de lucru privind
combaterea fraudei), informaţii cu privire la activităţile sale, inclusiv rezultatele investigaţiilor.
Ca un serviciu al Comisiei, OLAF, de asemenea, funcţionează cu Consiliul în elaborarea
legislaţiei anti-fraudă.

Curtea de Conturi Europeană (CCE)

OLAF şi Curtea de Conturi pot lucra împreună, deoarece ei împărtăşesc aceleaşi obiective
de bază protejarea intereselor financiare ale UE şi asigurarea bunei gestiuni financiare a
bugetului UE. Cu toate acestea, au mandate diferite: Curtea de Conturi efectuează audituri în
timp ce OLAF se ocupă cu cazurile de fraudă şi corupţie şi efectuează investigaţii administrative.

Cooperare internaţională
Scopul este de a asigura UE în dezvoltare fără a fi deturnate fondurile prin fraudă şi
corupţie. Un număr tot mai mare de servicii partenere de investigaţie, administrative şi judiciare,
în ţările din afara UE şi cu organizaţiile internaţionale care au competenţa de a exercita control
asupra proiectelor finanţate de Uniunea Europeană şi de a fi aplicate în afara teritoriului UE, şi,
de asemenea, de a investiga sau să declanşeze urmărirea penală a fraudei, corupţiei şi altor
activităţi ilegale care afectează aceste fonduri.
Cooperarea internaţională este importantă, deoarece cantităţi mari de fonduri ale UE sunt
plătite în ţările non-UE sau canalizate prin intermediul donatorilor sau ale altor organizaţii
internaţionale. Serviciile partenere OLAF sunt adesea responsabile pentru monitorizarea
proiectelor finanţate de UE investigarea neregulilor şi începerea urmăririi penale în cazul în care
este necesar.

16