/\_f_„

' (\f/ :
„1((*—>
.
lf7£-' Ulf/hédO— ff
7 FC
M
'
éjţnL-f
Q;
”('/q
,
b/'Q;L\.G .
|1
: (
. _
11
|
_ . . .! ) “tr „ U : ; .- MJ;— : :: \
iN PRE
IN
GAT
PREGATIR E:IRE: “ “
,;ţj— .

.
Prevenirea şi
_Prevcnireasi sting
stingeerea
rea incen
lncendillor în ind
diilor în Induust
striaria &?
' | .. , ;_ , „ , \ „„
'de
de prelucrare
craţe a caucl uculuuil şi a maselor plastlce
cauciucul tice €„
în: ' r' , | | , . ! ul r
:?»Î-l'
i” l ' l 'H | | ' ' ' I
i
.,;—
4 -
Ill | | . . | . „'. l'ull:

l
. : '

l évenlirii incendfllcr' f'“ _' .

n?"
. pr l l
._-„ al 13%” » :i:

' ă '% flirt., °—-4'

ind ustria
Îi:
În ' ' chimic |_. '

1 .

-
prnnlcmc
“ | 'n

1 || ' "

. I I I I I _
dc'prcvcmr
| | | | | | -
"|

l
l
şi slmucre | ' |

aincendiilnr

I—
.

.
":
-
"""!!!W
_
l
 MIN'IST ERUL INDUST
MINISTERUL RIE! cr-nm
INDUSTRIE! cs
CHIMICE
;

'/ ”
.'

(ff/(( ..J)A.- FÎAMÎG

Piz/57%.»

U
N
departamentall
Nermativ nepartamenta
llormativ
pentrul proiectarea şi executarea
pentru
construcţiilor şi instalatiilor
instalaţiilor
Ilin
din punct de vedere
alprevenirii incendiilor
alnrevenirii
in industria chimică

,._
__ NPCICh 77
1977
NPCICh 19

',

Bucureşti — 1979
1979
Coperta de:
Coperta IULIAN ALEXE
d e : IULIAN ALEXE CUPRINS
C UPRINS

nr. 1862/26 VIII

ORDINUL nr. dat de MINISTERUL
VIII 1977 dat CHIMICE
MINISTERUL INDUSTRIEI CHIMICE

P a r t e a II
Partea

PREVEDERI
PREVEDERI COMUNE
COMUNE P E N T R U SUBRAMURILE
PENTRU INDUSTRIEI CHIMICE
S U B R A M U R I L E INDUSTRIEI CHIMICE

Capitolul 1
Capitolul 1

GENERALITATI
GENERALITAII
Scopul ş i domeniul
Scopul d e aplicare, derogări,
domeniul de obligaţii, răspunderi. . . .. . . . .. .. . .. .. .. .. . .
derogari, obligaţii,
formaţiei civile d e pompieri
Clădirea formaţiei pompieri . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ........
. . . . . . . . . .-. ....

Capitolul 2
(:d
CONSTRUCIII AUXILIARE
INDUSTRIALE, consmucm
CONSTRUCTII mnvsrmm, AUXILIARE
INSTALATII UTILITARE Şi au un
INSTALAÎIIUTILITAREŞICKI COMUNICATII
DECOMUNICATII „„...-„......„e...
Stabilirea
Stabilirea şi alcătuirea
şi alcătuirea elementelor
elementelor bază aale
ddee bază c o n s t r u c ţ i i l .c. r. .. . .. . .. .. . .. . . .. ... .. . .. . ..
l e construcţiilor.
Amplasarea şi
şi compartimentarea
compartimentarea. . . . . . ..
C ă i d e e v aa cc uu aa rr eeşşiiiinntteerrvveennţţi ieei in: c: ac az dz d
e ieni n
c ec ne d
n idui .u. . . . . . . . . . . . . . .. .. .. .. .. .................... . .
Prevederispeciale
Prevederi speciale . . . . . .
monobloc şi
Construcţii monobloc
Construcţii şi bb ll ii nn ddaat tee. . .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ...........
Parade. g a r a j e ş i s t a ţ i i d e î n t r e ţ i n e rreeşşiirreeppaari a ţ i i a u t o . . . . . . . . . ...................... . .
Paz-oaie.
Galerii, estacade e ş şi n a l e . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . „ . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . .
i c acanale
Centre de calculatoare e l e c t r o n i c. e. . ... . . ... . .. .. .. .. ..... .. .. .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
electronice
aidiricaredeservesc
Clădiricaredeservesc tehnico-sanitare şi a d m i n i s t r a t i V e . . . . . . . . . . . .
funcţiuni tehnico-sanitai-eşiadministrative.....„.....
Instalaţiiutilitate . . .
Instalaţii de
Instalatii ventilare . . .. .. .. .... . . .. .. .. .. .. .. .. .. .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
d e ventilare
Instalaţii de
Instalatii d e încălzire
încălzire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Instalaţii
Instalaţii electrice
electrice . . . . . . . . . . .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . . . . . . . . . .. .. .. .. .. .. .. .. . . . . . . . .
Protecţia contra electricităţii statice şi & descărcărilor electrice atmosferice..
atmosferice..
exterioară. industrială şistaţii
Canalizarea exterioară şi staţii de epurare ape ape uzate u z a t e. . .. ..... .. . . . . . . . . . .
R iz tehnică:
Revizie C ă i ddee comunicaţii
Căi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . .
Ing. AeNTON
In? ANTON B A N U — M...ICh
BANU— — DDiirr . Tehnică
M . I .Ch. — Tehnică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . .. .
Drumuri .. .. .. .. .. .. .. -. . . .. .. .. . . . . . . . . . . . . ....................................
Drumuri
Ing. LIVIU
Ing. LIVIU —-I.....I
LIL/[PEDEE—IJ....
LIMPED TPIC.
TPIC. C ă i ferate.
Căi . . .. ,. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .' . .
ferate . . . . . . . . „. .„. .. .. .. -. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .…
 Capitolul 7
Capitolul
Capitolul 3
Capitolul
INSTALATII
INSTALATII STINGERE A I N C E N D I I L O R . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
DE STINGERE
DE
CHIMICA RAFINAR
SPECIFIC EE PENTRU INDUSTRIA CHIMICA
PRESCRIP'I'IIPIII SPECIFIC
PRESCRI II,
RAFINAR II,
Generalităţi
Generalităţi ........................ . .
PETROCH IMIE
PETROCH IMIE ŞI
Ş I DEPOZIT
DEPOZIT E
E PENTRU
PENTRU APROVIZ
APROVIZ IONARE
IONARE ŞI
Ş I DESFACE
DESFACE RE
RE n s t a l a ţ i i d estingere
IInstalaţiide s t i n g e rcu
ecu a p ăa aii nn c ee nnddi ii il ol or .r... . . .. ..... . . .. ..... . . .. ....„. ... .. . . .. „. . .. ... .. . „ . . . . . .
apă
..... Instalatii
Instalatii de hidranti hidranti interiori
interiori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
(PECO)
(PECO) .....
.......... .
Instalatiidede sprinklere
Instalatii sprinklere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Amplasare plan g ee nneer raal .l . . .. .. .. .. ............. .. .. .. .. . . . .. .. .. ... .. .. .... .. .. . . . . . . .. .. ....... .. .. . . . .
şi plan Instalaţii de
Instalatii d e drencere
drencere pentru
pentru stingerea
stingerea incendiilorincendiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. .
Poommp ep e
P
. . .. . . . . . . . . . .
.. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . . - . ; .a. .. .. . . . .. .. .. .. .- .- .. .. .. .. -, .. .. -. -. -. . . . .. ..
.. Instalaţii
Instalaţii d e drencere
de drencere pentru
pentru perdeleperdele d e p r o t e c ţ i. e. . ... . .. ... . . . . . .. .. .. .. . . . . . . . .
protecţie
Aparate
Aparate ş i utilaje
şi utilaje . . . . . . . . „. .. ... .. .. .. .. . . .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ;. . . . . . . . . . . . . . . . .. .. . . . Instalaţii exterioare
Instalaţii (retele şi
exterioare (reţele şi hidranţi
hidranti eexteriori). x t e r i o r i. ). ... .. . . . .. ... .. . . .. .. ... .. . . .. .. . .. .. . . .
Cuptoare ş i coloane
Cuptoare şi coloane . . . . . . ............. .. .. .. .. .. .. .. . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . .. .. .. .. .. .. .. .............. Criterii de d e dimensionare
dimensionare & a instalaţiilor
instalatiilor specifice specifice de d e stins
s t i n s incendii.
incendii, pentru platfor- platfor-
Reactoare,
Reactoare, agitatoare şi
agitatoare şi m v ae .s. .e…. . . . . .. .. .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . … „ „…. . . . . . mele instalaţiilor
mele instalatiilor tehnologice din rafinării rafinării şi combinate combinate petrochimice petrochimice . . . . . . . . . .
Laboratoare
Laboratoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . q . .. .. . . . . . . .„ . n…u… . .… - ”. . . . .. .. .” Consum de ap ă , rezerve de
d e apă, d e apă
apă de d e incendiu, staţii de de pom mppee. . . ..... . . . . . . . . . . . . .
Evacuarea ded e siguranţă, golirea rapidăă şş ii ff aa cc luat. .. .. .. .. .. .. “. .. .. .. .. .. .. .. .. ....... ... .. .. . .. .. . .
siguranţă, golirearapid
Staţii pilot .. .. .. .. .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . _ . . . . . . .
Staţii pilot Capitolul 8
Capitolul 4
Capitolul INSTALATII
INSTALATII SPECIALE
SPECIALE PENTRU PENTRU STINGEREA STINGEREA INCENDIILOR INCENDIILOR DE LICHIDE LICHIDE
COMBUSTIBILE . . . .. .. .. ......... .. .. .. . . . . . . . _. ,. .. . . . . . . . .. .. .. _. . . . . . . .. .' '. ......... .. „„ „„ . . . . . .
COMBUSTIBILE
DEPOZTE
DEPOZI ......
ITE ..... Generalităţi . . . . . . . . . . . . . . . . . .. ..... . . . .. ... .. . . . ....-.. . „. .„. . . . .. .. .. ..... ...... .. .. .. .. .. .. . . . . . . . .
Generalităţi...
Prevederigen
Prevederi erale
generale ...... . . . . . . .… . . … … . . . ......... Instalaţiidespumămeeanică
Instalatiidespumămecanică „ . . . . . . . . . .. . . . . . . . .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . . . . .. .. .. .. …
. . .. .. .. .. .
închise de substanţe.
Depozite inchise
Depozite solide…………
substante solide … . .. …
.. .…
. . . . . . .… . .
. .. . .. …
_ Instalaţiifixe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . ... . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . .
Instalatiifixe
Depozite deschbe
Depozite s o l i
materiale solide
deschke de materiale d e . Instalaţii semifixe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . .. .. . .
Instalaţii semifixe
inchise de
Depozite Inchise
Depozite combustibile
de lichide combustibile inambala;_e,la lapresiune
!nambalaje. atmosferică... ..
presiune atacator—ia. Instalaţii
Instalaţii m o b i l.e. . .. .. .. .. ....... .. .. .. .. . . . . . . . .. .. .. ......... .. .. .. . . . . . . . .. .. .. ......... .. .. .. . . . . . .
mobile
deschise delichideeom
Depozite deschme
Depozite bustibileinam
delichidecombustibileinam balajelapresm
balajelapresiu ne ne etruosferi- . . .
annosferică..
transportabileile sub precautie … . . .. . . . . .
sub presiune Instalaţii
Instalaţii d e spumă.
spumă chimică
chimică. ..............................................
Depozitarea recipientelo
Depozitarea —butelii transportab
recipientelorr ——bute'lii
. . . . . . . ... .. . . ..... . . . . . . . . . . . .
e r v o a r e .......
b i l e i n r e zrvoare..... Instalaţii
Instalaţii fixe de
fixe apă p uullvveer irzi aztaăt. .ă. . ..... .. ..... .. . . . .. .„. .. . . .: ....... .. . . . .. ..... .. .. . . . .. ..... .. . .
d e apă.
Depozitarea ealichidelo
Depozitar c o m b u s t ibileinreze
lichidelor rcombusti Instalatii
. . . . . Instalaţii răcire
d e răcire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. .. .. ... . . .. .. .. .. .. ....
..
Prevederigen
Prevederi erale
generale . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . .
Instalatii
Instalaţii stingere cu abur . . . . . . . . . . . . .. .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
d e stingere
de
Diguri şi cuve
Diguri cuve de de r e t e n ţţ ii ee . . . . . . . . . . .„. .. .. . . . . . . .
..... Instalaţiide stingere
Instalaţiide stingere ccu b i o x i d d e cc aa rr bboonn. .. .. .. .. .. .. . ._. ................. .. .. .. .. .. .. .. .. . . . . . . . . . . .
u bioxidde
terenrelativorizontal
Îndiguiripeterenrelativ
Indiguiripe orizontul Instalaţii cu
Instalaţii stingatoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
c u pulberi stingatoare
îndiguiripe un
îndiguiripe teren în panta
u n terenin p a n t..... a . .. .
._. . . . . . . . . . . Instalatii de
Instalaţii spumă in
stingere cu spumă.
d e stingere î n încăperi de producţie şidepozite
d e producţie şi depozite (unde se prelu-
Groapă. colectoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Groapă colectoare crează
digurilor şi peretilor retentae. . . ... . . . . .
cuvelor d_e retentie.
pereţilor cuvelor crează sau sau depozitează
depozitează lichide sau materiale materiale combustibile) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Construcţia şi amplasarea
Constructia amplasarea digurilor
Amplasarea
Amplasarea rezervoarel or cu lichide
rezervoarelor combustibile
lichide combustibile la presiune atmosferică.
presrune atmosferică.. ... Generalităţi . . . . . . . . . . . . . .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .„. .. .. .. .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Generalităţi
Rezervoare pentru
Rezervoare licheiiate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
hidrocarbur iri licheiiate
pentru hidrocarbu Date pentru proiectarea
normative pentru
Date_normative proiectarea instalaţiilor instalaţiilor staţionare staţionare (fixe) cu spumă. spumă.
Utilaje pentru instalaţii
Utilaje pentru staţionare (fixe) cu spumă aeromecanică
instalaţii staţionare aeromecanică . . . . . . . . . .
l 5
Capitolulul
Capito
EA LICHIDELO
VEHICULARREA
VEHICULA ŞII GAZELOR
LICHIDELORR Ş GAZELOR COMBUSTI ILE . . . . . . . . . . . ...
COMBUSTIBBILE ANEXE „ . . . . . . .................. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Pompe şi case de pompe
Pompe pompe . . . . . . . . . . . . . . . . . . :. . . . . . .„........... .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . . . . 7„ . . . .
compresoare
Statii ddee compresoare pentru gaze
pentru combustibile . . . . . . . .. .. .. .. . . . . . . . . . . .. .. .. ... .. .. .. .. ..
gaze combustibile Anexa I
Anexa.
Staţii d e reglarea
Statii de naturale pentru
gazelor naturale
reglarea gazelor pentru consum consum . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . obiecte şi vecinătăţi:
Distante intre obiecte vecinătăţi: industria prelucrare hidrocarburi;
d e prelucrare
industria de hidrocarburi; industria
industria
Rampe de
Rampe d e încărcare-desc ferate şi auto . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
cărcare căi ierateşiauto
încărcare-desarcare „_ chimică.
chimică anorganică, petrochimică;
organică, anorganică, petrochimică; depozite PECO . . . . . . . . . . . . . . . .
depozite PECO
maritime şi fluviale de
Dane maritime încărcare-descăscărcare…
de încărcare-de rcare ..........................
Conducte pentru transportul
Conducte pentru produselor petroliere
transportul produselor petroliere lichide lichide şi gazoase.gazoase. . . . . . . . . . . . Anexa II
Anexa
generale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. .. .. . . . . .
Prevederi generale Distante intre depozite şi alte obiecte: amoniac;
Distante amoniac ; gazometre, combustibile ;-
gazometre, gaze combustibile;
Conducte interioare . . . . .. .. .. .. .. .. .......,... .. .. .. .. .. .. . . . . . . . . . . .. .. .. .. .. .. ........ .._. . .. . . . . .
Conducte interioare materiale
materiale o x i d d e e t i l ce nn ăă .. ...... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
combustibile s o l iiddee;; oxid
combustibile
exterioare şi m a g i s t r a l e . . . . .... . . . . . „. .. . . . . .. .. ..... .. .. . . . . .. .„. „. ..... .. .. . .
Conducte exterioare
Conducte
III
A n e x a III
Anexa
Capitolull 6
Capitolu Distante intre
Distante comunicaţie şi alte obiecte : drumuri
intre căile de comunicaţie drumuri ;; căi ferate. . . . . . . . . . . .
..............
ILOR...................
INSTALATII DE SEMNALIZARE A INCENDI ILOR..... ..
....
IV
Anexa IV
Anexa
„ „. .„. „. .„. _. . „. .„. „. .„. ._. _. .„. ._. _. ._. _. ., . . . . . . . .
Generalităţi . . . . . . . .. .„. _. . „. .„. „. .„. ., .„. „. .,. „. .„. _„ .„. „. —
Generalităţi Distante
Distante iată d e obiectele
iată obiectele tehnologice pentru
tehnologice pentru cuptoare
cuptoare . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . .
Instalaţiide
Instalatii d e semnalizare
semnalizare . . . . . . . . . . . . . . . . „. .„ .. .. .. . .. -. - .

4
Anexa V Capitolul 33
Capitolul
Distante pentru staţiile
Distariţepentru îmbuteliere G.P.L. „. .. ... .. u. .n. . . . . . .. .. .. .. .. .. ..... .. .. .. .. .. .. . . . .
de imbuteliere
staţiile de 190 AMBALAREA AZOTA'IULUI DE AMONIU ÎNGRAŞAMÎNT
iNGRAŞAMîNT
Anexa
A n e x a VI
Capitahd4
Capitolul 4
pentru staţiile
Distante pentru
Distante „...................v...,...........
reglare gaze ....................................
staţiile de reglare
DEPOZITARE ......
........
Partea aa 11-a.
Partea II-a
Capitolul 5
NORMATIV DEPARTAMENTAL PENTRU PROIECTAREA FABRICILOR D E
PROIECTAREA FABRICILOR DISTANTA
DISTANTA D E AMPLASARE A DEPOZITELOR. . . . .- .. .. .. .. .. .„ ... .. .. . . . ......
. . . . . .. .
OXIGEN ŞI STATIILOR
OXIGEN 4 3 —74
D E DISTRIBUTIE OXIGEN P.D. 43
STATIILOR DE
Capitolul6
Capitolul
Capitolul 11
Capitolul CONSTRUCTII ŞI INSTALATII .......... ...... .
.....
DOMENIUL D
DOMENIUL DE APLICARE ŞI
E APLICARE DEFINITII..............................
ŞI D E F I N I T I I . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . „ W . .
Capitolul 7
Capitolul
Capitolul l 2
Capitolu
CLASIFICAREA FABRICILOR ŞI STATIILOR DE DISTRIBUTIE. . . . . . . . . .
DISPOZITII FINALE
DISPOZITII FINALE n. .. . . —. .' n. -.. .. uc .o. u. -o o' uc lo oo oo po cc oo Om uo tl .. .. .c -o»mn -u. .o. I- -ul ln, n- go no u no no o o m co oo o' .
Anexa 11
Capitolull 3
Capitolu 3 generale şi măsuri d
Prescripţii generale
Prescripţii dee protecţie P . S . l . .. .. . . . . . . . ..,.. . . . . . .. .. .. . . ..... .. . . . .
PRESCRIPTII GENERALE ŞI
PRESCRIPTII DATE REFERITOARE
Ş I DATE AMPLASARE ..
L A AMPLASARE
REFERITOARE LA .. .. Anexa 2
(?I) „ . . . . . . „ „. .. .…. .. ................
Alegerea coeficientului (A) „
. . . . .. .. ........... .. .. .. . . . .
...........
Capitolul l 4
Capitolu
PRESCRIPTII REFERITOARE LA
PRESCRIPTII REFERITOARE L A ELEMENTELE D E CONSTRUCTII
ELEMENTELE DE CONSTRUCTII
Partea
P a r t e a a IIV-a
V-a
ŞI
Ş I ÎNTOCMIREA
îNTOCMIREA PARTIULUI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA DIN PUNCT DE
ul5
C a p i t o lulS
Capiiol PREVENIRII INCENDIILOR ŞI EXPLOZIILOR, A INSTALATllLOR
VEDERE AI. PREVENIRII INSTALATIILOR
; . ...... .. .. -. . . . . . . . . . .. .. .. .. .. ................. .. .. .. .. .. . .
INSTALATII ELECTRICE .. . . . . . . . . . — CARE PRODUC SAU UTILIZEAZA ACETILENA
Capitolul G
Capitolul 6
APA ŞI CANAL
INSTALATII APA CANAL ..... C apitolull
Capitolull
GENERALITATI
GENERALITATI „............„„....................................
Capitolul 7 1.1. Aplicarea normativului
normativului . . . . . ......................................a..
......
INSTALATII DE INCALZIRE ŞI V E N T II L
LAATTIIEE. .. . . . . ». ...... . . . . . . . .„. „. ... . . . . . 1.2. Limitarea. „...,.,..„„_...„...................„,„.„
Limitarea normativului ...;............................-.........,......
1.3.
1.3. Proprietăţile
Proprietăţile acetilenei . . . . . .
Capitolul l :;
Capitolu 8
MONTAJUL ŞI ŞI AMPLASAREA UTILAJELOR.….….…..—..............
UTILAJELOR. . „ . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 2
Capitolul
PRESCRIPTII REFERITOARE LA
L A CLADIRI
CLADIRI . . . . n o . . . - . . . u. o. u. a. .u .n .u.u. u. u
............. . .- c. c.
Capitolul
Capitolul 9 9
INSTALATII DE DE AUTOMATIZARE
AUTOMATIZARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 3
Anexa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . „ . . . . . . . . . . . . . . . . . .. .. .. .. .. .. .. . .. .
Anexa .................„................'............. PRESCRIPTII PRIVIND
P R I V I N D DEPOZITELE .. . .
3.1.. Depozite de
d e acetilenă
acetilenă de o a s ă presiune
d e jjoasă presiune ((Gazometre).
G a z o m e t r .e.).. . . . .. ... .. . . .. ... .. . . .. ... .. . .
P
Partea I -aa
a r t e a aaI IIII— Depozite
. D e p o z i t e d e acetilenă.
acetilenă î n recipienţi
recipienti transportabili
transportabili...... . . . . .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .; .. .. .. ..
..Depozite d e carbid
Depozite carbid . . . . . . „. .. .. .. ....... .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ...........
. . . . . . . . . . ..
NORMATIV DEPARTAMENTAL
DEPARTAMENTAL PRIVIND PROIECTAREA DEPOZITELOR D E . Depozitul d dee acetonă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
AZOTAT D E AMONIU PD-103-72
AZOTAT DE . Depozitarea
Depozitarea butoaielor
butoaielor goale
goale d dee carbid „ . . . . . . „ „ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
carbid ................................
. Gropi
Gropi pentru nămol de carbid . . . . . . . ..............i.................... . .
Capiiolul1
Copilotul 1
GENERALITATI ....... Capitolul 4
Capitolul 4
Capitolul
Capitolul 2
2 PRESCRIPTII PRIVIND
PRESCRIPTII PRIVIND PLANUL
PLANUL GENERAL
GENERAL „ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
CALITATEA AZOTATULUI DE
DE AMONIU
AMONIU ÎNGRAŞAMÎNT
ÎNGRAŞAMÎNT u c o ' o o ' o l - a u n n n
44..11..I JDefiniţii
CHntui . ... .- . c. o. -. u. o. o. .o .o .o.o. o. o. b. o. . ... .o .o.o.o. o. o. o. o. o. .o .o .u.o. u. r. u. n. .o .n .c .e .- .o .u n. u. u. u. u
. .u.u„. „. .…
- - 1, .
4 . 2 . Distante „ . . .. u. n . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ". .. .: .: .. .- .. .. o. .- .n „u .n„c -- .u. -—
g -. qV- .o. o. .. .

6
 MINISTERUL INDUSTRIEI
MDIISTERUL CHIMICE
INDUSTRIEI CHIMICE
Capitolul 5 _
PRESCRIP'IIII PENTRU UTILAJE CARE LUCREAZA cu
PRESCRIPTI ACErILENA. .. ..
CU ACETILENA
. .…
acetilenă .. .. .…
5.1. Compresoare pentru acetilenă . . .. . . . . . . . . . . . . . . . ,. . . . . . . . . . . . . .
. . .…
5.2.
5 Generatoare dde
. 2 . Generatoare acetilenă. din
e acetilenă carbid ._. _. e„ „. .„ .„ „_ „„ .„ .„ ._. _. .„. . . . . .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..
din carbid
Buteliitransporttabile
5.3. Buteliitranspor
5.3. acetilenă. .„. „. .. .. ..... .. .. . . . . .. .. .. ..... .. .V. . .. .. .. ..... .. .. . . .
abile pentru acetilenă
Uttiil laaj jeet it pi pr er ce icpi ipeinetn t
5 . 4 ..U . . . . . . . . . . .. . . . . . .. . . . . . .. . . . . . .. . . . . . .. . . . . . .. . . . . . . .

» '
O R D I N N r . 1862
Capitolul 6
Capitolul6
PREŞCRIPTII
PRESCRIPTI REFERITOARE
I REFERITOAR E LA TEHNOLOGIA
LA TEHNOLOGI A DE FABRICAREE A
DE FABRICAR A
ACETILENEI
ACETILENEI „ „ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..... departamental
referitor la aprobarea Normativului departamental
toate fabricile de acetilenă
Pentru toate
6.1. Pentru acetilenă .. .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .: . .. .. .. .. .. Î. . . . . . . . proiectarea şi executarea
pentru proiectarea executarea construcţiilor
6 . 2 . Pentru acetilenă din carbid şi pentru fabrici cu secţii de imbuteliere .. .. .. ..
6.2. şi instalaţiilor din industria chimică
. 3 . Pentru fabrici de acetilenă (petrochimică) din hidrocarburi .. .. . .. . .. . . . .. . . . .
66.3.
din punct de vedere
vedere al prevenirii incendiilor .
.
Capitol ul 7
Capitolul
PRIVIND CONDUCTELE
PRESCRIPTIIII PRIVIND
PRESCRIPT CONDUCTEL E PENTRU PENTRU TRANSPOR TRANSPORT UL
TUL ACE—ş
ACE-.
TILENEI .. .. .. . . . . . . . . . . . . . . . . . .. .. .. . . . . . . .. ..... .. .. . . . .. .. .. .. . . . .. .. ....... .. .. .. .. .. .. . . . . . . .
TILENEI

ul l 8
Capitolu
Capitol Avînd vedere prevederile
Avînd în vedere prevederile din Decretul
2 3 al. e , din
art. 23 Decretul 232 din 24.
2 3 2 din
RE LA INSTALATIILE
REFERITOARE
PRESCRIPTIIII REFERITOA
PRESCRIPT ELECTRICE Ş I
INSTALATI ILE ELECTRICE DE
DE decembrie 1974, privind elaborarea Normativului departamental pentru
AUTOM
AUTO MATIZ E
ARE
ATIZAR proiectarea şi executarea construcţiilor şi şi instalaţiilor din industria
industria
“
chimică din punct de vedere al prevenirii incendiilor,
Capitolul l 9
Capitolu 9 ,
IILE DE îNcALZIRE ŞI ŞI Văzînd adresa Ministerului de Interne —
—— Comandamentul pompie-
pompie—
PRESCRIPT IITII REFERITO
PRESCRIP REFERITOA RE ARE LA INSTALATLE
LA INSTALATII DE INCALZIRE
38617 din
rilor nr. 38617
rilor 22. aprilie
din 22. 1977, prin
aprilie 1977, comunică acordul
care se comunică,
prin care său
acordul său
VENTILATIE
VENTILATIE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , . . . — . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
distanţe; (care în conformitate
normativului. mai puţin capitolul distanţe;
asupra normativului,
Capitolul l 10
Capitolu exclusivă
cu prevederile Decretului nr. 70] 1975, cade în competenţa exclusivă.
REFERITO ARE
PRESCRIPTIIII REFERITOA
PRESCRIPT RE LA INSTALATIIL INSTALATIEILE D E ALIMENTA ALIMENTARE RE CU CU de aprobare a Consiliului de conducere M. 1. Ch. ' care în baza proem-
procesu-
APA ŞI
APA CANALIZAR E . .. .. ;;..... .. .. .. . . . . . . . .. .. .. ......... .. .. . . . . . . . .. .. .. ..-. ......... .. .. . . . . . . .
Ş I CANALIZARE lui verbal nr. 82 din 22 IV 1977 al CTE — M. ÎCh.. Ch. —
—- a fost aprobat
10.1.
1 0 . 1 . Instalaţii
Instalatii p e n t r u alimentare
pentru c uu aa pp ăă .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .; .. .. .. .. .. .. .. „. . .. . . . .. .
c în şedinţa Biroului Executiv al Consiliului de conducere din 20 august
ru c a n a l i z a r e .. .. .. .. .. ................ .. . . . . . „ „ . . … .
Instalaţii pentru
10.2. Instalaţiipent .... .. .
1977;;
1977
temeiul Decretului
În temeiul privind organizarea şi
nr. 675 privind
Decretului nr. şi funcţionarea
functionarea
Capi tolull 11
Capitolu 11
Industriei Chimice
Ministerului Industriei
Ministerului ulterioare;
completările ulterioare;
Chimice cu completările
PRESCRIP
PRESCRIPT TII PENTRU INSTALAT
II PENTRU D E SEMNALIZ
I DE
INSTALATIII SEMNALIZAARE A INCENDII
RE A LOR
INCENDIILO R

Capito lul 12
Capitolul 12
PRESCRIPTII
PRESCRIP PENTRU DOTAREA CU UTILAJE ŞI MATERIALE TEHNICE
TII PENTRU TEHNICE Ministerul
Ministerul Chimice
Industriei Chimice
Industriei emite
emite u rmătorul
următorul
DELUPTA
DELUPTA ÎMPOTRIVA
ÎMPOTRIVA INCENDIILO
INCENDIILO RR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. .. 296
0 RD | N
R N :

1 Se aprobă proiectarea şi exe-

Normativul departamental pentru proiectarea
aprobă. Normativul
cutarea construcţiilor
cutarea şi instalaţiilor
construcţiilor şi instalaţiilor din industria chimică
din industria din punct
chimică din punct
de vedere al prevenirii incendiilor.
2 Prezentul Normativ are o valabilitate de 2 ani de la difuzarea.
difuzarea lui.
În decurs de un an şi jumătate institutele de cercetare şi proiectare,
centralele industriale,
centralele industriale, întreprinderile
întreprinderile subordonate
subordonate direct
direct ministerului
ministerului

9
 propuneri de completare şi
alţi factori interesaţi, vor face propuneri
sau alţi şi îmbună-
tăţire
tăţire a acestuia.
acestuia.
Propunerile vor fi înaintate
Propunerile înaintate Direcţiei tehnice a Ministerului Industriei
Direcţiei tehnice
Chimice, urmînd
Chimice, urmînd ccaa ppee baza lor să ssee completeze şi definitiveze
baza lor definitiveze Nor-
mativul.
mativul. PARTEA !
3 Avîndu—se august 1977 au fost ela—
Avîndu-se în vedere ca pînă la data de 1 august ela-
borate şi aprobate următoarele normative de proiectare:
. normativ departamental pentru instalaţii electrice în medii cu
Prevederi comu
comune
ne
pericol
pericol de e lozie,
mice nr.
mice nr. 749 B
lozie, aprobat
9 IIV
aprobat
1973, cu
V 1973,
prin Ordinul Ministrului
cu modificările
Ministrului
modificările aprobate
Industriei
Industriei Chi-
Chi-
aprobate prin Ordinul Minis—
Minis— pentr
pentruu subra
subrammuril
urilee
trului Industriei
trului 196412 III 1974.
Chimice nr. 1964/2
Industriei Chimice 1974.
. normativ
normativ departamental
departamental privind proiectarea
proiectarea depozitelor
depozitelor de azotat
azotat industriei chimice
de amoniu,
amoniu, aprobat
aprobat prin Ordinul nr. 933/29 IV 1972 al Ministerului
Industriei Chimice;
Industriei Chimice;
normativ
. normativ departamental pentru
departamental fabricilor de oxigen
proiectarea fabricilor
pentru proiectarea
şi staţiilor
statiilor de distribuţie
distribuţie oxigen,
oxigen, aprobat
aprobat prin
prin ordinul
ordinul nr. 1154
1154 din 12.
12
VI Ministerului
VI 1974 al Ministerului Industriei Chimice;
Industriei Chimice;
. normativ pentru proiectarea şi executarea, din punct de vedere al
prevenirii incendiilor şi exploziilor
prevenirii incendiilor exploziilor a instalatiilor
instalatiilor care
care produc
produc sau utili-
utili-
acetilenă, aprobat
zează acetilenă, aprobat cu Ordinul nr. 1511/24 IX 1974 al Ministerului
Ministerului
Industriei Chimice,
Industriei Chimice, ale
ale căror
căror prevederi
prevederi sînt
sînt valabile şi în
valabile şi în prezent,
prezent, aces-
aces—
editate împreună
tea vor fi editate împreună cu normativul departamental pentru
normativul departamental pentru pro-
iectarea şi
ş i executarea construcţiilor
construcţiilor din punct
din de vedere
punct de prevenirii
vedere al prevenirii
şi stingerii incendiilor.
incendiilor.

4 Orice prevederi
prevederi contrare prezentului normativ
contrare prezentului normativ îşi încetează
încetează apli-
apli—
cabilitatea pe data intrării în vigoare a normativului departamental
cabilitatea
de proiectarea şi executarea construcţiilor din punct de vedere al pre-pre—
venirii şi stingerii
stingerii incendiilor.
_
_

Institutele de cercetare şi proiectare, centralele industriale,

5 Institutele între-
între-
—

prinderile subordonate
prinderile subordonate acestora, întreprinderile
întreprinderile subordonate
subordonate direct
direct
i

ministerului, întreprinderile
ministerului, întreprinderile de comerţ
comert exterior
exterior etc., din sistemul
sistemul Minis—
.

terului Industriei
terului Industriei Chimice,
Chimice, vor aduce l a îndeplinire prezentul
prezentul Ordin.
.
-

6 Direcţia tehnică
Directia tehnică prin Serviciul protecţia muncii — p.s.i. va
protectia muncii v a difuza
difuza
prezentul Ordin şi va controla aducerea lui la îndeplinire.
îndeplinire.
V I I I 11977
Bucureşti, 2 66 VIII
Bucureşti, 977 Elaborat
Elabora t în anul 1977
Dir.
Dir. Tehnică
,
Tehnică
MINISTRU.
MINISTR U.
ş1
şr aproba
aprobatt prin Ordinul
Ordinul M.I.Ch.
M.I.Ch.
Mihail Florescu
Mihail Florescu
nr. 1862/26
nr. 1862/26 VIII
VIII 1977
1977
 CAPITOLUL 1
GENERALITKTI
GENERALITATI

l
ŞII D O M E N I U L D
SCOPUL Ş DE APLICARE,
E APLICARE,
RASPUNDERI
DEROGARI, OBLIGATII, RASPUNDE!“

1.01 Prezentul normativ

1.01 Prezentul principiile şi cerinţele
cuprinde principiile
normativ cuprinde cerinţele minime
minime
pentru prevenirea şi stingerea unităţile din ramura indus—
stingerea incendiilor în unităţile
respectate la
triei chimice, care trebuie respectate la proiectarea şi executarea lucră—
lucră-
construcţii şi de instalaţii,
rilor noi de construcţii
rilor precum şi la extinderea,
instalaţii, precum extinderea, transfor—
transfor-
marea sau schimbarea de destinaţie
sau schimbarea construcţiilor existente.
destinaţie a construcţiilor
Fac excepţie cazurile în care aplicarea în totalitate a prevederilor prevederilor
normativului nu este obligatorie, ca de exemplu la lucrările de trans- trans—
formări sau
formări destinaţiei şi
schimbările destinaţiei
sau schimbările şi părţilor
părţilor existente ale construcţiilor
ale construcţiilor
şi instalaţiilor care se extind, cu condiţia
condiţia să să. nu conducă la înrăutăţirea
situaţiei existente din punctul de vedere al prevenirii incendiilor. incendiilor. '*
În aceste cazuri menţionate, proiectantul investiţiei va va analiza oportu-
nitatea luării măsurilor de prevenire a incendiilor prevăzute normative
prevăzute în normative
(în totalitate sau parţial), în funcţie de complexitatea şi importanţa obiec-
prezintă. pentru viaţa
tivelor, pericolul pe care îl prezintă viaţa persoanelor un eventual
incendiu, efectele pe pe care acesta le poate continuităţii pro-
peate avea asupra continuităţii
ceselor de
ceselor de producţie, economice ale
urmările economice
producţie, urmările eventualelor întreruperi
ale eventualelor întreruperi etc.

1.02 Pentru construcţiile şi şi instalaîiile

instalaţiile nespecifice industriei chi-
mice se vor respecta prevederile
prevederile normat velor în vigoare.
normatvelor vigoare.

Proiectele şi detaliile de execuţie pentru construcţii

1.03 Proiectele construcţii şi instalaţii
se vor executa conform prevederilor prezentului normativ, norma—
normativ, ale norma-
tivelor şi standardelor
tivelor întocmite sau
standardelor întocmite Comandamentul
sau avizate de M. I . Comandamentul
pompierilor, fără a se mai cere avizul organelor pompieri ale M.I.
de pompieri M.I-

13
 1.09 Organizaţiile de proiectare,
proiectare, de execuţie şi unităţile tutelare de
execuţie şi
ile sau clădirile unicate, ori cu caracter deosebit
ansamblurrile
Pentru ansamblu investiţii au obligaţiile
investiţii normele generale aprobate prin
obligaţiile prevăzute în normele
ează continuit
care condiţion ează
(secţii care atea producţie
continuitatea unor obiective
producţiei unor im—
obiective im-
precum şi pentru ţii
construcţii
construc şi insta—
insta- Decret 290/1977.
portante,, mari combina
portante e, etc.),
combinatte,
alte
prevederii în prezentul normativ sau în alte
laţii pentru care nu există preveder
pompierilor (clădiri şi
or (clădiri sînt prevă—
1.10 Distanţele minime de siguranţă contra incendiilor sint prevă-
normativ e avizate de M. 1. Comandamentul pompieril zute în
zute în anexele
anexele la prezentul
prezentul normativ.
normativ.
instalaţii de fabricare a explozivilor,
instalaţii etc.) unităţile tutelare de investiţii
stabili în funcţie de importanţa In cazuri Speciale,
În cind condiţiile specifice o cer, se pot prevedea în
speciale, cînd in
impreună cu cele de proiectare,
proiectare , vor in mod
proiecte, în
promote, justificat, distanţe
mod justificat. siguranţă mai mari
distanţe de siguranţă decit cele
mari decît cele
şi caracterist cile acestora măsurile necesare în vederea asigurării unui
caracteristiicile minime.
minime. _În
În aceste
aceste cazuri
cazuri distanţele
distanţele de siguranţă
siguranţă vorvor fi supuse
supuse aprobării
aprobării
securitate impotriva incendiilor (în aceste cazuri
grad corespunzător de seCuritate conducem
conducerii ministerului,
ministerului, conform
conform art. 5 din Decretul
Decretul 70/1975.
va fi consultat şi Comandam pompierilo
entul pompieril Ministerull de Interne).
orr din Ministeru
instalaţii,, acestea vor fi comandate ._ 1.11
l.ll_ La proiectarea construcţiilor, instalaţiilor tehnolo
La_proiectarea ice, auxi—
tehnologice,
importulu
In cazul importul
1.04 În uii de instalaţii liare şi şx utilitare sever
se vor avea în vedere şi prevederile din ici—mativul
normativul
corespund
pentru a corespund
pentru e e normelor
normelor valabile
valabile R.. S.
in R
în S. Romania. cazul cînd
Romania. În cazul
contractelo funcţio-
orr încheiate, funcţio— I.D.
I.D. 1,7
17 —-
—— 73 —— M.I.Ch. şr
73 —-M..ICh. si S'l'AS
STAS 9954/1-74
9954/1—74 in
în ceea
ceea ce priveşte
priveşte stabilit-.cu
stabilirea
ministeru asigură. pe baza contractel
beneficiarr asigură,
ministerull beneficia zonelor cu pericol de explozie şi măsurile ce trebuie luate în
mcgsetlor in raport cu
narea instalaţiilor în condiţiile normelor de protecţie împotriva incen—
incen-
de ' ea.
aacestea.
ţării furnizoar
diilor ale ţării e şi acestea sint
sint mai avantajoas e din punct
vedere tehnico-economic, se se vor putea aplica normele ţării furnizoarefurnizoare..
beneficiar va asigura şi
va asigura şi procurare
procurareaa 1.12. Construcţiile şi instalaţiile
1.12_ Construcţiile instalaţiile tehnologice din industriile
industriile hidro-
hidro—
În această situaţie,
În ministerul beneficiar
situaţie, ministerul carburilor, precum şr cele din industria chimică care fac parte din cate-
utilajelor şi materiale
tehnice, a utilajelor
documentaţiei tehnice, or din import, necesare
materialellor
incendiu A, B sau C vor fi executate din materiale
goriile de pericol de incendiu
prevenirii şi combateri
prevenirii combateriii incendiilo sau asimilarea
incendiilor, r, sau acestora cu produse
asimilarea acestora produse
şi cazul reprodu-
reprodu- necombustlbile.
necombustibile.
echivalene
echivalent te din ţară. Aceste prevederi
prevederi sînt valabile în
importatee..
instalaţiilorlor importat
cerii instalaţii
CLADIREA FORMATIE! CIVILE DE POMPIERI
Conducătorii
1.05 Conducăto organizaţiilor
rii organizaţi ilor de proiectare şi de execuţie.
execuţie, efii
proiectare, şefii de proiect coordonato
secţiilor şi atelierelor de proiectare, coordonator, şefii de
r, sefu
verificatorriiii şi executanţ
proiectanţiii,i, veriiicato
proiect, proiectanţ executanţi ii
i de construcţi
construcţiii şi instalaţii 1.13 Clădirea formaţiei civile de pompieri se va realiza în functie
1.l3 funcţie de
sint răspunzători in competenţeii lor sub aspect penal, disciplinar
în limita competenţe numarul şi
numărul şi tipul utilajelor din dotare
dotare sau instalaţiilor
instalaţiilor de semnalizare
semnalizare
tiv, precum şi material în caz de nerespect
administrativ,
sau administra are a preve-
nerespectare şi stingere
stingere ale obiectivului, folosind
folosind proiectele tip,
tip, valabile la data în—
în-
prezentului i normativ,
derilor prezentulu
derilor normativ, a normative lor
normativelor şi standarde lor
standardelor întocmite
întocmite tocmim documentaţiei.
avizate de M.
sau avizate
Sau I . Comanda mentul pompieril
pompieri or.
lor.
1.14 Amplasarea
Amplasarea clădirii
clădirii (încăperilor) formaţiei civile de pompieri
vedere
deosebite,, temeinic justificate din punct de vedere
cazurile deosebite
1.06. În cazurile se va face astfel încît să asigure:
se
tehnic şi economic,
economic, în care nu se pot respecta prevederile prezentului i
prevederile prezentulu a) accesul
accesul direct
direct al utilajelor mobile la
utilajelor mobile la drumuri
drumuri uzinale sau publice
uzinale sau
p o t cere derogări
normativ,, ssee pot
normativ prin C.T.E.—M
derogări prin I.ch.
C.T.E.-M..I.ch. ce nu pot fl blocate datorită circulaţiei
circulaţiei intense auto sau pietonale, sau
staţionaru garmturilor
staţionam garniturilor de tren, etc.
1.07 Consiliul Tehnico-Economic
Consiliul cererile cu referire
ia în discuţie cererile bg
b intervenţia în timpul util util la toate
toate obiectivele din incintă, reali-
la prescripţi
prescripţiile din Decretul
cuprinse în art. 5 din
ile cuprinse numai dacă nu
Decretul 70/1975 numai zîn u-se o_duratăde deplasare cît mai scurtă a forţelor mobile de inter-
zin u—se_o_duratălde
s-a trecut la execuţia fizică a lucrărilor ce
lucrărilor c e fac obiectul
obiectul derogării.
derogării. —
— venţie _pina la
venţiepîna la obiectele bază şi secţiile
obiectele de bază periculoase şi vulnerabile
secţiile periculoase vulnerabile la
incendiu,__sau
mcendru,_sau care care au rol determinant pentru asigurarea continuităţii
aţia
Documenttaţia
1.08 Documen
1.08 derogărilor obţinute (cererea de derogare
(cererea şi activităţii
actrvrtăţn întreprinderii.
hotărîrea C.T.E—M .I.Ch.) fac parte integrantă din proiect şi se vor păstra
C.T.E-M.I.Ch.) păstra Raza intervenţie a. forţelor
Raza de intervenţie forţelor mobile,
mobile, măsurată
măsurată pe axa
axa traseului
traseului de
în original la proiectan t, iar la beneficiar şi pe şantier, în copie certi-
deplasare
deplasare de la iesirea
iesirea din
dm clădirea
clădirea formaţiei
formaţiei de pompieri
pompieri nu va depăşi:
depăşi:
ficată.
14.
14.
15
 — 2 km — la clădirile, secţiile şi depozitele
clădirile, secţiile categoriile A, B şi C
depozitele din categoriile CAPITOLUL 2
pericol alte instalaţii
incendiu sau alte
pericol de incendiu staţii importante,
instala-ţii ori staţii vulnerabile
importante, vulnerabile
comandă, gospodării
(camera de comandă,
incendiu (camera
la incendiu cabluri etc.)
gospodării de cabluri CONSTRUCTII INDUSTRIALE
CONSTRUCTII INDUSTRIALE
celelalte cazuri.
— 4 km — în celelalte cazuri.
clădirii (încăperilor) destinate for-
corespunzătoare a clădirii
c) protecţia corespunzătoare AUXILIARE
CONSTRUCTII AUXILIARE
CONSTRUCTII
exploziilor sau efectelor termice ale
împotriva exploziilor
pompieri, împotriva
maţiei de pompieri, INSTALATII
INSTALATII UTILITARE ŞI
UTILITARE DE COMUNICATII
CAI DE
ŞI CAI COMUNICATII
incendiilor produse
incendiilor produse la din vecinătate;
obiectivele din
la obiectivele vecinătate;
spaţiul necesar activităţilor specifice formaţiei de pompieri (instru-
d) Spaţiul
alimentarea maşinilor cu agenţi
utilajelor, alimentarea
irea personalului, întreţinerea utilajelor,
stingători,
stingători, urcarea
urcarea furtunun'lor
furtunurilor etc.)
etc.)

Observaţii
Observaţii
Numărul utilajelor
11.. Numărul intervenţie, tipul acestora
utilajelor de intervenţie, precum şi
acestora precum si efecti-
vul formaţiei se stabilesc
formaţiei se prevederile Normativului
conformitate cu prevederile
stabilesc în conformitate Normativului STABILIREA ŞI ALCATUIREA ELEMENTELOR
STABILIREA BAzA
ELEMENTELOR DE BAZA
artamental de dotări al M.I.Ch.
de artamental M.I .Ch. ALE CONSTRUCTIILOR
ALE CONSTRUCTIILOR
n cazuri mai deoebite se va putea cere şi avizul organelor de pom-
11
Ministerului de Interne.
pieri ale Ministerului
pieri Interne. construcţiilor, gradul de
2.01 Stabilirea elementelor de bază ale construcţiilor,
2.01
2. În incinta în care clădirile de gradul III—V de rezistenţă la foc rezistenţă la foc şi categoria de pericol de incendiu se face în conformi-
şi depozitele combustibile reprezintă mai mult
materiale combustibile
depozitele deschise de materiale mult
tate cu normele N . P . — 22/77.
N…P
construcţiilor întreprinderii,
5 0 % din aria construcţiilor
de 50% nor-
intervenţie nor-
întreprinderii, raza de intervenţie
m a t ă se reduce cu 40%.
mată 2.02 Determinarea sarcinii con-
construcţii se va face în con-
termice în construcţii
sarcinii termice
tehnice republicane în vigoare.
prescripţnle tehnice
formitate cu prescripţiile vigoare.

2.03
2. 03 Alcătuirea elementelor de construcţie privind
Alcătuirea elementelor elementele de
privind elementele
compartimentare împotriva incendiilor (pereţi pentru intirzierea pro-
planşee) se face in
pagării incendiilor, plansee) în conformitate cu prescripţiile
tehnice republicane in privind elementele de protecţie
în vigoare; idem privind
a golurilor; idem privind comportarea la foc a elementelor de comparti-
mentare din construcţii industriale anexe ale construcţiilor industriale
cum ar
cum grupuri social-sanitare,
ar fi grupuri social-sanitare, anexe tehnico-
anexe sociale, laboratoare,
tehnico-sociale, laboratoare,
ateliere, pentru instalaţii
încăperi pentru
ateliere, depozite, încăperi utilitare etc.
instalaţii utilitare

AR
'COMPA MEENNTTAARREEAA
RTTIIM
ŞI
AMPLASAREA ŞI
AMPLASAREA
Amplasare ş i p l a n general
Amplasare general ((criterii generale)
c r i t e r i i generale)
2.04 La întocmirea planurilor de situaţie se va urmări gruparea
funcţiilor periculoase în zone distincte şi amplasarea lor astfel încît să
propagarea incendiilor pe suprafeţe mari.
nu favorizeze prepagarea _
construcţiilor şi' instalaţiilor
amplasarea construcţiilorşi
Prin amplasarea instalaţiilor care procese
care cuprind procese
tehnologice sau activităţi vitale pentru producţia de bază 'a a obiectivelor

2 —
— Nor-mativ
Normativ departamental
departamental —
— c.
c . 2497 17
(staţii de transform are şi conexiuni
transformare conexiuni,, camera
camera de comandă şi AMC
comandă şi AMC cen-
cen—
trale, staţii de utilităţi
utilităţi etc.) se vor asigura condiţii sporite de protecţie ca distanţe,
distanţe, cu clădiri
clădiri avînd
avînd alte destinaţii,
destinaţii, numai
numai în condiţiile
condiţiile stabilite
stabilite
împotriva
împotriva şi exploziilor,
incendiilo r şi
incendiilor exploziilor, în vederea
în vederea evitării
evitării întreruperii
întrerupe rii prin prescripţiile de specialitate (normele specrfice lor).
respectlve, spec1f1ce lor)-
proceselor tehnologice
tehnologice datorită scoaterii lor din funcţiune
lor funcţiun e.. 2.11
2.11 Birourile, vestiarele, laboratoarele,
laboratoarele, atelierele anexe ş1
şi gru-
2.05 D e regulă, la proiectare
proiectare trebuie
trebuie să
să se comaseze
purile sanitare aferente secţiilor: .. __ ._ . ._
comaseze într-o
într—o singură
singură — potfi
pot„fi alipite de construcţiile de categoria fi,lit, B pericol de incendiu,
incendiu-,
clădire diferite
clădire diferite producţii încăperi de uz auxiliar şi depozite anexe,
producţii,, încăperi
'în
în condiţiil
condiţiilee prevăzu
prevăzutete în
în Decretu
Decretul l 290/77,
anţifocţîi remstenţi
cu condiţia separării de acestea prin pereţi antifoc-(Îi rezrstenţi la explo-
exploş
290/77, anexa I .
Încăperile
Încăperile din categoriile similare de pericol
zie
zie în porţiunile
portiunile adiacente
adiacente încăperilor
încăperilor cu pericol
pericol e explozie.
explozie. in cazul
cazul
de incendiu vor
vor fi cînd este necesară comunicarea cu anexele, aceasta se va reahza realiza prin
prin
amplas ate
amplasat e p e cît posibil adiacent.
adiacen t.
încăperi tampon;
încăperi tampon; __ __ _ __ __
2.06 Echipame
Echipam entul — vor fi separate de încăperile de categoria
categona C pericol
pencol de incendiu prin
tehnologic c energetic
ntul tehnologi şi
si auxiliar, în cazul cînd
cind despărţitoxi cu limita de rezistenţă la foc de cel puţin 2 ore Ş].
pereţi despărţitori ş;
condiţiile
condiţiil e de exploatare
exploata re permit,
permit, trebuie
trebuie amplasat
amplasat pep e platform
platform ee desco-
desco—
perite, prevăzînd
prevăzîn du-se
u—se unde este necesar uşi de comunicare cu foaie plină. plină: __ _ ._
necesar ac0periri
acoperiri locale,
locale, indiferen
indiferent t de
categoria
categor ia de pericol
pericol de'
de incendiu
incendiu ..
Birourile destinate personalului care conduce nemijlomt nemijloat producţia.
producţia
' pot avea ferestre cu geamuri şi pereţi. de compartimentare re incă?
încă:
2.07
2.07 Secţiile
Secţiile cu un
u n pericol mai mare de incendiu sau explozie tre— perile de categoria C pericol de incendiu (excepţînd depozrtel depozitel , atunci.
tre— cînd necesităţile funcţionale cer asigurarea vrzrbihtaţu
Vizibilităţu spre aceste în— în-
amplasatee în clădiri fără etaj, pe lîngă pereţii exteriori, în cazul
buie amplasat
cînd
cînd se admite
admite în procesul
procesul tehnologi
tehnologic c ; în clădirile
ca . . ._
clădirile cu mai multe
multe nivele,
nivele, P_P'rpot
1161pot
şi E pericol
fi comasate cu secţiile de categoria D si pericol de 1ncend1u_
incend1u_
aceste secţii se vor amplasa
amplasa la etajele superioare
superioa re pe
p e cît posibil.
posibil.
2.12
2.12 Construcţiile, gru urile de construcţii, sau compartimenţele
compartimentele
2.08 Două sau mai multe construcţconstrucţ iiii industriale sau auxiliare pot de incendiu, care nu pot i separate de vecinătate prin pereţi antifoc
fi comasate
comasat e sau grupate între ele ele la
l a distanţe
distanţe nenormate
nenorma te dacă: dacă: sau rezistenţi la
la explozie,_vor fi amplasate la anumite distanţe, inîn funcţie
— măsurile prevenire şi stingere
măsurile de prevenire stingere a incendiilorr (compartim
(compartimentări
entări de categoria de pericol de incendiu si şr de gradul lor de rezistenţa la foc.
interioare
interioare, , căi de evacuare
evacuare,, instalaţii
instalaţii de
d e stingere,
stingere, etc.)
e t c . ) se
s e stabilesc
stabilesc con-
con- Distanţele minime în funcţie de categornle de pericol_de
pencol_de incendiu.
siderînd
siderînd întreg grupul c a o singură clădire; (tehnologie), sînt prevăzute în anexa I la prezentul normativ. _ _
— suma ariilor
ariilor din grup (fără spaţiile
spaţiile libere
libere dintre
dintre acestea) nu depă- depă-
Distanţele înscrise în capitolele prevederilor specifice
specrfice se consrdera:
comideţa:
şeşte aria
aria maximă
maximă admisă
admisă pentru un compartiment de incendiu (con—
(con-
între clădirile vecine de gradul 1—11 de rezistenţă la foc: Pentru clădiri
intre
form normelor generale
form normelor generale aprobate
aprobate prin
prin Decretul
Decretul 290/1977,
290/1977, anexa
anexa I , luînd
luînd
cu gradele de rezistenţă la foc diferite de gradul I—II
I—II distanţele se vor
c a bază categoria cea mai
mai periculoas
periculoasăă la incendiu
incendiu şi gradul de rezis- majora
majora conform
conform tabelului
tabelului 2.12.
tenţă la foc al celei
celei mai puţin rezistent
rezistentee).
). TABEL 2.12
Amplasarea construcţiilor
Amplasarea construcţiilor industriale
industriale
Construc ţiile
2.09 Construcţiil e şi instalaţiile
instalaţii le industriale
industrial e nu p o t fi comasate sau
grupate cu clădiri publice
publice administrat ive şi de locuit.
administrative locuit. Fac
Fac excepţie D i s t a n ţ a în
Distanţa metri, dintre
î n metri. construcţia seninata-
dintre construcţia sau_insta-
spaţiile tehnico-adm proiectată ş i construcţia
laţia proiectată
laţia s a u instalaţia
construcţia sau din
instalaţia din
tehnico-a dministra
inistrative tive proprii ale clădirilor de fabricaţie , în . . vecinătate se i a din tabelele instalaţiilor
instalaţiilor tehno-
condiţiile stabilite
condiţiile dexezistenţă la
Gradul “"lista“: al construcţiei
foc “mumii…
la f°° logice şi majorează pentru
se majorează
şi se gradele ddee rezis-
pentru gradele
stabilite în art. 2.11.
art. 2.11. Gradul
sau aall instalaţiei
sau proiectate.
instalaţiei proiectate.
logice
foc I I I ,, I V şi
t e n t ă l a foc
tenţă şi V
reus-
V c uu :: _

2.10 Clădirile, încăperile ori depozitele care prezintă pericol mare I—II III IV—V
de incendiu
incendiu sau explozie (vezi instalaţiile
instalaţiil e de acetilenă,
acetilenă, de oxigen,
oxigen, depo-
depo-
azotat de
zite de azotat de amoniu
amoniu cu peste 2,8%
28% azot.
azot, depozite
depozite de celuloid
celuloid sau
sau de 1—11 .„ D+0
D+o D+2 D
D++5 6
III D+6 D + 88
filme
filme pe bază
bază de nitrocelul
nitrocelu loză, încăperi de fabricare şi depozitare
oză, încăperi depozitar ea
D+2 D+6
a 1v_v
IV—V D
D+6
+6 D+8 D+10
explozivi lor, centrale
explozivilor, centrale termice,
termice, depozite
depozite cu materiale
cu materiale de mare
de mare valoare,
valoare,
staţii de transforma re şi conexiune,
transform are etc.) pot fi comasate
comasate sau grupate
D = distanţa de amplasare între obiectivele prevăzute în tabelul 3 din anexa I .
18
18
Observaţii
Observaţii In cadrul compartimentelor de incendiu, separările interioare exe-
interioare se exe—
necesităţile tehnologice,
funcţie de necesităţile
cută în funcţie tehnologice, respectîndu—se prevederile
respectîndu—se prevederile
rezistentă la foc şi de
normativului şi ţinîndu-se seama de gradul de rezistenţă
1. Distanţele între construcţii se măsoară
măsoară între pereţii
pereţii exteriori. încăperilor.
destinaţia încăperilor.
destinaţia
2. Atunci cînd
2. cînd într-o clădire sînt
într-o clădire sînt instalate
instalate secţii
secţii cu categorii
categorii diferite
diferite
distanţele faţă de clădirea
incendiu, distanţele
de pericol de incendiu, stabilesc de
vecină se stabilesc
clădirea vecină
la perimetrul fiecărui compartiment,
fiecărui categoria de pericol
compartiment, în funcţie de categoria 2.18 Compartimentele de incendiu din clădirile monobloc sau blin—
de incendiu
incendiu a acestora.
acestora. (inclusiv încăperile
date (inclusiv încăperile blindate aria mai mare de 700 mz), din cate—
blindate cu aria
şi C pericol de incendiu,
goriile A, B şi incendiu, se deschideri pentru
prevăd cu deschideri
se prevăd pentru
evacuarea fumului
evacuarea degajat în
fumului degajat caz de incendiu.
în caz incendiu.
amplasate în aer liber, depozitele de
2.13 Instalaţiile tehnologice amplasate
2.13
produse inflamabile
produse inflamabile sau combustibile, care nu
combustibile, care s e pot
nu se comasa cu
p o t comasa cu alte Deschiderile vor distribuite uniform faţă de spaţiul
vor fi distribuite iar
Spaţiul protejat, iar
obiective tehnologice
obiective tehnologice sau obiecte
obiecte de utilităţi, se pot
utilităţi, se amplasa llaa distan-
p o t amplasa distan- lor liberă
suprafaţa lor
suprafaţa însumată va
liberă însumată de cel
va fi de puţin 0,2% din
cel puţin aria încăpe—
din aria încăpe—
ţele arătate
arătate în tabelele
tabelele din anexa I . rilor deservite. Acestea închidere acţio-
pot proteja cu dispozitive de închidere
Acestea se pot
nate automat sau sau manual (conform art. 48 şi 49 din Decretul 290/77
şi art. 23—26
23—26 din NP N P 23-77).
Compartimentarea
Compartimenta rea

2.14 Compartimentarea
2.14 Compartimentarea clădirilor industriale
industriale în compartimente}
Observaţii
Observaţii
de
incendiu
incendiu se
s e face
face conform normelor N PP 23-77.
conform normelor 23—77.
Golurile de ventilare
1. Golurile permanent deschise în acoperiş,
ventilare naturală permanent acoperiş,
se însumează la suprafaţa liberă necesară evacuării fumului.
evacuarea fumului nu este obli-
Prevederea deschiderilor pentru evacuarea
2. Prevederea
cm DE EVACUARE ŞI INTERVENTIE IN
CAI CAZ DE INCENDIU
îN CAZ INCENDlU construcţiei situate la mai puţin de 5 0 m de pereţii
zonele construcţiei
gatorie în zonele
gatorie pereţii
care au la partea superioară ferestre spre exterior (zona respectivă
ferestre spre
2.15 Proiectarea căilor de evacuare şi intervenţie
intervenţie în caz de incendiu
incendiu consideraţie la stabilirea
se ia în consideraţie
nu se ariei necesare).
stabilirea ariei vor avea.
Ferestrele vor
necesare). Ferestrele
se face conform prescripţiilor în vigoare — N P 24-77. necesare pentru deschideri.
. suprafeţe cel puţin egale cu cele necesare
evacuare a fumului se va asigura
&. În clădiri etajate sistemul de evacuare
6.
cazul utilizării
nivel. În cazul
separat, pentru fiecare nivel. care
utilizării unor canale de aer care
PREVEDERI SPECIALE niveluri, pereţii
traversează alte niveluri, acestora vor fi necombustibili şi vor
pereţii acestora
avea o limită de rezistenţă la foc de minimum 2 ore. ore.
Construcţii monobloc şi
ş i blindate
limitarea propagării
2.19 Pentru limitarea incendiilor, ariile libere (nesepa—
propagării incendiilor,
2.16
2.16 Prin
Prin clădiri
clădiri monobloc,
monobloc, în sensul
sensul acestui
acestui normativ,
normativ, se înţelege
înţelege rate prin pereţi) mai mari de 10.400 mz, din categoriile A, B sau C pe—
construcţiile a căror lăţime
construcţiile mare de 7 2 m şi cu o suprafaţă
lăţime este mai mare ricol de incendiu,
ricol sistem alcătuit
prevăd cu un sistem
incendiu, se prevăd deschideri pentru
alcătuit din deschideri pentru
suprafaţă
peste 20.000 m”.
construită de peste evacuarea gazelor fierbinţi şi cu ecrane necombustibile coborîte sub
tavan.
tavan.
blindate sînt cele în care
Clădirile blindate desfăşoară numai la
care activitatea se desfăşoară
lumină
lumină artificială, acoperişuri şi pereţi
artificială. avînd acoperisuri pereţi exteriori
exteriori plini
plini (în care se deschiderilor şi distanţa maximă
liberă a deschiderilor
Suprafaţa liberă pre—
maximă dintre ele, pre-
psihologice" şi uşi de acces).
prevăd numai „goluri psihologice“ cum şi amplasarea ecranelor suspendate sub tavan, se stabilesc în func-
ţie de sarcina spaţiile respective.
termică din spaţiile
sarcina termică acest sens se
respective. În acest avea
vor avea
s e vor
2.17 Clădirile monobloc precum şi cele blindate să. fie de
blindate trebuie să în vedere indicate în tabelul 2.19.
minime indicate
vedere valorile minime
I — I I rezistentă
„gradul I—II
„gradul împărţite în arii
rezistenţă la foc, împărţite admise, conform
maxime admise,
arii maxime conform Deschiderile se vor proteja cu dispozitive de închidere, acţionate
prevederilor
prevederilor normelor
normelor generale
generale aprobate
aprobate prin
prin Decretul
Decretul 290/1977.
290]1977. automat.
automat. '

20
20 2211
 TABEL 2.19
lente de limitare a propagării laterale a gazelor fierbinţi sub tavanul
Suprafaţa deschiderilor (trape). încăperilor.
încăperilor.
dintre ele şi distanţa
Distanţa dintre
Distanţa distanţa dintre ecrane
dintre ecrane _ În încăpericu tavane suspendate, continuitatea golurilor
[golurilor dintre acestea.
acestea
şx planşeu
şi lanşeu trebuie întreruptă în dreptul ecranelor.
. Distanţa in m
maximă in
istan a maximă între
nu intre
De asemenea, nu se admite traversarea acestor ecrane de către ele-
. .
Sarcina_ţermică
Raportul dintre suma
Raportul dintre D 1; ele—
S….ţermmă
Spit—11101“ suprafeţelor libere ale mente combustib
combustibiile.
le.
a
3 spaţiilor în :
kJ/m'
deschiderilor şi aria Axele a două Ecrane suspen-
kJ/m' (kcal/m
(kcal/n')) 'construită a încăperilor deschideri date in
în tavan
2.22 Deschiderile pentru evacuarea fumului şi a gazelor fierbinţi
2.22
cel mult
mult 420.000
420.000 (100.000)
(100.000) 1::150
150 45
45 75
75 ce se degajă în caz de incendiu se amplasează în acoperişul clădirilor
420.001 _ 840.000
, 420.001 840.000 partea superioară a pereţilor exteriori, şi sînt repartizate cît mai
sau la partea
,„ ((100.001)
100.001) — ((200.000)
—
.— 200.000) :125—1z80
1:125—1:so 35
35 uniform.
uniform.
840.001
840.001 — 1.680.000
1.680.000 Dimensiunea (latura sau diametrul) fiecărei deschideri trebuie să fie
(200.001)
(200.001) __
— (400.000)
(400.000) :80—1:60
1:80—1:60
de cel puţin 85 cm.
1.680.001 —4.zoo.ooo
' 1.680.001 —4.200.000
(400.001)
(400.001) —(1.000.000)
—(1.ooo.000) 1:
1: 60—1: 40
40 Punerea
Punerea automată
automată în funcţiune
funcţiune a deschiderilor,
deschiderilor, în caz
caz de
de incendiu,
incendiu,
4.200.000(1.ooo.ooo) 1:30
peste 4.200.000(1.000.000) 1: 30 se face individual sau în grup.

garaje şi staţii de întreţinere

Parcaie, garaje
Observaţii şi reparaţii auto
1.
] . În cazul prevederii
În cazul de deschidere şi ecrane
sistemului de
prevederii sistemului ecrane pentru
pentru
evacuarea gazelor
evacuarea nu mai
fierbinţi, nu
gazelor fierbinţi, este necesară
mai este executarea deschi-
necesară executarea. deschi- gatează autovehicule precum şi staţiile
2.23 Clădirile în care se garează
derilor pentru evacuarea fumului. _ _ de întreţinere şi reparaţii auto se împart în 3 categorii, în funcţie de
2. Prevederea este obligatorie la clădiri parter şi la ultimul nivel numărul de autovehicule garate sau în reparaţie, conform tabelului 2.23.
2.23.
în cele etajate. _
(rilîil
m_funcţie
În clădiri etajate, pentru restul nivelelor se recomandă ca in funcţie TABEL 2.23.
de posibilităţi să se adopte alte sisteme de limitare a propagării incen-
diilor.or. Categoria. in
î n funcţie de numărul de autoturisme
Dminagia'
Demian!!! clădirilor
cladirilor
G!
Gl 62
G! G:!
GS
art. 2.19 se reco-
2.20 Pentru ariile libere mai mici decît cele din art.
pre-
mandă ca proiectantul să stabilească, de la caz la caz. necesitatea pre— Garaje sau parcaje peste50 „16—50
„16—50 %—
7-a15
vederii acestui sistem, în funcţie de valoarea utilajelor şi a materialelor Statii întreţinere şi reparaţii
Statii de întreţinere reparaţii auto
auto peste
peste 10
10 6—10
6—10
adăpostite şi de pericolul de producere. _ _
Soluţia se recomandă şi pentru localizarea efectelor incendiilor in în
secţiile cu pericol mai mare decît restul construcţiei, care nu sînt am—
am- Observaţii
plasate pe perimetrul exterior al acesteia (băi pentru tratamente ter-
mice, vospitorii, depozite tampon etc.). La
L a calcularea capacităţii, se echivalează 3 motociclete cu un loc de-
autoturism si un camion sau autobuz pentru transportul a peste 9:
autotunsm 91
necombustîbile şi se
2.21 Ecranele vor fi executate din materiale necombustibile
2.21 persoane, cu 3 locuri
locuri de autoturisme.
autoturisme.
vor coborî sub tavan, în aşa fel ca marginea lor inferioară să nu se afle
la mai puţin de 2 m sub tavan. . Construcţiile parcajelor, garajelor şi staţiilor de întreţinere şi
2.24 ”Construcţiile
Înăţimea ecranelor sub tavan, poate fi redusă proporţional, dacă la
Înălţimea reparaţii
reparaţii auto,
auto, din din categoriile G l şi GZ
categoriile Gl GZ trebuie
trebuie să fie de gradul
gradul I—II
I—II
în tabelul ţţ.19
decît cea prevăzută in
amplasarea lor la distanţă mai mică decit .l9 rezifstenţă la foc
rezistenţă foc;; cele din categoria GS pot fi de gradul III rezistenţă.
şi prin suprafeţe de deschideri asigurate se realizează condiţii echiva—
echiva- de.
l a foc.

22 2.3
2.3
 TABEL
TABEL 2.27
Se admit
admit construcţii parter, de gradul
construcţii parter, pentru
rezistenţă la foc, pentru
gradul IV—V rezistenţă
„garaje care
garaje adăpostesc cel mult trei autoturisme,
care adăpostesc garaje
autoturisme, sau pentru garaje Cazuri în alipirea (inglobarea) garajelor, parcajelor
î n care se admite alipirea
provizorii care deservesc
provizorii care deservesc lucrări prospecţiu'ni miniere,
lucrări de prospecţiu'ni geotehnice
miniere, geotehnice şşii staţiilor
staţiilor ded e întreţinere ş i reparaţii auto la clădiri cu alte destinaţii
destinaţii
organizări de şantiere,
sau organizări şantiere, care adăpostesc cel mult
c a r e adăpostesc 1 5 autoturisme.
mult 15 autoturisme.
parcajelor garajelor,staţiilor
Ariile compartimentelor de incendiu ale paroajelor garajelor,staţiilor Categorii d e clădiri l a care s e pot
Categorii a l i p i sau
p o t alipi îngloba
s a u îngloba S e pot
Se alipi (îngloba)
pot alipi (îngloba)
de întreţinere şi atelierelor de reparaţii stabilesc în conformitate
reparaţii auto se stabilesc garajele, parcajele şi staţiile de întreţinere
reparaţii
şi
S t a ţ i i In se
in care se
cu prevederile
prevederile normelor republicane.
normelor republicane. şi
Garaje şi ! Staţii de ._
Statii
efectueaza ţ "_.
efectuează
Garaje
ana (,
Grad “ parcaje din
parca'e ntreţinere s_Şi
lntreţinere i numai operaţii
opera “
2.25 În cadrul compartimentelor de incendiu, garajele şi parcajele Destinatia
Destin-ţia regine“!
nasteau categoria: din
reparaţii. dm
reparaţn_ întreţinere
ddee întreţinere
la …
=la categoria: _dm
curentă din
vor fi împărţite în spaţii cu o capacitate de cel mult 100 autoturisme ' categoria:
categoria:

(50 autoturisme pentru cele amenajate sub nivelul separate

nivelul terenului), separate !1 2 ' ,4 5
goluri şi rezistente
4
între ele prin pereţi şi plansee necombustibile fără goluri
la foc minimum 3 ore şi respectiv 11 oră şi 30 minute. Clădiri de
Clădiri producţie şi de—
d e producţie
Aceste spaţii
Aceste pot să
spaţii pot acces la rampa sau liftul comun.
aibă acces
să aibă comun. pozitare
pozitare din
din categoriile,
categoriile,
La garajele şi parcajele prevăzute cu instalaţii automate de stingere,
stingere, CD
C D sau E de incendiu
incendiu
necombustibile prevăzute la
separarea poate fi realizată prin ecrane necombustibile
separarea. Clădiri civile cu excepţia
c u exceptia
partea superioară a încăperilor, care să să împiedice răspindirea gazelor
împiedice răspîndirea adăpostesc
celor care adăpostesc per-
per-
calde şi a fumului în tot spa, _garare. Ecranele
spa 'ul de garare. trebuie să fie cobo-
Ecranele trebuie c u a singure,
cua.
eva-
p o t eva-
soane care nu s e pot
săli aglome-
singure, săli aglome-
rîtzulselîb nivelul gabaritului de circulaţie al autove—
rhî'fe seilib planşeu pînă la mvelul rate destinate cazării
rate sau destinate G1—G3
G l—G3
"cul or.
hi î n comun
în comun GS cu max.
max.
autoturisme
Sautoturisme
aglomerate
Clădiri cu săli aglomerate
Observaţii
Observaţii avînd o capacitate max.
de max. Gl—
—G 3
400 locuri (public)
400 locuri (public) GS
GS
separare între
Pereţii de separare
Pereţii boxele de garare
între boxele incinta gara-
amenajate în incinta
garare amenajate gara-
necombustibili.
vor fi necombustibili.
jelor sau parcajelor, vor Clădiri pentru
pentru cazarea îinn
comun (hoteluri, cabane,
comun (hoteluri, cabane, Gl—GS
G l —GS
case de oaspeţi) G 3S
combustibile, vehi—
transportul lichidelor combustibile,
2.26 Autocisternele pentru tramportul
culele pentru transportul substanţelor toxice radioactive, precum
toxice sau radioactive,
şi vehiculele dotate cu instalaţii sau dispozitive
dispozitive speciale de mare valoare
complet separate
vor fi garate numai în clădiri parter, în compartimente complet Observaţii
cele destinate altor tipuri de vehicule.
de Cele
parcaje. garaje şi staţii de întreţinere
La parcaje,
La reparaţii" se pot
Îl' repara alipii
ot ali
2.27 parcajele şi staţiile
Garajale, parcajele
2.27 Garajale, reparaţii auto
întreţinere sau reparaţii
staţiile de întreţinere auto (îngloba)
(îngloba) anexele Mal—administrative care
anexele social—adminiStratîve care e deservăslc,
deservesc, cuPcondiţşa
cu condiţia
înglobate în ele în cazurile
pot fi alipite de clădiri cu alte destinaţii sau înglobate să fie separate prin pereţi necombustibili cu limita de rezistenţă.
rezistenţă la foc
tabelul 2.2.7,
menţionate în tabelul
menţionate 2.27, cu condiţia separării de
condiţia separării pereţi
acestea prin pereţi
de acestea de minimum 2 ore şi plansee cu limita de rezistenţă la
la foc de minimum
minimum 4 ore şi planşee
necombustibili, rezistenţi la foc minimum
necombustibili. limita de
planşee cu limita 1 oră şi
şi 30 minute.
rezistenţă la foc minimum 3 ore.
rezistenţă ore.
garaje, parcaje şi staţii
Pentru garaje,
Pentru întreţinere sau
staţii de întreţinere sau reparaţii auto
reparaţii auto 2.28 Uşile
Uşile de comunicare
comunicare dintre garaje
garaje sau parcaje şi restul
sau parcaje restul clădiri
clădiri
din categoria indicate vor fi reduse la
categoria G3, limitele de rezistenţă la foc indicate în care sînt înglobate, trebuie să aibă limita de rezistenţă la foc de cel
ore pentru pereţi şi respectiv 1 oră şi 30 minute pentru plansee.
3 ore puţin 1 oră şi 30
oră şi 30 minute,
minute, cu excepţia
excepţia locuinţelor
locuinţelor lala care
care limita
limita poate
poate fi
întreţinere şi reparaţii
(inglobării) staţiilor de întreţinere
În cazul alipirii (înglobării) reparaţii din redusă la Spaţii de garare sau parcare
la 45 minute. Uşile care conduc din spaţii
categoriile G l şi G2 la clădiri civile, în pereţii
pereţii care le separă nu se admite in încăperi
în meăperi anexe
anexe cu pericol
pericol de incendiu
incendiu trebuie
trebuie să
să aibă
aibă oo limită
limită de
de re-
re—
practicarea
practicarea de goluri.
goluri. zistenţă la foc de 45 minute.

24 25
 2.35 Pardoselile se vor prevedea cu pante şi rigole pentru colectarea
2.29 Golurile de pereţi ce separă ateliere sau staţii de intretinere lichidelor. Se recomandă amenajarea rigolelor, se
astfel încît să nu se
astfel
clădiri industria
de clădiri
de industriale trebuie să
le trebuie protejate prin
să fie protejate uşi pline
prin uşi limita
cu limita
pline cu 5—— 10
poată împrăştia pe o suprafaţă mai mare decît cea ocupată de 5—
rezistentă
de rezistenţă la foc de 45 minute. Fac excepţie staţiile de categoria GS, autovehicule.
autovehicule.
în care se efectuează numai operaţii de întreţinere curentă, care ppt
in pot
comunica prin goluri neprotejate cu încăperi de garare.
gatere. Golurile de legă-
delega-
uşr cu o 2.36 Pentru evacuarea persoanelor, încăperile de garare şi parcare
spaţii din clădiri civile trebuie să fie protejate prin uşi
tură cu spatii trebuie să aibă cel puţin două scări de evacuare închise, astfel amenajate
rezistenţă la foc de 1 oră şi 30 minute. ele, persoanele
odată intrate în ele,
încît odată ajunge la exterior, fără
persoanele să poată ajunge
parterul parcajelor şi garajelor amenajate in
garajelor amenajate inde—
clădiri inde-
în clădiri aa.mai fi obligate să treacă prin spaţii în care se garează sau se efectuează
In parterul
2.30 În operatii de reparare şi intretinere
operaţii întreţinere a autovehiculelor.
pendente se pot cuprinde şi ateliere de reparaţii sau staţii de întreţinere
condiţii:
condiţii: _ Pentru garajele cu cel mult 50 de autoturisme (Gl şi G3) GS) se admite
auto, următoarele
cu următoarele
auto, cu .de ca a doua cale de evacuare a persoanelor să fie rampa dintre etaje, sau
a) atelierele de reparaţii şi staţiile de întreţinere să fie separate de una dintre
una intrările pentru
dintre intrările deschisă în pcma—
care este deschisă
autovehicule, care
pentru autovehicule, perma—
încăperile de garare prin pereţi şi plansee necombust bile, cu limita de
necombustiibile,
nenţă (nefiind prevăzută cu uşi).
rezistenţă la foc de minimum 2 ore şi respectiv 1 oră Şi şi 39
30 minute;
b) spaţiile de garare nu trebuie să comunice cu încăperi prezentînd
pericol de incendiu Sau precara şi cu cele în care se efectuează
sau explozie, precum estacade
Galerii, estacade şşii canale
canale
operatii cu foc deschis.
operaţii _ _ ._
2.31 posturilor de
Amplasarea posturilor
2.31 Amplasarea alimentare cu carburanţi
de alimentare în interiorul
carburanţi .în interiorul 2.37 Montarea în aceeaşi galerie, canal sau pe estacadă a unor con-
parcajelo
garajelor, , parcajelor
garajelor r şi staţiilor de
de întreţiner
întreţineree sau
sau reparaţii
reparaţii auto nu se
nu ducte transportoare pentru
sau transportoare
ducte sau sau gaze,
lichide sau
pentru lichide amestec pro—
căror amestec
gaze, al căror pro-
admi te.
admite. duce
duce explozie
explozie sau
sau incendiu,
incendiu, nu este
este admisă.
este interzisă pozarea conductelor de apă caldă sau de
De asemenea, este
De
2.32 În clădirea principală a staţiilor de întreţinere auto se_admit canalizările industriale.
abur în canalizările
abur industriale.
publică, puncte comerciale, grupări sam—
încăperi pentru alimentaţie publică,
tare, odihnă sau
pentru odihnă
încăperi pentru
tare, încăperi altele similare,
sau altele similare, deservesc perso—'
care deservesc
care perso-' Galeriile, canalele
2.38 Galeriile, canalele şi estacadele destinate transportării
estacadele destinate transportării sub—
sub-
nalul şi clienţii staţiei.
nalul stanţelor combustibile sau
stanţelor combustibile sau care pericol de
prezintă pericol
care prezintă explozie, cele care
de explozie, care
'trec pe deasupra construcţiilor, precum şi cele care servesc drept căi de
Observ aţii
Observaţii evacuare
evacuare a oamenilor, vor fi executate
oamenilor, vor executate din necombustibile.
materiale necombustibile.
din materiale
Galeriile, canalele şi estacadele destinate pentru transportul sub- sub—
administrateive şi
încăperile administrativ
În pereţii care separă hala de lucru de încăperile necombustibile, a materialelor
stanţelor necombustibile,
stanţelor materialelor combustibile sau în
bucăţi sau
combustibile în bucăţi
de sala de aşteptare a publicului se admit ferestre cu tîmplărie
tîmplăne fixă. stare de umiditate înaintată (dacă nu apare pericolul de explozie dato-
dato—
rită prafului), precum şi cele destinate circulaţiei de serviciu, pot fi
2.33 Garajele şi parcajele vor avea asigurate posibilităţil
posibilităţilee de ieşire executate din
executate greu combustibile.
materiale greu
din materiale combustibile.
autovehiculelorr (stabilite de către titularii de investiţii ŞI
a autovehiculelo şi proiectanti
considerente
din consideren funcţionale)) care să permită şi evacuarea in
te funcţionale în caz de 2.39 Galeriile, canalele şi estacadele executate din materiale com— com-
mai mari
incendiu, însă cel puţin două (uşi, benzi, rame, etc.) pentru cele maimari bustibile vor fi prevăzute cu zone necombustibile de minimum 6 m lun-
autoturisme..
de 20 autoturisme _ gime, la intervale
gime, de cel
intervale de cel mult 100 m
mult 100 m.. \
Rampele vor
Rampele vor fi prevăzute pe contur
contur (spre
(spre interiorul
interiorul construcţie
construcţieii)) În cazuri bine scheletul interior
justificate, scheletul
bine justificate, p o a t e fi exe—
interior al zonelor poate exe—
ecrane contra propagării
cu ecrane
cu cu minimum 60 cm sub
coborîte cu
propagării fumului, coborîte sub cutat din lemn ignifugat, dacă spre exteriorul zonei este protejat prin
planşeului. În dreptul
nivelul planşeului.
nivelul benzilor de circulaţie,
dreptul benzilor ecranele se pot co-
circulaţie, ecranele elemente necombustibile.
necesar pentru c1rculaţ1e.
gabaritulu i necesar
nivelul gabaritului
borî numai pînă la nivelul circulaţie.
2.40 Galeriile şi canalele închise, transportă materialele
prin care se transportă
închise, prin
2.34 Atunci cînd uşile de acces
uşile folosite pe căi de aut0vehiculor
acces al autovehicule lelor combustibile,
combustibile, trebuie
trebuie să aibă
aibă ferestre sau
sau alte
alte deschideri
deschideri pentru
pentru eva-
eva-
sînt acţionate mecanic sau prin
mecanic sau servomotoare,
prin servomotoar trebuie să aibă şi o0 posi—,
e, trebuie pasi-, şi a gazelor fierbinţi.
cuarea fumului şi
bilitate de acţionare manuală.
bilitate
227
7
26
 i, estaca
galeriii,
area în galer de sau canal
estac ade canalee folosi te
folos ite Spaţiile situate deasupra
2.47 Spaţiile încăperilor care adăpostesc echipa-
deasupra încăperilor
2.41
2.41 S interziceice mont
See interz montarea şi?! Ii:“
conductelor
ilor, a condu
oamenilor, pentruu
ctelor pentr lichid
lichidee şi gaze
gaze toxic
toxice ,e, şéîăede de calcul1
cal-cul1TJ âvea o sarcină termică
vor avea mobilier
(din mobilier,
termică (din ma—
alte ma-
pentruu evacuarea
pentr area oamen
1 atm.
atm. (0,7 daN/c mz), i e _man1pu inte '
epozitate i finisa'e inte
_manipu a e sau epozîtate :'
ne mai
presiune
ctelor de aburi cu presiu mare de
conductelor
_ a condu
precum şi a transportoar
precum elor sau
ortoa relor sau condu pentruu mater
ctelor pentr
conductelor iale ce pre-
materiale pre- M]/m2 (100.000 Kcal/mz).
420 Mjlmz ş
Kcal/mz). Ş ] nom)' mal mare de
mare)'
zintă pericol de incendiu sau explozie.
precu m şi a cana-
cana- Observaţii
Observaţii
2.42 La
2.42 L a intrar clădir i a galeriil
a în clădiri
intrareea estacaddelor,
lor, estaca
galeriior, elor, precum
rm preved erilor din pre-.
orice fel, golurile se prote jează confo
lelor de orice execu — _ _ care delimitează
Pereţii _ _ *
' sa“ intrerupa
sala calculatorului t rebuie “ i'
ativ, în funcţ ie de natur a mater ialelo r din care
care sînt Ş
zentu normativ,
zentul l norm încăp erilor
rilor spre
spre continuitatea spaţiului din s atele tavanelor sus
precum şi a subst
tate precum
tate anţelor
substanţelo r transp ortatete,
trans porta desti naţia
, destin aţia încăpe
pardoselile tip estacadă. P pendate sau de sub
care au acces şi rolul
Care compartim
rolul de compa tare e al peretelui trave rsat.
rtimenentar
considderen tele alinia
erentele tului
tului prece nu impu
dent nu
precedent măsuri i
impunn măsur 2.48 În sala
2.48 ._ _calculatorului
calculatorului afara._ echi
._ , în afara echipamentulu1 electronic°' de
pamentului' electronic
Atunci ci cînd consi condi ţiile pro-
de
speciale se vor prevedea uşi uşi pline, iar în cazul în care
care Şâiicâliuăiîpnu-l'
şââuplirppnu-zrs, introduce ş1 următoarele echipamente sau
p o t introduce
s e pot
permitt amen ajare a acesto
amen ajarea acesto ra,
ra, golur
golurilile
e se vor pro-
pro-
cesului i tehnol
cesulu logic nu permi
tehnoogic
prin perdele de drencere.
teja prin a) Echipamentul auxiliar pentru introducerea sau rimii'ca
sau Pe,rimir' da '
ea datel
'
auxrliar'
aparate electronice auxiliaşe,
de la [/ în calculator sau _alte aparate fiieilgî
a căror funî:î
Obser vaţii ţionare conditioneaza direct pe cea cea a calculatorului (deteriorarea an-
neco mbus
se necom ile, , prin
bustibtibile trestii; 1înceta-eat.
trenînd încetarea actiwtăţii echipamentului de calcul).
Pentr uu estac adale , galeriile şi canalele deschi
deschise
este obliga
obligattorie,
orie, _ . , ipamen e sau
imlâăfşahipgrgşnăe sau 1aparate auxiliare
aparate Eumhar' “d e care am lasate în
trebuie amplasate
care trebuie în
ortă mater
trans portă
se transp le necombustibile,
materiaiale prote
protejjarea
area
care se imediata
în apropiere
)alţe coudăţu a echi
nefiind
r_ __1 re amentului-Sde
pament
ce posibilă). ui— e calcul f
f ''onar P acestuia'
calc 1 (uncţionarea
numa i la trave sarea pereţi
traverrsarea or antifoc.
pereţillor în alte condiţii nefiind pgsibilă'). u (uncţi ea. acestuia
şi galeriile vor fi inchise
vor la trecere p e Sub
sau pe
a prin sau
trece rea sub cc) Locuri muncă pentru supraveghere sau alte func
ocuri dee muncă_pentru funcţiuni
iuni direct
2.43 Canalele
2.43 entă la ca mobilierul-
antifoc,
pereţiii antifo
pereţi gme necom
diafragme
c, cu diafra ile cu limita de rezistenţă
tibile
bustib
necombus legate de comanda echipamentului electronic cu condiţia că
in
în care sînt necesa re goluri tehno- şăhzat
utiliza'1: să fie necombustibil iar materialele
fie necombustibil, nec
combustibile necesare
materialele combustibile en-
foc egală cu cea a peret elui. În cazul de închid ere fi
-

desfasurarea
gu de_sf
' . n u , o .

actiViţăţii (rechizite, programe, înregistrări etc.?

_ area actnntăţu
eSare en-

etcS să
aceste
e, acest
nicaţie, a
ea vor fi prote jate cu eleme nte
logice,, de comunicaţi
logice ' ' efşcşeîlţ?
e5531; linîntaâe %;}munmum necesar pentru efectuarea lucrărilor
. î taâe };mrnimum lucrăril'or eucu
entă la foc 1 oră şi 30 minut
rezistenţă
limita de rezist
cu limita minue. te.
sub pereţ ii desp
despăărţito
rţitoriri lucru}!ş: n ep 5,
de lucru. siguranţa, făra a depasi cantităţile pentru o zi
5. Siguranţa,
La trecerea canalelor şi galeriilor prin prin sau pe
interiorul
din interi compartim
orul comp entelror de incen
artimentelo diu, această prescripţie are
incendiu,
andare.e. d ) Galerii
d) Galerii .destinate circulaţiei vizitatorilor.
numai circulaţiei
_destinate numai vizitatorilor.
carac
carac ter d e recom
ter de recom andar
Instalaţu de ventilare
e) Instalaţu condiţionare de tip interior.
ventilare sau condiţionare interior.
const rucţii lor, utilaj ele sau reţelele de conducond ucte
cte
2.44 În interiorul dator ită
ită dega-
dega-
portă produ se ce prezi
prod use ntă perico
peric l
ol de explo
explozzie
ie dator Observaţii
Observaţii
care transportă închise.
galerii închise
sau galerii .
vaporii sau
jării de vapor
jării gaze, nu
sau gaze, amplasasa în
nu se vor ampla canale sau
în canale
Executarea în sala calculatorului a opera
!. ExeCutarea era " or de în între "' '
latoarree electr onicee
elect ronic reparaţii, cu excepţia efectuate asggra unor ăgăă
exceptia celor ce trebuie efectuîfe echigîiîeenş;
Centr e
Centre d e calculatoa
a căror
a. căror m_utare sală nu
din sală
mutare din raţională, este
este raţională,
nu este interzisă.
este interzisă.
aplică obligatoriu pentr
derilele ce urmează, se aplică pentru u portiunile 2. Spaţiile amenajate în in interiorul sălii calculatorului se pot separa
Prevederi
2.45 Preve încă-
latoaree mari şi
stescc calculatoar
adăpostes
de clădire care adăpo
mijlo cii. Pent ru încă— prin pereţi de geam clar, în tîmplărie
între ele pnn tîmplăn'e necombustibilă.
(tip „de
„de masă
masă ““ sau
sau „pup
„pupi itru“
tru") )
perilee care adăp
peril ostescc calculatoare mici
adăpostes
de recom
recom anda
andar re.
e. 2.49 Gruparea în aceeaşi
2.49 _Gruparea sală a -mai
aceeaşi sală multor cal
—mai multor cal ul t ' -
ele au num ai un caracter dente din punct de vedere
dente
.

admite. c a care
funcţional, nu se admite.
vedere funcţional,
t

oare mdepen
mdepen
-

entele de incendiu în care

rile sau compartimentele care se se amplasează
Clădirile
2.46 Clădi I—I I tenţă la
rezisenţă
rezist „_ .„ „ _ __programelor si
_2.50 Depozitarea
Depozitarea ' ”' '°
si' a “inregistrarilor
inregistrarilor de date treb '
onic
electronic trebu
trebu ie
ie să
să fie de grad ul
cent ree de calcul electr
centr sa se faca … in incaperi separate
separate de restul
restul construcţiei prin pereţi şi plăţi:
pereţi si plîiliî
foc.
29
29
2288
 — ateliere de secţie;
ateliere de secţie,;
limităă de rezistenţă la foc se deter
ile, , a căror limit determ ină în
mină -—
— centrală telefonică;
şee necom
see neco bustib
mbus tibile
, fără a fi însă
însă mai mică
funcţţie
func Spaţile
că din spaţii
termiică
ie de sarcina term ile învec inate P.S.I. ;
— dotări pentru P.S.I.;
ee. Uşile de acces trebu ie & liiiîiîîiîldpentm
î; ;ăîpieăidpentru nutlilciităţibâonform art. 2.11.
uutlilătăţi,°<âonform
pentrruu pereţ i şi 2
de 4 ore pent ore pentr
pent u
ru plans
planş
--
2.11.
de 1 oră şi 30 minu
minutete şi să fie prevă
prevă . eproces
eproces ._ _ e pprr ucţie '
ncţie deservit, aceste clădiri ot cldgrpnrîî
limităă de
aibă o limit
să aibă tentă la foc de
de rezistenţă
autoinchidere.
zitive de autoî
zute cu dispozitive şr
ŞI unele funcţmmppecifice
funcţium _speaţice legate de protecţia muncii (cablijnetcîlţenpnrîtÎ
(cabinet
ra— tecţia muncu,
muncn, spalătorn,
spalătorii, distribuţie antidot etc).
pent ru
2.51 Sălile pentr u echipament de imprimare a datelor (mecanog pereţţii
restull cons trucţ
ate de restu
separrate iei prin pere
trucţiei
imare
fie, impr imar e etc.) vor fi sepa
şi prin uşi pline, prev ă-
cu limită de rezistenţă la foc de cel puţin 1 oră INSTALATII UTILITARE
zitivee de autoî nchid ere.
Zute cu dispo zitiv
zute
Instalaţii d'e ventilare
Obse rvaţi i
să fie repa rtiza t în două
2.56
_2.56 Încăperile
_ Încăperile . în carecare_ se
se de
degaja'“ 'substan
gaja combustib ' '
substan e combustz '
Se recomandă ca echipamentul de imprimare pere rezrs --
limitaa de IeZIS
ţi cu limit 221-e
sa fie prevăzute
prevăzute cu o ventilare naturală sau meţcanică corestplrlrîiztăltîîşş
corespltliîizgtîiîşş
sau mai
sau multee încăp
mai mult eri, sepa
încăperi, rate între
sepa rate prin
ele prin
între ele dcă;-â2153 permită
permita evacuarea gazelor, vaporilor, prafului. prafului, pulberilor ':
eVite în caz de incen diu scoa terea
tentă la foc de 1 oră, astfel încît să se evrte
tenţă t.
t.
tşe
tarea or combustibile, pe masura degajării lor,
mmbnstibile, lor, astfel încît în exploa-
funcţţiune
din func ltană a
simu ltană
iune simu între gulu
gului i echip amen
amen dimia
dimi normala_sa
no asa se evrte posrbihtatea acumulare a acestora şi să
posrbilitatea de acumulare să. se
petîfaîlililll
etul de
siv scheletul susţinnere
de susţi trebu ieie
ere trebu Pegrşuze “2212115111
Pegrşuze die explozie
die explozie sau
sau incendiu.
incendiu.
2.52 Tava nele susp
Tava nele , inclusiv
ndatete,
suspeenda
execuutare
e exec a tratam entel
enteloor
r fono
fonoa abso
bsor— r— ._- _ins e e evacuare fumului i 9.
a fumului azelor e '
a azelo “'“
să necommbus
să fie neco tibile. Se
bustibile. admitite
S e adm tarea
i feno lice (Sila
(Silann)) sau mate riale
riale greu
greu dinş:irt.g2.Iza—;.zzşuale in caz
de incendiu, se vor respecta prevederile dinşart.g2.18—î7îî23éuale
vată minerală
din vată
bantee din
bant rală cu răşin
combustibile
combu .
stibile. 2.57
2.57
_ La realizarea_ _. instalaţiilor
__ __ ' are se va.
entilare
de vventil va urmări:
urmări: '
înalt ee (de tip estra dă) să fie exe- _ înlăturarea posrbihtăţilor
posrbilităţilor de formare a amestecurilor explozive
explozive"°.
2.53 Se
2.53 mand
S e reco man dăă cca
a pardo selile înalt
pardoselile scint
scînt suprimarea sau _s_au izolarea corespunzătoare a eventualelor surse de aé
gime din mater necommbu
riale neco
mateiale bustibile. le.
stibi
cutate în între gime admi e cu condiţia
te prote--
iţia prote vapori?
vapoiei a gîtaélgâible
gîtiaţiiée debventilare amplasate in în medii cu degajări de praf,
Utilizarea
zarea plăci
plăcil lor
or din
din lemn
lemn strat
strat ifica
ifica tt se admit
acop erire cu mate
mater riale
iale neco
necom mbu
bustib ile le
stibi de substşmţe;
mbstănţe; m usti
usti de sau
sau inflamabile, om
ori care vehiculează astfel
jării lor
jării p e faţa
lor pe ioară, , prin
interioară
faţa inter
sau vopsireire cu termospumant. ._— limitarea
_ posibilităţilor
_ ' '' nn
pagare a incendiului
de pro pagare ' ' canalele
rin canalele
se vor prevedea pano panouriuri Sistemului de ventilare (alegerea unor trasee judicioase peilitru canale)''
perIîtru canale)
2.54 În pardoselile înalte (de tip estacadă) ele să fie uşor acce
acce- - — executarea canalelor dm corespunzătoare ;
din materiale corespunzătoare; ',
ntabie,le, astfe l încît întreg Spaţ
demontabil spaţiuliul dintree ele
uşor demo tilăelîplarea
ti\;i—leizolarea termică necesară faţă de materiale sau elemente combus-
combus-
sibil pent
sibil ru inter
pentru venţie
intervenţ ie în caz de ince ndiu.
'neésîri?ptarea
lneZSÎI—Şoptarea ventilare atunci cînd este
unor sisteme independente de ventilare
ţiun i tehn ico-s anita re
rvescc func ţiuni
Clăd iri care dese rves
ş i adm inist e
rativve
inis trati
c 2.58 _ Evacuarea prin'aceeaşi
prin_aceeaşi instalatie
instalaţie de ventilare
ventilare a substanţelor
iare se pot com
auxilliare
rilor r auxi
clădiirilo asa funcţiuni cu Spe-
comasa spe—
2.55 În cadr ul clăd
2.55 cum sînt
sînt::
care prin amestec
are prin amestec mecanic sau
sau combinaţie chimică pot provoca o aprin-
combinaţie chimică aprin—
cific nele gat de proc esul de prod ucţie , cum dere sau
dere sau exploz1e,
explozre, nu
nu se admite.
s e admite.
ar (vestiare cu anexe)
sanititar
— grup San e);;
ri adm
bioruri rative e şi
inistrativ
adm inist de proi re;;
ectare Racordarea
2.59 Racordarea
_ instalatiilor
__instalaţiilor
_ ventilaţie a se
._ de ventilaţie secc iilo
ulor ' cate oor ' A
" r din
dm
——
— bioru
— ă;
z i n ă;
—— orga niza rea intră rii în uuzin B sau_C
sau_C pericol
pericol de incendiu
incendiu la la instalaţia
instalaţia. de ventilaţţie
ventilaţţie a sectiilorgdirrliaca:
sectiilorgdirliaca:
(labo
se labo ratoare (lab ratoa
orat re de secţ
oare M etc).
e, PRAM
secţiie, tegorule
tegoriile D ŞI
si E pericol de incendiu nu se admite. ,
— diverse
—— diver „
ical e;;
medcale
—— pun cte medi
-— _
31
30
3-0
 asemenea, s ee recomandă
D ee asemenea, evitarea legării
recomandă evitarea ele a sistemelor
între ele
legării între de
sistemelor de pentru introducerea şi evacuarea aerului necesar ventilării sau încălzirii
ventilare care servesc secţii de categorii diferite Şl
ventilare si anume A', B şr
si C. incaperilor (nu pentru
incaperilor pentru transport
transport pneumatic), cu condiţia
condiţia să se asigure
intreruperea
intreruperea funcţionării
funcţionării în caz de incendiu, conform a r t . 2.64.
2.64.
2.60 În încăperile categoriile D şi E pericol
fabricaţie din categoriile
încăperile cu fabricaţie pericol de
incendiu, precum şi pentru încăperile auxiliare
auxiliare clădirilor industriale
industriale 2.66
2.66 Montarea în interiorul canalelor de ventilare—
ventilare-. a “conductelo
conductelor r 'de
de
(laboratoare admite,
ateliere de întreţinere din secţii etc.), se admite,
(laboratoare de secţie, ateliere lichide sau gaze combustibile nu este permisă.
de la caz la caz, c a introducerea de aer proaspăt să se facă prin sistem În interiorul canalelor
În interiorul de ventilare
canalelor de ventilare prin
prin care
care se
se transportă
transportă praf,
praf,
centralizat. vapori sau
Vapor: sau gaze
gaze combustibile
combustibile ori inflamabile,
inflamabile, nu este
este admisă
admisă montarea
montarea
conductelor de încălzire, precum şişi a circuitelor
circuitelor electrice.

—
2.61 Instalaţiile
Instalaţiile de ventilaţie aparatură de mare
ventilaţie a încăperilor cu aparatură mare De asemenea, în canalele de ventilare a sălilor aglomerate şi clădirilor
De

_
a
de calculatoare,
valoare (săli de
valoare de comandă, etc.)
camere de
calculatoare, camere vor fi indepen-
e t c . ) vor înalte nu_
nu se admite montarea circuitelor electrice.

-
dente de celelalte ventilaţie a clădirii.
instalaţii de ventilaţie Termoizolaţia conductelor pozata
Termomolaţia

_
celelalte instalaţii clădirii. pozate inîn canalele de ventilare care nu

_
fac parte din.
din categoriile de mai
mai sus, trebuie să fie.
fie incombustibilă.
incombustibilă.

_
2.62 La
2.62 secţiile deosebit
L a secţiile deosebit de periculoase, llaa clădirile
de periculoase, clădirile industriale mo-
industriale mo-

—
precum şi
nobloc, precum
nobloc, şi lla
a clădirile blindate din
clădirile blindate categoriile A
din categoriile A,, BB sau pericol
sau CC pericol 2.62 D
Dee regulă, nu se admite trecerea canalelor de ventilare prin

1
instalaţiile de ventilare vor fi prevăzute cu dispozitive
de incendiu, instalaţiile dispozitive pereţii
pereţii antifoc.
antifoc. În cazurile
cazurile în care
care aceste
aceste treceri
treceri sînt absolut
absolut necesare,
necesare,
electrice corespunzătoare
corespunzătoare de interblocare incendiu şi de semna—
interblocare în caz de incendiu semna- se vor lua măsuri Speciale de protecţie: canalele de ventilare se se vor
vor
lizare a încetării funcţionării acestora. executa pe_
pe porţiunea de trecere numai din materialemateriale incombustibile,
pe porţiunea
iar pe portiunea de traversare în interiorul canalului de ventilare se se va

.
2.63 Proiectantul
2.63 Proiectantul va stabili, de la
va stabili, caz, necesitatea
caz la caz,
l a caz prevederii
necesitatea prevederii prevedea un
prevedea un sistem
sistem dede obturare
obturare cu închidere
închidere automată
automată în caz dede incen-
incen-

.
_
avarie la clădiri
ventilări de avarie
unor ventilări clădiri şi instalaţii importanţă deosebită,
instalaţii de importanţă deosebită, diu; golul dintre peretele antifoc traversat şi canalul de ventilare se

—
indiferent de categoria lor de pericol. va etansa
etansa cu materiale
materiale rezistente,
rezistente, în aşa
aşa fel încît
încît limita
limita de rezistentă
rezistenţă

r
În cazul în care se prevăd dispozitive de comandă manuală pentru la foc a umpluturii de etanşare să; să fie egală cu aceea a elementului de

—
sau semnalizare,
întreruperea funcţionării sau acestea vor fi amplasate
semnalizare, acestea amplasate construcţie traversat.
traversat.

—
convenabil,
convenabil, interiorul, cît şi în exteriorul
atît în interiorul, exteriorul încăperilor
încăperilor pe care
care Limita de rezistentă
rezistentă llaa foc a elementului
elementulu i de obturare
obturare vvaa fi omolo-

—
omolo—
le deservesc. gată de fabrica constructoa
constructoarere..

—
Trecerea canalelor de ventilare prin pereţi rezistenţi la l a explozie se

-
2.64 În secţiile de categoriile A şi B, canalele de ventilare
ventilare trebuie să admite în condiţiile prevederilo
prevederilorr prescri ţiilor sspecifice
prescriptiilor ecifice rrepublicane
e ublicane
regulă din materiale
executate de regulă
fie executate necombustibile. Executarea cana—
materiale necombustibile. NP—23/1977,
NP-23/1977 , art. 54. P P p
materiale greu combustibile se admite
lelor din materiale a:
admite lla:
categoria C pericol
— secţii de categoria pericol de incendiu, care au instalaţii auto- 2.68
2.68 Instalaţiile de ventilare cu absorbţie
absorbtie a prafului vor fi prevăzute.
prevăzute,
stingere ce împiedică
mate de stingere împiedică propagarea incendiului
propagarea incendiului către canalele
canalele după caz, cu filtre, camere de desprăfuire sau cicloane executate executate din
aer (numai dacă
de aer canale nu trec şi prin alte încăperi învecinate) ;
aceste canale
dacă aceste materiale şi elemente necombus
materiale tibile.
necombustibile.
— secţii de categoriile D şişi E pericol de incendiu
incendiu amplasate în con-
con— Filtrele
Filtrele de praf
praf pentru
pentru aerul
aerul care
care nu conţine
conţine substanţe
substanţe combustibile
combustibile
rezistenţă. la foc;
strucţii de gradul I—II rezistenţă pot
pot fi executate
executate dm materiale
materiale “greu
greu cambustibi
combustibilele sau
sau combustibi
combustibilele,
, atunci
— construcţii anexe de gradul I—II rezistenţă la foc (în afară de cen-
—- funcţionall impune şi
cind procesul funcţiona şi dacă sînt instalate în încăperi
indăperi
tre de calcul, arhive, săli aglomerate,
sm clădiri înalte).
clădiri propru avînd
proprii avind plansee şi pereţi incombustibi
planşee si incombustibili.li.
De asemenea, se admite executarea canalelor din materiale greu
combustibile şi în cazurile
combustibile impuse de procesul tehnologic sau funcţional.
cazurile impuse 2.6_9 Amplasarea
2.6_9 Amplasarea ventilatoarelo
ventilatoarelor,r, a filtrelor,
filtrelor, a camerelor
camerelor dede des-
des-
prăfuire ŞI a Cicloanelor
prăfu1r_e Şi c1cloanelor prin care ssee vehiculează gaze, vapori, praf şi
2.65 În secţiile din categoriile pericol de incendiu,
categoriile C, D sau E pericol spa-
incendiu, spa- deşeuri combustibile
combustibil e se
s e poate face:
ţiul creat între grinzile
grinzile planşeelor închiderea la
planşeelor de beton armat prin închiderea —.— în încăperi proprii
proprii executate numai din elemente incombustib ile,
combustibile poate fi folosit
partea inferioară cu tavane suspendate combustibile avînd accesul direct din exterior, sau din alte încăperi fărăfără pericol
pericol d e .
32
32 3 — Normativ
Nonmativ departamental
departamental — c . 2497 33
 „ .. .
.? . . .. , . oll de
.. tă.. perico
. zmta pene _ '
.
incendiu. Se admlt admite comunicarea ŞI cu încăperi cepr capreezm
_cennţele
-ţeje
va stabili în raport cu temperaturile de autoaprindere ale substanţelor
iu, numnumaaii atunc această
cind aceas
atuncii cînd soluţiee este
tă soluţi impusa de _cerin
este impusa din încăperile respective.
incendiu,
incend
ea
dea usi
uşi de remst
rezist enţă
enţă laa
logic, caz în care se voucp
ului tehnologic,
rocessului
proce reved
vor_(preve În încăperile cu substanţe inflamabile sau cu pericol de explozie
dis ozitive de autoi
auto ncln
înch i ere _; _ . _
'" oc echi ate cu di ţele
(lichide, vapori,
(lichide, gaze sau
vapori, gaze părţii exterioare
temperatura părţii
sau praf), poziţia, temperatura
dirgc.t in
—- dirîct
sac— în secţii. lee. de nprod
scoţi? ucţie respective, . atuncri cind cînd .cerinţ indele
cerm se a conductelor şi a corpurilor de încălzire
încălzire se stabilesc astfel încît să nu
sului tehno lo c
logic impu aceas tă soluţi
soluţi e,
e, precu m şi atunc ilrccînd se" poată provoca
poată autoaprinderea acestor substanţe.
provoca autoaprinderea
roc-esulm
proce cu instal
instala ţii
aţii propr
propri ii
i
1aileg agregate
maggilni — agrega
tipurii de maşini
aleg tipur te care
care sînt
sînt dotate
dotate
“ v„
… _ Sălile de cazane şi centralele termice vor fi amplasate
d local ă.
îrare locală.
as irare sau la o_o
2.75 Sălile amplasate în clădiri
unui pano
panouu de peret e fara golur l
i
e _ ÎŞI exter ior, în dreptul unui
ejsiţri
altor const
c0ns rucţiui
trucţ
prescriptiilor I.S.C.I.R.-Cl.
rezistentă la foc conform prescripţiilor
de gradul II sau I I rezistenţă
încît să se asigu re
re prote cţia
distanţă astfel stabilită
lită
nate.
învecinate.
înveci supraîncălzită sau
2.76 Amplasarea conductelor de abur, de apă supraîncălzită
canalele în care se
apă caldă, în canalele substanţe care prezintă
s e pot acumula substanţe
.. le sistem
Ventilatoarele i utila'eIcare elor _ de ventilare (introducere
sistemelor— pericol incendlu sau explozie, nu
perlcol de incendiu admisă.
nu este admisă.
degajă
înlca re se degaj ă substanţe comb ustibile
şizeîg cuare)are) a încăperilor in
şi2ew712cu rul
erul
amesmtrâil?
ames ţşucup
sau praf) în cantităţi care pot form a eu_ae
eu_a instalaţiilor de încălzire prin pereţi
2.77 La trecerea conductelor instalaţiilor
(gaze, vapori sau vor fl
fi astfel
astfe l cons “lae
tilae
explozive sau carecare deplasează astfel
astfel . de amest ecuri realiza
sau prin plansee executate din materiale combustibile se vor realiza
scîntellor. Domeniul mpl de folosu
folosr e
re a venti
ven 17
încît să
incit evite producerea seinte
să se evite avrzu l1 foru
forul ui izolaţn
izolatii corespunzătoare.
Atoare lor
se stabileşte de către fabrica produprod are
catoa
ucato re cu av1zu
tutelar. 2.78 Între
2.78 Între corpurile încălzire sau conductele
corpurile de încălzire neizolate şi materia-
conductele neizolate materia—
lele combustibile
lele combustibile (elemente de construcţie, finisaje, timplării,
învecinate (elemente
învecinate tîmplării,
ul apara taj electr ic de „pornire şi
2.71 Moto arele electr ice şi întreg
între gul Apornire
care se
etc.) trebuie să se asigure o distanţă minimă
etc.) minimă de:
rucţiee
opriree vor fi de const rucţi
de oprir cores punză
punz ătoar
toaree med1
med1u 1u1
u1u1 m
In 15585 cm, pentru agenţi
153635 agenţi încălzitori cu o temperatură maimai mare de
ampl aseaz ă şi omol ogate c a atare .
— 10 cm, pentru agenţi încălzitori cu temperatura de 95—150°C;
2.72 ÎnÎ n cazurile in care prin proiectare nu se,
în care pot lua măsuri care să
se ppt — între“
—— retur neizolate şi pardoseala combustibilă
de retur
între conductele de combustibilă
viei-a
împiedice ca aerul viciat
îinpie t din hala de fabric
fabric aţie
aţie sa ajunga in centrala distanţa poate fi de S e m :;
de ventilare de introducere, aceast aceastaa se va încadr la aceeaşi
a rie
categorie
si catego Scm, pentru agenţii încălzitori cu temperaturi sub 95°C, situaţie
-— Sem,
te. În acest
deserv ela- te. din urmă caz.
caz, centralele de venti—
venti- între conductele de retur şi pardoselile
în care distanţa intre pardoselile combustibile
cu hala pe care o deserv eţele de
suprafeţele
se vor excepta de a prevederile referit
lare se oare la supraf
referitoare nu se mai normează.
explozie.
2.79 combustibil, nu este admisă
2.79 În încăperile cu degajări de praf combustibil,
încălz1re cu aripioare
corpurilor de încălzrre
montarea corpurilor şi a celor care favorizează
aripioare şi
ALATII
INSTALAT
INST DE ÎNCA
II DE LZIREE
ÎNCALZIR prafului ppee ele.
acumularea prafului

Din punctpunc t de veder e al al preve nirii incendi sistemle.ele. de

ilor, , .sisteme
incendiilor 2.80 În interiorul centralelor termice se admite depozitarea lichi-
2.73 Din
lul
olul de incen
incendiu,
diu, desti
destin aţia
naţia incap erilor , delor cantităţi
în cantităţi
combustibile în
delor combustibile necesare consumului, însă
necesare consumului, mult
mai mult
nu mai
însă nu
aleg în funcţ ie de perico
încălzreire ssee aleg
încălzi peric
enţă l a foc şi mărimea const rucţii lor.
rezis tenţă
gradul de rezist 2 m“. Aceste
de 2111“. vor monta
rezervoare nu se vor
Aceste rezervoare cazanelor ci lateral,
deasupra cazanelor
monta deasupra
2,50mm de injectoare şi nu pe direcţia eventualelor ra-
la o distanţă de 2,50
la ra—
2.74 Sistemele de încălzire cu foc deschis sauuc sau _cu u suprafeţe incan- teuri de gaze.
gaze. -
în încăpe rile 'care
care prezin
prezm ta penco incendiu
pericoll de incend iu
descente
descen te nu se vor utiliza _ '
- e» lozie.
dde e- __ .. 2.81 ÎÎnn cazul in
în care cantitatea necesară consumului este mai mare
sa'ln
sau image:-ile
iencăjŞ B perico
erile din categoria A, B'peri lde e incendţu,
col_d precum ŞI
iu, precum în_celee
si în_cel d e 2 ma, aceasta poate fi
de într-un rezervor amplasat într-o
fl păstrată într—un
prevăz ute
zute cu “încăl
“încă zire
lz1re centra la, agentu
agent l
ul termic
termi c se avînd pereţi plini
încăpere complet separată de restul clădirii, avînd şi plansee
plini şi planşee
din catego ria C
categoria C praf, prevă

34 35:
35;
 j—t
_ _ __ - —
m

m 3 ore Şi şi cu-
cu şi-Efpe—
combustibile şi adăpostesc procese tehnologice de categoria DD şi
combustibile E fpe—
necombustibile, cu limi ta de rezistenţă la foc de minimu
limita '_ _
_ incendiu, în cazurile menţionate. Acelaşi regim îl urmeaza şi
ricol de incendiu,
ricol
. 'ord
' dire ctă isepar
irectă par aa . _
_
' ' l tete de pre
prea apli
phm cu u indi
n._c indicat caţii?gşnrâ sistemele
sistemele de încălzire cu radiaţii.
de încălzire radiaţii. *
ieşşîzăx
ieşg gzespăe păgueă aşăéiéeî ş fi prev
eşgior ăzîi te cu
cu- Con
con duc
duc
com
cor uni
nu
sticălă şi cu con
de sticl con duc
duc te
te de aen
aerissrre
ire
de niv niveel l carecare nu vor fi de
nu vor
directt
direc cu exte
ext riom
erio l.
rul. ELECTRICE
INSTALATII ELECTRICE
din cşdr şptâ
uloccîşt
cgd:şrrul_ leăţr
igă?
2 82 Depozit oziteleele pentru combustibili solizi lt ;;ţţi v i şii» planse p ee 2.86 Alegerea tipului şi modului de execuţie a instalaţiilor electrice
2.86
ate1 totalâld
acitate
capacit lă ede cel“ mu ? .20 În;
cel nişă m
termice pot avea o cap res ţcpî„cons
sşorénăâeînp min
nrâp ăeă
imu m 3 greph nşeav înd
ore avî nd se va face
se face în funcţie
funcţie de
de categoria
categoria de
de pericol
pericol de incendiu
incendiu din
din construc-
construc—
Sat
sate e intr -o
—o încă per e
e sep
sepaarat ă
raţia dee reşm .,
, ţiile şi
şi instalaţiile tehnologice. Stabilirea locurilor cu pericol de explo—
explo-
" ''bilîl , ccuu lim ita deere
limita rezis e n a la' foc e_
zistenta anelorlor zie se
se face conform prevederilor dindin Normativ pentru instalaţii
instalatii electrice
sţiîbtéeşte iior directă şi
eşterior sep ara
ara ta. Comumcarea cu sala cazane
tă}. lor explozie I.D.
pericol de explozie
medii cu pericol M.I.Ch.şişi STAS 9954/1.
STAS nr. 995411.
ileţcişăb işâbslîîr an.ifoc oc.: _ .
_ _ î sala - caz ane în medii I.D. 17-73 al M.I.Ch.
- se 'poate face pri încăăpe
rinn inc eriri tamponant ăl sala dar 9:2 nu313 mai13151122i
.se ite pdedep poz ităe
ozit a
area com bus tibi lulu i solid şr Ş i în r—e(1:1
2.87 Proiectarea instalaţiilor electrice se va face în conformitate
conformitate cu
ggaîirfr
Se admîictî uluii pentru 4
esarulu ore,
o , v
într-o
intr -o Cancantitattitatee corespunzătoare necesar normativele de specialitate,
normativele întrucît funcţionarea defectuoasă a acestor
multlt "de
mu de 211 21112. 1“. instalaţii poate provoca
instalaţii provoca incendii sau explozii. Soluţiile de proiectare
r1I11-_1—_ inclusiv alegerea tipurilor de aparate, echipamente şi materiale, ver vOr
le pen tru ardere ereaa combus lului solid £cărbupe,br1r1
tibiului
bustibil ţine seama şi de gradul de rezistenţă la foc (combustibilitatea) al ele-
ţine
2 83 Buncăr căreele lor, dac
daca a ace
aces sco
oein înb
blli1 pls_
s-
mee ''uş talaS tala ş etc.) se pot ins ala şi în sala caza
insttala cazanenelo r,
, mentelor de construcţii care
care sînt în contact direct sau se află în vecină-
m
sîn
sînt t exe cut ate din matteri
ma eriaalee nec ne
cărgeuşi e şi dispozitivel e lor ane xe tatea elementelor de instalaţii electrice.
deUZrnZ m2 2 şi pîin iile amp
pîlniile amplasa lasa ta-îî ; dzşîâ
ltşu
tlbélr
tlbli'»11Încăr ele
încărele
cu capacit ate mai ma i marma re e de
p' ten tă 2.88
2.88 Instalaţiile electrice ssee vor proiecta conform normativelor:
Instalaţiile normativelor:
ţite
tite inc
inca ape
pere -rea
adpm dpm
pris
atiului lui de des erv ire vor vor fi des par păr .de
.de
,, — Normativ departeanental
—-— Normativ departamental pentru instalaţii electrice în medii medii cu
su r a s atiu bile cu lim
ustile
mbustlbi lim ita
ita e rez
rez1 is
Eazzanle
a (I:)a anglor prin per eti şi plan
jlo'r prin see nec
plansee necoomb pericol de
pericol . D . 17-73 al M.I.Ch.,
indicativ II.D.
explozie, indicativ
de explozie, M.I.Ch., STAS nr. 9954/1
9954/1
la foc de de minimu imum m 22 ore. şi seria STAS 6877/1—10
6877/1-10; :
— Normativ pentru proiectarea şi eXecutar'ea
—- executarea lucrărilor de instalatii
sobee cu acu mul
' sob
rin cald
aredee cald
mulared ura'” se a dmi _te l a :
"“ ura electrice cu tensiuni pînă la 1000 V, indicativ 1.7—78; 1.7—78;
“ ' 1loca al“ lă nu rmumm
maxrmu
ane xe ale ind
e ale induustr iei
strie i cu cu max constructia instalaţiilor electrice de conexiuni
— Normativ pentru construcţia
——
lâéiîîe fcadrî uţnist rative
iilicastlzliîe,
îsîlădîişicagâ
îsîlădî adm,
inis trat ive, anex
_ '_ e .
' şi transformatoare mari de iI K
tensiuni mai mari
transformatoare cu tensiuni indicativ PE 101.
K V , indicativ 101.
caturiri ;
4 catu Cam ioan ,_
ioan :a
c max
max imu
imu mm 10
10 auto
auto turis
turis sau 5 cam
me sau
me —- Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor
— Nori-nativ para—
instalatiilor de para-
—
-— '
suprafarafăţăţă Şesâ şmâ
şşuzîadî
âîădegg
îegr îâgm
âârî dţog
gmd ăé
ţogăs; trasnet pentru construcţii, indicativ 1-20. 1-20.
— 53333 iiidu strialele cu o sup
iiidustria ._ __ __
- ' ' ' l d
I '
d ee ii n
n c
c ee n u m ere er
"'
t ria
oria C eric
peri ol
col de ince ndiu ŞI gradul Instalaţiile electro—energetice s e vor proiecta în conformitate
2.89 Instalaţiile
pentru categoria C pşnco eg 1”a_pentru
ego t?u cate0000
gor ia
%2 Eent ru
peri catede
col ia
gorin- normativele:
cu normativele:
tent ă Vla defoc) 500ţa
),, sten
focrezi tăm la
113 penfoc ca 011
tru, 109
lO_ 00rn _
III—
rezrste ţa la
nţa
sten foc
lar-foc ,, %
200 111
m p .
_ electro-energetice din
— Normativ pentru proiectarea instalaţiilor electro—energetice
——
' '' ' V—V de rezr—
lV— ţa
III de rezistenta la foc şr oric onc ee sup rîfa incendiilor '—
prevenirii incendiilor
punct de vedere al prevenirii PE-Olo.
—'— indicativ PE—OlO.
ilii i ăâîîi
îîmîlricâ
fam ăăaiîgţn iu işişi
mlddiu şi gradul III de rez rezriss enţa
goraia D şi Epe rico
Eperico l l dei
dein nce
cend ndi
iu u Şl.
şr gra dul 1— 11
11 — Instrucţiuni
— măsurile de prevenire a incendiilor la pro-
privind măsurile
Instrucţiuni privind
pei itru cate
perIitru categori iectarea şi executarea-
executarea gospodăriilor de cabluri din unităţile industriei
mca““ lzir
suss,, “inca lzrr gaze
cuv„gaz
ea cu
' ea sob e-
în sobe chimice — 1976.
1976.
13— ÎOC- mai' psu
iale enu mer ate mar
e
13' foc-' “' ' ''1 dac a au cel
daca mu
mulltt —— Normativ MEE-PE-107/
— Normativ MEE—PE—107/1978.
1978.
lrîglăi';
îcrşrrÎşll
cuLîcârl (îgcccăld
lăi'lş dsgc ră este adm is a se face num ai
ălduură
2 caturi.i. 2.90 "Tablourile
2.90 Tablourile de distribuţie, aparatul electric inclusiv separatorii
distribuţie, aparatul
'“ dur
ura“ (so bee metalic
a (sob :—
'—
pot fi utili-
. e)._) pot
talice electrici care nu sînt în execuţie
electrici care amplasa în con—
antiexplozivă se vor amplasa
execuţie antiexplozivă con—
b 1le f
fara “' acumul
“* ra are de cald
mu lare cal
diţiile arătate
diţiile Normativul ID
arătate în Normativul al M.I.Ch.
ID 17—73 al
izo late
per i izola eti ş1
e au per eţi
te, , care
car si plaf oan e nr
n…
îşigălez
815a îrslîă
za'îeesls
zatz rezî1 uno r încă peri
leziiirea
37
36
 2.91 Pozarea cablurilor electrice se v a realiza în conformitate cu
Normativul PE—lOl.
Montarea cablurilor în canale, în zonele cu pericol de explozie, s e
permite numai dacă acestea sînt umplute cu nisip.
2.92 La iluminatul electric exterior se permite folosirea aparata-
jului electric normal, cu respectarea distanţelor din ID 17-73 al M.I.Ch.
Se va prevedea iluminat de siguranţă în conformitate cu prevederile
Normativului 1.7-78.
2.93 Instalaţiile electrice aferente depozitelor cu valori mari vor fi
prevăzute cu aparate de decontare amplasate în exteriorul depozitelor.
2.94 Corpurile de iluminat din depozitele de materiale combustibile,
care se p o t aprinde uşor (fibre textile, bumbac, hîrtie, etc.), echipate
cu lămpi cu incandescenţă, vor fi prevăzute cu globuri de sticlă, iar în
cazurile în care sînt posibile lovituri mecanice, globurile de sticlă vor fi
prevăzute şi cu grătare de protecţie.
2.95 În zona cu pericol de incendiu, elementele de instalaţii în care
se poate produce electricitate statică, vor fi prevăzute cu instalaţii
de protectie pentru scurgerea în pămînt a acesteia.
2.96 Se interzic traversările liniilor electrice aeriene peste clădiri
sau zone cu pericol de explozie (categoria A şi B pericol de incendiu).
In aceste cazuri, distanţa dintre axul LEA şi clădire (respec-
tiv limita instalaţiei cu pericol de explozie) va fi de cel puţin 1,5 ori,
înălţimea deasupra solului a celui mai înalt stîlp din zona de apropiere
dar nu mai mică de 20 m faţă de axul stîlpului.
2.97 Apropierile LEA faţă de clădirile industriale (cu excepţia clă-
dirilor destinate instalaţiilor energetice, care nu s e tratează conform
N ormativului FF.-101) vor fi de minimum 4 in pentru tensiuni nominale
L E A de 20—110 KV inclusiv şi conform normativului specific.
Protecţia contra electricităţii statice
ş i descărcărilor electrice atmosferice
2.98 Pentru protecţia contra acţiunii electricităţii statice şi a des-
cărcărilor electrice din atmosferă se vor respecta prevederile Normati—
vului de specialitate I.D. 17— M.I.Ch. şi Normativului pentru proiec-
tarea şi executarea instalatiilor de paratrăsnet pentru construcţii I 20—69-
2.99 Toate părţile metalice ale instalaţiilor vor fi legate electric la
pămînt.
38
2.100 _ Pentru prevenirea incendiilor cauzate de descărcările electrice
atmosferice, a gazelor sau vaporilor evacua ţi în atmosferă de către. su—
papele de siguranţă de la rezervoare sau instalaţii, se vor putea preve-
dea în prorect ,_de l a caz la caz, un racord de abur care va fi deschis
înainte de venirea furtunei pentru diluarea gazelor combustibile.
CANA LIZAR EA EXTER IOARA INDUS TRIAL A ŞI
STATII DE EPURARE APE UZAT E
. 2.101 Pentru reţelele industr iale exterio are, care servesc pentru
cana—'
lizarea apelor industr iale, prezen tînd posibil itatea de emana re
a gazelo r
ce pot face exploz ie sau arde în contac t cu focul deschi s,
se vor pre—
vedea următo arele măsuri de preven ire şi comba tere & incend
iului:
— nu se vor-ra corda la aceste canaliz ări reţele care transp
ortă ape
menaje re, pluv1ale, etc., precum şi alte reţele care nu prezint
ă astfel
de pericol, decît cu luarea măsuri lor de separa re prin închid eri
hidrau lice '
— se vor preved ea reţele din materi ale care să nu permit ă exfiltra
tii
de substan ţe cu caracte r explozi v, în interior ul l o r ;
,
ţ—l cămine le de vizitar e vor păstra acelaşi regim de obliga tie
cu restul
r e e ei.
,
2_.102 Nu se vor lega platforme din beton pe care pot avea loc
geri petroliere, direct la canalizările pluviale sau menajere decît scur—
mtermedmh unor dispozitive corespunzătoare (separatoare de prin
petrol, garzi hidraulice. etc.). Nu se admit deversări de produs ulei,
e care
pot da concentraţii periculoase în canalizările menajere, meteorice
altă canalizare care nu este prevăz ută cu măsuri coresPunzăto sau
acest
are în
sens.
2.103 Canalizănle se vor dimensiona ţinînd seama de debitele de
uzate (tehnologice, de răcire ŞI de incendiu), cu luarea în consid ape
erare
posibilităţilor de retenţie în cuve şi intrarea în presiune a reţelei a
perioade limitat e (se va vedea art. 4.65 şi 4.71 d). pe
21.194 L a proiec tarea unei cantit ăţi indust riale se va urmăr
i, p e cît
pOSlbll, c a la canali zari să ajungă apa după preala bila
tratare şi recu-
perare a produ selor ce prezin tă caract er de inflam abilita
te şi exploz ie.
2.1Q5 Î n zonel e de vibraţ ii, canal izăril e s e vor realiz
a din condu cte
metal ice, prote jate coresp unzăt or.
2 . 1 0“,6 S e va
. evita
. trecere a canali zărilor c a r e trans o r t a“ a e cu s
ub-
stanţe comb ustibi le, pe sub constr ucţii sau funda ţii
dE utilajle).
39
___-___!—

ortă ape cu
tru canalizările ce transpfie rezistente
2.107 Materialele alese epen combustibile, vor trebu i să
degajări de vapori sau gaz cti on eze
în ape, re-
cu substanţele ce se găsesc .C. nu este 2.115 În cămi - ări se vor
nele de_Pe astfel de canaliz ' --
e şi să nu rea .. ţeavă?
la. corozi un
ştere la incendii (exemplu:
P.V
zultînd produse ce pot da naroliere, betonul nu este indicat la apele cu
— aercime itor de foc,din
anni“°“°Pf Î; 231355231—
admis la ape cu produse pet
;ieăăeăiiilăldtime îneei îădş âaîîp şîrg îtmr . “kli— CÎIfldICăminul
. .
est e anlpla
.
sîi:.
în apr opia-ka e
'

acetilenă etc.). tru îmbinările tuburilor.

.
acopeîiaţilşriiun d e aenme ' ventila ţla
acorda şi pen anîrfgclse va prelungi deaSupra
O ate nţi e deo seb ită se va şi la poaîarea acestor ventila ţii se hid face
varau din 200 în 200 m, pre cum
zonele cu per ico l lică,
rea de can ale des chi se în a e căminele cu închidere
2.108 Nu se ad mi te uti liza apelor care con ţln sub sta nţe combusti—
cua rea
de inc end iu, pen tru eva ' 1 … v

1 ] - ] E ] 1 ]— u ' | ] [' ' - ] -

bil e.
inc end iu
reţ ele le de can aliz are , în care exi stă pericol de i ma ri
2.109 În peraturi ma
exp loz ie, nu se ad mi te eva cua rea apelor cu tem ra adm isă . 2.117 ' dei substanţele chimice
canalizareîîefgîăşşd ' ' deversate în sistemul de
sau de răc ire pînă. la tem per atu Obligatoriu ca a ele de aţn de Spuma-e (mecanică sau biologică) Este
uri
de +60 °C , luî ndu -se măs ducă reactii % . exersate sa nu prezinte o compoziţie care s.“
a de canali-
Pe ntr u evi tar ea pr op agării incendiului, pe reţeau
de foc, se vor
, exp OZlve, ridicarea temperaturii peste l i m i t ă , etc. & Pm-
2.110 ortă substanţe cu pericolraulice, avînd o
e ind ust ria lă car e tra nsp
zar prevăzute cu închideri hid
amenaja cămine speciale,minimum 0,2 5 m . Ac est e cămine se vor am- 2.118
, incandescente
sau_suprafete _ _
'
E s t e mterzrsa
“in mca
“ “ '
' '
' ' utllizarea
"
Sistemelor
' de încălzire cu foc deschis
coloană hidrostatică de ctivă.
sa cit ma i ap roa pe de instalaţia tehnologică respe pericole de degajări de gaze combulăîirbliîeştaţulor de epurare unde apar
pla
combustibile
separator de substanţe
2.111 Îna int e şi după fiecare conductele ce pătrund sau
ies
raulice pe
se vor prevedea închideri hid
.
din ele . de tevi
,
depus.
n e t e d e vor fi '
vopsrte , astfel ca sa se observe cu uşurinţă praful
ile princi—
se vor amplasa pe canalizăr
2.112 Închiderile hidraulice sta nţe com bu stib ile, la distanţa de
e cu sub
pale care transportă ap 2.120 Incă etil ' ' urar e,
în care au
1°C
degajări de
250 m. sub stanţe comlims tiebiimtS tia)?“a d? e_p ventilat ie naturală
sau mecanică corespunezzyăş ueie sa fie prevăzu te cu
'
duse combustibile se vor amplasa la . _ ' ar , care să erm ită eVacuarea gazelor, vapo-
2.113 Sep ara toarele de pro
inc int ele industriale, rac; Pentru evrtarea acumulărilgr
Gtîi'
de obiectele vecine din '.
distanţe de 5— 60 m faţ ă ttee
cîndrev
' '
erîîblălîriţîlîtem central de ventilatie se admit e numa i atunc i
xa IV
conform tabelelor din ane e incombustibile, iar înăl- explozie
evacuate prezmtă un grad similar de pericol de
ui din material incendiu sau
Separatoarele se vor constr or de can alizare vor depăşi nivelul
lichidu- şr numai dacă amestecul lor mecanic sau combi—
ţimea pereţi lor sep ara toa rel naţia lor chimică nu poate rovoc ' '
um 0,5 m.
lui din interior cu minim e se va monta o balustradă ne
com- caz contrar se adoptă sisteulîe indeapeîidlelrişâpnndere sau explozie. În
sep ara toa rel or de sco pe rit
În jurul lrn . -
bustibilă cu nălţimea de se 2.121
vo Instalaţiile
. '_. '
electrice d. e iluminat * zonl
, for t, a' in
si '
ă ap e cu acetilenă, iar mi)1532333322? Vpareşprairpţiitielor1adoptate pentru asîfîlpâălşiiîîtsii
le de canalizare transport
2.1 14 Acolo unde reţ ele con duc tele vor tre ce făr
ă ale instalaţiilor vor fi legate la păăiiâîlve. Toate construcţiile metalice
can aliz ări le înc his e, iar
s e vor pre ved ea numai pie se de curăţa re etansa
fiin d pre văz ute cu
a fi întrerupte în căm in,
41
40
 scurtă către toate construcţiile, depozitele deschise de materiale com-
capt'u mrîaţi iîzzzi iirîgn ţliîlric bal
e pen tru. bustibile ş i sursele de apă (bazine, rezervoare, hidranţi, rampă de ali-
2 122 La bata lele şi dec anto arel _
' instalaţiile mon tate în_e xter ior şi car mentare, etc.).
. con duc te perf orat e mon
ăziiiţgîrldeiiî
şsle
vor pre ved ea inst alaţ ii fixe de m lase ază în locu ri
r. . __ 2.126 Dacă din diferite motive drumurile nu sînt în circuit închis
tate în exte rior acţi ona te cu abu
, .
' de actiod inare ale ace stor inst alaţ ii s e a p _. olog ice
(reţea inelară), ci în sistem înfundat sau mixt, la capătul ramificaţiilor
, stante de 15— 20 cm de la inst alaţ iile tehn trebuie să s e prevadă spaţiile minime necesare pentru întoarcerea ma—
uşăoîâîiiîile la
şinilor de incendiu.
proi ecta te. Spaţiile minime de întoarcere p o t fi asigurate prin executarea cape-
telor ramificaţiilor carosabile în formă de „T“, cu aripile de minimum
15 X 4 m, racordate cu drumul. Raza de racordare măsurată pînă la.
CAI DE COMUNICATII marginea părţii carosabile, trebuie să fie de minimum 9 m. Se pot exe-
cuta de asemenea, în acest scop platforme cu laturile de 15 x 15 tu,
Drumuri sau alte zone care să permită întoarcerea maşinilor de luptă P.S.I.
a grupurilor de ela _ _ Prevederea platformelor de întoarcere nu este obligatorie la ramifi-
Drumurile dm man ta intreprinderilor,
mm şi reinstalarea tratam
caţii care au lungimi mai mici de 100 m şi care au tăbliţe semnalizatoare.
Mm " ' '
?mliăirîngglşâîştiîiilîî
' vor rorec a
de liiptă împotrivaiucendnlor
__

.
(gabante,
.
trasee, 2.127 Atunci cînd drumurile de acces la construcţii au încrucişări
de nivel cu linii de cale ferată pe care se pot gara vagOane, trebuie să se
declivităţi etc. ) avîn du— se în vedere c a . _ prevadă o a doua posibilitate de traversare de nivel, situată faţă de prima
ervr ta de un dru m, _ 1
— fiec are con stru cţie să fie des la o distanţă cel puţin egală cu lungimea unei garnituri care circulă
te preclurtn şi ce e mon o
_ clăd irile înalt e, clăd irile indu stria le blinda on- în mod obişnuit pe linia respectivă.
pe cel puţi n dou a a urlţ),2 134
bloc , să fie prev ăzu te cu drum uri _recu irci
i
eria le din clalsele1
— clădirile depozitelor închise de mat mai mar e e d 112031bu stib “se 2.128 Un drum poate deservi o construcţie dacă distanţa dintre
marginea zonei carosabile pînă la construc ' e este de maximum 25 m
form N.P . 23—77) cu înăl ţim ea
stiv elor
uzm ale des chis ede maltetri _e şi dacă între construcţie şi drum nu există te construcţii sau instalaţii
fiec are sect or al dep ozit elor „
p e cel puţi n trei ' a XII—lu 1. care să împiedice intervenţia pompierilor pe o lungime mai mare de
soli de, să fie des ervi te de drum uri sa inde p mea sca
de combustibile 50% din latura construcţiei deservite de drum.
— parc uril e de reze rvo are de lichi
nor mat iv.
condiţiile prev ăzu te în pre zen tul 2._129 Drumurile cu o singură bandă de circulaţie cu lungimi mai
_ -
Dacă dm ' rocesul funcţio ' nal nu rezultă neces:'tatea uno r _drulpir mari de 150 m, vor fi prevăzute cu platforme de încrucişare cu partea
.
iftîimiţşbob ieâş ţgâc îela îlăţr irăla ănrx carosabilă de minimum 6 m lăţime şi 20 m lungime.
mărilzşentru circulâie curentă laar ! _ere ' - Distanţa dintre două spaţii de încrucişare (măsurată între axele lor
' 'e se ate asig ura prin
lcun rlge şîrăi âggâ pţîii irtâe
asşfoel nivelate încî t să sedurgutîlîas _
transversale) va fi de regulă egală cu 150 m, însă poate fi mărită la
Şavga
e ele. Atu nci cînd teren n_a _ maximum 200 m , atunci cînd se asigură vizibilitatea de l a un spaţiu
. con soli date core spun zato r
n vor fi de încrucişare la celălalt.
;îaceîpţîleobrciîepvreme, fîşiile de tere . _ _ „ . _
balast, iatr ă.sp artă , etc.).
( Fî iile libere de teren consolidat, destinate Circulaţiei“ in caz de incîn 2.130 Ramificaţiile de drumuri pot fi considerate ca platforme de
ru
ii, luîn du-s e toto data mas uri pen încrucişare dacă se asigură pe unul din drumuri o parte carosabilă de
diu Ze vor rele va în doc ume ntaţ le_î ntre ta1e (can aţe, cam ine, minimum 6 m lăţime ŞI 20 m lungime.
rote ctia construcţiilor subt eran e p e care
ŞI vor fl mar cate Vlz1b1.
reţele sub tera ne de termoficare, etc.) 2.131 Deasupra părţii carosabile a drumurilor industriale trebuie să
treb uie să form eze de regulă o reţş a ineîîratăian; s e asigure un gard de liberă trecere cu o înălţime de cel puţin 4,50 m
2 125Drumurile e pe (115 an, a a
circuit închis) şi să asigure accesul fara obstacol
43
42
 , 0,50 , , n fieca.. . ile
. re parte margin—
' e care să de ăşea scă cu m_î 2.136 Clădirile amplasate la mai puţin de 20111de căi ferate uzi-
' te pe anuăilţî
&?“ îâîîiaiie. Aceste cândiţii pot să nu fie“ îndeplinidrurricuri v cest nele sau 30 m de căi curente pe care se folosesc mijloace de trac-;iune'
oare, daca exist a cu abur, vor avea învelitoarea necombustibilă sau greu combustibilii.
porţiuni ale reţelei de drumuri interi în cond iţiile prevazu
(21110
ago in Acoperişul din placă de beton armat cu învelitoare combustibilă urmează
care asig ură circu laţia maş inilo r P._S .I.,
e, spaţ iile e ,
capitol şi dacă se prev ăd tăbliţe indicatoa
re. În curb regimul construcţiilor cu învelitori necombustibile.
0,70 m. Ace st gaba rit va trebui să fie asrgurat de toat e
se ma1orează la e ŞI.
' podurile' ce traversează dru-__ 2.137 Distanţa între axul liniei de cale ferată uzinală şi construcţii,
' ne, estacadele, pasa
ele aerie relel
se vor respecta gaba n
găini;
trec erea drum ului p e podunssgzpodeţe _ __ _ . instalaţii, depozite, nu se normează în cazul cînd circulaţia se asigură
' istabilite în STAle . exclusiv prin locomotive electrice cu acumulatori, indiferent de gradul
de cătr e liniile aeri ene elec trice de rezistentă la foc al construcţiilor şi de categoria de pericol» de incen-
mălai-2337512321? drumurilor indu stria inalt imi libere,1con-'
i de telecomunicaţii, se vor re5p ecta urm ătoa rele diu a fabricaţiei sau destinaţia clădirilor.
liniei electrice si pun ctul ce mai
îiderate între pun ctul cel mai de jos al _ _ _ ' … . .
2.138 Pentru amplasarea faţă de liniile ferate uzinale, clădirile social—
:
" carosabile de j o a s a tensi une ,
imit saăolfirţi; liniile de telec omu nicaţ ii s i elect rice administrative necesare exploatării liniilor ferate respective vor fi
l a l l O kV,
— 6:00 m , l a linii le de înalt ă tens
iune pina asimilate cu clădiri industriale de categoria E pericol de incendiu.
kV,de 220
— 7,00 m , la linii le de înal tă tensiune
—— 8,00 m , l a liniile de înalt ă tens rune de 4 0 0 kV. 2.139 Amplasarea conductelor de lichide şi gaze combustibile faţă
erâo aăZ de calea ferată se face conform prescriptiilor P.S.I. specifice, din pre-
l cu drum urile Aint
2.132 Se reco man dă să se prev adă parale e sufiă ienta
mdvec tîrde zentul normativ.
cu o latim
şi acos tame ntul lor de fîşie de tere n ucte de pro use, con u
insta lării even tuale a unor trase e de cond 2.140 Rezervoarele de combustibil lichid şi depozitele de combustibil
elec trice .
abur , apă, cana lizar e sau cablu ri solid pentru alimentarea locomotivelor se p o t amplasa l a minimum
' zon ele cu peri'col de exp lozie
dm 5 m de linia de alimentare.
murile 'industrial'e a
văzişlonîîtguul departamente] I.D.17—1973 —— M_.I.Ch.), circu laţia v
mod obligatoriu indicato arele 2.141 Distanţele de siguranţă de la liniile căilor ferate pînă la depo-
şi
su usă restricţiilor şi se vor folosi în de interz1cere temporara a zitele de acetilenă şi carbid sau pînă la depozitele de recipienti de oxi-
legat}; de semnalizare, inclusiv pano urile
gen sînt indicate la prevederi specifice din normativele departamentale.
circulatiei autovehiculelor.
2.142 Distanţele de la axul liniei de cale ferată uzinală de încărcare-
Căi ferat e descărcare a produselor în sau din depozitele de consum de lichide
sau depozite
' tă? ele minime dintre construcţii£ instalaţnţie de gradul de
combustibile pînă la rampă nu se normează, ele stabilindu-se p e baza
func considerentelor tehnologice.
1233411333 Zale ferată vecină se vor stabili în nstruşţulllor,
iş'ezistenţă la foc şi de categoria de pencol_ de incendiu a_coul nu] oc m
ra depo zrtel or Ş). spec 1f1c 2.143 Platformele, rampele de încărcare-descărcare lichide combus-
respectiv de destinaţia lor, natu din anexa III. din exa III
de transport, folosit conform prevederilorprwmsl distanţele andă _
tibile ale depozitelor de consum vor fi prevăzute cu rigole de scurgere
2.135 Fac excepţie de la prevederile a produselor şi reziduurilor provenite de la spălare.
neno rmat e faţa de caile ă, diriledulI Fac excepţie platformele rampelor de descărcare ale depoziteloi' de
şi pot fi amplasate la distanţe
“ferat
cu condiţiaca sa fie e gram )“:
' instalaţiile care deservesc liniile ferate, stibx le sau com bus) _ de
consum, a căror capacitate de descărcare nu depăşeşte două guri.
mbu
şi II rezistenţă la foc şi cu învelitori neco cabi nele pent ru acari , ca in
pe placă de beton armat, ca de exem plu: 2.144 Distanţele dintre axul liniei de cale ferată uzinală şi punctele
tele de paza, adăpos-
de comandă, cabinele podurilor basculă, ghere . (cabinele) de alimentare cu lichide combustibile a locomotivelor se
turile pent ru lucrătorii la căile fera te. normează.

44 45
 CAPITOLUL 3
2.145 În clădirile industriale nu se admit linii de cale ferată uzinale
în următoarele cazuri: . .
PRESCRIPTII SPECIFICE
a) În încăperile cu fabricaţii de categoria A şi lă pericol de Incendiu,
cu excepţia tracţiunii cu locomotiv e de Siguranţa . . PENTRU INDUSTRIA CHIMICA
b) În încăperile cu fabricaţii de categoria C pericol de incendiu, în RAFINÎ\RII, PETROCHIMIE
cazul tractiunii cu locomotive cu abur, precum si în încaperile _cu ele- ŞI DEPOZITE PENTRU APROVIZIONARE
mente combustib ile sau neproteja te ale planşeulu i şi acoperişu lui: indr-
ferent de categoria de pericol de incendiu a fabricaţie i ce se desfaşoara
ŞI DESFACERE (PECO)
în încăperi.

AMPLASARE ŞI PLAN GENERAL

3.01 Întreprinderile industriei chimice se amplasează de preferinţă

în afara centrelor populate, în cadrul zonelor sau platformelor indus-
triale.
Distanţele minime de siguranţă faţă de obiectivele din cadrul zonei
industriale vor fi cele arătate în anexa 1.

3.02 La întreprinderile de prelucrare a hidrocarburilor care se

află l a o distanţă mai mică de 200 m de malul rîurilor, amplasamentul
va fi în aval de centrele populate sau de construcţiile industriale vecine,
la o distanţă de minimum 300 m .
Dacă totuşi amplasarea trebuie făcută în amonte, distanţa se mă-
reşte la minimum 1.000 m.
Distanţele de mai sus se referă l a fîşia de teren lată de 200 m , para-
lelă cu rîul.
În cazul cînd întreprinderea se amplasează la mai mult de 200 m de
la malul rîului, distanţele de mai sus nu sînt obligatorii.
In spaţiile de siguranţă dintre unităţile de prelucrare şi depozitare
a hidrocarburilor şi alte întreprinderi industriale vecine, centre populate,
etc. pot fi amplasate depozite in aer liber de materiale necombustibile
şi se pot cultiva plante care nu prezintă pericol de incendiu.

3.03 Clasificarea lichidelor combustibile şi a hidrocarburilor lichide

după temperatura lor de inflamabilitate şi după temperatura la care
se găsesc depozitate sau vehiculate este dată în art. 4.54 din prezentul
normativ.

47
 4

3.04 La amplasarea generală a instalaţiilor din întreprindere 3.09 Î n cazul cînd necesităţile tehnologice impun amplasarea pom—
s e va ţine seama de direcţia vînturilor ddminante, pentru a se pelor sau a platrmelor de pompe în imediata apropiere a rezervoarelor,
evita propagarea pînzei de gaze combustibile accidentale spre acestea vor fi grupate şi pozate de preferinţă în exteriorul cuvei de
focurile deschise. retenţie. .
Fiecare întreprindere din industria chimică şi de prelucrare a hidro- Aparate şi utilaje
carburilor trebuie să fie împrejmuită cu un gard care s ă nu constituie 3.10 Construcţiile metalice destinate sus inerii aparatelOr şi utila—'
un obstacol pentru aerisirea terenului ocupat. ' jelor care conţin lichide combustibile, vor fi protejate cu un strat de
betou de minimum 5 cm, sau prin cămăşuire cu materiale necombuslibile
3.05 Incinta unei intreprinderi noi se recomandă a fi organizată de eficacitate echivalentă, pînă la înălţimea de rezemare a primelor
p e sectoare de fabricaţie şi deservire şi anume: instalaţii de producţie utilaje, dar nu mai mult de 10 m de la nivelul solului.
c u obiectele de deservire aferente, depozite de hidrocarburi, instalaţii Toate utilajele autoportante care conţin lichide combustibile vor
auxiliare (rampe de încărcare-descărcare hidrocarburi, facle, separa- avea baza de susţinere protejată printr-un strat din beton de minimum
toare de produse petroliere şi instalaţii de epurare ape reziduale etc.), 5 cm grosime sau prin cămăşuire cu cărămidă sau materiale necombusti—
obiecte de deservire centrală (ateliere, magazii de materiale, chimicale, bile echivalente, de la fundaţie pînă la utilajul propriu-zis.
catalizatori etc.) şi anexe. La estacadele de conducte amplasate in perimetrul instalaţiei şi care
Obiectele auxiliare şi de deservire centrale vor fi amplasate în funcţie nu susţin şi alte echipamente tehnologice (răcitoare cu aer, vase etc.),
de natura terenului, condiţiile climatice, vecinătăţi şi mărimea unităţii, se vor proteja antifoc conform aliniatului precedent riglele etajului
astfel încît din punct de vedere tehnico-economic şi al securităţii s ă inferior şi stîlpii pe toată înălţimea pînă la aceste ţigle.
corespundă necesităţilor întreprinderii. În cazul în care pe estacadă se amplasează răcitoarc cu aer sau alte
echipamente, în zona respectivă protecţia antifoc se extinde la riglele
3.06 Î n cadrul unei întreprinderi există zone cu pericol de explozie etajelor superioare şi la stilpi pînă la punctul de susţinere al echipa—
ş i incendiu. mentului.
În funcţie de zouele cu pericol de explozie şi incendiu se vor!stabili În afara limitelor platformelor tehnologice, estacadele nu se prote—
jează antifoc cu excepţia zonelor în care aceste estacade prin distrugere
măsuri de prevenire corespunzătoare la proiectarea, alegerea utilajelor,
exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor şi aparatelor (instalaţii electrice sau răsturnare pot afecta echipamente situate pe platforme apropiate.

'
surse de foc deschis, ventilaţie etc.) cu respectarea Normativului I.D.
17-1973 — M.I.Ch şi STAS nr. 9954/1—1974.
3.07 Clădirea F.C.P. se poate amplasa, după necesităţi; în preuzinal
sau în uzinal. L a amplasarea în uzinal s e vor asigura distanţele minime
de siguranţă faţă de instalaţiile tehnologice şi alte obiecte indicate ir—
tabelele din anexa I .
o 3.11 Spaţiile dintre aparatele şi utilajele tehnologice vor fi determi—
Pompe
3.08 Pompele, c a agregate de vehiculare a lichidelor şi gazelor cora—
bustibile din rezervoare, pot fi amplasate în aer liber l a distanţănr—
normată faţă de rezervoarele p e care l e deservesc. _
Întregul aparataj al acestor pompe va fi de tip antiexploziv, core-s:—
—
Alegerea materialelor pentru protecţia antifoc, trebuie să asigure
o rezistenţă la foc de minimum 2 ore.
Observaţii
Stîlpii din oţel neprotejaţi au o limită de rezistenţă la foc de 15 minute.
Î n caz d e protejare antifoc, rezistenţa creşte în funcţie de materialul
de protecţie şi de grosimea acestuia.
nate prin proiect, în funcţie de tehnologia respectivă şi de pericolul de
incendiu pe care-l prezintă, ţinîndu-se seama şi de spaţiul de acces
necesar pentru montare-demontare, întreţinere şi exploatare, precum
şi pentru intervenţie în caz de incendiu.
3.12 În cazul aparatelor tehnologice din instalaţiile care produc sau
consumă hidrogen, se vor prevedea instalaţii de purjare cu gaz inert,
pentru a se evacua aerul din aparate, pînă ce gazele din sistem au

punzător _mediului. \ un conţinut de oxigen sub 0,5% şi de oxrd de carbon sub 0,5%. Pentru

48 4 — Normati'v departamental — c . 2497 49

celelalte aparate tehnologice, inclusiv conductele care lucrează c u hidro-
carburi; se va prevedea prin proiect posibilitatea purjării aerului cu gaz 3.19 Agitatoarele pentru rafinarea cu acid sulfuric şi baze 'a produ-
inert sau abur. selor petroliere care folosesc aerul pentru agitare,__v?r filmon tate astfel
încît suportul lor de susţinere să nu formeze spaţii. inchise. .
Distanţele minim e dintre mantale le a doua agitatoa re _vor aSigiir a
Cuptoare ş i coloane spaţiul suficient pentru desfăşurarea procesului tehnolo gic ŞI interven ţii
în caz de intend iu. Aceste agitatoare vor fi prevăz ute cu clapete pentru
3.13 Cuptoarele si aparatura instalaţiilor tehnologice care funcţio— evacua rea suflulu i de explozi e.
nează l a presiune, vor fi prevăzute după necesităţi şi cu posibilitatea d
3.20 Montej usurile vor fi montat e în cuve betona te şi vor fi
suflare cu abur sau gaz inert şi eventual golire. , prevă—
ŞI

_
de siguran ţă, dispozi tive de spălare scurger e la canali-
zute cu supape
3.14 Cuptoarele vor avea dispozitive pentru stingerea incendiilor cu zarea industr ială prin închide ri hidraul ice.
abur î n camera de combustie, î n cutiile coturilor de întoarcere, l a b a z a
3.21 Rezerv oarele ce conţin lichide combustibile l a presiun ea atmo-
coşurilor amplasate la sol. e mai mare de 3 m
sferică (agitat oare, vase etc.) monta te. la o înălţim
Conductele de abur vor fi dimensionate pentru a asigura umplerea in si cu scurge re la
camerei de combustie în cel mult 4 minute. de la sol, vor fi prevăz ute cu dispoz itive de preapl
care
canalizarea indust rială prin închidere hidrau hca, sau la vasele din
3.15 Toate c0nductele de abur prevăzute pentru stingerea incendiilor este pompa t.
în diferite secţii, vor fi aduse la unul sau mai multe distribuitoare cen-
trale amplasate l a minimum 10 m faţă de cuptoare şi coloane, în locuri Labor atoare
ferite de pericol şi uşor accesibile. Robinetele de acţionare vor fi prevă— altă
zute cu o tăbliţă indicatoare. 3.22 Se admite amplasarea laboratoarelor de secţie în. clădiri cupereţi
prin
destin aţie, cu condiţ ia să fie separa te de încăpe rilevec ine
perico l de explom e si incend iu eius-
3.16 Coloanele vor fi astfel montate încît s ă asigure între ele un spaţiu antifoc , ţinînd seama de zonele cu
suficient pentru desfăşurarea procesului tehnologic, a lucrărilor de tente pe platform ă.
întreţinere şi de' intervenţie în caz de incendiu. care se
3.23 Încăpe rile labora toarelo r pentru analize chimice în
şi cu foc se pot încadra in catego ria C
3.17 Pentru intervenţie la coloane în caz de incendiu se vor prevedea, lucreaz ă cu substa nte inflam abile
ute cu nişa de laborat or de
în cazuri bine justificate, conducte de abur cu racord de 1" şi cu robinet pericol de incend iu, cu condiţi a să fie prevăz
tip antiexp loziv (se utilizea ză proiect ele tip).
pentru montarea furtunurilor flexibile în dreptul fiecărui podeţ.
3.24 Pardoselile din încăperile de lucru ale labora torulu i şi din încă—
sti-
perile de Spălar e s e fac din materi ale necom bustibi le sau greu combu
bile care să nu absoar bă lichide le cu care s e lucreaz ă în laborat
Reactoare, agitatoare s i vase or.
_cu iesiri
3.18 Reactoarele care au o încălzire proprie prin foc sau rezistenţă 3.25 Genera toarele de gaze se instale ază în încăpe ri separa te
electrică, vor fi' amplasate către marginea instalaţiei tehnologice, în exterio r. Pardos elile din aceste incape ri se fac din mate-
indepe ndente
într-o încăpere separată în cazul clădirilor închise l a distanţele prevăzute riale necom bustibi le care nu produc scîntei la lov1re.
în tabelul pentru distanţe la cuptoare (anexa 4) sau separate cu pereţi
_să per—
(antifoc), rezistenti l a explozie. 3.26 Reţeau a de gaze trebuie să aibă un robine t genera l care
Pentru celelalte reactoare încălzite cu agent termic (abur, difil', mobil- mită oprirea alimen tării cu gaze în toate încăper ile laborat orului.
term etc.) se vor respecta, la amplasarea lor, prevederile din art. 3.11. ri pentru
şi din tabelul pentru distanţe la cuptoare, atunci cînd cuptoarele de 3.27 Recipi enţii transpo rtabili de gaze sub presiu ne, necesa
lucrul de laborat or, vor respect a preved erile instruc ţiunilo
r in
I.S.C.I.R.
încălzire a agentului termic sînt cu foc deschis.
vigoare.
50 51

1 Ei trebuie să fie bine aşezaţi şi ancoraţi spre a nu se răsturna în timpul
ucrulul. - tehnologice, bazinul şi / sau rezervoarele el vor f1 dimensionate pentru
3.28 _Este_interzisă depozitarea în încăperile laboratorului
cantităţi mari de produse inflamabile sau combustibile. În laboratoare
se vor introduce numai cantităţi de substanţe-reactivi necesare lu-
crărilor zilnice pentru un schimb, care vor fi păstrate în vase închise şi
ferite de surse de foc. Se va evita păstrarea în acelaşi loc a substanţelor
care prin amestec pot da naştere la reacţii violente şi care pot forma
amestecuri explozive.
3.29 Şamera de spălare a vaselor va fi separată de încăperile de
lucru prin încăperi tampon şi va fi ventilată.
Evacuarea de siguranţă, golirea rapidă ş i facla
3.30 Instalaţiile de evacuare de siguranţă cuprind dispozitivele de
evacuare a gazelor la faclă şi dispozitivele pentru evacuarea produselor
hchide.
Gazeleşi vaporii care scapă prin supapele de siguranţă ale coloanelor,
vaselor ş1 echipamentelo r, a rezervoarelor de depozitare GPL, se vor
polec—ta în conducta de evacuare de siguranţă l a faclă sau se vor evacua
in atmosfer ă, după caz. .
Cuptoarele şi aparatura tehnologică unde caracteristicile şi cantităţile
produsului vehiculat necesită şi permit evacuarea rapidă în caz de avarie,
vor fi prevăzute cu dispozitive pentru a asigura golirea rapidă. În acest
caz, acţionarea dispozitivelor de evacuare rapidă se va face cu sisteme
automate sau comandate de la distanţă.
. ' 3.31 „ I n s t a l a ţ i i l e de evacuare de siguranţă s e vor amplasa în exteriorul
instalaţnlor tehnologice l a o distanţă minimă, conform tabelului din
anexa I .
Vasele de golire rapidă pentru lichide cu o capacitate de maximum
35 in“, pot fl amplasate la o distanţă de minimum 20 m de instalaţiile
tehnologice din categoria A, B, C pericol de incendiu. Aceste vase vor
fi amplasate într—o cuvă de retenţie cu pereţi (diguri) avînd o rezistenţă
la foc de minimum 4 ore.
3.32 Bazinul ş i / sau rezervoarele instalaţiei de golire rapidă se
calculează astfel încît să cuprindă întreaga zestre a instalaţiei p e care
o deserves c.
52
3
În caz c ă instalaţia de golire rapidă deserveşte mai multe instalaţii
a cuprinde produsele din instalaţia cu capacitatea cea m a l mare.
a unor 3.33 Descărcarea produselor fierbinţi în condensatorul instalaţiei
de golire rapidă a produselor lichide se va face sub o perdea de apă şi
abur.
3.34 Conductele de golire rapidă de p e platf0rma instalaţiilor vor
fi montate cu pantă spre bazinele sau vasele de golire rapidă.
3.35 Pe toată lungimea conductelor de golire rapidă nu se vor monta
robinete, exceptînd robinetul din instalaţia tehnologică p e care o de—
serveşte.
3.36 Bazinul şi coşul de golire rapidă vor fi prevăzute cu conducte
de stingere cu abur. Rezervoarele vor fi prevăzute cu instalaţii de stin—
gere, conform prevederilor din capitolul „Instalaţii pentru stingerea
incendiilor“ din prezentul normativ.
3.37 Distanţele de la bazinul şi vasul de golire rapidă l a rezervoarele
de înmagazinare care servesc pentru tragerea produselor colectate de
instalaţia de evacuare de siguranţă, va fi de minimum 10 m.
3.38 La facia de gaze neintegrată în instalaţiile tehnologice se vor
respecta următoarele prevederi:
a) Terenul din jurul coşului faclei va fi nivelat şi împrejmuit cu un
gard de sîrmă pe o rază de minimum 25 m ;
b) Coşul faclei va fi echipat cu o faclă de, veghe şi un dispozitiv de
aprindere a faclei de veghe, ccmandat de la distanţa stabilită prin
' proiect.
c) Conductele pentru transportul gazelor de la instalaţii şi rezevo'are
pînă la coşul faclei se vor aşeza pe suporturi necombustibile şi vor avea
amenajări speciale care să împiedice formarea de pungi -de lichid.
d) Instalaţia faclei va fi prevăzută cu un vas separator de lichide,
înainte de ajungerea gazelor l a coşul faclei.
Vasul separator va fi prevăzut pe circuitul de intrare a gazelor dinspre
instalaţia tehnologică, cu o clapetă de închidere executată dintr-un
material rezistent la coroziune şi care să aibă articulaţia astfel executată,
încît să nu permită blocarea acesteia şi să nu conducă la o cădere de
presiune sub 50 mm coloană de apă.
Vasul separator v a fi prevăzut cu aparatura de automatizare aferentă
(manometru, termometru, sticlă de mvel, alarmă d e nrvel maxim),
serpentmă de încălzrre si cu aerisire.
—
53
…
 Î n cazul în care cotele de montaj permit, este recomandabil c a vasul
s ă fie prevăzut cu domă, din care condensul să fie evacuat cu o pompă
comandată de u n regulator de nivel m o n t a t p e domă.
e) În cazul faclelor cu sistem de recuperare a gazelor, între coşul
faclei şi vasul separator se va prevedea o închidere hidraulică pentru
600—700 mm coloană de apă. Vasul de închidere hidraulică v a fi pre-
văzut cu serpentină de încălzire, indicatoare de nivel la ambele capete,
termometru şi manometru.
f) Se recomandă să se prevadă u n sistem de închidere moleculară care
s ă prevină pătrunderea aerului spre coşul faclei, în special în cazurile în
care l a faclă sînt dirijate şi gaze cu greutate moleculară mai mică decît
a aerului.
g) L a capătul coşului faclei, se v a prevedea d e regulă un sistem de
injecţie cu abur prin duze, care s ă asigure o ardere fără fum, cît şi pentru
protejarea vîrfului coşului faclei.
Î n a c e s t e c a z u r i , debitul de abur trebuie r e g l a t a u t o m a t sau manual,
în funcţie de debitele de gaze 'ce ajung l a coşul faclei.
h) Facla neintegrată v a fi amplasată f a ţ ă de instalaţii tehnologice,
rezervoare şi alte obiecte l a distanţele prevăzute în tabelele din anexa I .
i) Amplasarea faclei se face astfel c a vîntul dominant s ă nu aducă
gazele inflamabile spre instalaţiile tehnologice sau alte construcţii cu
foc în cazul stingerii accidentale a faclei. Dacă direcţia vîntului dominant
şi configuraţia terenului nu p o t fi cele recomandate, distanţa minimă
pînă l a instalaţiile tehnologice sau alte construcţii cu foc deschis, v a fi
mărită cu 5 0 % .
j) Aceste facle vor fi dimensionate astfel încît să preia întreaga canti-
t a t e d e gaze pentru cazurile de avarii din instalaţiile p e care l e deser-
vesc.
k) L a dosarul de serviciu al proiectului se va anexa şi breviarul de
calcul al radiaţiei faclei care a condus l a stabilirea înălţimii şi ampla-
' sarea ei.
Staţii p i l o t
3.39 Staţiile pilot p o t fi grupate pe o platformă tehnologică, formînd
u n grup d e instalaţii integrate.
3.40 Distanţele de siguranţă prevăzute de p e platforma staţiei pilot
vor fi suficiente pentru asigurarea condiţiilor corespunzătoare pentru
exploatare, întreţinere şi intervenţii în caz de incendiu.
3.41 L a amplasarea staţiilor pilot se va ţine seama de prevederile
_privind zonele cu pericol de explozie şi incendiu şi de Normativul
departamental I.D. 17 — 1973 M.I.Ch.
54
CAPITOLUL 4
DEPOZITE *
PREVEDERI GENERALE
4.01 L a proiectarea şi executarea depozitelor se vor avea în ve-
dere:
a) Limitarea posibilităţilor c a un incendiu produs l a depozit s ă pună
în pericol construcţii sau instalaţii cu procese importante ale întreprin-
derilor sau care condiţionează continuitatea desfăşurării acestora, ori"
centre populate din vecinătatea sa. D e asemenea, se v a înlătura posi-
bilitatea aprinderii materialelor sau a substanţelor depozitate, datorită
unui incendiu produs în vecinătatea depozitului.
b) Amplasarea, p e cît posibil, a depozitelor deschise de produse com—
bustibile, astfel încît vîntul dominant să nu bată dinspre depozit spre
construcţiile vecine.
c) Evitarea întreruperilor îndelungate ale proceselor tehnologice sau
funcţionale, c a urmare a distrugerii întregului stoc de materii prime,
semifabricate, precum şi reducerea pierderilor posibile în caz de incendiu,
printr-o compartimentare adecvată a depozitelor închise (în funcţie de
gradul de rezistenţă l a foc asigurat, pericolul de incendiu şi valoarea
sau importanţa produselor) şi prin organizarea judicioasă a depozitelor
deschise (gruparea p e sorturi a materialelor si produselor, stabilirea
capacităţii stivelor sau rezervelor, a grupurilor, secţiilor etc.).
(1) Evitarea trecerii prin încăperile de depozitare a conductelor ce-
transportă fluide combustibile de încălzire ş i a cablurilor electrlce care
deservesc alţi consumatori.
e) Interzicerea trecerii conductelor pentru apă prin depozitele 111 care-
se află materiale şi substanţe care reacţionează cu apa (carbid, praf de-
aluminiu şi magneziu etc.).
55-
 —
___:
f) Stabilirea duratei de depozitare a materialelor care prezintă pericol
—
de autoaprindere şi luarea măsurilor necesare verificării creşterii tempe-
4
raturilor în interiorul stivelor.
g) Asigurarea acceselor necesare şi organizarea depozitării materia—
lelor (modul de depozitare, dimensiunile stivelor, Spaţiile de circulaţie etc.),
astfel încît să se reducă posibilităţile de propagare a incendiului şi să se
poată realiza o intervenţie operativă în paralel cu evacuarea materiale-
lor periclitate.
h) Prevederea depozitelor închise cu ferestre, deschideri în acoperiş
sau cu canale pentru evacuarea din încăperile de depozitare a fumului
şi gazelor fierbinţi, produse în timpul incendiului.
i) Dotarea cu instalaţii automate de semnalizare şi de stingere a
incendiilor, cu instalaţii de protecţie împotriva electricităţii statice şi
a descărcărilor atmosferice, în funcţie de natura produselor depozitate,
cantitatea, valoarea şi importanţa acestora.
Depozite închise d e substanţe solide
4.02 Clădirile în care se depozitează substanţe solide combustibile
=
<
sau necombustibile, se vor proiecta conform prevederilor de l a capitolul
„Clădiri industriale“ din prezentul normativ.
—
4.03 Clădirile depozitelor principale sau de bază se amplasează
independente sau alipite de clădiri de producţie, dacă fluxul tehnologic
şi cerinţele economice impun acest lucru. În cazul alipirii, separarea se
—
face prin pereţi antifoc sau rezistenti la explozie, în funcţie de categoria
de pericol de incendiu.
_
4.04 Depozitele independente sau alipite s e amplasează faţă de veci-
nătăţi la distanţe, în funcţie de gradul de rezistenţă l a foc al acestora.
<
4.05 Î n sectiile de producţie se vor păstra numai cantităţile de mate-
,
riale strict necesare asigurării continuităţii procesului de producţie.
Cantităţi mai mari necesare, ca stocurile tampon, se vor păstra în încăperi
complet separate de restul clădirii şi cu ieşiri direct în exterior. Pereţii,
planseele şi elementele de protecţia golurilor vor fi rezistente la foc
conform art. 02 din NP 23-77.
4.06 Clădirile depozitelor se pot camasa cu alte obiecte de pe plat—
formă, în condiţiile prescrise in normativele de specialitate (fabrici de
Oxigen, acetilenă, staţii de îmbuteliere, centrale termice, depozite de
azotaţi de amoniu etc.).
Nu pot fi comasate cu clădiri publice sau de locuit.
56
-
4.07 Depozitele cu stive sau stelaje cu înălţimi mai mari de 6 m,
pot fi numai alipite de clădiri cu altă destinaţie dar nu înglobate.
4.08 Nu se admite depozitarea în subsolul clădirilor a produselor
care prezintă pericol de explozie.
4.09 La depozitarea materialelor diferite în încăperi sau comparti-
mente s e va urmări c a ele să fie compatibile, să prezinte acelaşi pericol
de incendiu, să aibă acces şi aceeaşi comportare la foc (periculozitate)
si să se stingă cu acelaşi mijloc.
4.10 Clădirile în care se vor depozita produse combustibile sau în
ambalaje combustibile de valoare sau importanţă deosebită, conform
art. 52 din Decretul 290/77 vor . a v e a gradul I rezistenţă la foc şi com-
partimente de 750 m2. Suprafeţe mai mari se admit dacă se prevede
o instalaţie automată de stins incendiu.
4.11 Stabilirea faptului că produsele sînt sau nu de valoare deosebită
s e face de beneficiar, proiectant sau M . I . C h .
4.12 Suprafaţa compartimentelor de incendiu din clădiri de gradul I—
I I rezistenţă la foc pentru depozitarea materialelor combustibile solide
care sînt prevăzute cu instalaţii automate de stingerea şi semnalizarea in-
cendiului se stabileşte conform prevederilor normelor generale (Decretul
290/1977).
Clasificarea materialelor combustibile solide depozitate se va face
conform criteriilor din normele generale NP—22/77.
4.13 Aria compartimentelor prevăzută la articolul 4.12 poate fi
mărită cu 2 5 % în cazul depozitelor independente.
4.14 În spaţiul de depozitare nu sînt permise lucrări de finisare, de
ambalare-dezambalare sau spaţii pentru blocuri. Acestea vor fi executate
în încăperi separate în cadrul depozitului prin pereţi cu limită de re-
zistenţăla foc de 3 ore, iar pentru planşee şi uşi de o oră.
4.15 Compartimentele de depozitare a materialelor solide, aşezate-
în stive sau stelaje cu înălţimea mai mare de 4 m, vor fi prevăzute cu
ferestre sau trape de evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi degajate
prin incendiu. În cazul cînd se prevăd ferestre la clădirile de depozitare
etajate, ele vor fi dispuse astfel ca să împiedice propagarea incendiului
de la un nivel la altul.
57
 Drumurile de acces se vor proiecta conform prevederilor de la capitolul
ca la
4.16 Distanţele dintre depozite şi obiectele vecine se stabilesc „Drumurl“ din prezentul normativ.
clădirile industriale, după gradul de reziste nţă la foc şi catego ria de peri—
col de incend iu sau exploz ie. 4.26 În cazul în care depozitarea materialelor combustibile se face
sub şoproane, suprafeţele ocu ate şi amplasamentul se vor stabili după
ta preve-
4.17 Pentru depozi tele de azotat de amoni u se vor respec categoria de incendiu şi grad de rezistenţă la foc.
al P.D. 103-72 — M.I.C h.
derile din Norma tivul depart ament Distanţele dintre depozite şi obiectele vecine vor fi cele prevăzute în
tabelul l-anexa I şi tabelul 3-anexa I I .
4.18 Uşile de acces în spaţiile de depozitare vor filamp lasate astfel
incit distanţa de la o uşă respectiv scară, să nu fie mai mare de 100 111 4.27 Depozitele cu materiale necombustibile amplasate în aer liber
respectiv 75 m pentru clădiri etajate , în depozr tele cu produs e cu putere
cladiri se amplasează faţă de alte depozite şi construcţii la distanţe nenormate.
calorică de pînă la 6500 Kcallkg, şi de _50 m re5pec t1v 30 m m
Dacă în depozite sînt materiale necombustibile, care însă produc scintei
etajat e pentru produs ele cu putere caloric ă peste 6500 Kcal/k g.
prin loviri sau pot radia căldură, ele se amplasează faţă de clădiri şi
elor instalaţii de categoria “A, B pericol de incendiu la distanţa minimă de
4.19 Sînt interzis e treceril e de conduc te prin încăper ile depozit 10 m.
prin care se transpo rtă fluide combus tibile de încălz1re şr cabluri electric e
care deserv esc alţi consum atori.
Depozite inchise d e lichide combustibile
tele
4.20 Se interzi ce trecere a conduc telor pentru apă prin depozi în ambalaje, l a presiune atmosferică
unde sînt depozit ate substan ţe care reacţion ează cu apa (carbid, praf
de aluminiu şi magne ziu etc.).
4.28 Depozitarea lichidelor combustibile în ambalaje (butoaie, bi-
4.21 Este necesar să se asigure căile de acces interio are şilexter ioare, doane etc.) se poate face în clădiri independente, în clădiri comune sau
atît pentru circula ţie, cît şi pentru interve nţie în caz de incend iu, conform p e platforme deschise.
preved erilor de l a capitol ele respect ive din prezen tul normat iv. Capacitatea maximă a depozitelor închise de lichide combustibile
în ambalaje, amenajate în clădiri, este de 200 m3 pentru lichide din clasa I
4.22 Î n depozite le de material e combust ibile solide, nu s e vor păstra şi I I şi de 1000 m3 pentru cele din clasele I I I şi IV.
lichide combust ibile.
4.29 Cantitatea maximă de lichide combustibile în ambalaje, depo-
zitată într—un compartiment de incendiu e s t e de 5 0 m3, pentru lichide
Depozi te deschis e de materi ale solide combustibile din clasa I—II sau 250 m3 pentru clasele I I I şi IV.
sai-,o
4.23 Depozi tele deschise de materia le solide se amenaj ează
şoproane sau în aer liber. 4.30 Capacitatea admisă a unui compartiment de incendiu se poate
dubla, dacă clădirea se prevede cu instalaţii automate de semnalizare
4.24 L a amplas area depozit elor cu materia le combus tibile solide şa a apariţiei concentratiilor periculoase de vapori în aer şi cu instalaţii
platform ele industr iale Se recoma ndă a se avea în vedere c a vmtul dor.-ir— de stingere (depozite protejate).
nant s ă vină dinspre clădirile vecine spre depozrt ; in sens contrar, vor De la prevederile de mai sus fac excepţie depozitele întreprinderilor
fi amplasa te la distanţe mai mari cu 20% decît cele normale. producătoare precum şi cele de desfacere a lichidelor combustibile în
ambalaje, în special cele de lacuri, vopsele şi răşini sintetice,1a care capa—
4.25 La dispunerea materialelor combustibile solide în stive, gramezi citatea de depozitare poate fi stabilită de proiectant pe considerente
sau grupe de stive se va urmări c a produse le săwfie compatibile, sa se
asrgure caile de Circulaţ ie sa pe tehnologice şi tehnico-economice, cu acordul consiliului de conducere al
poată stinge cu acelaşi mijloc si să se ministerului, în condiţiile asigurării unor măsuri şi sisteme corespun-
c a să se poată interven i în caz de incendiu cu utilaje mois—if.
acces, astfel zătoare de prevenirea şi stingerea incendiilor.
şi maşini de stins.
59
58
 4.3] Se admite depozitarea în aceeaşi clădire a lichidelor combusti-
bile din clase diferite, cu condiţia depozitării lichidelor din clasa I—II
în compartimente separate prin pereţi antifoc de cele din clasele III—
IV.
4.32 În cazul cînd capacitatea totală a depozitului nu depăşeşte
cantitatea echivalentă admisă pentru un compartiment de' incendiu,
depozitarea acestor lichide se poate face în acelaşi compartiment, însă
în încăperi separate, avînd pereti despărţitori necombustibili.
'
… 4:39“ In drepţu l fiecăr ei uşi se va preve dea un prag,
realiz at astfel
incit sa se ev1te împrăştierea lichidului revărs at în caz de avarie şi
aSIgure evacu area uşoara a ambal ajelor transp ortabi le. să se
. 4.40 L_a stabilirea lăţimii minime a ieşirilor, se vor avea
ş1 chmen smmle ambala jelor în care se păstre ază lichide în vedere
combu stibile .
„ 4.41 Amplasarea clădirilor în care se depoz itează lichid
e combu stibile
in ambal aje. se face confo rm tabele lor de distan ţe, în functi

e de canti-
tatead epozl tată Ş i de clasa produ sului depoz itat (v. tabelu
l 2 — anexa
4.33 Depozitarea în aceeaşi încăpere a lichidelor combustibile în V : Distan ţe pentru lichid e combustibile în rezerv oare).
—

ambalaje, făcînd parte din clase diferite, s e admite numai atunci cînd
capacitatea totală a depozitului nu depăşeşte 50 m8 şi numai dacă din 4.42 Preved erile pentru depoz itele închis e pentru depoz
itarea lichi-
punct de vedere chimic amestecul lor sau al vaporilor respectivi nu pre- delor combu stibile în amba laje se aplică şi depoz itelor
de desfac ere cu
aman untul pentr u popul aţie.
,

zintă pericol d e incendiu sau explozie.

4.34 Clădirile depozitelor închise pentru păstrarea lichidelor com- „ 4.43 Desfa cerea produ selor către popul aţie se va face
în afara încăpe rii
\

bustibile în ambalaje trebuie să fie de gradul I — I I de rezistenţă la foc. m care se gasesc depom tate produ sele.
Depozitele de lichide din clasa a IV—a, avînd o capacitate maximă de
500 m3, pot fi instalate în clădiri de gradul I I I rezistenţă la foc. Pepoz ite deschi se d e lichid e combu stibile
“

… amba laje, l a presiu ne atmos ferică

4.35 Numărul maxim de caturi admis pentru clădirile depozitelor
v a fi d e : 3 caturi pentru cele în care se păstrează lichide combustibile 4.44_ Depoz itele deschi se de lichid e combu stibile în ambal
amena ja p e platfo rme sau sub şoproa ne. aje se pot
din clasele I I I — I V ; 2 caturi pentru clădirile î n c a r e s e depozitează lichide
combustibile din clasa a I I - a ; un cat pentru cele în care se păstrează
lichide combustibile din clasa I , I I . Atunci cînd capacitatea depozitelor .445 Capac itatea totală a unui depoz it desch is de lichide
combusti—
din clasa I nu depăşeşte 30 m3, se admite ca depozitul să fie amenajat bile in” ambal aje nu trebui e să depăşe ască 600 mii, l a
depoz itele inte-
într—o clădire proprie cu două caturi. grate 111staţnl e de umplere (ambalare) şi 3.000 m3
nemtegrate (altele decît cele de mai sus). la depozitele
“
4.36 Clădirile depozitelor vor fi considerate: supraterane, cînd cota
pardoselilor încăperilor de depozitare se află deasupra terenului încon— 4.46 Depoz itarea în ambal aje a lichide lor combu stibile din clasele
I—
jurător sau l a o adîncime mai mică decît jumătate din înălţimea încăpe- face Pe
I seclasele
Idin - -
platforme indePendente» separa t de l'l e h l'd e l e combustibile
rilor; semiîngropate, cînd cota pardoselilor încăperilor de depozitare III—IV.
se află sub cota terenului înconjurător cu mai mult de jumătate din înăl-
ţimea încăperilor; îngropate, cînd încăperile de depozitare se află în „ 4.47_ Butoa iele se aşază p e platfo rmă în stive, compu
se din două
întregime sub nivelul terenului. rindur i de butoa ie p e lăţime şi din maxim um 30 butoa
ie p e lungim e.
„ Între st1ve se lasă un spaţiu liber de minim um 1 m . Stivel
e se ampla sează
4.37 Depozitarea lichidelor din clasele I — I I nu se admite a se face in grupe ._Can t1tate a de lichid e combustibile depoz itate într-o grupă nu
în clădiri îngropate sau semiîngropate, cu excepţia unor depozite ln— va depaş1 50 m3 pentru lichide din clasa I—II şi 250 m3 pentru cele ,din
dependente, pentru maximum 2 m3. clasele III—I V. Dupa capac itatea maximă a depozitului desch
mai sus, pe o platformă se pot amplasa maximum 10 şi is arătat ă
grupe respec tiv 50
4.38 Distanţa de l a cel mai îndepărtat punct al compartimentelor pentrgrate.
cele neinte u depozitele int,egr ate în sta ţi'a de ump l ere, respectiv ' pentru
de depozitare pînă la ieşirea în exterior nu va fi mai-mare de 30 in.

60 61
 Toate constr ucţiile speciale şi încăp erile acesto ra sau
4.48 Grupele se constituie pe platforme a căror capacitate nu v a cele adăug ate l a
alte constr ucţii trebui e să îndepl ineasc ă condiţ iile de ventil
depăşi 200 m3, respectiv 1.000 m3. Distanţele între grupe sînt de 8 m, are, încălz ire
Îognăalrţămentare ş1 rezist enţă, prevă zute în instru cţiuni le tehnic e
iar între platforme d e 12 m .

4.49 Distanţele dintre platformele de depozitare si rezervoarele 4.53 _Amplasarea şi distan ţele de sigura nţă ale depoz itelor
deschi se
vecine, precum şi faţă de alte construcţii şi instalaţii vor fi conform pre- de butelu G.P.I_…, fără transv azare, s e va face confor m instru
I.S.C. I.R.— C3 ŞI tabelu lui de distan ţe pentru PECO (V. ctiuni lor
vederilor din anexa 1. anexa I—tab el 5).
DEPO ZITAR EA LICHI DELO R COMB USTIB ILE Î N REZE
4.50 Î n cazul lichidelor combustibile din clasa I — I I se vor lua mă- RVOARE
suri speciale de protecţie, pentru a se evita ridicarea temperaturii aces— Preved eri genera le
tora datorită razelor soarelui, cum ar f i : construirea de şoproane incom—
4.54 _ _Spbst anţele combustibile în stare lichidă
l a presiun e atmosf erică
bustibile, stropirea cu apă etc. se d_aSIÎiCa după temperatura lor de inflamabilita te, conform Norman-'
vului privmd stabilirea gradului de rezistenţă la foc, categoriei şi
Depozitarea recipientelor-butelii ((ileupencol de incend iu a constru cţiilor,
clasei
transportabile s u b presiune instala ţiilor şi depozi telor
22/77):
. . . .
4.51 Condiţiile de depozitare a recipientelor-butelii transportabile sub TABEL 4.54
presiune — cu gaze comprimate sau lichefiate, combustibile sau necom— Clas| f|care a lichid elor comb ustib ile
bustibile sînt stabilite în instrucţiunile tehnice I.S.C.I.R şi indicate în Clasa Temperatura de T _
normativele de specialitate după cum urmează: nr. inflamag llltate temperatura „ge gîşpoutar e Exemple de produse petroliere OSS.
a) Depozitarea buteliilor transportabile de gaze petroliere lichefiate
de uz casnic se face conform instrucţiunilor I.S.C.I.R. — C3. : z 3 4 5
b) Depozitarea recipienţilor — butelii transportabile cu gaze compri-
mate sau lichefiate (cu excepţia buteliilor încărcate cu gaze petroliere 1 s u b 28°C tempera tura mediulu i am— benzină, benzen, eter
biant
lichefiate de uz casnic) se face conform prevederilor din instrucţiunile etilic, toluen, lacuri de
spirt, aldehid ă acetică,
tehnice I.S.C.I.R—CS. gazolină , etil-benz en, al—
Depozitarea acetilenei în recipienţi transportabili se face conform pre— cool etilic, xileni e t c .
vederilor specifice din Normativul departamental pentru instalaţii care 11. de l a ° tempera tura mediulu i benzine grele, petrolu ri
produc sau utilizează acetilenă CD 40—71. 28—55 C ambiant alcool butilic, diacetonă,
tereben tină, acid acetic
4.52 În cazul depozitării ambalajelor cu gaze petroliere lichefiate III 55— ° egală. sau superio ară. motorin e, uleiuri uşoare.
( G.P.L.) în magazii speciale închise, acestea trebuie să fie împărţite în a s u b 100 C tempera turii d e inflama - combus tibili speciali
secţiuni prin pereţii rezistenti l a foc, astfel c a fiecare secţiune s ă aibă o bilitate
capacitate de maximum 1.200 butelii (I.S.C.I.R. — C3).
III 55— inferioa
_ ră tempera
. _ turii motor-ine , uleiuri
Fiecare secţiune trebuie să aibă ieşirea direct spre exterior. Aşezarea b sub 100°C de inflama bilitate
' ' u oare,
combus tibili speciali
buteliilor în magazii se va face în stive în poziţie verticală, de cel mult
două rînduri de butelii pline sau cel mult trei rînduri de butelii goale. IV 100°C şi egală sau superioară uleiuri rele, ăcură.
Intre stive şi între acestea şi pereţi se vor lăsa spaţii de deservire de cel a peste 100°C tempera turii de inflama - g P
bilitate
puţin 0,8 m.
Clădirile speciale sau încăperile pentru depozitarea ambalajelor c u fn) 1003-C4'şi inferioară temperaturii uleim-i rele &
G.P.L. nu pot fi amplasate lîngă limita terenului ocupat de şcoli, biserici, 's. !) peste 100°_C. d e inflamab ilitate xi; p jură
spitale, terenuri sportive şi alte locuri publice aglomerate.

62 63
 =
.
După capacitatea de înmagazinare, depozitele de lichide combustibile 4.58 S e recomandă c a amplasarea rezervoarelor M W

z
se clasifică conform tabelului de mai jos: rilor de rezervoare să s_e____a£a pe 11 _______ ' in raport cu construcţiile

.-.
V cmc.

-
categ?“ . Capacitatea depozitului i n in“- pruduee din:
4.59 Pe teritoriul unităţilor de prelucrare a hidrocarburilor, se inter—

_v
“FM““… clasa 1 şi11 clasa … şi IV
zice depozitarea în bazine sau batale deschise a lichidelor combustibile
peste 100.000 peste 500.000
din clasele I , I I , I I I a şi IVa.
I
II 30.001— 100.000 150.000—500.000
III 2.501—30.000 12.501—150.000 Diguri ş i cuve d e retenţie
IV 501 —2.500 2.501 —12.500
V 51—500 251—2.500
1 l —5 0 5 1—250
4.60 Fiecare rezervor suprateran, semiîngropat sau grup de astfel
V;
VII pînă la. 1 0 pînă l a 50 de rezervoare trebuie să fie prevăzut cu diguri care constituie cuva 'de
retenţie.
Aceeaşi cuvă de retenţie nu poate cuprinde rezervoare cu gaze petre-.
Observaţii liere lichefiate şi rezervoare cu lichide combustibile din clasele I, II
III şi IV.
1. Capacitatea rezervoarelor şi a depozitelor se stabileşte luînd în Principala funcţiune a digului este să protejeze împotriva scăpărilor
considerare capacitatea utilă a rezervoarelor. necontrolate din rezervoare cu ţiţei a produselor petroliere sau a altor

v
2. Pentru rafinării se folosesc depozite de categoria I—III, iar pentru lichide combustibile, fie datorită unor neetanşeităţi la rezervor sau la
industria chimică şi petrochimică, depozite de categoria IV—VII. racordurile sale, fie din cauze accidentale.
Incadrarea depozitelor din rafinării şi petrochimie ca în aliniatul de Digul protejează, de asemenea, rezervoarele contra lichidelor combusti-
mai sus, se face ţinînd seama de amplasarea rezervoarelor din unitatea bile şi a apei care ar veni din exterior în mod accidental.
respectivă, cu excepţia rezervoarelor şi a vaselor de pe platformele
instalaţiilor tehnologice. '- 4.61 Volumul util al cuvei de retenţie la rezervoarele pentru lichide
3. Cînd se depozitează în acelaşi depozit lichide combustibile din cla—

» a — _
combustibi e n c ase e , , I I , IV, s e v a determina în funcţie de
sele I şi I I cu lichide combustibile din clasele I I I — I V , 1 m3 lichid din capacitatea totală a rezervoarelor p e care le conţine potrivit prevederilor
clasele I, I I se echivalează cu 5 m' de lichid combustibil din clasele I I I — din tabelul 4.61.
IV. \ Înălţimea digului se determină prin împărţirea volumului util, deter-
4.55 L a proiectarea, construcţia ş i exploatarea depozitelor de lichide minat c a e u u i 4.61 l a suprafaţa utilă a cuvei. Suprafaţa utilă
combustibile vor fi respectate prevederile din Normativul departamental a cuvei este egală cu suprafaţa ei reală din care se scadew
I.D.17—73—M.I.Ch şi din STAS nr. 9954/1—7 4. pată de rezervoarele neavariate luate în calcul la determinarea volumului
4.56 După poziţia rezervoarelor faţă de teren, depozitele pot fi util.
supraterane, semiîngropate sau îngropate. TABEL 4,61
4.57 La amplasarea depozitelor de produse petroliere de categoria I
şi I I , cît şi a bazelor fluviale se vor respecta distanţele prevăzute la Numărul d e rezervoare cuprinse d e cuva d e
Clasa
cuvei.
lichidului depozitat ş i volumul util a l ".
% din capacitatea rezervoarelor.
art. 3.02. retentie .

Depozitele de categoria I I I — I V de p e malul rîurilor se pot amplasa clasa 1 ş i I I clasa I I I ş i I V

l a minimum 500 m , cele de categoria V la 200 m şi cele din categoria V I
l a 100 m , în amonte de construcţiile portuare. 1 rezervor 100% 100%
Distanţele la care se amplasează rezervoarele de lichide combustibile 2 rezervoare 6095 50%
3 rezervoare sau mai multe 40%
din rafinării şi combinate petrochimice faţă de obiective străine sînt date depozite produse petroliere PECO
“50%…”
33% 33%
în tabelele din anexa I .

64 5 —— Normativ departamental — c . 2497 65

Observaţii
4.64” În cazul amplasării rezervoarelor la înălţime în—raport cu' con-
'a. Velumul util astfel calculat, nu trebuie să fie mai mic decît capaci- strucţiile ,se
vecine, vor l u a măsuri d e evitare a pătrunderii lichidelor
tatea celui mai mare rezervor din cuvă. combustib ile spre instalaţiile tehnologic e şi căile de comunicat ie. Astfel
b. Digurile pot fi din pămînt, otel, beton armat sau zidărie, construite de măsuri suplimentare vor f i ; , '
astfel încît să fie etanşe pentru lichide şi să reziste la solicitările hidro- , — dimensiona rea digurilor, pentru a preveni deversarea lichidelor
statice. i n exteriorul cuvei de r e t e n ţ i e ;
c. Înălţimea digurilor, cu excepţia celor prevăzute mai jos (la ali- — drenarea cuvelor de retenţie spre rezervoare , bazine, gropi, care să
niatul d), va fi cuprinsă între 1 m şi 2. m deasupra nivelului terenului poata prelua cantităţile de produse deversate ;
din interiorul cuvei de retenţie.
d. Se admit înălţimi mai mari de diguri decît 2 m în situaţiile în care — supraînălţ area drumurilor .
cidstă restricţii de teren. in aceste cazuri trebuie să fie luate măsuri 4.65 Pentru evacuarea apei şi a lichidelor
pentru ca atît în situaţii normale cît şi in cele de accidente să se asigure combustibile din îndiguiri,.
se vor respecta următoarel e prevederi:
pe lîngă accesul la rezervoare, robinete şi alte echipamente şi o ieşire
de siguranţă din cuva de retenţie.
' În cazurile cînd înălţimea medie a îndiguirii, în care sînt rezervoare cu Rezervoare pentru produse lichide
produse din clasa I şi I I , este mai mare de 3,5 m faţă de nivelul spaţiului din clasele I, II, III şi I V
îndiguit, sau cînd distanţa dintre fiecare rezervor şi partea superioară
a digului este mai mică decît înălţimea digului, trebuie să fie luate măsuri Evacuarea scurgerilor de produse petroliere de la căminele de robineţi
pentru o manevrare normală a robinetelor şi pentru accese la capacul adiacente rezervoarelor, se va face la canalizarea industrială a între rin—
rezervorului, fără intrarea sub înălţimea digului. Aceste măsuri pot fi deru care conduce apele uzate la separatoarele de produse petro 'ere.
luate prin folosirea de robinete manevrate de la distanţă (dispozitive La repre—a din îndiguire a racordurilor de canalizare se vor prevedea cămine
de telecomandă sau robinete cu tijă prelungită pînă la cel puţin înălţimea cu închidere hidraulică. Secţiunea racordurilor va fi aleasă spre a permite
digului), podeţe sau aranjamente similare. evacuarea produsului petrolier şi aapei de răcire în caz de avarie sau in—
cendru, în corelare cu posibilităţile de transport ale canalizării industriale.
4.62 Hidrocarburile lichide la presiune atmosferică din clasele I, . În cazurile cînd digurile permit înmagazin area unei părţi din apa de
II, III şi IV se pot depozita astfel: incendiu, l a dimensionar ea canalizării s e v a ţine seama de aceasta.
a. Cînd îndiguirea cuprinde două sau mai multe rezervoare, capacitatea
lor totală nu trebuie să depăşească 150.000 m$.
b . Îndîguirile care cuprind mai multe rezervoare trebuie să fie com- Rezervoare pentru gaze petroliere lichefiate
partimentate printr-un dig de pămînt de minimum 0,5 m înălţime, astfel sub presiune '
ca fiecare compartiment să conţină un rezervor sau un grup de rezervoare,
cu o capacitate egală sau mai mare de 20.000 m“. _ Panourile de rezervoar e p e n t r u gazele lichefiate depozitat e sub pre-
Pentru rezervoarele cu capacitate unitară de 2000 mii sau mai mult, smne vor fl prevazute fie cu cuvă de retenţie, fie cu groapă colectoar e,
digurile intermediare de compartimentare se vor dimensiona din punct respectind u-se indicaţiile spec1fice fiecărui tip de construcţ ie.
,de vedere al rezistenţei ca şi dig-urile exterioare şi vor fi cu 0,3 in mai
_mici decît digurile exterioare. Rezereoa re pentru gaze petrolier e lichefiat e,
depozztate răcite (de tip criogenic )
4.63 Condiţiile de depozitare pentru toate clasele de lichide combusti-
vbile
şi hidrocarburi sînt: ' ' _ Soluţia precedentă s e poate aplica şi în cazul depozitării gazelor petro—
' a. “Cuva de retenţie va cuprinde pe cît este posibil rezervoare cu pro- here lichefiate ŞI depoz1tate răcite în rezervoare atmosferice de tip crio-.-
ţduse din aceeaşi clasă. genic, neîndiguite.
! b . Dacă îndiguirea cuprinde totuşi produse din clase diferite, condiţiile ' '
La rezervoa rele îndiguit e, cuva de retenţie va fi racordat ă l a canaliza rea
.de depozitare vor fi ale clasei celei mai periculoase. convenţio nal curata prin intermed iul unui robinet normal închis. ' “*
66
67
 324,66:
_Nu ”se admite ca în aceeaşi îndiguire să se amplaseze:
}: — reZer'voa're- cu produse combusti bile lichide l a presiune atmosferi că
ş1"t'emperat'ură normală, împreună cu rezervoar e 'cu gaze petroliere
lichefiate ;
::—'— rezervoa re cu gaze petrolier e lichefiat e sub presiune , împreună cu
rezervoare cu gaze petroliere lichefiate răcite (criogenic).
4:67 Distanţa de la axul digului pînă la marginea carosabilă a drumului
de acces _va f! cuprinsă între 3,50 m şi 25 m, în funcţie de necesităţile
amplasăru de clădiri pentru adăpostirea staţiilor de spumă, a estacadelor
de,condu cte telmologice, abur, aer, a reţelelor
subterane de cabluri elec-
trice, “canalizări, conducte pentru hidranti, tipul de diguri adoptat etc.
lndiguiri pe teren relativ orizontal
4.68 La hidrocarburi lichefiate şi depozitate în stare răcită se vor
respecta următoarele condiţii:
. a. Înălţimea digurilor trebuie să fie cît mai mică posibil, pentru a nu
se împiedica ventilarea naturală . Terenul din interiorul îndiguirii trebuie
să; aibă o astfel de pantă, încît produsul răspîndit să se scurgă repede
către un punct cît mai îndepărt at posibil faţă de rezervoare, de conductele
Şi organele de Comandă ale reţelei de incendiu.
b.…Cînd în îndiguire se găseşte un singur rezervor, capacitat ea îndi-
guiru trebuie să fie cel puţin egală cu capacitate a rezervorului.
Cînd în îndiguire se găsesc mai multe rezervoare, capacitatea îndi-
guiru trebuie să fie egală cu cea mai mare valoare din următoarele:
100% din capacitate a celui 'mai mare rezervor;
50%. din capacitate a totală a grupului de rezervoare.
c. Fiecare rezervor trebuie să fie separat de rezervoarele vecine
printr-un dig sau zid de compartimentare. Această a ăra're trebuie
să fie astfel realizată, încît capacităţile compartiment or să fie pro-
porţionale cu capacităţile rezervoarelor respective.
' d . La partea superioară a digurilor cuvei de retenţie se vor preve-
dea, după caz-, perdele de apă pulverizată sau de abur pentru protecţie.
_e. Gazele care debuşează din rezervor la creşterea presiunii, atît
prin ventilul regulator cît şi prin ventilul telecomandat vor fi dirijate
la o faclă de Siguranţă prin intermediul unui vas separator de lichid.
f. La rezervoare se vor monta paratrăznete care vor fi de tip clasic.
g. La parcurile de rezervoare, pentru constatarea scăderilor de gaze,
Îe vor prevedea instalaţii sesizoare automate fixe cu 4 puncte detec—
oare.
“ 11. La rezervoar e şi la vasele intermedi are de la sistemul de compresie—
îia'cîrehsâ vor prevedea dispozitiv ele de semnaliza re a nivelului maxim
e 1C l . colectoare.
68
4.69 La hidrocarburi lichefiate nerăcite şi depozitate sub presiune
se vor respectea următoarele condiţii: , . .„ ._
a . Terenul îndiguit trebuie s ă aibă o astfel de pantă încît produsul
deversat să nu s e dirijeze spre rezervorul vecin şi să se scurgă repede
spre un punct cît mai îndepărtat posibil faţă de rezervoare, de conductele
şi de organele de comandă ale reţelei de incendiu. : - »
b . Rezervoarele trebuie s ă fie amplasate într-o îndiguire a cărei ca-
pacitate să fie de cel puţin 2 0 % din capacitatea totală a rezervoarelor
din îndiguire. '
c. Cînd rezervoarele amplasate într-o îndiguire au o capacitate uni-
tară mai mare de 200 m3, înălţimea maximă a digurilor este de l i n
deasupra terenului îndiguit iar înălţimea minimă este 'de “0,50 m ,
pentru digul de pămînt şi 0,30 m cînd este de zid.
Îndiguiri pe un teren în pantă
4.70 Atunci cînd terenul p e care se realizează îndiguiri este în pantă,
prevederile relative la înălţimea minimă a digurilor nu sînt aplicabile
la părţile îndiguirii situate la partea cea mai ridicată a terenului.
Dacă panta se opune în mod natural la ieşirea produselor continute
in îndiguire, cuva de retenţie se poate să nu aibă nevoie de dig în părţile
ridicate ale terenului.
Î n cazurile cînd, datorită pantei, digurile din partea de jos a tere-
nului trebuie să fie mai înalte, ele putînd constitui o piedică în caz de
intervenţie, drumurile de acces trebuie s ă se găsească p e latura unde
înălţimea digurilor este mai mică.
Celelalte prevederi din articolele precedente se aplică şi la îndiguirile
în pantă.
Groapa colectoare
4.71 Cînd nu se realizează cuva de retenţie a rezervoarelor prevă-
zute în articolele p r e c e d e n t e , se va prevedea o groapă colectoare spre
care s e vor dirija scurgerile accidentale de la rezervoare. Capacitatea
acestei gropi colectoare va fi cel puţin egală cu cea prevăzută în artico—
lele precedente pentru cea mai mare cuvă de retenţie a grupurilor de
rezervoare deservite, dacă nu se prevăd posibilităţi de evacuare simul-
tană a acesteia.
Î n cazul soluţiei cu groapă colectoare, se prevăd următoarele condiţii:
a. Forma şi panta solului din jurul rezervorului trebuie să fie astfel
ca, în cazul scăpării de produse, acestea să fie dirijate numai spre groapa
4
69
 _ „b„îraseul urmat de scurgerile accidentale prin rigole deschise dintre
rezervoare şi groapa colectoare, nu trebuie s ă traverseze zone în care
,există foc deschis, nici s ă intersecteze căile d e acces l a rezervoare.
c“. Suprafaţa de scurgere a produselor scurse accidental de la mai
multe; rezervoare deservite de aceeaşi groapă colectoare, trebuie s ă fie
'se'parată'prin praguri de 0 , 1 5 m înălţime, astfel dispuse c a scurgerea
accidentală s ă afecteze în trecere un număr cît mai mic de rezervoare.
_d. Groapa colectoare va fi racordată la canalizarea de ape conven—
ţional curate, prin intermediul unui robinet normal închis pentru scurge-
rea apelor meteorice. În cazul produselor lichide la presiune atmosferică
& temperatură ambiantă, groapa va fi racordată şi la canalizare indus-
trială tot prin intermediul unui robinet normal închis.
Construcţia ş i amplasarea digurilor ş i
pereţilor cuvelor d e retenţie
4.72. Î n acest caz, s e vor lua î n considerare:
_ a. Cuvele de retenţie se pot construi în debleu, în rambleu sau în
profil mixt.
b. Digurile trebuie să fie etanşe la lichide şi să reziste la solicitările
mecanice şi termice in timpul avariilor şi incendiilor.
c. Digurile de pămînt vor avea lăţimea l a p a r t e a superioară de cel
puţin 0 , 5 0 m şi o p a n t ă corespunzătoare a taluzului pentru a nu fi
deteriorate de apele interioare şi de apa utilizată l a stingerea incen-
diilor.
d; Pereţii cuvei de retenţie vor avea o limită de rezistenţă la foc de
minimum 4 ore. În pereţi nu se admit goluri decît cele necesare trecerii
conductelor, cu condiţia etanşării lor cu materiale necombustibile, astfel
încît să se evite scurgerea lichidelor în exteriorul cuvei de retenţie.
Digurile vor fi prevăzute cu cel puţin două scări, fiecare asigurînd
astfel accesul din ambele părţi ale digului.
-_f—.'é. Pentru depozitarea hidrocarburilor lichide, baza inferioară a di—
gului de pămînt trebuie să se găsească la o distanţă minimă de 1,5 m
de la mantaua rezervorului din îndiguire (protecţie verticală p e sol a
rezervorului). Cînd digul este de zid, distanţa minimă de la dig pînă
la mantaua rezervorului trebuie să fie d e 3 I n ; această distanţă poate
fi redusă l a 1 m dacă în rezervoare s e depozitează hidrocarburifdin
clasa IV — a, b . ' '
-""Pentru depozitarea gazelor petroliere lichefiate în rezervoare cu capa-
cităţi mai mari de 200 m3, baza inferioară a digului trebuie să fie la o
distanţă minimă de 3 m de la mantaua rezervorului. Această distanţă
poate fi redusă l a 2 m pentru rezervoarele cu o capacitate mai mică sau
egală cu 200 m“.
:70
f . Rezervoarele cu hidrocarburi din clasele I , I I , IIIa şi IVa, 'a'lfl'ate
în aceeaşi cuvă de retenţie, trebuie să fie adiacente la un drum de acces,
'
care să permită intervenţia mijloacelor mobile contra incendiilor.
Rezervoarele cu hidrocarburi din clasele I I I b sau I V b aflate în
aceeaşi cuvă de retenţie p o t fi dispuse în trei rînduri, însă nici un rezer-
vor nu trebuie s ă fie separat de un drum de acces de mai mult de un
rînd.
Cînd în aceeaşi cuvă de retenţie se am lasează rezervoare în care Se
depozitează hidrocarburi din clasele I , I , III a şi I V a ş1 rezervoare
cu hidrocarburi din clasele I I I b ' IV b, aceste rezervoare trebuie să
fie dispuse aşa cum se arată în primul aliniat. . _ . „
g. În interiorul îndiguirii (cuvei de retenţie) este mterzrsă folosuea
permanentă a tuburilor flexibile, care nu prezintă o rezistenţă la foc
echivalentă cu cea a conductelor. Folosirea temporară a tuburilor flexi-
bile trebuie redusă numai in operaţii excepţionale.
h . Conductele pozate la sol aferente rezervoarelor vor fi montate
astfel ca să fie scoase din cuva respectivă de retenţie cît mai direct
posibil. În interiorul unei cuve de retenţie se pot poza numai conductele
care deservesc rezervoarele din cuva de retenţie respectivă, inclusiv
colectoarele acestora.
i . La trecerea conductelor prin pereţii digurilor, etanşeitatea trebuie
să fie asigurată prin dispozitive rezistente la foc. Trecerea prin digurile
de zid sau de beton trebuie să permită dilatarea liberă a conductelor.
j. Pompele fixe, cu excepţia pompelor de golire a fundului rezer-
vorului, sînt amplasate de preferinţă în exteriorul îndigun'u.
Amplasarea rezervoarelor cu lichide combustibile
l a presiune atmosferică
4.73 Distanţa dintre rezervoarele vecine s e măsoară orizontal între
mantalele acestora. În calcule trebuie luat în considerare cazul cel mai
defavorabil, în funcţie de diametrul rezervoarelor şi de natura produ—
selor depozitate.
a . Rezervoare cu capac plutitor
Cînd rezervoarele sînt grupate în aceeaşi îndiguire, distanţa minimă
mantalele rezervoarelor trebuie s ă fie de 0 , 5 D .
dintre
Pentru rezervoarele cu u n diametru m a i mare de 4 0 m această dis-
tanţă poate să fie micşorată la 20 m în cazul rezervoarelor'legat e la
groapa colectoare. '
Distanţele între mantalele a două rezervoare care se află în îndiguiri
distincte (grupuri de rezervoare diferite) trebuie s ă fie d e minimum
0,65 D dar nu mai puţin de 25 m.
71
 “';-În cazurile cînd capacitatea totală a rezervoarelor cuprinse în fiecare
c'u'vă de retenţie nu depăşeşte 15.000 ma, distanţa se poate reduce la
15m. < :; ' voarele subterane atmosferice, cu capacităţi pînă l a 50 m3 p o t avea
“A A b . Rezervoare cu capac fix
„, Cînd rezervoarele sînt grupate în aceeaşi îndiguire, distanţa minimă
dintre mantalele rezervoarelor trebuie să fie:
— pentru rezervoare cu diametrul pînă l a 5 m : 1 D
, „ — pentrllarezervoarefcuf diametrul __cuprins între 5—19_m: 0,75 D .
—— pentru rezervoare cu peste 10 m : 0,5 D'. * %“ w f . Orificiile pentru luat probe şi efectuarea măsurilor vor fi etanşate
Pentru rezervoare cu un diametru mai mare de 50 In, această distanţă
„poate fi micşorată la 25 m , în cazul rezervoarelor legate la groapa
colectoare.
Distanţa dintre mantalele a două rezervoare care s e află în îndiguiri
distincte (grupuri de rezervoare diferite) trebuie s ă fie de minimum 1 D
dar nu mai puţin d e 30 m . Cînd capacitatea totală a rezerVOarelor cu-
prinse în fiecare cuvă de retenţie nu depăşeşte 15.000 m3, distanţa
poate fi redusă l a 15 m .
Î n cazul produselor din clasa 132451 1312 distanţa dintre mantalele
rezervoarelor amplasate în aceeaşi îndiguire trebuie s ă fie de
minimum 0 , 3 D dar nu m a i mică d e 2 m .
4.74 Rezervoarele orizontale supraterane cu o capacitate de. maxi—
mum 200 In3 fiecare, servind pentru depozitarea lichidelor combustibile,
p o t fi amplasate în grupuri cu o capacitate totală de 2.000 m3.
Distanţa dintre grupuri va fi de minimum 10 m , iar între mantalele
rezervoarelor dintr—un grup v a fi d e minimum 1,5 m (v. tabel PECO
— anexa 1).
4.75 Capacitatea unui grup de rezervoare amplasate subteran nu s e
limitează.
4.76 Rezervoarele ce conţin lichide combustibile l a presiune atmos-
ferică trebuie s ă respecte din punct d e vedere constructiv următoarele
condiţii:
a. Vor fi construite numai din materiale necombustibile, cu excep—
ţia sistemului de etanşare l a rezervoarele cu capac plutitor.
b. Conducta de umplere a rezervoarelor trebuie să fie prevăzută pînă
l a o distanţă de maximum 50 c m de l a fundul rezervorului, atunci cînd
încărcarea se face p e sus.
0 . Vor f i prevăzute cu indicatoare d e nivel, dar nu din tub d e sticlă,
, “pentru a se elimina posibilitatea revărsării lichidului din rezervor.
d . Toate rezervoarele cu capac fix vor fi prevăzute cu supape de
respiraţie şi cu opr1tor1 de flăcări, cu excepţia acelor rezervoare în care
472
se depozitează produse din clasele I I I b şi IV b . Dimensiunile acestor
dispozitive se vor stabili în funcţie de debitele de tras—împins. Rezer-
numai ţevi de aerisire cu înălţimea de 2. m deasupra solului, prevăzute
cu orpitori de flăcări tip sită Davy.
e . Rezervoarele cu capac fix c e conţin lichide din clasele I , I I , p o t f i
prevăzute cu dispozitive de captare a vaporilor degajaţi, în măsura
în care acest lucru se impune şi din punct de vedere tehnico—economic.
şi prevăzute în interior şi l a capac cu bucşă din bronz sau alt material
antiscîntei.
g. Toate rezervoarele vor av_ea_ţol_>i_negfde închidere peconductele
de tras _i, ' . _
rh.
Reîervoarele vor fi dotate cu legături care să permită. tran'sva'zarea
rodiseior în'falte rezervoare în caz de' nevoie (incendii, avarii etc.).
acest scop, fiecare rezervor va fi prevăzut cu cel puţin un robinet
r_nonţaţwînexteriorul cuvei respective de retenţie, uşor accesibil; (fac
eÎJÎepţie rezervoarele din depozitele PECO).
i . Rezervoarele cu capac fix vor fi construite astfel ca, în caz de
suprapresiune accidentală, s ă nu se producă o rupere sub nivelul maxim
de utilizare.
j. Toate rezervoarele ce conţin lichide combustibile vor fi legate l a
priza de pămînt şi protejate contra descărcărilor electrice, atmosferice
:şi electricităţii statice conform normativelor în vigoare.
k . Rezervoarele ce conţin produse din clasele I şi I I , trebuie vopsite
în culori deschise spre a se micşora efectele radiaţiei solare.
4.77 Atunci cînd depozitarea lichidelor combustibile se face în re-
zervoare mici pînă l a 100 m3 inclusiv, în cadrul unui grup a cărui capa-
citate nu depăşeşte 500 m3 pentru lichidele din clasa I , I I , sau 2.500 m3
pentru lichidele din clasele I I I şi IV, rezervoarele pot fi amplasate
l a distanţe nenormate.
Distanţa dintre două astfel de grupuri va fi egală cu diametrul celui
mai mare dintre rezervoarele vecine, î n s ă nu mai mică d e 1 5 m .
Rezervoare pentru hidrocarburi lichefiate
4.78 Rezervoarele pentru depozitarea hidrocarburilor lichefiate vor
fi amplasate p e terenuri special destinate, p e cît posibil l a o cotă mai
joasă decît cele învecinate p e care sînt clădiri sau instalaţii şi în partea
opusă direcţiei vînturilor dominante, pentru ca în cazuri de scăpări.
accidentale de ga ze, a c e s t e a s ă nu f i e transportate de vînt spre insta-
laţiile cu foc deschis.
73
 Rezervoarele p o t fi supraterane, semiîngropate sau îngropate, cu
condiţia să fie excluse spaţiile în care să se poată acumula vapori sau
gaze combustibile.
Se recomandă folosirea avertizoarelor automate pentru atmosferă
explozivă, aşezate l a limita parcurilor de rezervoare de gaze petroliere
lichefiate, către zona instalaţiilor tehnologice şi auxiliare unde există
foc deschis.
4.79 Rezervoarele cilindrice orizontale cu capacitatea unitară cel
mult egală cu 200 m° se pot amplasa in grupe cu o capacitate maximă
de 2.000 m“. Distanţa între grupe va fi de minimum 10 m.
În fiecare grupă, rezervoarele se vor amplasa în subgrupe cu o capa-
citate pînă la 1.000m“. Distanţa între mantalele a două rezervoare luve—.
cinate din cadrul unei subgrupe va fi de 2 m şi distanţa între subgrupe
va fi de 5 m .
Rezervoarele sferice se pot amplasa în grupe cu o capacitate totală
de maximum 6.000 m“.
4.80 Distanţa între grupe trebuie să fie cel puţin egală cu 1,5 D +5m, -
iar distanţa între rezervoarele aceluiaşi grup va fi egală cu diametrul
celui mai mare rezervor al grupulu1. . 1Rezervoarele vor fi vopsite în exterior cu vopsea reflectantă sau anti-
4.81 Distanţa între mantaua rezervoarelor vecine cu gaze petroliere
lichefiate şi rezervoarele cu lichide combustibile la presiune atmosferică,
trebuie s ă fie cel puţin egală cu de 2 ori diametrul celui mai mare rezer—
vor din grupele vecine, dar nu mai mică de 40 m.
Distanţele dintre rezervoarele cilindrice orizontale sau sferice de gaze
petroliere lichefiate şi obiectele vecine sînt date în anexa I .
4.82 Proiectarea, construirea şi echiparea rezervoarelor pentru gaze
petroliere lichefiate sub presiune se vor face în conformitate cu pres-
cripţiile tehnice I.S.C.I.R în vigoare, precum şi cu prevederile prezentului
normativ.
4.83 La rezervoarele sub presiune se vor prevedea următoarele:
a . Rezervoarele nu trebuie să fie dispuse în mai mult de două rînduri,
pentru c a fiecare rezervor să fie adiacent la un drum de circulaţie inte—
rioară sau de acces, care să permită intervenţia cu mijloace mobile de
luptă contra incendiului.
b . Fiecare rezervor va fi prevăzut cu o instalaţie fixă pentru pulveri—
zarea apei de răcire care să îmbrace complet pereţii exteriori ai rezervo-
rului (răcire în caz de incendiu).
c. Fiecare rezervor v a fi prevăzut cu un recipient pentru colectarea
apei ce urmează a'fi scursă din rezervor.
74
Recipientul va avea capacitatea de 50—100 litri şi va fi construit
pentru o presiune de calcul cel puţin egală cu cea a rezervorului de gaze
petroliere lichefiate cu care este pus în legătură. Acest recipient va fi
prevăzut cu o legătură de golire, avînd două robinete pentru scurgerea
apei. De asemenea, va fi prevăzut cu toate legăturile şi armăturiler
cerute de funcţionalitatea şi securitatea recipientului.
d. Legăturile de luat probe din rezervoare,
vor fi prevăzute cu două
robinete, din care unul direct pe racordul de la vas.
e. Toate robinetele de pe legăturile de conducte racordurile de luat
probe şi de pe racordurile pentru aparatele indicatoare de nivel şi pentru
manometre, vor fi din oţel. Roţile de manevrare a robinetelor vor fi
fixate la tije. Este interzisă scoaterea roţilor.
_f. Pentru stabilirea nivelului din rezervor se vor monta aparate de
nivel conform prevederilor I.S.C.I.R.
g. Aparatele automate pentru indicarea nivelului vor fi de tipul celor
care nu pot produce scîntei, iar legăturile electrice l a aceste aparate,
în tot parcul vor fi de tip antiexploziv.
h . Rezervoarele din parcuri vor fi puse electric la pămînt conform
Normativului departamental pentru instalaţii electrice în medii cu pericol
de explozie I.D. 17—73 M.I.Ch.
so ară.
i . Toate rezervoarele vor fi prevăzute cu protectoare de termometre.
Ele _vor__ fi, de asemenea, prevăzute cu manometre pentru controlul
presmnn, care vor fi montate pe un racord în spaţiul de vapori al
rezervorului. Racordul va fi prevăzut cu un robinet de închidere montat
pe vas pe care se va monta un robinet cu trei căi, la care se va ataşa
manometrul prin înfăşurare. Presiunea maximă de lucru a rezervoarelor
va fi marcată cu roşu pe cadranul manometrului.
j. Rezervoarele cu acelaşi conţinut dintr—un parc vor fi legate între
ele printr—o conductă de echilibrare apresiunii, prevăzută cu robinete de
închidere pe fiecare rezervor. '
k . Fiecare rezervor va fi marcat cu un număr de ordine vizibil de la
minimum 30 m şi cu numărul de inventar. Pe fiecare rezervor se va
scrie produsul conţinut si temperatura maximă de depozitare.
4.84 Fiecare rezervor de gaze petroliere lichefiate va fi prevăzut cu
cite două supape de siguranţă, entru limitarea presiunii interioare.
supapă va fi legată de pre erinţă la faclă. Cealaltă va avea aşa-
parea în atmosferă printr-o ţeavă dirijată în sus la o înălţime de cel
puţin 2 m la partea superioară; se admite, după caz, ca ambele supape
să se descarceln atmosferă.
75
CAPITOLUL 5
VEHICULAREA LICHIDELOR ŞI GAZELOR
COMBUSTIBILE
POMPE Ş I CASE DE POMPE
5.01 Categoria de pericol de incendiu a staţiilor de pompe se stabi—
leşte în funcţie de punctul de inflamabilitate cel mai scăzut al lichidelor
vehiculate şi de temperatura produselor care se vehiculează. Amplasarea
lor faţă de construcţiile şi instalaţiile din întreprindere sînt indicate în
tabelele din anexa I .
5.02 În rafinării, combinate petrochimice şi depozite se foloseşte
“acţionarea pompelor cu abur sau cu motoare electrice, în ultimul caz cu
respectarea prevederilor din „Normativul departamental pentru insta-
la i electrice în medii cu pericol de explozie“ I.D. 17-1973—M.I.Ch.
entru acţionarea pompelor cu motoare “termice (cu explozie şi Diesel)
sînt admise numai „motoarele de siguranţa care nu prezintă pericol de
explozie.
5.03 Transmisia de la motoare la pompe se va face prin cuplare di—
rectă sau prin intermediul curelelor trapezoidale antistatice, asigurate
pentru lucrul în mediu cu pericol de explozie.
5.04 În cazul în care pompele pentru produse calde cu temperatura
de 250°C şi mai mare sînt montate în încăperi închise, ele vor fi separate
de încăperile pentru produse cu temperatura de inflamabilitate a vapo—
rilor mai mică de 250°C printr-un perete plin, cu o limită de rezistenţă
la foc de 2 ore.
5.05 În staţiile de pompe închise în care se pompează produse cu
temperatura de inflamabilitate mai mare de 55°C şi temperatura pro—
dusului pompat inferioară temperaturilor de inflamabilitate, se permite
76
aşezarea compresoarelor de aer în aceeaşi încăpere cu pompele. În cazul
produselor cu inflamabilitate sub 55°C, compresoarele se vor amplasa.
într—o încăpere separată, despărţită de încăperea pompelor printr-un
perete. plin rezistent la foc minimum 2 ore.
5.06 Toate conductele care transportă produse la staţia de pornpe,
vor fi prevăzute cu robinete de închidere. In cazul în care claviatura
este montată în interiorul încăperii pompelor, se vor prevedea robinete-
Suplimentare de închidere, amplasate pe conducte în exteriorul staţiei
$: pompe la o distanţă de minimum 3 m şi maximum 20 m faţă de clă-
re.
5.07 În cazul cînd claviatura se montează în cămin, acesta trebuie să
fie betonat şi prevăzut cu pantă de scurgere şi cu închidere hidraulică
la canalizarea industrială. Dacă în incinta întreprinderii respective nu
există reţea de canalizare se va construi un bazin închis de colectare a
scurgerilor, cu posibilitatea de evacuare a lichidelor.
STATII DE COMPRESOARE PENTRU GAZE COMBUSTIBILE
5.08 Staţiile de compresoare pentru gazele combustibile urmează re-
gimul construcţiilor cu pericol A de incendiu şi pot fi asimilate c a distanţe
de siguranţă cu staţiile de pompe cu motoare de acţionare care vehiculează
produse lichide la presiune atmosferică din clasa I .
5.09 Staţia închisă de compresoare va fi separată de încăperile cu
altă destinaţie prin pereţi plini, cu limite de rezistenţă la foc minimum
2 ore.
Dacă este necesară comunicarea între staţia închisă de compresoare
şi încăperile vecine, aceasta se va face numai prin încăperi tampon, cu
uşi rezistente la foc 45 minute.
5.10 Colectoarele de gaze pentru aspiraţie şi refulare se montează în
exteriorul clădirii staţiei de compresoare. În acest caz, decuplarea fie-
cărui compresor de colectorul de gaz trebuie să se facă cu ajutorul robi-
netelor montate pe couductele de aspiraţie, cît şi pe cele de refu-
lare.
5.11 Conductele de gaze care leagă staţiile de compresoare de celelalte
secţii vor fi prevăzute cu robinete de secţionare.
77
 STATII DE REGLARE A GAZELOR NATURALE
PENTRU C O N S U M
5.12 Prevederile acestui subcapitol se aplică numai staţiilor de reglare
pentru distribuţie la consum şi nu celor tehnologice (compresoare, dez-
benzmare etc.).
Staţiile de reglare gaze se vor construi suprateran. În mod cu totul
excepţional, c_u avrzul celor în drept, se vor construi staţii de reglare
în demisol, asrgurîndu-se o ventilaţie corespunzătoare.
_5.13 Disthanţele de siguranţă între staţiile de reglare (clădirea aces-
teia, cînd exrstă) a gazelor şi clădirilor învecinate sînt în funcţie de pre-
srunea gazelor la intrarea în instalaţie.
5.14 Pentru cazurile in care distanţele nu se normează, staţiile de
reglare a gazelor pot fi prevăzute chiar în clădirile respective, cu coudiţia
ca aparatura să fie amplasată într-o încăpere complet separată de rest,
situată la parterul clădirii, avînd ieşirea direct în exterior şi prevăzută
cu ventilaţie naturală sau artificială. Casa de reglare a gazelor va fi pre—
văzută cu sensul de deschidere a uşilor către exterior.
5.15 Staţiile de reglare a gazelor cu presiunea de intrare mai mare
de 2 atm. nu sînt admise în interiorul clădirilor cu altă destinaţie.
5.16 Încăperile staţiilor de reglare a gazelor vor avea asigurată
ventilarea naturală cu ajutorul unor orificii prevăzute în partea inferioară
şi sub acoperiş, avînd o secţiune de minimum 4 % din suprafaţa încăperii,
astfel încît să fie evacuate în permanenţă eventualele scăpări de
gaze.
5.1_7 Clădirile staţiilor de reglare a gazelor vor fi executate din mate-
riale mcombustibile şi nu vor fi prevăzute cu etaj.
5.18 Proiectarea şi executarea staţiilor de reglare şi măsură a gazelor
naturale se vor face conform prevederilor Normativului I.6/69.
\
RAMPE DE INCARCARE-DESCARCARE
CAI FERATE ŞI AUTO
5.19 Terenul p e care se amplasează rampele de încărcare—descărcare
trebuie să fie bine nivelat şi cu pantă de scurgere la colectorul separato-
rului de produse sau către un recipient de colectare prevăzut cu închidere
78
hidraulică, de unde produsele colectate se vor pompa sau se vor transporta
cu alte mijloace.
5.20. Rampele de cale ferată şi rampele auto se vor amplasa conform
tabelelor din anexa pentru rafinării şi petrochimie şi respectiv pentru
depozite din alte întreprinderi (v. anexa I .
Pentru unele părţi componente ale rampelor de încărcare-descărcare
căi ferate si auto se prevăd următoarele:
a) Distanţele rezervoarelor de serviciu pentru rampele auto, faţă de
celelalte părţi ale rampei, nu se normează.
b) Vasul tampon în care se descarcă produsele petroliere sau ţiţeiul
precum şi pompele de transfer de la vasul tampon l a rezervoare se am-
plasează la distanţe nenormate faţă de celelalte părţi ale rampei.
c) Pompele de transfer se amplasează în exteriorul îndiguirii rezervoa-
relor, la distanţele rezultate din necesităţile tehnologice, lîngă vase,
rampă încărcare-descărcare etc.
5.21 Platformele instalaţiilor de încărcare-descărcare a produselor
petroliere vor fi betonate şi prevăzute cu rigole pentru scurgerea
produselor şi a apei meteorice şi a celei rezultate de l a spălarea
platformelor.
Înclinarea platformelor pavate de lîngă gurile de încărcare a produ—
selor în cisternele auto, trebuie să fie de cel puţin 0 , 5 % . Canalele şi
cuvele trebuie s ă aibă o pantă de minimum 0 , 2 % , în funcţie de viscozi—
tatea produselor scurse.
5.22 De-a lungul platformelor şi în apropierea lor se vor prevedea,
după caz, conducte de apă rece, apă caldă şi abur pentru spălarea lichi—
delor combustibile revărsate.
5.23 Încărcarea ţiţeiului şi a altor produse petroliere s e va face cu
prelungitoare care nu fac scîntei, executate din materiale neferoase,
introduse în cisternă pînă l a o distanţă de cel mult 0,30 m de fund.
Descărcarea se va face prin furtun flexibil corespunzător.
5.24 Descărcarea prin jgheaburi şi canale deschise se permite în ca-
zuri speciale, numai pentru păcură. În acest caz jgheaburile sau canalele
pentru scurgerea produsului se vor executa din materiale incombustibile,
vor fi acoperite cu plăci incombustibile şi vor fi prevăzute cu o conductă
de abur perforată pentru intervenţie în caz de incendiu.
5.25 Instalaţiile de încărcare-descărcare pentru produse petroliere
cu temperatura de inflamabilitate diferită se pot construi şi împreună,
79
cu condiţia ca măsurile constructive şi de prevenire să fie cele necesare canalizarea reziduurilo r, p e o lungime minimă de 5 0 in de o parte ş i
pentru produsul cel mai periculos de incendiu. de alta a axului rampei.
5.26 Toate rampele şi instalaţiile de încărcare-descărcare vor fi legate 5.33 Locomotivele de cale ferată cu foc sau cele Diesel folosite pentru
la pămînt, pentru asigurarea scurgerii electricităţii statice formate în manevrare a vagoanelor—“cisternă l a rampele de încărcare-d escărcare
timpul transportului pe conducte şi în timpul încărcărilor—descărcărilor. a produselor petroliere şi ţiţeiului, precum ŞI a altor lichide combustibile
Se vor prevedea dispozitive de legare la pămînt prin legături flexibile, care se asimilează cu clasele respective de produse petroliere, nu se vor
a vagoanelor—cisternă şi a autocisternelor. Legarea la pămînt se va face apropia în timpul operaţiilor de încărcare— descărcare ,}aţă de cel mai
înainte de începerea operaţiilor de încărcare—descărcare. apropiat încărcător al rampei l a distanţe mai mic1 dec1t: . _ .
a) L a rampele de încărcare sau descărcare gaze petroliere lichefiate
La proiectarea şi executarea prizelor pentru legare la pămînt se vor
respecta prescriptiile normativelor de specialitate în vigoare. şi gazolină sub presiune:
—- locomotivele cu abur 100 m
5.27 Rampele de tip perpendicular p e calea ferată şi cele de tip paralel — locomotivele Diesel 40 m
cu calea ferată, pentru încărcarea şi descărcarea produselor petroliere,
b) La rampele de încărcare sau descărcare a benzinei, hidrocarbu rilor
vor fi executate din materiale necombustibile şi vor putea fi deservite
de una sau mai multe linii de cale ferată. aromatice, ţiţeiului, petrolului şi wlute-spiritului:
Lungimea rampei va fi în funcţie de volumul încărcărilor. Această — locomotivel e cu abur 30 m
lungime, în cazul rampei de tip paralel, nu trebuie s ă depăşească în orice '— locomotivel e Diesel ' 15 m
caz lungimea maximă a unei garnituri de vagoane-cisternă.
c) La rampele de încărcare sau descărcare pentru celelalte produse
petroliere lichide (motorină, păcură, combustibil greu ŞI uleiuri):
5.28 La rampele pentru încărcarea şi descărcarea produselor petro-
liere s e p o t prevedea linii de cale ferată pentru gararea şi manevrarea — locomotivele cu abur 20 m
vagoanelor-cisternă. Distanţele între axul liniei de cale ferată de l a rampa — locomotivele Diesel 10 m
de încărcare-descărcare pînă la axul liniei de garare cea mai apropiată pentru încărcare sau descărcare se _va
Manevrarea vagoanelor-cisternă
vor trebui să fie de minimum 10 m .
face cu cabestane sau cărucioare speciale, acţionate cu motoare electrice
de tip antiexploziv sau cu locomotive, cu respectarea condiţiilor de mai
5.29 Conductele de produse petroliere care alimentează rampa vor
sus.
fi prevăzute cu robinete de secţionare, amplasate la minimum 15 m În cazul locomotivelor Diesel prevăzute cu dispoz1tive antiexplozive
distanţă de la rampă. distanţele de mai sus nu se normează.
5.30 Colectorul în care se descarcă produsele petroliere sau ţiţeiul
5.34 L a depozitele petroliere de categoria I I I — V I I şi cele de des-
prin cădere liberă se v a monta paralel cu rampa. facere către consumatorii interni, instalaţiile de descărcare se p o t aşeza
Racordarea între vagoanele-cisternă şi colector se va face prin furtu— pe o singură linie de cale ferată şi pot fi folosite pentru toate produsele
nuri flexibile armate, iar îmbinarea lor la racordul vagonului-cisternă petroliere.
şi colector se va face printr-un sistem etanş. Colectorul de descărcare va fi montat pe chituci sau în _canal betonat
care va avea posibilitatea de captare a eventualelor scurgeri la canalizarea
5.31 Pasarela pentru manevrarea încărcătoarelor va avea o lăţime depozitului sau la bazine de scurgere acoperite, amplasate la o distanţă.
de minimum 1 m ŞI va fi prevăzută din 60 în 60 m cu scări înclinate. minimă de 10 m de la canal.
5.32 L a rampele de tip perpendicular p e liniile de cale ferată, pe care 5:35 Rezervorul de etalonare cu o capacitate de maximum 50 m
se pot încărca simultan mai multe feluri de produse, rampa şi platforma se poate amplasa la o distanţă de 2 m faţă de peretele plin al instalaţiilor
liniilor ferate de acces vor fi betOnate, cu pantă şi rigole de scurgere l a de distribuire şi încărcare în ambalaje. -

80 6 — Normatirv departamental — c. 2497 81'

 În cazul în care există o singură instalaţie de distribuire, capacitatea
În cazul în care nu este osibilă amplasarea danei or fluviale pentru
totală a rezervoarelor de etalonare nu trebuie să depăşească 100 m“. ava1_de instalaţiile
încărcarea şi descărcarea pliîoduselor petroliere în
u

portuare sau de punctele de staţion are a flotei, se admite “amplasare a

5000 m
lor şi în amonte, cu condiţia de a seăsigura o distanţă minima de
5.36 Rampele pentru autocisteme se pot construi pentru încărcarea
simultană a m a i multor autocisterne, cu acelaşi produs sau cu produse .
diferite. între aceste dane ' restul obiectiv or.
Faţă de debarc îder sau faţă de prizele de apă Situate în aval de dane,
se admite reducerea acestei distanţe la numai 7.000 m.
5.37 Accesul manipulantului p e podeţul rampei auto se va face prin
două scări necombustibile, situate la capete. 5.41 La amplasarea danelor petrol iere se vor_re specta următo arele:
La conductele de încărcare de pe podeţ se vor prevedea robinete de a) Distan ţa între danele alătura te va_ fi de_min imum 200 m, pentru
tiţei şi produsele petroliere din clasa I ŞI I I , şi de 50 m pentru celelal
închidere. te
_
roduse .
5.38 La rampele de descărcare din autocisterne în rezervoare supra- de la danele petroliere pot
P b) Rezerv oarele tampon de etalonare _se
terane se vor prevedea guri de descărcare cu racorduri etanse şi furtun amplasa la minimum 50 m distan ţă faţă de încărcătoare-descarcatoare. de mim—
flexibil, avînd conducte diferite pentru fiecare clasă de produse în parte. c) Distan ţa dintre danele petroli ere ŞI şantier ele navale va fi
Gurile de descărcare vor fi montate în cămine betonate, situate l a mini- m. _ _
» 1000
mum 3 , 7 5 m distanţă de l a drumul de acces şi minimum 1 5 m de l a stanţa
Im(111)nDi
de la clădirile în care se lucrează cu foc deschis pina la
produse
basculă. Pentru rampele cu rezervoare semiîngropate, aceste distanţe vasele petroliere în care se încarcă sau din _care se descarcă ent
se reduc cu 2 5 % , iar pentru cele cu rezervoare îngropate, cu 5 0 % (fac petroliere din clasa I şi II trebuie să fie de minim um 100 m, indifer
excepţie instalaţiile tip PECO). de gradu l de reziste nţă la foc al clădiri lor respec tive.

5.42 Întregu l proces tehnologic de încărca re-desc ărcare a produse

5.39 Operatiile de încărcare-descărcare a gazelor petroliere lichefiate lor
se face in sistem etanş, atît la rampele căilor ferate, cît şi auto. numai in Sistem inchis
petrol iere din vapoa re sau tancur i se v a face
Pentru operaţiile de încărcare-descărcare a gazelor petroliere lichefiate etanş şi mecanizat.
nu se aplică prevedererile din art. 5.19, 5.21, 5.22, privind scurgerea
5.43 Condu ctele de produs e petroli ere trebuie să permit ă
produselor la separator sau alt recipient de colectare. ' golirea lor
Distanţele de siguranţă vor fi cele revăzute în anexa I . totală după termin area operaţ iilor de încărc are-de scarca re.
În cazul cînd vagoanele-cisternă Sigit dotate cu dispozitive speciale
de măsurare a nivelului lichidului în timpul încărcării sau cu un sistem 5.44 Bazinele maritime şi fluviale de produse petroliere vor _fi prevă—
de semnalizare a nivelului maxim admisibil, încărcarea pe podul basculă zute cu dispozitive de ecranare etlanşe ŞI ignifuge, care să împiedice ie-
nu este obligatorie. Verificarea cantităţilor încărcate va fi făcută prin ' ea din bazin a roduselor petro 'ere.
-şu“Bazinele __
cîntărire pe un pod basculă, aflat în exteriorul rampei de încărcare. petroligre vor fi dotate cu instalaţii pentru captarea produselor
petroliere ce s-ar scurge pe suprafaţa apei.
D A N E MARITIME ŞI FLUVIALE DE ÎNCARCARE-DESCARCARE
C O N D U C T E PENT RU TRAN SPOR TUL
5.40 Danele pentru încărcarea-descărcarea produselor petroliere p e PROD USEL OR PETROLIERE LICHI DE ŞI GAZO ASE
fluvii se vor construi p e mal, în [aval de celelalte instalaţii portuare, în
sectoare separate. Preved eri general e
Danele petroliere maritime se amplasează la una din extremităţile
portului, în bazin separat. Distanţa minimă dintre danele maritime şi 5.45 Conductele detran sport ţiţei, produse petroliere şi alte lichide
fluviale (în aval) şi cea mai apr0piată instalaţie sau construcţie por-. se împart în prezen tul _norma tiv în conduc te m-
şi gaze combustibile
tuară, va f i de 1000 m.
terioare,_ exterioare şi magist rale:
82 83"
 5.51 Conductele aeriene s e vor monta l a locul de traversare, la o
a) conductele interioare (tehnologice) sînt cele prin care se transportă înălţime liberă de minimum:
produse în interiorul întreprinderilor de prelucrare si de depozi-
tare; 5,50 m deasupra liniilor de cale ferată
4,50 m deasupra drumurilor
b) conductele exterioare sînt cele prin care se face transportul lichi- 2,50 m deasupra aleilor de pietoni
delor ş1 gazelor combustibile în exteriorul întreprinderilor de prelucrare
sau de depozitare (între diferite întreprinderi) ; 5.52 Se v a evita montarea conductelor aeriene sub liniile de înaltă
şi joasă tensiune. Faţă de ele se v a respecta distanţa de 1,5 H ( H este
_ c) conductele magistrale sînt cele prin care se face transportul tite— înălţimea suportului liniei), dar nu mai mică de 20 m faţă de axul stîlpu-
iului sau produselor petroliere din schele la întreprinderile de prelucrare, lui în cazul liniilor de înaltă tensiune sau 15 m în cazul celor de joasă
de la întreprinderile de prelucrare la depozite de desfacere sau la bazele tensiune (v. şi art. 2.101)
de export, precum şi din schelele producătoare de gaze naturale l a cen— Î n cazurile extreme în care aceste distanţe nu se p o t respecta, se vor
trele de consum (oraşe ş i întreprinderi industriale).
lua măsuri constructive spre a se evita ruperea sau desprinderea liniilor
electrice şi căderea peste conducte etc.
. 5.46 Îmbinarea conductelor de ţiţei, produse petroliere şi alte lichide
ŞI gaze combustibile, care intersectează drumuri sau c ă i ferate, s e va face 5.53 Conductele aeriene vor fi legate electric la pămînt cu respectarea
numai prin sudură în zona de intersectare. prevederilor din STAS 6119 şi 7335/9.
5_.47 Conductele şi armăturile pentru produse calde cu o temperatură 5.54 Conductele spre şi d e l a rezervoarele de gaze petroliere lichefiate
mai mare de 200°C precum şi cele pentru gaze petroliere lichefiate, indi- în care se pot crea presiuni mai ridicate decît presmnile nominale ale
ferent de temperatura lor, vor fi d i n oţel. conductelor, vor fi echipate cu supape de siguranţă corespunzătoare, care
să funcţioneze în cazurile de depăşire a presiunii nominale a conductei
5.48 Subtraversările conductelor îngropate pentru ţiţei, produse şi a rezervorului respectiv.
petroliere lichide ş i gaze combustibile, la intersecţia acestora cu căi
ferate şi drumuri se vor proiecta şi executa cu respectarea prevederilor Conducte interioare
din STAS 9312.
5.55 Conductele interioare se pot monta de regulă p e chituci sau pe
5.49 Robinetele de p e ramificaţiile de conducte îngropate vor fi estacade executate din materiale necombustibile.
montate în cămine construite din materiale incombustibile sau vor fi Conductele sub nivelul terenului se p o t monta îngrOpat sau în canale
protejate cu bitum (fără cămin). de conducte.
Nu se admite aşezarea căminelor de robinete pe conductele îngropate Conductele îngropate vor fi protejate în mod corespunzător împotriva
în interiorul îndiguirilor de protecţie a rezervoarelor. acţiunii corosive a terenului.

5.50 . T o a t e conductele ce traversează aerian liniile de cale ferată sau
drumurile vor f1 montate pe stîlpi sau estacade necombustibile.
Pe tronsonul de traversare, conductele nu vor fi prevăzute cu robinete
de secţionare, separatoare, compensatoare cu cutii de etanşare, îmbinări
cu flanse sau alte dispoz1t1ve care să facă posibilă scurgerea produselor
p e căile de comumcaţn respective.
La traversarea căilor ferate curente şi a drumurilor publice, conductele
magistrale si exterioare vor fl. protejate suplimentar, fiind introduse în
tub de protecţie.
84
5.56 Canalele în care se montează conductele interioare se recomandă
să fie betonate. Ele vor fi prevăzute cu pantă de scurgere. Canalele de
pe platforma instalaţiilor tehnologice vor fi sectionate la fiecare 25—50 m
cu mijloace corespunzătoare, pentru oprirea scurgerii hidrocarburilor
şi propagării incendiilor. În afara instalaţiilor tehnologice, această dis-
tanţă poate fi mărită la 100 m în acele părţi ale canalelor în care produse
scurse accidental nu se pot răspîndi decît în zona care nu prezintă pericol..
Distanţa mai poate fi mărită la 100 m, cînd capacitatea totală a depo-
zitului este mai mare de 30.000 in3 (categoria I şi II).
85
 C_analele acoperite de co ;: ducte de pe platformele instalaţiilor tehno-
logice vor fi prevăzute c u o conductă de înăbuşire cu abur, acţionată
de la o claviatură de robinete, montată suprateran.
5.57 În incinta instalaţiilor tehnologice şi în jurul platformelor aces-
tora, conductele interioare de produse şi abur vor f i montate fie în canale,
fie p e estacade de cel puţin 2,50 m înălţime, astfel executate încît să nu
împiedice circulaţia în instalaţie pentru operare ş i intervenţie l a in-
cendiu. » Distanţele conductelor interioare faţă de clădiri nu se normează.
Canalele de conducte de p e platformele instalaţiilor tehnologice vor fi
acoperite l a nivelul platformei cu plăci din materiale necombustibile.
5.58 Traversarea drumurilor d e c ă t r e conductele interioare s e v a
face fie subteran, fie aerian l a o înălţime d e minimum 4 , 5 0 m deasupra
drumului.
Pentru trecerea peste conductele interioare montate l a suprafaţa
solului si peste canalele conductelor se vor prevedea p e căile de acces ale
construcţiilor sau instalaţiilor podeţe de beton sau metal.
5.59 Conductele interioare neintegrate în instalaţiile tehnologice ce
se montează la suprafaţă, vor fi aşezate faţă de clădiri la o distanţă
de minimum 1 m , cînd pereţii acestora au goluri (uşi sau ferestre) spre
conducte. În cazul pereţilor lini, această distanţă nu se normează.
Distanţele conductelor interioare integrate în instalaţie nu se normează ;
ele fiind stabilite de proiectant p e bază de considerente tehnologice.
5.60_ Nu este permisă montarea conductelor interioare d e produse
petroliere şi_alte lichide combustibile deasupra sau sub clădiri, instalaţii
şi construcţii (altele decît estacadele de conducte).
Fac excepţie conductele care deservesc construcţia sau instalatia
respectivă.
_ 5.6_1 L a conductele din interiorul îndiguirilor se vor respecta prevede-,
rile din. articolul 4 . 7 2 punctul 11, privind scoaterea conductelor din îndi—
guire ş1 condiţiile de trecere a conductelor prin diguri.
Nici o conductă aeriană străină de rezervor nu trebuie s ă traverseze
indiguirea.
Traversarea îndiguirii de conducte îngropate existente, străine de re-
zervor, poate fi admisă sub rezerva luării următoarelor măsuri speciale:
semnalarea conductelor îngropate prin plăci avertizoare sau dispozitive
similare, ] a l o n a r e a conductelor, indicarea adîncimii de îngropare.
35
Este interzisă amplasarea rezervoarelor deasupra conductelor sau ca-
blurilor electrice îngropate, în funcţiune.
5.62 Conductele interioare neintegrate pentru produse lichide com-
bustibile ce se montează subteran se pot îngropa direct în pămînt sau
s e pot aşeza în canalele necombustibil e l a o distanţă de minimum 1 m
de l a pereţii clădirilor învecinate.
5.63 Conductele interioare neintegrate de gaze, îngropate, amplasate
l a o distanţă mai mică de 5 m de la clădiri, s e vor monta în tuburi pro-
tectoare ale căror capete vor depăşi clădirile în ambele părţi cu minimum
3 m . Aceste tuburi de protecţie trebuie s ă fie închise ermetic l a capete
şi s ă aibă ţevi de aerisire de 2 m înălţime.
Distanţa f a ţ ă de clădiri a COnductelor de gaze integrate, montate îngro—
p a t , nu se normează.
5.64 Coriductele interioare de gaze şi de combustibili lichizi, care
alimentează injectoarele, vor fi prevăzute cu robinete de secţionare,
montate pe colectoare. Aceste robinete vor fi montatela minimum 10 m
de injectoare, în locuri uşor accesibile.
Este obligatorie repetarea conductelor de distribuţie a gazelor prin
semne marcate cu vopsea pe suprafeţe fixe ca stilpi, construcţii etc. ş1
indicarea distanţei pînă. la robinetul cel mai apropiat.
5.65 Conductele de gaze combustibile pentru injectoare vor fi pre-
văzute cu separatoare de condens p e grupuri de instalaţii sau pentru
fiecare instalaţie în parte şi cu racorduri de purj are.
Pentru purjarea fără pericol a condensului evaporat din separatoare,
evacuarea trebuie s ă s e f a c ă în afara clădirilor, la instalaţia de ardere
(faclă), dacă există această posibilitate, sau la coş prevăzut cu injecţie
de abur.
În interiorul rafinăriilor, combinatelor petrochimice şi depozitelor
PECO nu este admisă, montarea conductelor interioare în tuneluri.
Conducte exterioare şi magistrale
5.66 Nu este admisă traversarea de către conductele magistrale şi
cele exterioare a centrelor populate de tip orăşenesc şi comunal, a între-
prinderilor industriale şi a teritoriului staţiilor de cale ferată, precum şi
instalarea acestor conducte paralel cu calea ferată în interiorul zonelor
de siguranţă ale acestora.
87
 5.67 Cînd o ramificaţie din sau spre o conductă exterioară sau magis-
trală deserveşte o întreprindere situată pe teritoriul unei localităţi, se
permite trecerea conductei de derivaţie prin localitatea respectivă, cu
respectarea distanţelor de siguranţă faţă de construcţii prevăzute la
art. 5.62 şi 5.63.
În acest caz, conducta va fi prevăzută, la intrarea şi la ieşirea din 10—
calitate, cu robinete de secţionare.
5.68 Traversarea aeriană a conductelor peste obstacolele naturale
(depresiuni, văi adînci etc.) trebuie făcută pe rampe, poduri sau alte
sisteme destinate numai acestui scop şi executate din materiale necom—
bustibile.
S e vor prevedea robinete de secţionare înainte şi după traversare pre-
cum şi cămine pentru colectarea produsului scurs. D e asemenea, se vor
prevedea măsuri suplimentare de protecţie pentru cazurile cînd conductele
magistrale exterioare sînt montate în terenuri alunecătoare.
5.69 Traversarea conductelor magistrale şi exterioare de hidrOcarburi
lichide se va face la cel puţin 30 m în aval sau la 150 m în amonte
faţă de axul podurilor feroviare şi rutiere.
Î n cazul conductelor de gaze, distanţa faţă de poduri va fi de mini—.
mum 30 m.
5.70 De—a lungul traseelor conductelor de gaze îngropate se vor
instala în mod obligatoriu borne de repetare, vopsite cu o culoare care să
le facă cît mai vizibile.
Robinetele principale de gaze vor fi instalate în locuri uşor accesibile.
5.71 În exteriorul intreprinderilor, de la marginea traseelor de con—
ducte exterioare şi pînă la construcţiile şi instalaţiile vecine se vor res—
pecta următoarele distanţe minime:
—-10 m pînă la clădiri şi instalaţii de gradul III—V rezistenţă la
facţplînă la rezervoare şi pînă la depozitele de produse combustibile in
am aje;
— 5 m pînă la clădiri sau instalaţii de gradul I — I I rezistenţă la foc;
— 3 m pînă la liniile de cale ferată;
— 1,5 m pînă la drumuri şi treceri de pietoni.
Distanţele se măsoară de la cea mai apropiată conductă pînă la obiectul
învecinat respectiv.
5.72 Pe conductele magistrale ce transportă ţiţei, gazolină şi gaze
petroliere lichefiate se vor prevedea robinete de secţionare la intervale
de 10—15 km.
88
Pe conductele magistrale de gaze, distanţa între robinetele de secţio-
nare poate fi de 15—20 km.
În cazuri deosebite, în funcţie de distanţe şi diametrul conductei,
proiectantul poate adopta distanţe mai mari între robinete, justificînd
soluţia preconizată.
5.73 Conductele magistrale s e vor poza îngropat, cu excepţia tra-
versărilor de obstacole naturale şi artificiale obligatorii, cînd se vor
putea monta şi aerian în condiţiile arătate în prezentul normativ.
5.74 De—a lungul traseului conductelor magistrale se va prevedea
o zonă de protecţie lată de minimum 10 m , cîte 5 m de fiecare parte
a axului conductei şi de cîte 5 m de fiecare p a r t e a axelor conductelor
de margine în cazul unui fascicol de conducte instalate în şanţ comun.
5.75 De—a lungul traseului conductelor magistrale de ţiţei, produse
petroliere şi gaze combustibile se vor respecta distanţele de siguranţă
din normativul NPCIEP-1976 (Normativul departamental pentru proiec—
tarea şi executarea construcţiilor şi instalaţiilor din punct de vedere al
prevenirii incendiilor în industria petrolului şi gazelor naturale), în
care se menţionează următoarele distanţe minime măsurate de la axul
conductei:
— 250 m , de l a limitele poligoanelor de tragere ale unităţilor militare
şi de la construcţiile miniere de suprafaţă;
— 30 m , de la axul liniei de 'cale ferată curentă.
5.76 În zona de protecţie a conductelor magistrale sînt interzise
următoarele:
— efectuarea oricăror lucrări de construcţii şi montaje chiar cu.
caracter provizoriu;
— montarea oricăror reţele electrice sau telefonice, cu excepţia celor
de deservire a conductei respective.
 zoare care să semnalizeze la timp atingerea concentraţiei limită admise,
CAPITOLUL 6 pentru a se lua măsurl de înlăturare a pericolului de exploz1e.
INSTALATII DE SEMNALIZARE 6.03 Obiectivele cu pericol de incendiu se prevăd cu mijloace de tele-
A INCENDIILOR comunicaţie pentru asigurarea anunţării incendiului la unitatea de
pompieri a Ministerului de Interne.

INSTALATII DE SEMNALIZARE

6.04 Prevederea instalaţiilor de semnalizare a incendiilor este obli—

gatorie in cazurile menţionate de normele de dotare, specifice industriei
chimice.

6.05 Butoanele manuale de avertizare se vor utiliza în special în

GENERALITATI clădirile sau secţiile de fabricaţie unde există o permanentă supraveghere,
orice început de incendiu putînd fi observat în timp util de către personal.
6.01 Instalaţiile de semnalizare a incendiilor se stabilesc prin normeţe Butoanele manuale se vor monta în locuri vizibile şi uşor accesibile.
de dotare şi se prevăd de organizaţia de proiectare, în funcţie de: impor- De preferinţă ele se vor monta la posturile de comandă, posturi AMC,
tanţa, destinaţia, amplasarea, dimensiunile şi gradul de rezistenţă la foc în lungul traseelor de evacuare, lîngă uşi, podestele scărilor şi în general
al construcţiilor; pericolul de producere a unui incendiu, posibilitatea, in punctele de circulaţie obligatorie în caz de evacuare, pe pereţi sau
de detectare şi combatere a acestuia, viteza de propagare a arderii şi stilpi, la înălţimea de circa 1,40 m. .
de degajare a fumului, urmările pe care incendiul le poate avea asupra Spaţiile în care se prevăd detectoare automate vor fi dotate în mod
vieţii oamenilor din clădire, numărul şi starea persoanelor adăpostite; obligatoriu şi cu butoane manuale de semnalizare. Distanţele între
valoarea, natura, cantitatea şi caracteristicile echipamentului tehnologic butoanele manuale vor fi de circa 25 m.
şi ale materialelor care se montează, prelucrează, manipulează sau depo-
zitează ; vulnerabilitatea ş i posibiliîăţile de înlocuire a utilajelor, pro- 6.06 Avertizoarele automate se vor instala în clădirile sau în încă—
duselor şi materiilor prime ce pot fi determinate de incendiu, efectele perile unde din cauza circulaţiei reduse de persoane nu există o perma-
economice ale întreruperii proceselor tehnologice sau funcţionale pînă l a nentă supraveghere, acolo unde un eventual incendiu nu ar putea fi
refacere etc. uşor observat din exteriorul clădirii respective sau atunci cînd efectele
6.02 În funcţie de necesitate, se prevăd următoarele instalaţii de unui incendiu nesemnalizat la timp ar fi foarte grave.
semnalizare a incendiilor: Tipul elementelor detectoare (termice, optice, de fum etc.) se va stabili
—— instalaţii de detectare automată a incendiului ; de către proiectant, în funcţie de particularităţile incendiilor la clădirile
respective şi de inerţia instalaţiei de semnalizare.
— instalaţii de anunţare a incendiului la formaţia civilă de pompieri La obiectele în care se prevăd instalaţii de semnalizare cu avertizoare
sau la diferite puncte de comandă (transmiterea sau retransmiterea automate, se vor monta în mod obligatoriu şi avertizoare manuale-.
semnalului de incendiu) ; La alegerea tipurilor de detectoare se vor avea în vedere caracteristici—
— instalaţii de alarmare a membrilor formaţiei civile de pompieri a le incendiului în fază incipientă. (ardere mocnită, ardere lentă, ardere
obiectivului ; rapidă), posibilitatea de pr0pagare a incendiului, parametrii mediului
— instalaţii de avertizare a oamenilor asupra pericolului. ambiant care ar putea provoca alarme false (temperaturi, umiditate, viteză
În funcţie de importanţa instalaţiilor sau a secţiilor de categoriile A maximă a curenţilor de aer, concentraţia suspensiilor în aer) precum şi
şi B pericol de incendiu şi de consecinţele unei eventuale explozii, se va grâdul de protecţiece trebuie realizat pentru oameni şi bunuri mate-
stabili de l a c a z l a caz, necesitatea prevederii unor detectoare sau anali— I'l e.

90 91
 Tipurile de detectoare se aleg în funcţie de parametrul susceptibil,
care trebuie să se manifeste mai puternic la începutul incendiului, astfel;
— detectoare termice (termostatice sau velocimetrice), pentru in-
cendiile al căror început se manifestă prin ridicarea temperaturii;
—— detectoare de fum sau gaze de ardere, pentru incendiile ce ard moc—
nit cu degajare de fum sau gaze în faza incipientă;
— detectoare de flacără (infraroşii sau ultraviolete), pentru incendiile
care izbucnesc cu flacără.
Observaţii
. Detectoarele termostatice se pot utiliza numai pentru supravegherea
spaţiilor închise, cu suprafeţe relativ reduse, unde incendiul luînd pro—
porţii lente in timp nu provoacă pagube mari şi nu are posibilităţi de
extindere pînă la sosirea forţelor de intervenţie.
6.07 Numărul şi amplasarea detectoarelor s e vor stabili, d e l a caz l a
caz, în funcţie de zona de supraveghere a unui detector şi de caracte—
risticile acestora.
6.08 Detectoarele termice şi de fum montate la nivelul plafonului
(în cazul montării sub acoperisuri uşoare se vor monta la distanţa de
30 cm de plafon) vor fi amplasate la minimum 40 cm faţă de pereţi sau
grinzi aparente. Se va evita instalarea detectoarelor în apropierea col-
turilor.
, Detectoarele de flacără se vor monta astfel încît să se asigure vizibi—
litatea directă sau prin reflexie a flacării. Aceste detectoare se pot instala
şi în mediu liber.
Observaţii
Detectoarele optice de flacără se vor monta pe plafon. Cînd este necesar,
se vor lua măsuri de protecţie termică a tavanelor.
6.09 Centrala de semnalizare se instalează în clădirea formaţiilor
civile de pompieri din obiective şi, cînd nu există clădiri entru formaţie,
în camera de comandă sau alte încăperi în care este asrgurată suprave-
gherea permanentă şi de unde poate fi anunţată unitatea de pompieri
a M.I. (prin telefon, semnalizare directă, radio etc.).
6.10 Instalaţiile trebuie să prezinte siguranţă mărită în exploatare,
să asigure detectarea rapidă a incendiului, indicînd totodată zona
apariţiei acestuia şi să transmită corect şi fără întrerupere semnalul de
incendiu (optic i acustic); posibilitatea emiterii semnalelor false sau
intempestwe tre uie să fie redusă pe cit posibil. '
92
Pentru supravegherea permanentă a integrităţii circuitelor, instala-
ţiile de semnalizare se prevăd aşa încît să funcţioneze cu curent de repaus.
Sistemul A.M.C. (automatizare-măsură-control) al instalaţiei trebuie
să. exercite un control automat şi permanent asupra bunei funcţionări,
semnalizînd automat (optic şi acustic) eventualele defecţiuni. '
Cînd instalaţia are contactoare cu piese în mişcare, semnalizarea se
va face, în principiu, prin deschiderea contactului. Butoanele de semnali-
zare manuală se vor utiliza numai cu contactul normal închis.
Instalaţia va fi astfel proiectată încît să se asigure posibilitatea veri-
ficării periodice a stării de funcţionare.
6.11 La proiectarea şi executarea instalaţiilor interioare pentru
semnalizarea incendiilor se respectă prevederile Normativului pentru
proiectarea şi executarea instalaţiilor interioare de telecomunicaţii din
clădirile civile şi industriale-1.18.
6.12 Reţelele exterioare ale instalaţiei de semnalizare vor fi, de regulă,
executate subteran. Reţelele exterioare aeriene pentru semnalizare se
admit numai în cazul în care nu se pot monta reţele subterane, din cauza
particularităţilor solului sau la sisteme radiale, pentru detectoare sau
utoane de semnalizare situate la o distanţă mai mare de 500 m de
centrala de semnalizare, cu condiţia ca pe suporţii respectivi ai liniei
aeriene să nu se aşeze mai mult de trei perechi de conductoare.
6.13 S e vor lua măsuri pentru protecţia reţelelor aeriene de semnali-
zare contra descărcărilor electrice atmosferice şi contra influenţelor
perturbatoare ale liniilor de înaltă tensiune (la încrucişări, traversări
etc.).
Nu se admite montarea liniilor pentru instalaţiile de semnalizare pe
stilpi şi pe suporţi comuni cu liniile de înaltă sau joasă tensiune.
Se admite aşezarea liniilor pentru instalaţiile de semnalizare pe stilpi
şi pe suporţi comuni cu alte linii de curenţi slabi, cu condiţia ca liniile
de semnalizare să fie aşezate deasupra celorlalte conductoare.
6.14 Întreg aparatajul şi echipamentul electric al unei instalaţii
de semnallzare a incendiilor, cu excepţia cazurilor cînd instrucţiunile
furnizorului interzic acest lucru, se leagă la pămînt.

CAPITOLUL 7
INSTALATII DE STINGERE A INCENDIILOR
GENERALITATI
7.01 Instalaţiile de stingere, agentul de stingere precum şi utilajele şi
materialele tehnice de luptă contra incendiilor se stabilesc conform norme-
lor de dotare, în funcţie d e : importanţa, destinaţia, amplasarea, dimensi-
unile şi gradul de rezistenţă la foc a construcţiilor, numărul şi starea per-
soanelor adăpostite, valoarea, natura, cantitatea şi caracteristicile echi-
pamentului tehnologic şi ale materialelor care se prelucrează, manipu—
lează sau depozitează.
7.02 Este interzisă folosirea substanţelor stingătoare care ar putea
contribui la propagarea incendiilor, l a deteriorarea utilajelor, l a accidente
sau explozii.
7.03 Se pot utiliza c a agenţi de stingere: apă sub formă de jeturi
compacte, apă dispersată în picături sau pulverizată, spumă grea, medie
sau uşoară, bioxid de carbon, abur, pulberi stingătoare, hidrocarburi
halogenate (haloni). ' logice, rampe de încărcare-descărcare, depozite de lichide în ambalaje.
În anumite cazuri, cînd condiţiile permit, se utilizează azot, gaze de
ardere purificate etc. . acumulării
7.04 Apa utilizată c a agent de stingere nu trebuie să aibă suspensii
care să înfrunte instalaţiile care se utilizează.
D e asemenea, e a nu trebuie să aibă caracter de agresivitate pentru
materiale şi nici să fie amestecată cu lichide combustibile în proporţii
care să intensifice arderea.
7.05 Apa sub formă de jeturi compacte se p o a t e utiliza l a stingerea
incendiilor de materiale combustibile solide (lemn, ţesături, hîrtie etc.),
94
dar este ineficace la stingerea produselor petroliere lichide, deoarece
acestea plutesc deasupra apei şi continuă să se vaporizeze şi să ardă.
Jeturile compacte de apă pot fi obţinute cu ajutorul ţevilor de refulare
alimentate de la hidranţii de incendiu sau de la pompele mobile de in-
cendiu.
7.06 Apa dispersată în picături s e utilizează l a stingerea materialelor
combustibile solide (în special cele fibroase).
Dispersarea apei se realizează prin instalaţii fixe (sprinklere şi drencere)
sau prin ţevi speciale mobile de refulare.
7.07 Apa pulverizată se utilizează la stingerea incendiilor de materiale
combustibile solide (atunci cînd există posibilitatea de apropiere de zonele
de ardere), lichide insolubile în apă cu.temperaturi de inflamabilitate
a vaporilor mai mari decît 55°C, gaze ce se scurg la presiuni reduse prin
orificii sau neetanşeităţi, instalaţii electrice (gospodării de cabluri,
transformatoare) etc. în condiţiile prevăzute în normele specifice.
Apa pulverizată se realizează cu ţevi de refulare dotate cu utilaje de
pulverizare sau c u pulverizatoare f i x e .
7.08 Aburul se utilizează la stingerea incendiilor de substanţe solide]
lichide, atunci cînd folosirea altor mijloace de stingere nu este indicată
din punct de vedere tehnico-economic sau nu este eficace, după cum
urmează:
— prin jeturi de abur, la substanţe solide sau lichide cu suprafaţă re-
dusă precum şi la gaze ce s e scurg prin orificii;
— prin inundarea cu abur a spaţiilor închise cu volum limitat.
7.09 Spuma se foloseşte pentru:
—._ stingerea lichidelor combustibile (în rezervoare, instalaţii tehno-
cuve de retenţie şi alte spaţii în care există posibilitatea scurgerii sau
lichidelor combustibile);
—— stingerea sau protecţia contra căldurii a materialelor, elementelor
de construcţie, utilajelor sau instalaţiilor tehnologice;
— prevenirea aprinderii lichidelor combustibile ce se scurg în caz de
avarie.
Pentru lichidele combustibile care distrug peliculele bulelor de spumă
obişnuită se folosesc spume speciale (universale sau antialcool).
Spuma cu coeficient mediu sau mare de înfoiere se utilizează, de regulă,
în spaţii închise, pentru stingerea incendiilor prin inundare.
95
._L—m
Spuma nu se utilizează l a stingerea incendiilor de produse care p o t da
reacţii periculoase cu substanţele din compoz1ţ1a e i si mm la stmgerea
recipientelor sub presiune.
7.10 Bioxidul de carbon şi alte gaze inerte se utilizează l a stingerea
oricăror feluri de incendii, cu excepţia celor de substanţe care ard in
mediu inert.
7.11 Hidrocarburile halogenate (halonii) s e folosesc în anumite cazuri
cînd este necesară o eficacitate mărită a agentului de stingere a incendiilor
de mici proporţii.
Halonii se folosesc şi c a aditivi la substanţele spumogene obişnu-
ite.
se utilizează la stingerea incendiilor de
7.12 Pulberile stingătre
materiale solide, lichide sau gazoase. Sînt indicate în special la aparatura
"*
electrică sub tensiune sau atunci cînd alte Substanţe stingătoare pot da
reacţii periculoase. Pulberile stingătoare nu se recomandă. în cazurile
V
în care p o t provoca deteriorări importante aparaturn sensrbile l a praf
(calculatoare, climatizoare, centrale telefonice automate etc.).
L
7.13 Instalaţiile de stingere a incendiilor pot fi: fixe, semifixe sau
mobile. Instalaţiile fixe s e prevăd c u acţionare automată, atunci cînd,
datorită pericolului mare de incendiu sau cerinţelor de securitate a oame-
nilor şi bunurilor este necesară o intervenţie rapidă în caz de incen—
diu.
Instalaţiile automate se prevăd şi cu posibilitatea acţionării manuale
în caz de incendiu.
7.14 În cazul cind un singur tip de instalaţie nu poate da rezultate
satisfăcătoare, se proiectează sisteme mixte (apă-spumă, apă-pulbere,
spumă—pulbere, spumă-haloni etc.).
Nu pot fi utilizate concomitent sau consecutiv substanţe de stingere
incompatibile.
7.15 În documentaţia de investiţie se vor prevedea elementele şi
materialele de rezervă necesare întreţinerii în bună stare de funcţionare
a instalaţiilor de stingere a incendiilor sau înlocuirii componentelor c e
___—._..
se p o t deteriora la exerciţii sau intervenţii l a incendii. D e regulă, rezerva
va reprezenta un procent de 2—5% dacă nu se precizează cantităţi mai
mari în normele sau în prescripţiile furnizorului.
-
,
96
INSTALATII DE STINGERE C U APA A INCENDIILOR
Instalaţii d e hidranţi interiori
Probleme comime tuturor instalaţiilor de hidranţi interiori:
7.16 Prevederea hidranţilor de incendiu interiori se face conform
normei de dotare departamentală .
7.17 În cazul clădirilor împărţite în compartimente de incendiu prin
pereţi antifoc, necesitatea prevederii hidranţilor interiori se stabileşte
pentru fiecare compartiment în parte.
7.18 Debitul minim al unui jet de apă, precum şi numărul de jeturi
în funcţiune simultană, necesare pentru stingerea incendiilor cu ajutorul
hidranţilor interiori la construcţiile ce se prevăd cu astfel de instalaţii,
sînt indicate în STAS 1478.
7.19 În clădirile monobloc la care se prevăd hidranţi interiori p e cori-w
doare sau tuneluri speciale de evacuare, se vor prevedea hidranţi inte-
riori care să funcţioneze în condiţiile prevăzute pentru reţelele exterioare.
Racordarea acestor hidranţi l a reţelele exterioare de joasă presiune
va fi făcută cu racorduri fixe exterioare şi robinete de reţinere, pentru
a se p u t e a cupla pompele de incendiu în vederea ridicării presiunii.
În casa scărilor la clădirile industriale înalte se va respecta STAS
1478/77.
7.20 În clădirile închise ale depozitelor cu stive înalte se admite ca
hidranţii necesari pentru stropirea zonelor ce nu pot fi acoperite cu jetu-
rile celor montaţi pe pereţi sau stilpi, să fie amplasaţi la nivelul pardoselii
sau îngropaţi în pardoseală în cutii special executate. '
7.21 Presiunea minimă necesară la robinetele hidranţilor interiori
trebuie să asigure realizarea unor jeturi compacte, avînd c a debite minime
p e cele indicate mai jos cu o lungime calculată astfel încît să atingă
punctele combustibile cele mai înalte şi îndepărtate , fără să fie însă mai
mică de 6 m .
7.22 Hidranţii interiori (STAS 2501) se dotează după necesită i, cu
furtun din fibre sintetice (STAS 703) tip C (o 50 mm) sau tip B ( z 75mm),
cu o lungime de maximum 20 m , precum şi cu ţevi de refulare de m i n ă ,
simple sau cu robinet, varianta I I tip C sau B (STAS 6264). ' -
7 — Normativ departamental — c . 2497 797
 7.23 In clădirile în care intervenţia cu apă sub formă de jet compact
poate produce pagube sau distrugeri de aparataje, ţevile de refulare se
prevăd cu ajutaje de „a.: 14 mm, pentru pulverizarea apei sau cu ajutaje
reglabile. În aceste cazuri presiunea apei la dispozitiv se ia de minmum
2.5 N/cma (25 m HZO).
La clădirile industriale în care se cer intervenţii cu spumă (chimică
sau aeromecanică) se vor utiliza hidranţi interiori cu apă şi spumă,
specifici industriei chimice. În aceste cazuri, presiunea apei l a dispozitiv
se ia de minimum 5—7 N/cm2 (50—70 mm HZO).
7.24 Pierderile de sarcină în furtun se determină cu formula:
H , = A - 1 -q2, în care:
A coeficient egal cu 0,0154 pentru furtun din fibre sintetice tip C
şi cu 0,0015 pentru tip B ;
1 lungimea furtunului în metri ;
q debitul în 1/sec. (2,5—5 l/sec.).
7.25 Determinarea presiunii IL necesară la ajutajul ţevii de refulare,
precum şi a mărimii debitelor corespunzătoare (q) se vor face în funcţie
de lungimea jetului compact (L) şi diametrul ajutajelor, conform STAS
1478/77.
7.26 Amplasarea hidranţilor interiori se face astfel încît fiecare punct
din interiorul încăperilor să fie deservit de cel puţin:
a. două jeturi, în încăperi sau grupe de încăperi ce comunică prin go-
luri neprotejate, pentru care se prevede, conform STAS 1478, funcţio-
narea a două eturi simultane atunci cînd acestea se încadrează în
încăperi din categoria A, B sau C pericol de incendiu, cu un volum de
peste 1000 m3 -1;
b. un jet, în celelalte încăperi, inclusiv în cele prevăzute cu instalaţii
de sprinklere sau drencere automatizate. Aceste jeturi trebuie obţinute
din hidranţi situaţi pe acelaşi palier şi în acelaşi compartiment de in-
cendiu.
Observaţii
1. În clădirile industriale de gradul I—II rezistenţă la foc, în care
există încăperi cu pericol de incendiu diferit, hidranţii de incendiu in-
teriori se prevăd pentru a deservi numai zonele în care există materiale,
elemente sau utilaje combustibile.
2 . Prin goluri neprotejate se înţeleg acele goluri care nu sînt închise
prin uşi pline, obloane etc. sau prin geamuri armate.
98
7.27 Hidranţii interiori se amplasează în locuri vizibile şi uşor accesi—
bile în caz de incendiu, în funcţie de raza lor de acţiune şi de necesită-ţi,
de preferinţă în următoarea ordine: lîngă intrări în clădiri, în casa scărilor,
în goluri sau în vestibule, pe coridoare lîngă intrarea în încăperi şi în
interiorul acestora la locuri protejate de îngheţ.
Nişele hidranţilor nu trebuie să străpungă pereţii antifoc, pe cei care
despart încăperi cupericol de incendiu diferit sau care delimitează căi
de evacuare.
Se recomandă ca hidranţii interiori să fie amplasaţi astfel încît eva-
cuarea persoanelor să nu împiedice deservirea lor.
7.28 Robineţii hidranţilor se vor monta la maximum 1,50 m de la
pardoseală, înălţimea minimă stabilindu—se astfel încît s ă s e manevreze
uşor, iar cutiile lor să fie protejate împotriva loviturilor. Cutiile hidranţilor
se execută în conformitate cu prevederile STAS 3081 şi STAS 297 sau
c u detaliile pentru hidranţii cu apă şi spumă.
7.29 Alimentarea cu apă a hidranţilor de incendiu interiori din con-
strucţiile prevăzute cu instalaţii de apă potabilă sau industrială se face,
de regulă,prin reţele comune. În acest caz, debitul de calcul al conductelor
Se determină adăugînd la debitul de incendiu, debitul maxim de apă,
potabilă sau industrială (conform STAS 1478 sau altor prescripţii tehno-
ogice), cu excepţia a 85% din debitul de calcul necesar duşurilor şi a
debituluipentru spălări tehnologice şi pardoselilor, care nu se iau în calcul.
7 .'30 Reţelele instalaţiilor interioare de apă pentru stingerea incen—
diilor nu se execută din policlorură de vinil sau din alte materiale plastice.
7.31 Reţelele de conducte interioare din clădirile cu mai mult de
8 hidranţi de incendiu pe nivel vor avea două. racorduri, executîndu—se
fie inelar, fie cu circuit închis cu ajutorul bransamentelor şi al reţelei
exterioare.
Fac excepţie încăperile sau clădirile industriale neîncălzite, în care se
prevăd reţele separate pentru hidranţi în sistem de aer sau apă-aer,
cînd reţelele se pot executa ramificat cu un singur bransament.
Calculul reţelelor de apă alimentate prin două sau mai multe branşa-
mente se face presupunînd că unul din acestea este în curs de reparaţie.
Reţelele inelare de conducte s e prevăd c u vane, astfel încît în caz de
avarii să nu se întrerupă funcţionarea a mai mult de 5 hidranţi pe nivel
de clădire. Robinetele, vanele de p e conductele care alimentează hidranţii
de incendiu, vor fi sigilate în poziţia deschisă, dacă nu sînt prevăzute cu
dispozitive de acţionare de la distanţă.
99
 Toată reţeaua de apă pentru stingerea incendiilor se proiectează şi
execută astfel încît să fie ferită de îngheţ iar reviziile şi eventualele repa—
raţii să se poată face cu uşurinţă.
Conductele de alimentare cu apă vor avea la pozare o pantă continuă
de scurgere spre coloana de hidranti, astfel» c a să existe posibilitatea de
evacuare a apei din ele. Pozarea lor p e pereţi se v a face astfel c a să evite
deteriorarea lor la montajul utilajelor.
7.32 Consumul de apă necesar hidranţilor de incendiu interiori se
determină conform prevederilor STAS 1478/77.
7.33 Instalaţiile vor asigura în permanenţă debitul şi presiunea minimă
necesară funcţionării hidranţilor (pînă la terminarea perioadei teoretice
de funcţionare a acestora).
Pornirea pompelor de apă pentru incendiu se poate face şi de la distanţă
prin butoane amplasate lîngă hidranţii de incendiu, astfel încît să se
poată acţiona imediat la izbucnirea incendiului.
7.34 În încăperile neîncălzite se vor putea adopta conducte şi hidranţi
uscati, prevăzîndu—se în spaţiul încălzit sau în căminele de vizitare vane
electromagnetice acţionate de la distanţă prin butoane amplasate lîngă
hidranţi.
Este obligatoriu c a după folosire, aceste instalaţii să fie golite de apă.
Vanele electromagnetice vor fi însoţite în paralel de vane manuale
s1gilate î n poziţie manual închis. Î n dotarea beneficiarului vor exista
în permanenţă în stoc un număr corespunzător de vane electromagnetice
pe mărimi de diametre, cel puţin o bucată din fiecare mărime de dia-
metru.
Instalaţii d e sprinklere
7.35 Montarea sprinklerelor pentru combaterea incendiilor se prevede
conform normei de dotare departamentală.
7.36 Încăperile prevăzute cu sprinklere se separă de spaţiile învecinate
neprevăzute cu astfel de instalaţii, prin elemente necombustibile.
7.37 Pentru evitarea formării unor curenţi verticali în construcţiile
cu mai multe nivele, golurile din planşee se prevăd cu dispozitive de
închidere sau cu ecrane necombustibile, conform normelor generale şi
NP 22-77.
100
7.38 Instalaţia de sprinklere se va ţine permanent sub presiune si s e
v a proiecta în următoarele sisteme: c u apă, cu aer, cu aer-apă.
Sistemul cu apă s e aplică numai în cazul cînd temperatura încăperilor
nu scade sub 4°C.
7.39 Instalaţia de sprinklere cuprinde:
—— sursa de alimentare cu a p ă ;
— conducta de alimentare principală, cu robinet de închidere ;
— aparatul de control şi semnalizare montat pe conducta principală
de alimentare, după robinete;
— reţeaua de conducte de distribuţie, capetele de sprinklere.
Fiecare instalaţie v a avea cartea instalaţiei cu instrucţiuni de exploa-
tare.
7.40 Sprinklerele utilizate vor avea certificate d e garanţie şi proces
verbal de omologare.
7.41 Sprinklerele se vor proteja împotriva:
— deteriorărilor mecanice, atunci cînd sînt expuse pericolului de lovire
(fără a se stînjeni funcţionarea lor corespunzătoare);
— coroziunilor, în cazul în care s e montează în încăperi cu mediu corosiv
(prin vopsire corespunzătoare). Dispozitivul de declanşare a capetelor
de sprinklere nu se va vopsi ,'
— efectelor termice locale datorate unor surse învecinate cu temperatură
mai ridicată.
7.42 Pentru înlocuirea capetelor de sprinklere deteriorate sau de—
clanşate în caz de incendiu, s e va prevedea o rezervă de sprinklere cal-
culată separat pentru fiecare tip din cele montate, astfel:
—— dacă instalaţia are pînă la 30 de sprinklere, rezerva va fi egală cu
numărul celor montate ;
—— dacă instalaţia are peste 30 de sprinklere, se va asigura o rezervă
de 5—25% din totalul sprinklerelor (în funcţie de tipul acestora), însă
nu mai puţin de 30 de bucăţi (procentul care se aplică la instalaţiile
cu un număr mic de capete).
Atunci cînd instalaţia are sprinklere rezistente la coroziune, care s e
declanşează l a temperaturi m a i mari de 90°, rezerva acestora trebuie să
fie egală c u numărul capetelor de sprinklere, montate în sectorul cel
mai mare.
7.43 Amplasarea sprinklerelor trebuie să se facă în funcţie de pericolul
de incendiu existent, gradul de rezistenţă la foc al încăperilor, poziţia
şi dimensiunile grinzilor, a diferitelor instalaţii, utilaje sau stive de ma-
101
teriale, precum şi de caracteristicile hidraulice ale sprinklerelor, astfel încît Capetele de sprinklere (drencere) se vor monta faţă de perete la o
s ă se asigure: distanţă corespunzătoare jumătăţii din cele indicate mai sus.
— sensibilitatea de“ declanşare a sprinklerelor; Pentru sprinklere (drencere) cu orificiul mai mic, distanţele se micşo—
— protecţia elementelor portante de construcţie cu limită de rezistenţă rează, iar pentru cele cu orificiul mai mare, distanţele se măresc, asigu-
l a foc r e d u s ă ; rîndu—se stropirea în limitele razei de dispersare prevăzută în instruc-
— dispersarea cît mai uniformă a apei pe suprafaţa protejată; ţiunile tehnice ale furnizorului.
— intensitatea de stingere cu apă.
Montarea capetelor de sprinklere se va face faţă de placa planşeului 7.45 Intensitatea d e stropire cuprinsă între 0 , 7 — 0 , 5 l/sec.m2 s e v a
sau tavanului continuu l a o distanţă în plan vertical de minimum 8 cm stabili în fiecare caz în funcţie de natura, cantitatea şi starea materia—
şi maximum 40 cm, ţinîndu—se seama de intensităţile de stropire impuse lelor combustibile.
şi d e diagrama jetului de stropire a capetelor executate în R.S.R. şi avi- În tabelul ce urmează se redau unele intensităţi de stropire cu apă,
zate de M.I. conform STAS 9576/1 şi STAS 9576/2. pentru materialele ce prezintă pericol mărit de incendiu.
Î n cazul existenţei unor grinzi sau ecrane pline, cu înălţimi mari, se
admite mărirea distanţei maxime dacă se respectă următoarele condiţii: TABEL 7.45
—- rozeta (deflectorul) sprinklerelor să se afle cu cel puţin 10 cm mai
sus decît partea inferioară a grinzii sau ecranul proeminent ; Aria de calcul minimă
— aria proiecţiei orizontale a spaţiului delimitat de elementele proe— a suprafeţei t o t a l e d e
stropire cu a p ă , m '
minente să nu depăşească 260 m2.
Pentru protecţia locală (la stive înalte, încăperi cu platforme de lucru,
depozite, spaţii închise care constituie căi de propagare a incendiului, Secţii d e distilare a. r ă ş i n e i sau t e r e -
instalaţii tehnologice etc.) sprinklerele se montează, după nevoie, şi l a pentinei, secţii de fabricare a. ne-
nivele intermediare, î n interiorul acestora s a u sub ele. grului de f u m , articole de cauciuc.
s e c ţ i i d e fabricare a. l a c u r i l o r şi
Poziţia de montare a sprinklerelor, cu capul în sus sau în jos, se stabileşte vopselelor
în funcţie de forma deflectorului şi secţiunea jetului de apă dispersată.
Sectii d e distilare a gudronului, sec-
L a instalaţiile cu aer ş i aer-apă se utilizează numai sprinklerele care au ţii d e fabricare sau prelucrare a
poziţia de montare cu rozeta în sus. s p u m e i d e materiale plastice ( f ă r ă
7.44 Aria protejată (Ap) de un sprinkler (drencer) se determină cu depozitare)
relaţia: . 3. Secţii d e fabricare şi prelucrare a.
î n care : celuloidului

AP = 31
'La
(m?) Observaţii
q„ : debitul sprinklerului (drencerului) amplasat în punctul cel
Intensităţile respective sînt orientative şi p o t fimodificate corespunză-
mai înalt şi depărtat, 1/sec. ;
tor, în funcţie de datele din literatura tehnică de specialitate sau de
155 : intensitatea de stingere, l/sec.m2.
determinările de laborator autorizate.
Distanţele dintre capetele sprinklerelor (drencerelor) standardizate,
Pentru încăperile sau spaţiile în care se utilizează sau depozitează sol-
cu diametrul orificiului de 12,7 m m , nu v o r depăşi:
venţi sau lichide inflamabile, este indicat s ă se adopte protecţia prin
— 4,00 m în încăperile cu pericol obişnuit de incendiu (cu încărcarea dispozitivele care asigură o pulverizare mai fină a apei.
termică d e cel mult 200 kg/m2 materiale combustibile) iar aria protejată
aferentă unui sprinkler (drencer) va fi de cel mult 12. m2; 7.46 Pentru depozitele de materiale combustibile c u stive înalte, inten-
—— 3,00—3,60 m , în încăperile c u pericol m a i mare d e incendiu, aria s i t a t e a d e stropire e s t e d e 0 , 1 — 0 , 5 l/sec.m2, în f u n c ţ i e d e m ă r i m e a stivei
aferentă unui sprinkler fiind de cel puţin 9 mz. ş i de pericolul ce-l prezintă materialul, conform tabelului ce urmează:

102 103
 9

4,10 ,
Observaţii

7,70
,
1. Pentru stivele la care rezultă intensităţi mai mari de 0,31/sec. 1113
serecomandă proiectarea unei instalaţii de sprinklere cu reţele plasate

7,20
n
la niveluri intermediare. In acest caz, debitul fiecărei reţele se va lua

,
in funcţie de înălţimea porţiunii aferente de stivă protejată (prima reţea

6,70
in raport cu înălţimea ei de amplasare, faţă de pardoseală, a doua faţă
de prima reţea şi aşa mai departe), considerînd pentru fiecare reţea inter-

8.90
mediară o arie de calcul de 45 m”. Debitul reţelei de la partea superioară

3,60
3
3. încăperi se determină considerînd intensitatea de stropire corespunză—
toare îpălţimii faţă de reţeaua situată sub ea, pentru o arie de calcul de
d

8,20

3,30
300 m .
2 . Pentru înălţimi de depozitare mai mari s e vor proiecta, de l a caz la

,
caz, instalaţii de sprinklere sau drencere (cu apă sau spumă) cu acţionare

7,5 50
rapidă.

00
4, 70
8,70

6,70 7.47 Pentru asigurarea unei bune semnalizari, instalaţia de sprinklere

se împarte în sectoare deservite fiecare de cîte un aparat de control şi
semnalizare, sectoarele avînd un număr de sprinklere de maximum:
7,60

a . 800 buc., în cazul instalaţiei cu apă. În cazul cînd sprinklerele sînt

6

montate în mai multe încăperi, separate între ele prin pereţi şi uşi
5,00
6.50

incombustibile, numărul sprinklerelor dintr—un sector poate fi mărit

0
l a 1.200 b u c . ;
b . 600 buc., în cazul instalaţiei cu aer sau cu apă-aer. În acest caz,
0

0
volumul reţelei de conducte a unui sector nu trebuie să. fie mai mare
0

de 2000 litri pentru instalaţiile fără accelerator şi de 3000 litri la cele

0
0

cu accelerator.
0
de

sau aparate ambalate în

0

De regulă, sectoarele trebuie să grupeze numai sprinklere montate în

i

de foi de s p u m ă de cauciuc

acelaşi compartiment de incendiu al clădirii. În cazuri speciale, cind

, 00

instalaţia cuprinde un număr mic de sprinklere se pot grupa în acelaşi

0

sector sprinklerele montate în mai multe compartimente de incendiu

,

situate în vecinătate, dacă. considerentele de semnalizare a incendiilor

0 3 70
9

nu cer altfel.
4

7.48 Aparatele de control şi semnalizare ACS pot fi cu apă şi apă-aer,

1
lemn etc.)

în funcţie de sistemele de instalaţii de Sprinklere p e care l e deservesc.

teriale

7.49 Aparatul de control şi semnalizare ACS cu dispozitive anexe,

se montează pe conducta principală de alimentare cu apă a fiecărui sector
81

de sprinklere, în încăperi proprii sau în încăperi cu alte destinaţii, care,

30

nu prezintă pericol de incendiu.

2.

Încăperile vor fi rezistente la foc şi încălzire, cu acces uşor din exterior,

26

spaţiul necesar pentru deservirea şi repararea

,,

asigurîndu-se totodată
03
,

,
,

105
,
.

,
4

„
3

,
,

,
5
,
aparatelor. Dacă încăperea a r e şi altă destinaţie, aparatele de control — conform tabelului 7.50, pentru clădirile industriale m ono blo c;
si semnalizare vor fi montate într—un dulap închis cu uşiţă cu geam, asi—
gurat cu încuietoare şi iluminat corespunzător. — pentru depozitele cu stive înalte, în funcţie de mărimea ariei supra-
Clepotele sistemului d e semnalizare se montează p e peretele exterior feţei totale stropite şi a intensităţii indicate în tabelul 7.46;
al clădirii deservite, asigurîndu-se şi semnalizarea electrică (acustică) —- în cazul instalaţiilor cu stingere rapidă, în funcţie de specificul
la încăperea formaţiei civile d e pompieri'sau l a u n punct de comandă cu acestora.
serviciu permanent (dacă nu există clădire a formaţiei de „ ' p o m p i e r i ) .
Cînd există clădirea formaţiei de pompieri: în ( a p r o p i e r e , TABEL 7. 52-
clopotele p o t
fi montate p e peretele acesteia, renunţîndu—se la semnalizarea electrică. Debitul instalaţiei d e sprinklere
din clădiri industriale monobloc.
7.50 Debitul unui cap de sprinkler se determină cu formula: Volumul clădirii m3/compartiment antifoc
(11
= “ ' HI
Pînă la 101000 200.901 Paw
în care: 100.000 200.000, 300.000 506.005
gl = debitul în l/sec.
H 1 : presiunea disponibilă l a orificiu în metri coloană apă Debitul instalaţiei de sprinklere lfaec. sa 35 49 sa
a : coeficientul de debit, determinat experimental conform
tabelului ce urmează:
7.53 Instalaţiile de sprinklere vor trebui s ă aibă asigurată rezerva
TABEL 7 .5 0 intangibilă de apă care s ă asigure funcţionarea lor.

7.54 Alimentarea cu apă a instalaţiilor de sprinklere s e poate face

orificiului 8
mm
10 10,5 12 12.1 din următoarele surse de b a z ă : reţele inelare, rezervoare de înălţime,
castele de apă, staţii de pompare, care asigură în permanenţă debitul şi
3 0,210 0.280 0,310 0,355 0,460 presiunea necesară acestei instalaţii, astfel încît în cazul unor avarii să
nu se întrerupă alimentarea cu apă a instalaţiei de sprinklere.

7.51 Presiunea H1 disponibilă l a orificiul sprinklerelor trebuie s ă fie 7.55 Alimentarea unui sector (aparat de control şi semnalizare) se
de minimum 5 N/cm2 (5 m HZO), iar debitul trebuie să asigure în punc— poate face printr—o singură conductă. Alimentarea mai multor sectoare
tele cele mai îndepărtate intensitatea de stropire prevăzută. s e v a face prin sistem inelar de conducte.
L a dimensionarea reţelei s e vor evita variaţiile mari ale presiunilor Presiunea minimă în reţele si sistem trebuie s ă asigure obligatoriu re-
disponibile la capetele de sprinklere pentru a se realiza o stropire cu apă gimul impus pentru funcţionarea sprinklerelor.
aproximativ uniformă.
Viteza apei în conducte se recomandă s ă nu depăşească 5 m/sec. 7.56 Pentru controlul permanent al presiunii apei sau aerului din
Pe răspunderea proiectantului, care va verifica efectele depăşirii ei, s e sistem se vor monta manometre în diferite puncte ale instalaţiei, cum ar
p o t lua viteze m a i mari dar nu mai mult de 10 m/sec. f i : deasupra aparatului de control şi semnalizare, sub robinetul principal
de închidere a apei (aval) p e conducte de alimentare cu apă, p e conducta
7.52 Debitul de calcul al instalaţiei se stabileste de refulare a pompei, în amonte de ventilul de reţinere, în punctul cel
considerînd funcţio—
marea simultană} sprinklerelor montate într-un compartiment mai înalt şi depărtat al fiecărui sector de sprinklere.
de in-
cendiu ai clădirilor (conf. STAS 1478).
7.57 Reţelele de distribuţie ale instalaţiei de sprinklere p o t fi inelare
Debitul poate fi limitat după cum urmează: sau ramificate. Ramificaţiile s e prevăd l a capete cu dispozitive care
— 30 l]sec., pentru construcţiile industn'ale. obişnuite; permit revizia ş1 curăţarea conductelor.
106
107

7.58 Pentru a degaja aerul sau apa din ele, conductele se vor monta
c u pante d e 0,002—0,005, pantele m a i mari luîndu—se pentru conductele
c u diametrul m a i m i c . L a montarea conductelor s e v a evita formarea
sacilor d e aer, iar acolo unde acest lucru nu e s t e posibil, s e vor lua măsuri
pentru golirea şi dezaerisirea lor.
7.59 În încăperile prevăzute cu sprinklere se vor prevedea posibili—
t ă ţ i de evacuare a apei debitate de instalaţie.
7.60 Reţeaua de conducte v a fi prevăzută cu racorduri fixe, amplasate
la nivelul terenului, în locuri accesibile, apărate de îngheţ, pentru
eventuala cuplare a pompelor mobile. Aceste racorduri se vor amplasa
în funcţie de posibilităţile de cuplare a pompelor mobile, surse de a p ă ,
posibilităţi de acces etc., putîndu-se face montarea lor în cămine tip
STAS 9342. Numărul racordurilor se stabileşte în funcţie de debitul
instalaţiei, considerînd 15 l/sec. pentru fiecare racord. Legătura cu reţeaua
de sprinklere se face după aparatul de control şi semnalizare tip apă-apă
şi înaintea celui de tip aer-apă.
Pe conductele de legătură se montează ventile de reţinere.
Instalaţii d e drencere pentru stingerea incendiilor
7.61 Drencerele pentru stingerea incendiilor se vor prevedea în
încăperile care prezintă pericol m a r e de incendiu, unde din cauza pro-
pagării rapide a focului, ineficienţei utilizării altor mijloace de combatere
sau din alte considerente nu există alte posibilităţi de intervenţie. Dome-
niul de utilizare a drencerelor este stabilit prin norma de dotare.
7.62 Drencerele se vor amplasa similar sprinklerelor.
7.63 Pentru fiecare instalaţie de drencere trebuie s ă s e asigure o
rezervă de capete de drencer socotite separat pentru fiecare tip din cele
m o n t a t e , de 2 — 5 % din numărul drencerelor m o n t a t e , însă nu m a i
mică de de 10 buc. (procentul mare se aplică l a instalaţiile cu un număr
redus d e capete).
7.64 În funcţie de cerinţele de stingere, drencerele se montează în
grupe de maximum 72 capete, fiecare grupă avînd conducte de alimen—
tare cu robinete de acţionare separată.
7.65 Deschiderea robinetelor de alimentare a instalaţiei de drencere
se poate face:
a . manual, în cazul cînd drencerele sînt utilizate pentru stingerea in—
cendiilor în încăperi industriale în care există în permanenţă personal,
108
dacă operaţia de acţionare manuală poate fi efectuată în timp util în
caz de incendiu.
Dacă se prevăd instalaţii pentru detectarea incendiilor, se admite c a
acţionarea robinetelor instalaţiei de drencere să se facă manual, numai
în cazul cînd s e asigură în permanenţă personal de serviciu, care poate
interveni în timp util.
b . automat, în cazul cînd drencerele sînt utilizate pentru stingerea
incendiilor în încăperile în care nu se lucrează permanent şi în general
atunci cînd operaţiile de acţionare manuală nu p o t fi efectuate în timp
util.
7.66 Elementele care comandă deschiderea automată a robinetelor
de alimentare a drencerelor, vor fi amplasate în funcţie de tipul şi carac-
teristicile lor, astfel încît să asigure supravegherea întregii zone protejate
de sectorul respectiv, precum şi acţionarea instalaţiei în timp util.
Instalaţiile de drencere cu acţionare automată trebuie s ă aibă asigurată
şi posibllitatea acţionării manuale.
7.67 Amplasarea robinetelor de acţionare a instalaţiei de drencere
trebuie s ă se facă în locuri încălzite, uşor accesibile pentru personalul de
deservire, ferite de acţiunea focului, retrase faţă de gabaritul circulaţiei
de evacuare şi situate în apropierea spaţiului protejat de drencere.
În aval de robinetele de acţionare s e v a asigura posibilitatea de golire
a instalaţiei, iar în amonte se vor monta manometre de control.
Robinetele de acţionare se vor prevedea cu indicatoare în conformitate
cu schiţa d e principiu a instalaţiei, p e care proiectantul este obligat să o
predea beneficiarului, împreună cu instrucţiunile de funcţionare a insta-
latiei.
7.68 Conductele pentru alimentarea drencerelor cît ş i cele dotate cu
capete de drencer, vor trebui s ă permită scurgerea apei după utilizare,
fiind pozate în pantă.
7.69 Prevederile din art. 7.58, 7.59 şi 7.60 rămîn valabile şi pentru
instalaţiile de drencere.
7.70 Debitul de calcul al instalaţiei q„ (în l/sec.) s e stabileşte conside—
rînd funcţionarea simultană amaximum 4 grupe adiacente de capete de
drencere, a s t f e l :
în care: q, : nq,
qi = debitul specific stabilit conf. a r t . 7.50.
n numărul d e drencere.
 7.71 Calculul şi executarea reţelelor, durata de funcţionare şi siste-
mul de alimentare cu apă se vor face în condiţiile indicate pentru insta-
laţiile de sprinldere.
Instalaţii de drencere pentru perdele de protecţie
7.72 Drencerele pentru perdelele de protecţie p o t fi utilizate conform
normelor de dotare — art. 80.
7.73 Drencerele pentru perdele de apă destinate protecţiei golurilor
se amplasează la o distanţă de maximum 1,5 m unul de altul iar distanţa
dintre drencere şi marginea golului trebuie să fie de 25 cm şi 75 an.
Numărul şi diametrul orificiilor de stropire ale drencerelor se stam
in funcţie de presiunea apei din reţea, astfel încît să se asigure un debit
minim de 0,5 l/sec. pentru fiecare metru liniar de perdea de apă.
7.74 Distanţa pentru drencerele destinate protecţiei elementelor de
construcţii nu poate fi mai mare de 2,5 ml iar dintre drencere şi marginea
elementului protejat de 1,2 m. Numărul drencerelor şi diametrele ori-
ficiilor de stropire se stabilesc astfel încît să se asigure o stropire de mini-
mum 0,2 l/sec. pentru fiecare metru liniar de element protejat, atunci
cînd protecţia se realizează printr-o pînză de apă verticală, sau de 0,1
Ilsec. pentru fiecare metru pătrat din suprafaţa elementului protejat,
atunci cînd elementul protejat este orizontal.
7.75 Alegerea tipului de drencer, forma deflectorului, rozetei sau
paletei pentru dispersarea apei, precum şi montajul se stabilesc în funcţie
de stropire şi scopul urmărit.
7.76 Debitul, tipul şi condiţiile de montaj ale drencerelor necesare
formării perdelelor pentru protecţia golurilor se stabilesc de la caz l a
c a z , intensitatea d e stropire fiind d e 0 , 5 — 1 1/sec.m ( 0 , 5 1/sec. m pentru
goluri cu înălţimea pînă la 3 m ) .
7.77 Presiunea minimă disponibilă (3—5 N/cm2 sau 3—5 m ILO)
la orificiul drencerului amplasat în condiţiile cele mai dezavantajoase,
se stabileşte tinîndu-se seama de scopul urmărit, de înălţimea golurilor
sau a elementelor de construcţii ce se protejează, precum şi de necesita-
tea asigurării intensităţii de stropire.
7.78 Debitul de calcul al instalaţiei si consumul de apă se stabilesc
consider'md funcţionarea simultană a drencerelor dintr—un compartiment
de incendiu.
110
7.79 Drencerele ce protejează o clădire sau u n compartiment de incen-.
diu vor fi astfel prevăzute c a să funcţioneze şl în cazul mcendieru clădi:
rilor sau compartimentelor învecinate.
7.80 Timpul de funcţionare a perdelelor d e drencere se v a stabili
în funcţie de destinaţia şi durata cît trebuie s ă reziste l a foc elementele
protejate. '
7.81 Amplasarea robinetelor instalaţiei de drencere pentru perdele
de protecţie, precum şi acţionarea acestora, se vor face similar prevederilor
de l a instalaţia de drencere pentru stingerea incendiilor.
Instalaţii exterioare (reţele şi hidranţi exteriori)
7.82 Construcţiile şi instalaţiile industriale vor avea asigurată ali-
mentarea cu apă pentru stingerea din exterior a incendiilor, prin inter-
mediul hidranţilor, conductelor, bazinelor (rezervoare), staţiilor de pom—
pare etc., în conformitate cu prevederile normelor de dotare departamen—
tale.
7.83 Alimentarea cu apă prin reţele de hidranţi exteriori se poate face
prin următoarele sisteme:
a . Reţele la care presiunea poate asigura intervenţia la stingere direct
de la hidranţi la debitele de calcul necesare. Acest sistem este indicat
în următoarele cazuri:
— cînd nu se dispune d e suficient personal de deservire;
—— cînd nu se dispune de utilaje mobile de intervenţie ;
— cînd reţeaua dispune de presiune;
— cînd incendiul poate evolua rapid, datorită naturii construcţiilor
şi materialelor utilizate sau depozitate.
b . Reţele l a care presiunea liberă l a hidranţii exteriori (măsurată l a
nivelul solului) nu poate asigura stingerea directă a incendiului, pentru
intervenţie fiind necesare pompe mobile. L a aceste reţele, presiunea
liberă la hidranţi nu trebuie să fie mai mică de 7 N/cm2 (7 m HZO).
7.84 Se admite alimentarea cu apă direct din bazine, rezervoare
etc. cu ajutorul pompelor mobile (moto— sau autopompe) în incinte
industriale de categoriile C, D şi B pericol de incendiu, cu suprafaţa
mai mică de 20 ha şi care necesită pentru stingere din exterior un debit
de cel mult 20 l/sec. .
La utilizarea acestui sistem de alimentare se va avea în vedere modul
de amplasare a rezervoarelor sau bazinelor de apă în cadrul obiectivelor.
111
 7.85 Se poate adopta un sistem mixt de reţele sau de reţele şi bazine
(rezervoare), atunci cînd acest lucru este indicat din punct de vedere
tehnico-economic şi al securităţii împotriva incendiilor.
7.86 Reţelele de apă pentru incendiu se fac de regulă comune cu
cele pentru apa potabilă sau industrială.
Reţelele separate pentru incendiu sînt admise numai atunci cînd
acest lucru este raţional din punct de vedere economic sau cînd sînt
obligatorii din considerente de siguranţă în funcţionare.
Astfel de reţele independente s e pot proiecta în rafinării, combinate
petrochimice şi depozite de categoria I — I I .
Î n cadrul platformelor industriale se va urmări proiectarea de reţele
comune pentru toate incintele industriale.
7.87 Reţelele exterioare de transport de apă pentru incendiu, co-
mune cu apa pentru consum menajer (potabilă) sau industrial se vor
dimensiona luîndu-se în considerare toate debitele maxime orare de
apă (potabilă sau industrială), cu excepţia consumurilor de apă pentru
stropirea teritoriului, pentru udarea Spaţiilor verzi, spălări de pardoseli,
8 5 % din consumul pentru duşuri (care nu s e ia în calcul), spălări de uti-
laje tehnologice. La aceste debite se adaugă debitul pentru incendiu.
7.88 Debitele de apă necesare stingerii incendiilor din exterior sînt
cuprinse în STAS 1478 (cu excepţia rafinăriilor şi combinatelor petro-
chimice ce se stabilesc conform tabelului 7.102 şi a depozitelor de desfa-
cere, care se stabilesc conform prevederilor capitolului 8, cît şi a altor
instalaţii speciale).
7.89 Numărul de calcul al incendiilor care p o t avea loc simultan
se determină conform art. 111 din Normele generale de protecţie împo-
triva incendiilor aprobate prin Decret 290/1977.
7.90 Instalaţiile de alimentare cu apă pentru combaterea incendiului
s e vor proiecta astfel încît să asigure în permanenţă debitul şi presiunea
necesară funcţionării acestora conform art. 7.128.
În cazuri particulare, justificate, se admite punerea sub presiune a
instalaţiilor de hidranţi prin acţionarea de la distanţă, imediat la izbuc-
nirea incendiului, a pompelor sau robinetelor electrice, prin butoane
amplasate lîngă hidranţii respectivi.
7.91 Reţelele de conducte exterioare trebuie să fie de regulă inelare,
admiţîndu—se c a excepţie ramificaţii în lungime de maximum 500 m la
112
obiectele care nu sînt de importanţă deosebită sau vitale pentru func—
ţionarea obiectivului.
7.92 Reţelele de apă pentru stingerea incendiilor trebuie să se îm—
partă în sectoare, prin armături de închidere, astfel încît să nu s e scoată
din funcţiune în caz de avarie mai mult de 10 hidranţi de incendiu.
Vanele se _vor sigila în poziţia deschisă.
7.93 Alimentarea cu apă a reţelelor inelare de la pompele de incen-
diu, de la rezervoarele de înălţime sau de la reţelele publice se va face
printr-o singură conductă (bransament), cu excepţia obiectivelor cu
consumatori Vitali sau care necesită debite mari pentru intervenţie
în caz delincendiu.
Calculul şi execuţia reţelelor şi a instalaţiilor din staţiile de pompare
în cazul cînd sînt necesare două conducte de alimentare, s e va face
astfel încît să se poată asigura p e fiecare conducă alimentarea cu apă la
debitele şi presiunile necesare.
7.94 Reţelele de alimentare cu apă se vor poza în exteriorul construc—
ţiilor, în pămînt sau canale, la adîncimi corespunzătoare contra înghe-
ţului. Se va evita pozarea reţelelor în canalele în care se găsesc reţele
care transportă lichide cu pericol de incendiu sau explozie.
Sistemul d e c o n d u c t e , î n acest c a z , v a f i echipat cu robinete de
golire corespunzătoare (pentru reparaţie), cu dispozitive de aerisire,
manometre etc.
7.95 Tipul de hidranţi subterani şi supraterani ( o 70, 0100, 0125,
55150), numărul şi amplasarea lor . s e vor stabili în, funcţie de sistemul
de stingere şi de utilajul din dotare, astfel încît să se asigure posibili-
tatea folosirii l a locul incendiului a debitelor de calcul rezultate conform
articolelor anterioare.
Pentru intervenţia la instalaţiile tehnologice, staţiile de pompe, ram-
pele de încărcare—descărcare şi danele maritime şi fluviale s e vor
utiliza hidranţi supraterani cu apă şi spumă, cu dotarea prevăzută în
proiectul tip M.I.Ch.
Hidranţii exteriori trebuie să permită deservirea tuturor punctelor
clădirilor sau obiectelor ce trebuie protejate, con51derînd raza de ac—
ţiune a hidranţilor în raport cu lungimea furtunului.
L a reţelele la care presiunea asigură lucrul direct de la hidranţi, raza
de acţiune nu va depăşi 120 m, iar la cele la care se folosesc mot0pompe
(joasă presiune) raza de acţiune va fi de 100— 150 m şi de 200 m în cazul
folosirii autopompelor.
8 — Normativ departamental — c . 2497 } 113
 În rafinării, combinate petrochimice ş i depozite de produse petroliere Criterii de dimensionare
distanţa dintre hidranţi nu trebuie să fie mai mare de 60 m.
a instalaţiilor specifice d e stins incendii,
În calcule se consideră c ă stingerea incendiilor se face cu furtun tip
A e 100 mm, cu lungime d e cel mult 1 2 0 m , ţeava de refulare c u orificiul pentru platformele instalaţiilor tehnologice
ajutajului Z 20, acţionînd în punctele cele mai înalte şi depărtate, avînd d i n rafin ă rii ş i c o m b i n a t e petrochimice
u n consum teoretic corespunză tor presiunii şi tipului de racord.
În cazul clădirilor industriale monobloc, la care s e prevăd reţele pen-
7.102 Debitele de apă de incendiu necesare p e platformele instala-
tru hidranţi interiori, s e vor monta în coridoarele sau tunelurile de eva-
ţiilor tehnologice din unităţile industriei chimice, rafinării şi combinate
cuare hidranţi de incendiu 25 70 sau % 100 mm, alimentaţi din reţeaua
petrochimice sînt cuprinse în tabelul următor:
hidranţilor exteriori cu debitele corespunzăt oare.

7.96 Hidranţii reţelelor la care presiunea se asigură cu ajutorul TABEL 7 .1 0 2

pompelor mobile se vor amplasa la cel mult 2 m de marginea căilor de
acces ale autopompelor.
D e b i t minim d e a p ă d e incendiu Capacităţi mini-
Hidranţii de pe reţelele care au presiunea suficientă pentru asigurarea , pentru i n s t a l a ţ i a c e a m a i pericu- m de pompare
intervenţiei directe (fără ajutorul pompelor mobile) pot fi montaţi şi g;: C a p a c i t a t e a rafinăriei în mil. t o n e ţ i ţ e i p e a n loasă a;! sanilor de

la distanţe mai mari faţă de calea de acces. min: „sec. mm:

1 2 8 4 5
7.97 Poziţia hidranţilor exteriori va fi semnalizată prin tăbliţe,
conform STAS 297/2. L a fel se vor semnaliza căminele de vane de p e 190—250 910—1360
1 Pînă l a 2 680—910
reţelele pentru incendiu. 2 Pînă l a 4 , 5 910—1130 252—315 1130—1820
3 Peste 4 , 5 1130—2250 315—625 1820—2270
7.98 Vanele de pe conductele de alimentare cu apă pentru combaterea
incendiului se vor monta în cămine, la dimensiuni corespunzăt oare.
Capacele căminelor vor fi de dimensiuni care să permită manevrarea Î n cazul unităţilor f ă r ă prelucrare d e ţiţei c u primire d e transfer d e p r o d u s e
uşoară de către personalul de intervenţie. intermediare, s e recomandă a s e l u a î n calcul capacitatea echivalentă a ţiţeiului prelucrat
pentru obţinerea materiilor prime c e s e s u p u n p r e l u c r ă r i i .

7.99 Hidranţii exteriori vor fi dotaţi cu accesorii şi materiale d e 7.103 Î n dimensionarea reţelelor de apă de incendiu din rafinării
intervenţie, în funcţie de ipotezele de stingere a incendiilor adoptate şi. combinate
în proiect si care trebuie s ă fie menţionate prin instrucţiuni ce vor însoţi . A petrochimice
. . , acestora
.se . recomandă c a. dimensmnile v . sa
fie cuprinse intre 6 Ş i 16 ţoli Şl acestea vor fi numai de inalta preSiune.
documentaţii le de proiectare.
7.104 Tunurile fixe, care sînt principalele mijloace de protecţie
7.100 Utilajele, accesoriile şi materialele de intervenţie se vor asi- contra incendiilor în şi în jurul instalaţiilor tehnologice, trebuie. s ă fie
gura potrivit prevederilor normei de dotare departamen tală. amplasate l a periferia platformei instalaţiei sau în j u r u l grupurilor de
utilaje ale instalaţiei tehnologice, dar _nu m a i aproape d e 1 5 m d e par-
7.101 Pentru protecţia contra incendiilor a obiectelor industriale tea periculoasă deservită de aceste utilaje.
care necesită debite mari de apă la presiuni de lucru sau puncte de 7.105 Î n rafinăriile moderne, numărul rezonabil de tunuri dintr-o
stingere situate la cote peste 30 in, pentru care utilizarea hidranţilor instalaţie tehnologică periculoasă este de 8—10 bucăţi.
exteriori nu este suficientă, ori a obiectelor care se află la distanţe mari Raza de acţiune a tunurilor se consideră de 25—30 m . _
(peste 15 m), se vor revedea tunuri de apă sau spumă situate la nivelul Se recomandă tunuri cu debite de 180 ma/h pentru ceaţă sau j e t
solului sau pe plat orme, la cota corespunzătoare cerinţelor de inter— compact cu apă. Presiunea la fiecare tun trebuie s ă fie de 8 kg/cm2
venţie. iar racordul l a fiecare tun va avea diametrul de 6 ţoli.

114 115
 e
Tunu rile mobile, necesitînd u n personal mai nume ros,

p
o comp letare a celor fixe în dotar ea paltf orme pot const itui
i. CONSUM DE APA, REZERVE DE APA DE INCENDIU,
STATII DE POMPE

'
. . A . . . . . A . .
7.110 Necesarul total de apă pentru un incendiu se determină con-
siderîndu—se durata de calcul a incendiului, conform STAS 1478-77.
. 7.107 Hidra
_ ntii,. din interi orul platfo rmei' Insta
'
f1 ampl asaţi l a c1rca 1 5 m de staţii le de pomp latlel ' ' tehno lovlc
' e 7.111 În cazul cînd instalaţiile pentru stingerea incendiilor sînt
nolog lce, cmd sînt în aprop ierea acest ora.
e sau comp resoă re tZICiî comune cu cele de apă potabilă sau industrială, se v a lua în calcul şi
consumul de apă pentru alte nevoi (apă potabilă sau industrială) p e
durata teoretică a incendiilor.
. 7.10
_ 8 Amp _ lasarea tunur
…ilor si
, a hidranţilo r e latfor ma 1' stal - 'Se admite utilizarea pentru incendiu şi a apei industriale din incinta
ţ1e1 telmologlce s e va face in aşa fel, încît fieca I()>biel <):t respectivă (zonă industrială) dacă procesul tehnologic permite acest
re incendiatn să fie
deserv1t dm minimum două direcţii şi fiecare punc t de cel putin un lucru, iar pentru utilizarea ei nu s e manevrează mai mult d e trei robi-
jet. nete situate în staţia de pompare sau în cămine exterioare accesibile
7: 109 _ Î n locur ile unde acţio nare a cu tunu în timpul incendiilor şi sînt astfel amplasate încît să poată fi acţionate
ri este greu acce sibil ă sau în cel mult 5 minute.
mal puţm eficace,_ în special în locu ri
cu pericol de explozie sau cu
supra feţe ma1_ rnari expu se radia ţiei unor
incen dii învec inate s e reco- 7.112 Atunci cînd obţinerea direct de la sursă a cantităţilor de apă
mand a a se utillz a siste mele fixe de strop
ire cu apă. , necesare în timpul incendiilor nu este posibilă din punct de vedere
Zonele în care s e recom andă“ folos_irea
. acest or sisteme de stro '
„ a . pomp ele ca_re_1ucreaza l a presi uni şi temp î : tehnic sau nu este raţională din unct de vedere economic, se va pre-
eratu ri ridicatepilrrignstîfe vedea o rezervă de apă pentru incendiu.
in apro piere aptll ajelo r cu peric ol pote nţial
de incen diu (cup toare etc ) ' În cazul cînd alimentarea rezervorului de la sursă cu o parte din .de-
debitul de apa de răc1r e va fi de 1,25 ma/h >< tu2 sau 20 5 l/min x uizf bitul pentru incendiu poate avea loc fără întrerupere chiar in timgul
b _. estac adele cu un grad ridic at de ex pune re, incendiului, rezerva poate fi redusă cu volumul asigurat de acest de it
ech1lpmm
10 clav1'atur1"1e de robin
' ete ,
amer; t enÎz;d
l e cont rol,' debi' tul de apa" va fl' 0,60
mS/h >< m z sau,
Fac excepţie instalaţiile de sprinklere şi drencere care trebuie să aibă
e. răcitoarele cu, aer_ _ amplasate_, peste o platf
_ ormă de pom e sau dea- asigurată rezerva intangibilă necesară funcţionării acestora.
apre. unor alte utilaje cu pericol poten ţial
e_ de stropire vor fi mon tate sub răcitoareledecuincen diujp insta latiil e
debit de 0,60 mslh x m“ sau 10 limin >< mz; aer şi vor avea 'un 7.113 Capacitatea bazinelor descoperite de apă pentru incendiu va
fi majorată cu cantitatea de apă care poate îngheţa p e timp de iarnă
d. vasele neizo . late
_ termic din _ interiorul insta l lel
' ' tehnolo ' ce cu sau care poate să se evapore pe timp de vară.
0,60
zestre mafh
marex m”
de lichide
sau 10 combu
l/minstibile
x in“;; debit ul d e apa
aţ de mare
“ ' va
gl fl' de De asemenea, capacitatea bazinelor şi a rezervoarelor de apă de
incendiu trebuie să cuprindă şi volumele de apă ce rezultă la pierderile
e. rezervoarele sferice care vor fi prevăzute în conducte, pompe, flanse etc. pe perioada de funcţionare a instalaţiei,
p_ire cu apă, cu debite de 0,60 m°/h >< m”; se cu sisteme f'
'
l
'
conform STAS 1343, iar pe perioada de nefuncţionare 10% din pier-
singur racord de alimentare cu apă la partea recomandă utilizarii Îşi-i
lxe

superioară a sferelor pre- derile de apă ale instalaţiei în funcţionare.

ţăîşgu-sş defltectoairnetrla partea inferioară, prin care să se asigure 0
e e meu a a egii suprafe e a rezervorului' 7.114 Cînd alimentarea cu apă a hidranţilor interiori sau exteriori
în acest scop este insuficientă; ' ' se face dintr-o reţea exterioară existentă, care asigură debitul şi pre—-
ţ ' folosuea tunurilor
f._. vase
_ le cu prod_ use sub presiune , neizolate , o t f 1' rev siunea necesară în caz de incendiu, dar care funcţionează cu intermi-
laţn fixe de strop ire cu apă, “ t ' — tenţă, se va prevedea o rezervă de apă intangibilă care să poată asigura
cu debi te de 0,60 msîh >< IIPlz (lâzll/rşiişiuţnrî
itâ funcţionarea hidranţilor interiori timp de 10 minute şi a hidranţilor
116- exteriori timp de 60minute. '

117
 7.115 Rezerva de apă pentru incendiu poate fi păstrat ă în rezer- 7.118 Atunci cînd rezerva de incendiu este mai mare de 1000 ma
voare împreun ă cu cantităţ ile de apă necesar e consum ului de apă c a va fi păstrată în cel puţin două rezervoare sau compartimente pro-
potabilă sau industrială, luîndu—se măsuri ca să se împiedice folosirea iectate astfel încît să poată fi scoase individual din funcţiune (pentru
în alte scopun a volumului de apă necesar stingeri i incendiilor. a fi spălate sau reparate).
7._116 in caz de avarie, se admite folosirea oricărei rezerve de apă 7.119 În cazul în care rezervoarele de apă, conductele de apă teh-
de incendiu, cu excepţia _rezervei pentru instalaţia de sprinklere nologică, bazinele, turnurile de răcire sau alte surse de apă rece sînt
drencere,_ cu luarea măsurilor tehnico-organizatorice prevăzute in in- situate la distanţe mai mici de 1000 m de construcţiile sau instalaţiile
strucţiunile de exploatare, necesare pentru funcţionarea cu restricţii ce le deservesc, se va asigura şi posibilitatea alimentării pompelor de
a consumului în regim de av “e, remedierea incendiu mobile direct din atestea sau prin intermediul unor cămine
operativă a avariei ş1
întărirea măsurilor de prevenire a incendiilor în zonele afectate. tip STAS 9342.
. 7.117 Durata maximă pentru refacer ea rezerve i de apă pentru 7.120 Punctele de staţionare şi alimentare a pompelor mobile de
incendiu se va lua conform tabelului următo r: incendiu la bazine sau rezervoare se amplasează la minimum 10 m de
TABEL 7.117 clădirile de gradul I—II rezistenţă la foc şi la 20 m de cele de gradul
Durata maxim ă pentru refacerea III—V rezistenţă la foc sau de depozitele deschise de materiale şi lichide

rh
rezerve i de incend iu
combustibile.

n::ă o.
Amplasarea rezervoarelor (bazinelor) se va face astfel incit să fie asi-
Dunn maxim! pentru rol… … nanannana… alimentate gurat accesul maşinilor de intervenţie la punctele de alimentare şi să

n ui
de incendiu cu ani
poată deservi clădirile, considerînd lungimea furtunului de 100—150 m,
în cazul motopompelor şi 200 m în cazul autopompelor.

l
2 4 ore Intrep. industriale de categoria. A, B, C, Dacă în limita distanţelor de mai sus există rîuri, lacuri, iazuri sau
pericol d e incendiu;
fîntîni cu debit suficient şi cu adîncime care permite montarea instala-

ş
2 6 era Intrep. industria le de categoria D şi E ,
pericol de incendiu; ţiilor de pompare, acestea pot fi amenajate pentru a servi (în locul

l
1 2 ore Canale de cabluri bazinelor) la alimentarea cu apă în caz de incendiu.

l;
Observaţii 7.121 Rezervoarele şi castelele de apă ale instalaţiilor fixe de stin-
gere a incendiilor trebuie să fie prevăzute cu indicatoare de nivel şi cu

u
Refacer ea rezerve i de incendi u se poate face şi pe seama restrîng erii instalaţii de ocolire a lor în caz de avarie.
consumu1u1 normal de apă, atunci cînd conditiile de exploa tare Castelele de apă trebuie să fie prevăzute cu dispozitive pentru scoaterea
permit
acest lucru. ' lor din circuit, în cazul cînd se prevăd pompe de incendiu pentru ridi-
_Perrtrp intreprinderile industriale cu un consum de apă pentru incen- carea presiunii în reţea, spre a evita revărsarea apei.
diu pma la_201/sec. (cu excepţia gospodăriilor de cabluri electrice) se
admrternanrea timpului de refacere a rezervei la 48 ore, pentru cele din 7.122 Dacă se prevăd pompe fixe de alimentare cu apă pentru stin-
categomleD si E si la 36 ore, pentru cele din categoria A, B şi C pericol gerea inceniilor, trebuie să se prevadă o pompă de rezervă egală cu cea

N
de incendiu. mai mare pompă din grupul celor în funcţiune, pentru următoarele
n cazurile în .care refacerea rezervei de incendiu în timpul normat cazuri:
conduce la soluţii nejustificate din punct de vedere tehnico-economic a. Intreprinderile industriale la care debitele de apă ale instalaţiilor
sau de securitate, sistemul de refacere şi durata se vor stabili de către exterioare de stingere a incendiilor depăşesc 20 l/sec. .
prorectant cu acordul beneficiamlui. b . Clădirile industriale care sînt prevăzute cu instalaţii de sprinklere
Dacă debitul sursei de alimentare este insuficient pentru refacerea sau drencere.
rezervei de apa în timpul prevăzut mai sus, se admite prelungirea tim-
pului de refacere, 7.123 Montarea pompei de rezervă nu este obligatorie pentru depozi-
mănudu—se rezerva cu volumul de apă c e nu poate fi tele de substanţe lichide combustibile din categoriile IV—VII dacă se
completat în timpul normal.
asigură posibilitatea de acţionare cu pompe de incendiu mobile.
118
119
 7.124 În rafinării, combinate petrochimice şi depozite de categoria
I—III se vor prevedea prize pentru racordarea autopompelor şi moto-
pompelor de incendiu, la toate reţelele şi bazinele de apă care pot supli-
menta asigurarea cu apă în timp de incendiu (reţele apă industrială,
redrculată, rece etc.)
7.125 Instalaţiile de stingere a incendiilor vor avea asigurată alimen-
tarea“ cu energie de la surse corespunzătoare, care pot fi hidraulice,
pneumatice, electrice, motoare cu ardere internă, abur etc.
La obiectivele importante şi vulnerabile, alimentarea cu energie a
instalaţiilor se va proiecta astfel încît să se asigure parametrii funcţionali
şi în cazul unei avarii.
Proiectarea alimentării cu energie electrică a instalaţiilor pentru
stins incendiu se va realiza conform Normativului privind proiectarea
şi executarea instalaţiilor electrice la consumator, cu tensiuni pînă la
1000 V (1-7).
7.126 La utilizarea pompelor acţionate cu motoare cu ardere internă
se vor aSigura si următoarele condiţii tehnice:
— rezervoarele de combustibil vor avea capacitate pentru funcţionarea
agregatelor pentru cel puţin 8 ore Şl vor fi amplasate în exteriorul staţiei
de pompare ;
— motoarele se vor alimenta cu combustibil prin conducte indepen-
dente, direct de l a rezervor ;
— semnalizarea nivelului rezervorului se va face în staţia de pompare;
— se va a51gura alimentarea cu aer necesar funcţionării motoarelor;
— gazele de ardere de la esapament vor fi evacuate direct în atmos-
feră ;
— fiecare motor va avea bateria de pornire independentă, avînd
de regulă ŞI instalaţia fixă de încărcare;
— conductele de refulare ale pompelor cu piston vor fi prevăzute
cu ventil de suprapresiune, fiind montate înainte de robinetele de sec—
ţionare ;
— aparatura de comandă şi control se recomandă a fi montată la
un panou centralizat;
— la motoarele cu ardere internă se va asigura posibilitatea punerii
operative în funcţiune prin încălzirea lichidului din circuitul de răcire.
7.127 În cazul instalaţiilor de incendiu independente, prevăzute
cu pompe cu debit mare, în funcţie de presiunea apei trebuie să se
prevadă şi pompe mici automate pe hidrofor pentru acoperirea pierderi-
lor din reţea şi menţinerea acesteia în mod normal sub presiune.
120,
7.128 Pompele de incendiu de bază ce deservesc numai reţelele
exterioare care asigură apa la hidranţii exteriori, trebuie prevăzute cu
dispozitive care să permită acţionarea lor cel mai tîrziu după 5 minute
de la darea semnalului de alarmă.
Acelaşi timp este necesar şi pentru manevrarea vanelor ce permit
utilizarea rezervei de incendiu din rezervoarele de acumulare.
7.129 Pornirea pompelor de incendiu care lucrează în paralel cu
pompele de consum curent printr—un hidrofor, trebuie să fie automati-
zată. Presiunea inferioară la care lucrează hidroforul trebuie să fie su-
perioară presiunii minime necesare funcţionării instalaţiei pentru stin-
gerea incendiilor. În cazurile cînd este necesară prevederea pompelor
de rezervă, se vor monta cel puţin doi recipienţi de hidrofor.
Acţionarea pompelor de incendiu care nu lucrează pe hidrofor se
va face prin butoane de pornire din casa pompelor şi eventual de la
distanţă, din diferite puncte ale clădirilor deservite. [iar oprirea se
va face numai din staţiile de pompare.
7.130 Pompele fixe ale instalaţiilor speciale de stins incendii (sprin-
klere şi drencere) vor fi prevăzute cu pornire automată. Pompele de
rezervă ale acestor instalaţii pot fi comandate şi manual.
7.131 Pompele de incendiu cu pornire automată se vor proiecta
astfel încît nivelul rezervei de apă pentru incendiu să fie mai sus decît
corpul pompei.
7.132 Pentru încercarea periodică a pompelor de incendiu se va
asigura pOSibilitatea descărcării debitului hber l a nivelul terenului,
la canal sau înap01 în rezervor.
7.133 Aparatajul şi automatizarea instalaţiilor de incendiu din
staţiile de pompare cu un debit mai mare de 2.0 l/sec. se vor proteja
corespunzător împotriva umidităţii.
7.134 Staţiile de pompare pentru incendiu vor avea asigurată tem-
peratura de gardă p e timp friguros.
7.135 La instalaţiile de pompare cu recipienti pneumatici» se vor
prevedea două compresoare, din care unul de rezervă.
La instalaţiile de hidrofor cu presiune variabilă se admite să se monteze
un singur compresor alimentat de la o singură sursă de energie sau să
se folosească staţia de compresoare & unităţii industriale, dacă aceasta
asigură o alimentare continuă cu aer comprimat.
121
 _
Compresoarele care asigură umplerea instalaţiei de sprinklere din CAPITOLUL 8
Sistemele cu aer-apă, trebuie să a51gure cantitatea de aer necesară insta—
laţiei în maximum 20 minute. INST ALAT II SPECIALE
7.136 Atunci cînd este obligatorie montarea pompei de rezervă,
PEN TRU STIN GER EA INCE NDII LOR
pompele de incendiu vor fi prevăzute cu cel puţin două linii separate DE LICH IDE COM BUS TIBI LE
de aspiratie, calculate fiecare pentru întreg debitul de apă necesar pe
timpul incendiului. Cînd numărul de pompe depăşeste 2 bucăţi, atunci
cele două linii de aspiratie vor uni colectorul de aspiratie al tuturor
pompelor cu colectorul din rezervor, prevăzîndu-se posibilităţi cores-
punzătoare de izolare a fiecărei linii, în caz de avarie, cu respectarea
art. 7.112.

7.137 Staţiile de pompare pentru apa de incendiu pot fi instalate

în clădiri independente sau pot fi înglobate în clădiri civile sau industriale GENERALITATI
din categoriile C, D si E pericol de incendiu.
Încăperile staţiilor de pompare înglobate în clădiri cu alte destinaţii 8.01 Instala ţiile speciale de stinge re a incendiilor _sînt instalaţii
trebuie să fie complet separate de restul clădirii, prin pereti si plansee locale , care se folose sc în cazuri le cînd instala ţiile de_ stinge re cu apa
care să reziste cel puţin 3 ore la foc şi să aibă ieşirea separată, direct în sînt eflcac e (este cazul
cu hidran ţi, tunuri le sau pompele mobile nu e mari
ea lor poate provoc a pagub
exterior. lichidelor combu stibile ) sau folosir
Clădirile independente ale staţiilor de pompare vor fi de gradul (este cazul instala ţiei electri ce).
I—II rezistenţă la foc iar în cazul cînd există numai o singură pompă
de incendiu, ele p o t fi de gradul I I I rezistenţă l a foc. 8.02 În funcţie de natura lichidelor combustibile, de temperatura
lor de inflamabilitate, de temperatura la care se gasesc aceste lichide,
7.138 Încăperile în care se găsesc pompe de incendiu vor fi prevă— de amplas area şi cantităţile în care se găsesc depozitate say. care se pot
zute cu legătură telefonică cu încăperea de serviciu a formaţiei civile iinprăştia în caz de avarie, se prevăd după caz, .msţalaţii de stingere
de pompieri, atunci cînd debitul de incendiu pentru hidranţii exteriori cu spumă mecanică, spumă chimrc ă, apă pulveri zată. abur, hidrocar-
este mai mare de 15 1/sec. ' o enate, ulberi stiu ătoare. __
bugpiliiîilaîhinncăpeste recomfndabil să nu se utilizeze pentru rezervoare
cu capac itate mai mare de 5000 m”.
8.03 La instala " e cu 5 urnă se folosesc numai substanţe spumante
iar pentru
omologate pentru sţâiligerea Ilichidelor combustibile respective,
produs ele combu stibile care distrug pelicul ele lichide. ale spumelog
fie de tip specia l „antial cool
obişnuite, substanţele spumante trebuie să
sau „universale".

8.04 Nu se folosesc simult an sau succesiv spumevş1 alţi“ agenţi de

aza in acelasi
stinge re, dacă sînt incom patibil e. D e aseme nea, nu se pastre
depozi t spuman ţi care pot genera spume mcomp atibile .

ale
8.05 Spuma nu s e foloseş te la stinger ea incend iilor de materi
care reacţio nează violent cu apa.

123
 8.06 L a stingerea incendiilor de echipament electric sub tensiune
se foloseşte numal spuma uşoară, cu coeficient mare de înfoiere sau apă
pulverizată.
8.07 Tipul instalaţiei de Spumă (fixă, semifixă sau mobilă) pentru
stingerea incendiilor la depozite (deschise, închise) şi rampe de
încărcare—descărcare lichide combustibile, se stabileşte în functie de
capacitatea depozitului, mărimea, construcţia şi amplasarea rezervoare-
lor ş1 rampelor, natura şi valoarea produselor depozitate, pericolul
prezentat pentru vecinătăţi, precum şi cerinţele unei intervenţii operative
în conformitate cu prevederile normei de dotare departamentală.
8.08 Protecţia cu spumă a rezervoarelor verticale cu capac fix, a
cuvelor de retenţie şi a produselor împrăştiate în caz de avarie, s e reali—
zează prin acoperirea suprafeţei libere a lichidului combustibil cu u n
s t r a t continuu de agenţi de stingere.
L a rezervoarele cu capac plutitor se acoperă cu spumă numai spatiul
liber de etanşare, cuprins între mantaua rezervorului şi u n p e r e t e ' d e
dirijare metalic, cu înălţimea de cel puţin 0,5 m , fixat p e capac l a distanta
de 0,8—1,00 m de manta. ,
8.09 Pentru stabilirea instalaţiilor de stins incendiul de p e uscat
precum şi a cantităţilor de chimicale sau spumogen ş i apă necesare
în cazul unui vas petrolier incendiat în timpul acostării l a o dană, se
vor lua în considerare:
—— suprafaţa orizontală a unui vas petrolier se asimilează cu su-
prafaţa unui rezervor suprateran vertical cu capac fix de aceeaşi
capac1tate;
—— suprafaţa bazinului în care se află vasul petrolier pentru operatia
de încărcare—descărcare, p e porţiunea din jurul acestuia unde este
posibilă deversarea produsului petrolifer, la care în caz de incendiu ur-
mează s ă se intervină cu spumă medie sau grea, în funcţie de ipotezele
stabilite prin p r o i e c t ;
— în calculul cantităţilor de apă şi agent spumant, precum şi al
instalaţiilor de stins incendiul se v a considera că stingerea se realizează
jumătate de p e uscat, iar cealaltă jumătate de pe apă cu ajutorul unor
vase special amenajate în acest scop.
8.10 La instalaţiile cu spumă tip „antialcool“ pentru protecţia
rezervoarelor cu produse hidrofile se vor utiliza deversoare de construc-
ţie spec1ală (cu furtun poros de azbest, cu jgheab, cu tub vertical pre-
121
văzut cu şicane etc.), care să introducă lin spuma p e suprafaţa lichidu-
lui incendiat, utilizarea deversoarelor Simple admiţîndu-se în cazul cînd
eficacitatea de stingere a fost verificată prin încercări.
8.11 Debitul de calcul al instalaţiilor de spumă se exprimă în funcţie
de cantitatea de lichid conţinută de acestea (soluţie spumantă în cazul
spumei mecanice din lichid spumant, apă în cazul spumei mecanice
preparată din spumant uscat sau al spumei chimice).
Debitul minim de agent stingător (soluţie spumantă sau apă, l a insta—
laţiile care folosesc spumanţi uscaţi) se stabileşte în funcţie de intensi—
tatea de stingere cu spumă is şi aria As (respectiv lungimea Ls l a rezer-
voare cu capac plutitor) a zonei care se acoperă cu spumă.
Valorile intensităţii de stingere se stabilesc prin încercări de către
laboratoare autorizate.
Pentru spuma grea mecanică sau chimică se pot adopta valorile
intensităţii de stingere (debitul minim p e secundă şi m2 sau In), indicate
în STAS 1478—77.
Î n cazul utilizării substanţelor de stingere cu eficacitate mărită (light
water etc.) valorile intensităţii d e stingere vor fi acelea stabilite de fur-
nizorii acestora.
8.12 Debitul de soluţie spumantă (apă) necesar stingerii unui rezer—
vor se stabileşte în funcţie de suprafaţa lichidului incendiat şi de tem—
peratura de inflamabilitate a lichidului respectiv, calculîndu—se cu for—
mula:
gs Ji—s
: A '
în care:
g, : debitul de soluţie spumantă (apă), în l/sec.
A = secţiunea orizontală a rezervorului, î n m z .
i, = intensitatea de soluţie spumantă p e unitatea de timp
şi suprafaţă, în l/sec. mz.
Observaţii
Pentru grupurile de rezervoare cu capacităţi mici şi amplasate l a
distanţe nenormate între ele, l a calculul instalaţiilor de stingere se Va
considera incendierea simultană a tuturor rezervoarelor din grup.
8.13 Debitul minim de calcul, pentru un incendiu l a parcurile de
rezervoare, se determină astfel încît s ă se poată acoperi cu spumă cuva
de retenţie sau rezervorul care necesită consumul cel mai mare din
125
 cadrul cuvei respective, elementele instalaţiei dimensionîndu-se în ipo— iar consumul total de apă pentru incendiu:
teza cea mai defavorabllă. V- 8-66)
Q.. = Q l + 02 (Qz
8.14 Timpul minim teoretic T, de funcţionare a instalaţiilor pentru La stabilirea debitelor de apă se va lua în considerare ipoteza cea
o operaţie de intervenţie este de 10 minute. mai defavorabilă.
8.15 În cazul cînd se aplică intensităţi de stingere mai mari decît 8.20 Timpul de refacere a rezervei de Spumant în instalaţie este de
cele .minime recomandate, timpul real de funcţionare T, se reduce pro- 24 de ore.
porţional, fără c a valoarea lui s ă coboare sub 0 , 7 T , .
8.21 Instalaţiile fixe de spumă se prevăd cu acţionare automată
8.16 Pentru acţiuni de stingere de durată, la fiecare depozit se va sau manuală.
asigura o cantitate suficientă de Spumant pentru funcţionarea instalaţiei Inerţia — durata tuturor operaţiilor de punere în funcţiune a i n s t a -
fixe sau semifixe de spumă în caz de incendiu, cu intensităţile minime de laţiilor mobile, semifixe şi fixe acţionate manual, exprimată prin pe-
la art. 8.11, p e o perioadă totală de timp egală c u : rioada de timp ce trece din momentul declanşării incendiului pînă cînd
— 30 minute, în cazul instalaţiilor interioare de stropire cu spumă spuma începe să fie debitată prin cel mai îndepărtat şi înalt capac dever-
ş1 al rezervoarelor de depozitare; sor de spumă — în zona protejată trebuie să fie cît mai mică, neputînd
— 1 5 minute, la cuvele de retenţie. în nici un caz depăşi:
— 10 minute, la instalaţiile interioare
—

8.17 Consumul de apă necesar primei operaţii de stingere (repriză) — 15 minute, la parcurile de rezervoare.
”
_

se determină cu formula:
_

8.22 Pentru intervenţie în zonele învecinate instalaţiilor fixe de

în c a r e ; stingere se prevăd şi instalaţii mobile de spumă cu linii de furtun şi
Qas : gas ' T,. ţevi de spumă tip C ; pentru rezervoarele cu diametrul D mai mare de
20 m, debitul acestor instalaţii nu se va adăuga la cel calculat conform
”

Q“ = consumul de apă, în litri pentru spumă ; art. 8.11. Se vor asigura utilaje mobile, dotate cu substanţele spumante
q“ = debitul de apă, în litri/secundă, pentru spumă; necesare. Tevile vor fi alimentate din hidranţi de soluţie montaţi la
, = timpul real de stingere, stabilit conform art. 8.15. instalaţia fixă, debitul lor adăugîndu-se la cel calculat conform art.
_

Pentru instalaţiile de apă pulverizată T, se determină conform STAS 8.11 sau din utilaje mobile, dotate cu substanţe spumante necesare.
1478—77.
8.23 Stocul de substanţe spumante, pompele de Spumant lichid şi
8.18 Pentru intervenţii de durată se va asigura un consum total de dozatoarele instalaţiilor de preparare centralizată a soluţiei spumante.
apă pentru stingere (QI), de 5 ori mai mare decît cel necesar primei precum şi generatoarele de spumă chimică se adăpostesc de intemperii
operaţn, cons1derînd: şi acţiunea incendiului (căldura, fumul şi gazele toxice) în case de spumă,
01 = SQas amplasate într—un loc ferit în raport cu poziţia rezervoarelor şi direcţia
vînturilor dominante, în afara cuvei d e r e t e n ţ i e .
Pentru rezervoarele de capacitate mai mare de 5000 m3 se va asigura Căsuţele de spumă chimică sau alte dispozitive locale s e vor amplasa
apa necesară operaţnlor de stingere cu spumă timp de 2 ore. la minimum 6 m de axul digurilor, iar staţia centralizată de spumă
_8.l9 Debitul total de apă al instalaţiei pentru incendiu se determină mecanică la maximum 30 m de acestea.
prin însumarea debitului de apă pentru stingere cu debitul de apă Casele de spumă trebuie să aibă:
pentru răcire. — rezistenţa la foc corespunzătoare (gradul I — I I ) ;
— pereţii incombustibili fără goluri (uşi, ferestre etc.) spre rezer—
ga
= gen + 9," voarele deservite;
126 127
 — fanta (vizoare) cu deschidere liberă de 20 x 10 cm executate în
pereţu. staţiei, astfel încît prin ele să se poată supraveghea evoluţia
incendiului izbucnit la rezervoarele deservite, protejate la partea infe—
rioară cu obloane sau şibere metalice;
_ — pardoseala cu pantă de scurgere a apei, direct la trotuar sau către
Sifoane de pardoseală ori recipienţi cu grătar;
—— spaţiul de lucru şi circulaţie suficient, în ipoteza alimentării
nuale cu praf unic a generatoarelor sau a dozatoarelor din ambalaje
— spaţiul de înmagazinare sau de păstrare în ambalajele originale
a stocurilor de praf unic, respectiv in rezervoare sau recipienti a lichidu-
lui Spumant, în condiţiile recomandate de furnizorul produsului spu-
man ;
-— instalaţia electrică de iluminat, pentru continuarea lucrului în
caz_de avarie, proiectată în conformitate cu prevederile pentru insta-
laţii electrice cu tensiuni pînă la 1000 V — I 7 :
— instalaţii de încălzire a spaţiilor tehnologice;
—- drum de acces pentru aprovizionarea din rezervă cu substanţe
spumante, deplasarea şi introducerea in dispozitive a maşinilor mobile
de mcendi , în cazul accidentelor tehnice la instalaţiile fixe;
— mijloace de legătură (agenţi, telefoane, radio etc.) necesare
împrejurări pentru primirea sau transmiterea ordinelor şi informa-'
ţulor pe timpul intervenţiei la clădirea formaţiei de pompieri, staţia de
pompare a apei de incendiu sau alte puncte de comandă.
8.24. Distribuitoa rele de apă, Spumant, soluţie spumantă sau spumă
se prevăd cu manometr e şi racorduri fixe tip B , pentru racordarea
pompelor mobile de incendiu în cazul accidentelo r tehnice l a instalatia
de stingere pentru cel mai mare rezervor deservit de aceasta. , Distribuitoarele, precum şi racordurile fixe (racorduri înfundate)
Numărul racordurilor fixe se stabileşte considerînd pentru fiecare
racord fix tip B, un debit de apă (soluţie, Spumant) de cel mult 15 l/sec.
Toate conductele care se leagă l a distribuito are se prevăd cu organe
de închidere.
Distribuito arele de Spumant, soluţie spumantă sau spumă se prevăd
cu conductă şi racord pentru verificarea calităţii acestora.
8.25 Camerele de spumă care se montează la capătul superior
coloanelor de Spumă mecanică sau chimică ale rezervoarelor cu capac
fix, dispuse vertical pe un traseu paralel cu generatoarea, trebuie să
satisfacă următoarele cerinţe principale:
— să contribuie, atît prin forma cît şi prin dimensiunile sectiunilor
de curgere mult mărite în raport cu cele ale conductelor de transport,
au numai la maturizarea spumei ci şi la reducerea apreciabilă a energiei
cinetice a agentului de stingere, creînd astfel condiţii prielnice pentru
curgerea lui lină spre rezervoare;
128
— să permită, prin construcţia lor, montarea şi inspecţia periodică
uşoară & dispozitivului de etanşare, care separă în m o d normal reţeaua
conductelor de spumă de spaţiul de vapori inflamabili aflat permanent
în rezervor deasupra suprafeţei libere a lichidului combustibil ;
— s ă asigure, datorită alcătuirii lor din elemente detaşabile, posibi-
litatea refulării spumei în exteriorul rezervorului în timpul încercărilor
ma- de probă efectuate l a recepţia instalaţiei, l a verificarea periodică a stării
; de funcţionare sau l a spălarea cu apă a conductelor de s p u m ă ;
— s ă fie executate din materiale care s ă reziste la solicitările din timpul
incendiului;
— cotul pentru intrarea spumei în rezervor s ă fie situat cu 20 cm mai
sus decît nivelul maxim al lichidului din rezervor.
8.26 Pentru evitarea pătrunderii gazelor din rezervorul cu capac
fix în conductele de spumă se prevăd dispozitive de etanşare (blînde).
Pe lîngă cele montate, în proiect se prevede şi procurarea unui stoc
de dispozitive de etanşare (blînde de rezervă).
după 8.27 Conductele pentru spumă sau soluţie spumantă ale instalaţiilor
semifixe se prelungesc pînă l a exteriorul digului (peretelui cuvei de
retentie), l a minimum 4 m de axul acestora şi în apropierea hidranţilor
sau a punctelor de alimentare cu apă de incendiu.
Conductele pentru spumă sau soluţie spumantă, se prevăd cu racor-
duri fixe tip B (racorduri înfundate) pentru cuplarea utilajelor mo—
bile direct sau prin distribuitor.
se protejează împotriva radiaţiei (scuturi fixe, amplasate l a distanţă
de protecţie etc.).
Toate robinetele, racordurile şi conductele de solutie sau spumă-se
prevăd cu indicatoare, care s ă specifice rezervorul pe care îl deserveşte
fiecare.
al INSTALATII DE SPUMA MECANICA
Instalaţii f i x e
8.28 Instalaţiile fixe se compun din instalaţii de alimentare cu apă,
rezervoare (recipiente) pentru lichid Spumant, pompe de Spumant,
dispozitive dozatoare (amestecătoare), conducte de solutie spumantă,
generatoare d e spumă, conducte şi capete de spumă.
9 — Normativ departamental — c . 2497 129
 Cantitatea de Spumant depozitată v a fi pentru cel p u ţ i n 10 minute
acţiune de stingere, atunci cînd în acest interval de timp se poate realiza
aprovizionarea cu substanţă spumantă, necesară funcţionării în con—
tinuare a instalaţiei.
8.29 Introducerea spumei p e suprafaţa lichidului combustibil in—
cendiat se poate face pe la partea superioară a rezervoarelor verticale
sau p e partea lor inferioară.
8.30 Spuma ce se introduce p e l a p a r t e a superioară & rezervoarelor
verticale trebuie s ă aibă timpul d e separare a 5 0 % din f a z a lichidă, d e
minimum 15 minute şi coeficientul de înfoiere 4 — 8 .
8.31 Gurile pentru introducerea spumei de la partea superioară a
rezervoarelor verticale cu capac fix se compun din cameră de spumă,
dispozitiv de etanşare (blîndă), conductă de introducere a spumei,
tată la partea superioară a mantalei rezervorului şi cap deversor.
Numărul minim al gurilor de spumă este dat. în funcţie de diametrul
rezervorului, î n tabelul 8.31.
TABEL 8.31
Numărul m i n i m a l g u r i l o r d e s p u m ă l a rezervoare c u capac f i x
am“…
”;……“ ff“: 8—13 18—25 25—32 32—40 40—45 45—52 52—51
Numim] minim al gurilor
de spuma 1 2 3 4 5 6
L a rezervoare cu diametrul mai mare de 5 7 m se montează o gură
de spumă în plus pentru fiecare 450 m2 din aria Suprafeţei libere a li-
chidului combustibil.
8.32 Introducerea spumei p e l a p a r t e a inferioară & rezervorului
se poate face prin d o u ă sisteme:
—— dispozitive cu conducte de şoc pentru deschiderea capacului şi
furtun etanş de spumă din materiale sintetice, rezistente l a hidro—
carburi, montate în interiorul sau exteriorul rezervorului ;
— injecţie de spumă sub suprafaţa lichidului combustibil hidrofor.
8.33 Pe conducta de alimentare cu spumă a dispozitivului cu furtun
etanş se montează un clapet de reţinere lîngă rezervor şi u n robinet
de închidere în exteriorul cuvei de retenţie.
130
Lungimea furtunului se stabileşte în raport cu înălţimea rezervorului.
Generatoarele de spumă s e amplasează în afara cuvei de retenţie
şi trebuie s ă aibă presiunea de ieşire ridicată.
8.34 Injectia de spumă sub suprafaţa lichidului combustibil hidro—
for se face prin conductele de produse sau prin conducte de spumă
special prevăzute în acest scop şi uniform distribuite.
Spuma trebuie s ă aibă coeficientul d e înfoiere 2 — 4 , 2 5 , timpul de
separare a 2 5 % din faza lichidă de minimum 1,5 minute şi pentru res-
tul de 7 5 % de minimum 10 minute.
Viteza spumei l a ieşirea din capetele de spumă nu trebuie s ă depă—
şească 3 m/sec. l a lichidele combustibile care au temperatura de infla-
mabilitate a vaporilor mai mică de 28°C şi 6 m/sec. pentru celelalte lichide
combustibile.
mon— Injectia spumei se face deasupra nivelului stratului de apă acumulat
l a fundul rezervorului.
8.35 L a rezervoarele cu capac plutitor trebuie s ă se prevadă 0
gură de spumă l a cel mult 26 m din circumferinta rezervorului.
Numărul minim de guri de spumă este d a t în funcţie de diametrul
rezervorului, în tabelul 8.35.
* » TABEL 8 . 3 5
N u m ă r u l m i n i m a l gurilor d e s p u m ă
l a rezervoarele cu capac plutitor
7 & ”am“… film“…" mţla 17—25 25—33 33—42 42—50 50—58 58—66
Numărul gurilor spumă, 2 3 4
Gurile de spumă necesită un ecran de 1,75 m înălţime ş i 1,5 m lăţime,
montat în prelungirea mantalei rezervorului ş i astfel executat încît s ă
dirijeze spuma de l a deversor în spaţiul inelar de etanşare a capacului.
8.36 Cînd se montează două sau mai multe guri de spumă, acestea
se distribuie l a distanţe egale între ele.
Fiecare cap deversor de spumă al rezervoarelor cu diametrul mai
mare de 6 m se prevede cu un generator de spumă mecanică.
Generatorul este alimentat cu solutie spumantă printr-o conductă
separată, prevăzută cu robinet de închidere în afara cuvei de retenţie.
Generatoarele de spumă ale rezervorului vor avea aproximativ ace-
laşi debit. '
131
 Conductele de soluţie se montează de regulă îngropate şi se prevăd
cu p a n t ă şi robinet de golire montat în cămin, În afara cuvei de retenţie.
Pentru a se evita deteriorarea instalaţiei în caz de explozie l a rezer-
vor, conductele verticale de soluţie spumantă vor fi realizate astfel
încît s ă nu permită distrugerea acestora (smulgerea).
Pentru probele hidraulice, fiecare conductă verticală va fi prevăzută
cu o legătură prin flanse, situată la o înălţime de cel mult 1,70 m de l a
nivelul solului.
8.37 Stingerea incendiului în cuvele de retenţie dotate cu instalaţii
fixe se face prin generatoare cu cameră de spumă şi cap deversor special
sau tunuri de spumă (orientate fix sau autoreglabile) dispuse uniform
pe perimetrul digului sau peretelui cuvei.
Introducerea spumei se va face astfel încît s ă se evite turbionarea
lichidului combustibil sau degradarea digurilor executate din pămînt.
8.38 Prepararea soluţiei spumante se poate realiza:
— centralizat, p e z o n e , l a o s t a ţ i e de dozare, soluţia fiind transpor-
t a t ă şi distribuită printr—o reţea de conducte l a generatoarele de s p u m ă ;
— descentralizat, p e teren, în apropierea generatoarelor, apa şi spu—
mantul lichid fiind transportate pînă l a punctele d e amestec prin reţele
separate.
8.39 Centrala de lichid spumant a sistemului descentralizat de
preparare a soluţiei spumante se montează într—o clădire executată
conform art. 8.23 şi cuprinde rezervoarele de lichid spumant, pompele
de spumant şi distribuitorul de spumant cu robinete de acţionare a
fiecărei linii.
8.40 Lichidul spumant s e păstrează în rezervoare sau recipiente
închise e t a n ş , prevăzute c u indicator d e nivel, c o n d u c t ă d e umplere,
robinete de golire şi capac de vizitare.
Rezervoarele de spumant vor fi prevăzute cu conductă de recircu-
lare si dispozitive de ventilare (supape de respiraţie).
8.41 Reţeaua conductelor de soluţie spumantă sau de spumant v a
fi protejată contra acţiunii focului şi degradărilor mecanice şi înghe—
ţului. „ — accesorii fixe pentru producerea spumei (generatoare de spumă
Fiecare generator va fi alimentat printr-o linie independentă, prevă—
z u t ă la distribuitorul principal din casa de spumă cu robinet de acţionare
normal închis; generatoarele unui obiect p o t fi alimentate şi printr—un
distribuitor secundar c u r o b i n e t e normal deschise, amplasat î n exterio—
132
rul cuvei de retenţie, protejat contra radiaţiei termice-şi legat la distri-
buitorul principal printr-0 linie principală ş i un robinet de acţionare
. .
normal închis.
Conductele vor fi prevăzute cu pante de scurgere şi robinete de golire.
Presiunea disponibilă l a generatoar ele de spumă montate la partea
superioară a rezervorulu i, sub capul deversor de spumă, trebuie să fie
de minimum 50 N/cm2 (50 m HZO). . _
L a celelalte generatoar e presiunea se v a justifica prin calcul hidraulic.
8.42 Schema instalaţiilor din casa de spumă şi a reţelelor de con-
ducte va fi prevăzută cu legături şi robinete pentru spălarea _cu apă
după utilizare, a conductelor şi pompelor de spumant , a dispoz1t1velor
de dozare şi a conductelor de soluţie spumantă , care in mod normal
sînt prevăzute a fi uscate (goale).
Instalaţii semifixe
8.43 La. instalaţiile semifixe, rezervoarele de spumant şi _dozatoarele
sînt mobile iar capetele deversoare de spumă, generatoarele ş1 conductele
de spumă şi conductele de soluţie spumantă. pînă la 6 m În exteriOrul
cuvei de retenţie sînt fixe. _ _
In cazul folosirii amestecătoarelor de linie fixe sau mobile pentru
prepararea soluţiei spumante, acestea se montează în serie cu un singur
generator de spumă care are caracterist 1c1 funcţional e corelate cu cele
ale amestecă torului respectiv .
Instalaţii mobile
8.44 Toate elementel e componen te ale sistemulu i mobil se păstrează
l a clădirea formaţiei civile de pompieri, fiind aduse l a locul de utilizare
ş i m o n t a t e imediat după darea semnalulu i de incendiu.
INSTALATII DE SPUMA CHIMIC A
8.45 Instalaţiil e fixe de spumă chimică pentru stingerea incendiilo r
se compun d i n : _ .
— reţele de apă care asigură lucrul direct de la hidranţi;
chimică); _
— conducte pentru transportu l spumei; .
—— cameră de spumă, dispozitive d e etanşare (blinde l a rezervoare le
cu cap fix); .
— cap deversor l a intrarea spumei în rezervor.
133
 8.46 Generatoarele de spumă chimică se montează în casa de spumă Presiunea minimă necesară la ieşirea din generator, corespunzătoare
(art.'8.23), în paralel (baterie) avînd un distribuitor pentru alimentarea debitului devcalcul, trebuie să fie:
cu apă şi unul pentru spumă.
H, min.= H, + 1512 + H3 (m H„O)
8.47 Numărul de generatoare în funcţiune simultană N, la rezer—
voare se determină cu formula: în care:
H; — presiunea de utilizare, necesară ruperii membranei obturatoare
a dispozitivului de etanşare a camerei de spumă, în m H30;
N = 11gen H, — înălţimea de amplasare a membranei obturatoare in raport cu
, '
axa ejectorului aparatului generator de spumă, in 11111,0;
în c a r e : H; — suma pierderilor de presiune (liniare şi locale) pe traseul con-
q, = debitul de apă. necesar stingerii, în l / s e c . , calculat conform ductei de spumă, în 111 H20.
art. 8.11. Pierderile de presiune, liniare şi locale, se determină prin calculul
g„ = debitul de apă al unui generator, în l/sec. hidraulic al conductelor, care se efectuează, în lipsa altor date, cu for—
Numărul de generatoare rezultat din calcul se rotunjeşte l a numărul mulele, tabelele, diagramele sau nomogramele utilizate l a calculul
imediat superior. conductelor interioare de apă rece, pentru conducte fixe şi la calculul
În cazul în care Ng > 1 se prevede un generator de rezervă. liniilor de furtun pentru cele mobile.

8.48 Consumul de substanţe chimice pentru o operatie de stingere 8.50 Lungimea conductelor pentru spumă trebuie s ă fie de mini-
se va determina după formula: mum 30 m şi maximum 80 m .
C = N, - c - T,. 8.51 La proiectarea şi execuţia conductelor de spumă se respectă
în c a r e : următoarele:

—…
-
— traseul conductelor să fie cît mai drept posibil.
C = consum de substanţă chimică pentru o operaţie de stingere

o
Se pot utiliza curbe sau coturi cu unghiuri de racordare mai mari
(repriză), în kilograme pentru praf unic si în litri pentru

—
de 90°;
spumogen —— conductele vor avea de regulă diametrul de 80—100 mm, numărul
N, = numărul de generatoare în funcţiune simultană şi diametrul acestora stabilindu-se în funcţie de cantitatea de Spumă

_
a = consumul de substanţe chimice al unui generator (în necesară stingerii;
kgflsec. sau l/sec.) — la montarea p e partea exterioară a rezervorului, conductele vor urma
T,. = timpul real de stingere, în secunde, calculat cu formula: un traseu paralel cu generatoarele, fiind dispuse cît mai uniform p e
T = & contur;
r
NDXqW — cotul pentru intrarea în rezervor va fi situat cu ZOcm mai sus
decît partea superioară a mantalei iar intrarea în rezervor se va face
în c a r e : printr-un cap deversor montat sub capac, la partea superioară. a ulti—
g, = debitul de spumă în l/sec., calculat conform art. 8.12. mei virole, astfel încît spuma să fie dirijată pe faţa interioară a mantalei
T, = timpul teoretic cît durează o operaţie de stingere, con— rezervorului ;
form art. 8.14 — pentru evitarea pătrunderii gazelor din rezervor în conducte, se
N, = numărul de generatoare în funcţiune simultană vor prevedea blînde corespunzătoare (care vor fi sparte de jetul de
g„ = debitul de spumă al unui generator, în l/sec. spumă); _ _
— vanele, racordurile ş1 conductele de spumă vor fi prevăzute cu
8.49 Presiunea de intrare a apei în generator (HI) se stabileşte în indicatoare care să specifice rezervorul pe care îl deserveşte fiec-are;
funcţie de presiunea necesară la ieşire (H,), care poate fi între 50—90N/cm2 — conductele se prevăd cu dispozitive de scurgere pentru a se asi-
(50—90 m H20). gura spălarea şi golirea lor după utilizare.
134 135
 *»—

î
N 6 .1
2 “g 8.52 . Numărul minim şi mărimea conductelor de spumă pot fi luate
& a o o GA GA G A DA o .3 ' în funcţie de mărimea rezervoarelor şi natura lichidului combustibil
… ce ce 2 % 2% 25 2 % 3 & si a generatoarelor active de 30001/min, conform tabelului 8.52.
îî '; &:
==
3- a " "' " "' *" "“ “ E
&; I INSTALATII FIXE DE APA PULVERIZATA
&
S. “_ .. ... ... ... N „ 3, '3 * 8.53 Aceste prevederi nu se referă la protecţia cu apă stropită din
5 % îiparate portabile, sprinklere şi drencere, tunuri de apă sau alte mij—
= .9 oace.
ă 3
*. °
- e e să? a—-— …e e—-— e—— 5
v—v
2
. 8.54 Domeniile de utilizare a instalaţiilor fixe de apă pulverizată
_g "5 _ > sînt precizate în normele de dotare departamentale.
â %
= ?
=.
°
a -- -— —- ... a n *- E& |\ . . . .. .
Valorrle mtensrtăţn de stingere cu apă pulverlzată (is) se sta-
.
.8.55
:: = _. . . . :a bllesc în funcţie de temperatura de inflamabilitate a lichidului combus-
Îăţă „— .... - N N 9% "' 'n : tibil, conform tabelului 8.55.
5%“ ° ' TABEL 8.55
”2-23 3“
5 “ "a . o ca o ca o o c =“ '
ăâgş :: °° Sa 2 2 2 52 2 & Valoarea intensităţii de stingere cu apă pulverizată

ncnorlnuu
“5 .t'.
»
wc.-:; I!
: "3
"ESE" .": .. .. .. a a u v '% | Ten atm deînflmabilintelvapodlot dega'ati dellchid.
găgg e 3 = "“ .c ' ss-roo-c „iernare
as.—aa °

dcsvonre
| ' | a. '— v-n N N :. 3, [to %
:ad“ & Intensitaţea de stingere cu apă pulverizată i;, „
.— % llaecm 0, 0.20-
ăa
8 &
„_
°“
:—
"'
…
2 …
ai
age; 3% : „', „L | oo ;“ “8 , 8.56 Amplasarea pulverizatoarelor fixe de apă pentru stingerea
;: “° H ",I— ă incendiilor se face astfel încît să asigure cît mai uniformă. intensitatea
g de stropire cu apă, p e întreaga arie a suprafeţei libere a lichidului com—
. % bustibil.
şi _3 & ş; % a nu o 33“ : Se vor folosi numai pulverizatoare omologate respectîndu-se in—
â'ă'ia " 3% "' 53 strucţiunile de exploatare.
_53
% 8.57 În timpul funcţionării instalaţiei, presiunea disponibilă la
5 ; duzele de pulverizare trebuie să fie de minimum 50—60 N/crn2
(“>—“m…-
* şi e e e ă ă ă ă

„
v-i N =“: un A

& ' 8.58 Instalaţia fixă de stingere cu apă pulverizată se prevede cu

comandă automată Sau manuală. -

136 i . 137
 Debitul pentru instalaţiile mobile de răcire se consideră de 0,5 llsee.
Actionarea robinetelor de punere în funcţiu ne a instalaţiei—se admrţe pentru fiecare metru liniar din circumferinţa rezervorului incendiat
nu depa-
să se tacă numai manual,cu condiţ ia c a timpul de acţiona re sa şi de 0,251/sec. pentru semisuma circumferinţelor celor învecinate
şească 5 minut e de la semnalizarea începutului de incendiu. supuse radiaţiei termice.
se respec tă Debitul de apă pentru instalaţiile fixe de răcire a rezervoarelor ci-
8.59 La amplas area şi monta rea robinetelor de acţion are lindrice orizontale ce conţin lichide combustibile se determină consi-
cate la instalaţii le de drencere pentru stingere. „ .
conditiile specifi ri derînd o intensitate de răcire de 0,8—0.1llsec. m”, pentru fiecare metru
'toate
cazuri le, după robine tele de acţion are s e prevad legatu
În iu. pătrat din suprafaţa laterală totală a rezervorului incendiat şi pentru
cu racord uri fixe, pentru cuplarea pompelor mobile de incend un sfert din suprafeţele laterale totale a celor învecinate supuse radiaţiei
termice.
8.60 Intrare a în funcţi une autom ată & instala ţiei fixe
de pulver iî
iei de pompieri— Î n cazul instalaţiilor mobile de răcire a rezervoarelor cilindrice ori-
zare se semnalizează acustic şi optic la clădirea formaţ
zontale, intensităţile de răcire se majorează cu 30%.
a instala ţiilor deserv1 te (cmd aceste a eXista) .
şi l a camer a de coman dă Pentru rezervoarele cilindrice orizontale învecinate, neizol'ate termic,
Simul tană se ce conţin lichide combustibile din clasele III b şi IV b, intensităţile
8.61 Număr ul minim de pulver izatoa re în funcţi une de răcire se reduc cu 50%, iar pentru cele izolate termic cu izolaţii in— '
determ ină cu formu la: combustibile nu se va prevedea răcirea rezervoarelor.
Prin rezervoare învecinate expuse radiaţiei termice se inţeleg rezer—

;
np = Mi
gup voarele situate la o distanţă mai mică de 1.5 D, faţă de rezervorul in—

n
1 . „ 2 cendiat (D fiind diametrul rezervorului incendiat, luat în considerare
în care: _ „ . .

m
e a rezerv oruhu i in in .2 la calcul).
= aria secţiu nii orizon tale max1m Această distanţă nu trebuie să fie sub 15 in sau peste 60 m.
in 1/sec.m , deter—

-
11, = intens itatea de stinge re cu apă pulver izată
„
Pentru rezervoarele de gaze lichefiate, debitul de apă se consideră
minat ă confor lui 8.5_5. _

m
m tabelu 0,1—0,151/sec. in2 din suprafaţa totală a rezervorului incendiat şi a
g,”, = debitu l de apă al unui pulverizator, in ljsec. celor învecinate expuse radiaţiei termice.

u
ţiei s e În cazul. rezervoarelor sub presiune, cu gaze petroliere lichefiate i
8.62 Debitu l de calcul q„ în timpul de funcţio nare al instala lor.

c
rea incendii gazolină nestabilizată, fiecare rezervor va fi prevăzut cu o instalaţie
stabile şte similar instalaţiilor de drence re pentru stinge
fixă pentru pulverizarea apei de răcire care să îmbrace corn let pereţii

“ISIHING"
exteriori ai rezervorului, sistemul de pulverizare fiind as el realizat

n
încît in cazul defectării lui, sistemul de pulverizare de la celelalte rezer—
INSTALATII DE RACIRE voare să poată funcţiona normal.
Instalaţiile fixe pentru pulverizarea apei în caz de incendiu vor fi
8.63 Depozi tele de lichide combu stibile trebuie s ă aibă asigura tă racordate la reţeaua de hidranţi de înaltă presiune sau vor fi prevăzute
posibilitatea răcirii rezervoarelor, conform normelor de dotare depar— cu o pompă proprie de apă, avînd un debit corespunzător necesităţilor
tamen tale. calculate pe baza consumurilor indicate mai sus şi o presiune de refu-
apă vor fi lare care să asigure pulverizarea apei la ieşirea din duzele instalaţiilor
8.64 Robine tele de acţion are a instala ţiilor de răcire .cu
de pulverizare.
monta te în exteriorul cuvelor de retenţi e, în locuri v1z1bile, uşor acce— Pompa de apă va fi legată la reţeaua de hidranţi de joasă presiune,
sibile în caz de incendiu. la rezervorul sau bazinul de apă de incendiu şi va fi prevăzută numai
în cazul cind reţeaua de hidranţi de înaltă presiune nu poate asigura
8.65 Debitu l de apă pentru instalaţ iile fixe de răcirea vrezerv oarelor presiunea şi debitul de apă necesar pulverizării apei.
rind.
de lichide combu stibile cilindr ice vertica le se. determ ina conside
tate de răcire de 0,251/s ec.m pentru fiecare metru liniar din Instalaţiile fixe de pulverizare, a apei de răcire a rezervoarelor sub
o intensi
circumferinţa rezervorului incendiat şi semisuma Circumferinţelor celor
presiune, in caz de incendiu. vor fi dimensionate astfel ca 'să asigure
debitul de apă arătat în acest articol pentru suprafaţa rezervoarelor
înveci nate supuse radiaţ iei.

138 139
presupuse în foc şi a celor învecinat e, p e o distanţă de 30 m în jurul
rezervorului sferic incendiat, precum şi pe o distanţa de cel puţin 20 m atunci cînd folosirea altor mijloace de stingere nu este indicată. din
în jurul rezervoru lui cilindric incendiat , distanţa fund masurata de la punct de vedere tehnico—economic sau nu este eficace.
mantaua rezervorul ui incendiat. Aburul poate fi folosit în anumite cazuri pentru formarea unor per-
8.66 Consumul total de apă (02), necesar pentru răcirea rezervoarelor dele de protecţie a unor instalaţii şi prevenire, in caz de avarii, 3. for-
se calculează cu formula : mării amestecurilor explozive de aer şi gaze sau vapori inflamabili, prin
02 = 3600 - T - q„ diluarea lor cu abur.
în c a r e : _ ,. La întreprinderile care au asigurat în permanenţă debitul necesar de
q“ = debitul de apă de răc1re in l/sec., calculat conform for— abur (CT şi CTE) se admite să se prevadă instalaţii fixe pentru stin-
mulei următoare : getea incendiilor la rezervoarele de combustibil (păcură) sau combustibil
iri-Lt 0:57:1v
special îngropate, care au un volum de cel mult 6000 m”.
qar = + sau Cazanele de abur care alimentează instalaţia de stingere trebuie să
Q” = i,.An + 0,25 i„A„ pentru lichide combustib ile _ fie permanent în funcţiune şi să aibă o capacitate suficientă pentru a
T = timpul teoretic de răcire în ore, conform tabelului 8.65 satisface consumul de abur necesar în caz de incendiu.
i„ şi i:” = intensităţ ile de răcire pentru rezervoar ele incendiat e si 8.68 Debitul de calcul al instalaţiei de abur se determină cu formula:
vecine, stabilite conform a r t . 8.65 în l / s e c . m pentru rezervoare le c1—
lindrice verticale şi în l/sec.m2 pentru rezervoar e c111ndrlce orizontal e 9 =
in
' V
. _ _ _ . m care: _
sau sferice.
L; şi L„ = lungimea crrcumferinţelor rezervoarelor incendiate ş1 g = debitul de abur al instalaţiei în kg/sec.
vecine in in .' _ _ 4 . i, = intensitatea de stingere cu abur, în kglsecms
A “ şi A”, = suprafaţa totală a rezervoar elor c111ndr1ce orizontal e sau V = volumul încăperii in ma
sferice incendiate şi vecine în mz 8.69 Prin intensitatea de stingere cu abur se înţelege cantitatea de
' TABEL 8.66 abur ce se introduce în unitatea de timp pentru fiecare metru cub din
volumul încăperii.
Timpul teoretic d e răcire (T) a rezervoa relor din depozite Valorile intensităţii de stingere cu abur (114), in funcţie de etanşeitatea
Timpul teoretic d e răcire
construcţiei, sînt indicate în tabelul 8.69.
Capacitatea depozitului, indiferent d e clasa d e lichide, în n ' T, in ore TABELUL 8.69
Valorile intensităţii d e stingere cu a b u r (i..)
Peste 10.000 6,0*
4.001—10.000 4,5
2.501— 5.000 3.0 Etanşeitatea Felul construcţiei Intensitatea
gere de stin-
(ia) in kg/sec.m'
1.501— 2.500 2,5
501— 1.500 2,0
1,5 ! 3 3
51— 500

Încăperi la. care este asigurată. Încăperi cu închidere etanşă. a. 0,0025

În cazul rezevoarelor prevăzute cu instalaţii fixe de răcire
I*) şi stingere, timpul etanşeitatea. tuturor golurilor uşilor, ferestrelor, luminatoa-
T poate fi redus l a 4 ore. ma,:„ţ relor şi ventilaţiilor.
Rezervoare şi conducte etanşe.

INSTALATII DE STINGERE cu ABUR Încăperi cu etanşeitate relativă. Încăperi la. care se pot închide
t o a t e golurile, c u excepţia f e -
8.67 Instalaţiile cu abur se folosesc pentru I s t i n g e r e a cu jeturi _a restrelor, luminatoarelor sau
incendiilor de substanţe gazoase, lichide. sau solide p e suprafaţe Amici, ventilaţiilor. 0,0050
— Barăci metalice.
sau prin inundarea spaţiilor închise cu un volum mai mic d e 500 m , — Rezervoare neetanşe.

i.4o_
141
 --La rezervoarele cu diametrul sau lăţimea mai mare de 15 m se prevăd
8.70 Cantitate a totală de abur necesară stingerii incendiilor se cel puţin două racorduri la reţeaua de distribuţie interioară, montate
determină cu relaţia: la cel puţin 1/4 din perimetru; robinetele de acţionare se prevăd în
gu
locuri vizibile şi la distanţa de minimum 25 m de rezervoare.
Q = ' T:

în care: „ 8.75 În cazul cînd există mai multe conducte de abur care conduc
Q = cantitate a totală de abur, în k g ; la instalaţii montate în încăperi sau clădiri diferite, se admite să se
q„ = debitul de abur al instalaţiei în kg/sec.; . _ … prevadă un racord comun la conducta principală de abur, rin inter-
T, = durata teoretică de stingere, care se con51dera egala cu mediul unui distribuitor amplasat la 20—50 m, de ins ţiile res-
180 sec. pentru încăperile etanse şi cu 300 sec. pentru cele pective.
cu etanşeita te relativă. In acest caz robinetele de acţionare se prevăd cu indicatoare care să
precizeze instalaţiile deservite.
8.71 Este interzisă folosirea aburului pentru sţingere a incendiilor
în interioru l încăperilor în care sînt instalate _utilaje sau echipam ente 8.76 În încăperile cu volum mai mic de 100 m3 conductele perforate
electrice , neprotej ate corespun zător sau a_tunc1 cînd folosuea acestuia pot fi înlocuite cu guri interioare pentru inundarea cu abur.
ar putea da naştere la explozi i sau la accrden te. Diametrul şi numărul gurilor de abur se determină astfel încît să se
asigure cantitatea de abur necesară stingerii incendiilor în timpul stabilit
8.72 Instalaţ iile de stingere cu abur pot fi fixe sau semifixe. . pentru conductele interioare perforate.
Instalaţ iile fixe de abur pentru stingere a incendii lor. se compun din
retele de conducte perforate , montate în acest scop în interiorul sau la 8.77 La formarea perdelelor de abur pentru izolare se vor monta
exteriorul construcţiilor, astfel dimensionate încît sa asrgure debitele instalaţiile de acţionat cu abur între cuptoarele cu foc deschis, pe de o
necesare. ' parte şi celelalte aparate ale instalaţiilor tehnologice, pe de altă parte.
Instalaţiile fixe montat e în interior se prevăd pentru inundare a cu Prevederea perdelelor de abur între alte obiecte sau instalaţii tehno—

abur a încăperilor industriale, în special_ atunc1 cmd in aceste incaperi
se produc emanaţi i de gaze sau de vapori cu tempera tura de inflamabi-
litate mai mică decît 55°C.
8.73 Instalaţ iile fixe montat e în exterior se prevăd la decantoarele
pentru captarea reziduur ilor de lichide combust lbile, la rezervoa rele şr
instalaţiile tehnologice montate în exterior ş1 care prezmta pericol de
__ v.
incendi u.
Robinet ele de acţiona re ale acestor instalaţ ii s_e amplase ază in locuri
uşor accesibile, la distanţe de 1 5 — 2 5 m de instalaţn le tehnologice
proteja te.
8.74 Conductele interioare de distribuţie a aburului se montează la
înmţimea de 20—30 cm de la pardoseală şi se prevăd cu orificii dispuse
astfel încît jeturile de abur să fie dirijate _către interiorul încăpem. _
Robinetele pentru acţionarea instalaţiei se montează în exteriorul
încăperii sau clădirii respective, în locuri uşor accesrbile, la distanţe
de maximum I S m d e i e ş i r i . ' _. _ .
st1b1le , conduc tele interio are
UIŞIUIIIE"unu-unulu
logice se va stabili pe răspunderea proiectantului, de la caz la caz,
în funcţie de pericolul de incendiu şi de folosirea altor mijloace mai
eficiente de stingere. .
Conductele de acţionat cu abur vor fi etajate în mod corespunzător,
vor fi perforate atît la partea superioară cît şi la cea inferioară,
astfel încît să realizeze o perdea continuă de abur.
Această instalaţie va fi acţionată automat din casele AMC sau manual
. printr—o claviatură de robinete montate într—un loc corespunzător.
8.78 Rezervoarele izolate sau grupurile de rezervoare cu gaze petro-
lifere lichefiate sau cu gazolină nestabilizată vor fi prevăzute cu insta—
laţii pentru formarea perdelelor exterioare de abur de izolare între
rezervoare sau între rezervoare şi vecinătăţile cu foc deschis.
Pentru prevenirea încălzirii rezervoarelor şi creşterii presiunii pro—
duselor conţinute, distanţa de la rezervoare pînă la perdeaua de abur
va fi de minimum 5 m . '
8.79 Instalaţiile semifixe se folosesc pentru stingerea incendiilor de

N
În cazul rezervoarelor de lichide combu substanţe solide sau lichide, în cantităţi mici sau de scăpări de gaze infla-
de distribu ţie a aburulu i, se montează la partea superio ară a rezervoru— mabile determinate de neetanşeitatea instalaţiilor tehnologice.
lui, în sistem inelar, în jurul mantalei.
143
142
 -
m
Instalaţiile semifixe de stingere cu abur constau dintr—un sistem de 8.82 Consumul de bioxid de carbon necesar stingerii se stabileşte
după cum urmează:

m
conducte c u robinete de 0 2 5 mm, l a care s e racordează furtunuri flexi-
bile pentru abur, în lungime de maximum 15 m . ' a) La sistemul de inundare :

e-
Fiecare furtun flexibil trebuie s ă fie prevăzut l a capăt cu o ţeavă o pentru încăperile cu substanţe a căror stingere se poate face printr-o»

at
de $ 25 mm şi 2 m lungime, avînd orificiul de difuzare a aburului concentraţie a bioxidului de carbon de pînă l a 30%, în funcţie de volumul
redus l a fă 15 mm. ţevile se prevăd cu mînere de prindere izolate

nn
spaţiului protejat, se iau în considerare indicii de consum din tabelul 8.82 ;
termic.

ra
. pentru încăperile cu substanţe a căror stingere necesită o concen—
L a fiecare robinet se instalează suporţi pentru păstrarea furtunurilor traţie mai mare a bioxidului de carbon (acetilenă, sulfură de carbon,

s :u t
flexibile. etilenă, hidrogen etc.) cantităţile vor fi majorate corespunzător pînă
În cazul instalaţiilor semifixe se prevăd robinete cu furtun flexibil, l a o concentraţie de 6 5 % .

i
astfel:

d
TABEL 8.82
—— la fiecare palier al coloanelor tehnologice montate p e platrme
deschise unde sînt posibile scăpări care se p o t autoaprinde ;

'
%“ 101—500 501—200“ mu
— din 25 în 25 m , în lungul rampelor căilor ferate de încărcare —— Volumul spaţiului protejat (m“)
descărcare a lichidelor combustibile şi unde există abur ;
— în exteriorul canalelor pentru conducte tehnologice de gaze sau Cantitatea de CO“, necesară.“ _ „
de lichide uşor inflamabile; (în kglms) 1 0.9 0.8 0.7 *
' 1
— în, staţiile de p o m p e ;
— de la caz l a caz, la grupuri de schimbătoare de căldură, la vase
separatoare, l a vase de reflux etc. . pentru încăperile cu substanţe combustibi le care ard mocnit s e
i a , după c a z , u n indice de consum d e 1,3—2,65 kg/m3 ;
8.80 Presiunea aburului în punctele de racord ale furtunurilor . "timpul de realizare a concentraţiei de stingere se i a d e :
flexibile nu trebuie s ă fie mai mică de 3 a t m . — 30 secunde l a incendiile de suprafaţă, putînd fi majorat l a cel
mult 6 0 s e c u n d e , î n anumite cazuri particulare ;
— 7 m i n u t e , l a incendiile mocnite, cu condiţia de a s e realiza concen—
INSTALATII DE STINGERE C U B I O X I D DE CARBON traţia de 30% în interval de cel mult 2 minute.
Concentraţi a necesară pentru stingere trebuie să fie m e n ţ i n u t ă l u n
8.81 Stingerea incendiilor cu bioxid de carbon sau alte gaze i n e r t e , timp suficient pentru a permite stingerea focului ce mocneşte si _răcrrea
se adoptă atunci cînd alte substanţe de stingere nu sînt eficace sau cînd materialului pînă la punctul cînd se mai poate produce reaprindere a
aceste substanţe p o t provoca pagube mari, domeniul de utilizare a lui.
instalaţiilor fiind stabilit în normele de dotare departamentale. b ) ' L a sistemul de jeturi de bioxid de carbon:
Sistemul de stingere cu CO2 poate fi cu inundare totală sau locală, . la fiecare m2 de suprafaţă de lichid combustibil, minimum 8 kg COZ;
alegerea lui făcîndu-se de către proiectant în funcţie de destinaţia, impor— . l a fiecare m2 de suprafaţă a instalaţiilor sau a utilajelor, 6 kg COZ.
tanţa, valoarea şi pericolul de incendiu al spaţiilor protejate.
Pentru stingerea incendiilor din interiorul încăperilor prin inundare Observaţie
totală, întreg spaţiul încăperii trebuie s ă fie umplut cu bioxid de carbon,
astfel încît procentajul de oxigen s ă scadă sub 14— 1 5 % în timpul cel Pentru a compensa pierderile de CO2 prin golurile care nu p o t fi închise,
mai scurt posibil. trebuie adăugat u n spor de 4,9 kg CO2 l a fiecare m2 de suprafaţă a
Î n sistemele locale trebuie să se asigure inundarea cu bioxid de carbon golurilor. _
8.83“ Instalaţiile de stingere cu bioxid de carbon p o t fi fixe, semi—

..“
numai a spaţiului din jurul utilajelor sau al instalaţiilor deosebit “ d e
periculoase. _ fixe sau mobile.

10 — Nor-mativ departamental — c . 2497 145

144
 :
a ) Insta laţiil e fixe se comp un d i n :
— recip ienţi c u biox id d e carb on;
INSTALATII C U PULBERI STINGATOARE
— colec tor de biox id de carb on;
— dispo zitiv e de acţio nare ; 8.87 Instalaţiile de stingere a incendiilor cu pulbere se folosesc în
— dispo zitiv e de avert izare ş i semn aliza cazurile cînd ceilalţi agenţi de stingere (apă, spumă, abur sau haloni)
re; nu sînt eficienţi, potrivit normelor d e dotare departamentale.
— cond ucte pent ru trans portu l biox idulu
i de carb on;
— duze pent ru difuz area biox idulu i de
carb on; 8.88 Scurgerile de pulbere în afara zonei protejate trebuie reduse
— apar ate pent ru măsu ră şi cont rol. l a minimum. Golurile vor fi închise înainte sau simultan cu refularea
ila) L a dinstalaţiile semi fixe se prev ăd num ai cond ucte de distr pulberii.
(si u z i i uzoa reuur niind ibuti e Aria totală a golurilor care nu p o t fi închise în timp de incendiu nu
ca i n caz de incen diu c a n t i t a t e a d e
e car on nece sara sting erii să fie asig urată bioxid poate depăşi 1 5 % din aria totală a pereţilor, tavanului şi pardoselii
cu mijlo ace mob ile
Conductel
_ e de .bioxi
_ d de carbo încăperii protejate prin inundare.
_ n .>
"e prelu ngesc i“n exter ior
' “ “
de ţocunle _accesrbile autovehiculelor şi se Pentru golurile care reprezintă 1—5% din aria totală se prevede o
cup area mijloacelor
prev ăd cu merg i?? piei—itg cantitate suplimentară de pulbere de 2,5 kgf/cm2 pentru o deschidere,
mobi le (maşini de ince ndiu spec iale, bate
recipiente
amplasate e cărucioare sau stin ' . rii„ de
_ pentru a compensa pierderile de agent stingător.
de carbon). P gatoare carosabile c u blod Cînd golurile reprezintă 5—15% din aria totală s e prevede ecranizarea
Inst alati, i sem ifixe se prev“ad num ai' atun acestora prin admisie locală de pulbere cu debit de cel puţin 5 kg/mz'
„ . . . . cr' cînd nu ' “ ' pentru o deschidere.
prop agar ii ince ndiu lui. .
eXI

!) îîlecămstau
s t a peric olul Cînd instalaţiile de ventilare nu pot fi oprite, se majorează debitul.
'din sting ătoa re caro sabi le cu biox id de carb de pulbere cu o cantitate proporţională cu debitul de aer al acestora.
a erii e recr pien te, mon tate p e căru cioa on sau din
re şi prev ăzut e cu duze mob ile L a stingerea locală în spaţii deschise se ia în considerare efectul
racordate l a cole t " ' - - . . vîntului ş i curenţilor de aer.
de Presiune. c ONI bate…lor de reaplente Pfln furtunuri elastice
StiA tunc r Cind raza de acţiu ne este redu 8.89 Dimensiunile conductelor şi ale duzelor de pulbere s e determină.
să,
d nger ea a51gurindu—seprin duze mob lle recip iente le p o t fi mon tate fix prin calcul hidraulic, astfel încît să asigure debitul de pulbere necesară
raco rdat e l a furtu nuri flexibile
e pres mne , cu o lung ime de max imu m stingerii.
20 m .

U l . — u- . . . |a'uişţqiw
8.84 Staţi a de distri
_ buţie & bioxidului 8.90 Calculul hidraulic al transportului pneumatic al pulberii prin—
amplasează intr:o incapere sepa rată, cu accede carb on reCi' 'i eşiitlgriă
''

-
conducte s e face în funcţie de caracteristicile de scurgere ale amestecu—
sau din alte încaperi fară pericol de incendiu.s uşor, dire<(:t din
ie'
lui gaz — pulbere, determinate prin încercări.
cazuriie în care se prevăd insta latii de st" L a recepţia lucrării se vor verifica parametrii proiectaţi prin probe
directle Pedeutila
secţii l de funcţionare cu pulbere stingătoare sau prafuri similare.
fai-ic reci ien ţii" cu b1.0d
'e,aţie.p ' ' d'e carb onmger e ocale
se pot amp,lasa
monsitate
in Cînd asemenea încercări nu pot fi efectuate, se fac probe de funcţionare
numai cu gazul de propulsie.
8.85_ .L a fieca
_ re_insta
_ laţie de stin gere s e va revedea rezerv
de rec1pienţ1 cu biox1d de carbon. . * 8.91 L a proiectarea şi executarea reţelei de conducte de pulbere s e
p a necesara
vor respecta prevederile prescripţiilor tehnice referitoare la instalaţiile
8.86 Proi_ecta rea tehnologice speciale de stingere a incendiilor, din care s e menţionează
_ insta latii
_, _lor de s t inger e cu blOd
' ' de carb on următoarele:
face de prOi ecta nţi de speC ialit ate, care
vor pred a odat ă cu proiecîiilţai — conductele vor avea cît mai puţine îmbinări şi schimbări de direcţie;
instructiunile d ' - -— . ,
instalaţii. etahate de execuţie, ““mare şl Întreţinere & acestor — îmbinările vor fi de preferinţă prin flanse;

N
T
— curbele vor avea raportul dintre raza de curbură şi diametrul
146 conductei mai mare d e 1 0 ;

147
 — pentru controlul stării conductelor în inte ' „ - - --
°“
d°puri
filetate. ”Of se prevad orificu 8.100 Hidranţii de pulbere se compun din robinet de trecere, furtun
semirigid din cauciuc cu diametrul interior de 3 2 mm, în lungime de
8.92 Robin etele _de trecer e trebu ie să fie cu desch 30—40 m şi ţeavă pistol. Pentru stingerea incendiilor de metale se folo—
idere rapid ă si s ă seşte ţeavă cu prelungitor.
nu stran gulez e secţiu nea de curge re a cond uctel
or. , Presiunea disponibilă la ţeavă este de 3—4 daN/cmz.

e
anenormure
8.93 Instala
_ rezeryo

t
areţde ia de stin ; ere a incen diilor
pulberî " cu pulbe re s e comp une d i' n '.
8.101 Umplerea rezervorului de pulbere cu gaz comprimat nu trebuie

n
—- rec1p1ente de gaz comprimat (azot , aer uscat sau C09) ' să dureze mai mult de 20—30 sec.
—— reductoare de presiune;

t
— dispozitiv de acţionare; ' ' 8.102 Capacitatea recipienţilor de gaz comprimat se stabileşte

s
— reţe aua conductelor de pulbere; astfel c a s ă asigure cantităţile necesare pentru:

i
— duze de pulbere;

d
— crearea presiunii de regim în rezervorul de pulbere;
-— hidranţi de pulbere. — transportul pulberii din rezervor la focarul de ardere;
— purjarea reţelei de conducte după terminarea lucrului. . _
8.94 În funcţie de parti cular itătil e obiectului prote Se va sigura posibilitatea de control a cantităţii de gaz comprimat dim
poat e fi fixă (cu acţio nare auto mată : sau jat, insta latia
manu ală) ori mobilă. recipiente.
_8.95
_ Duze
_ le
_ de …pulbe re se„ am plase aza“ astfe meit
distri buţie unifo rma a pulbe rii p e între aga zonă l '“ * s“a se aSi' re o 8.103 Rezervoarele de pulbere şi recipientele de gaz comprimat s e
cauti lajal e sau elementele de const rucţi e să influ incen diată , evitîşildu—se vor amplasa cît mai aproape de zona protejată, într—un loc ferit de
lui de sting ere în focar ul incen diulu i.
entez e reful area agen tu- acţiunea incendiului sau a exploziei şi astfel încît să poată fi uşor verifi—
' c a t e , întreţinute şi deservite.
8.96 Num ărul duzel or (nd) se deter mină cu relaţ
ia:
8.104 Se va asigura rezerva de pulbere şi recipiente de gaz comprimat
„d & pentru repunerea în stare de funcţionare a instalaţiei în cel mult 24 de ore…
=
a 9.912
In c a r e :
8.105 Sistemele automate de inundare a încăperilor în care există.
q,… = debit ul de calcu l al insta latiei de pulbe persoane, vor. fi prevăzute cu dispozitive de avertizare şi temporizare_
re în k sec '
_, = debit ul specific al unei duze , de pulbere,
îri kg/săi. „ Pentru personalul de intervenţie, în zona protejată cu pulbere se va-
asigura echipament de protecţie a căilor respiratorii.
8.97 Debi tul de calcu l al insta laţie i q„
se deter mină cu relat ia:

g:
: Q_s INSTALATII DE STINGERE c u SPUMA
A
In care: Tg ÎN îNCAPERl DE PRODUCTIE
Q, = canti tatea de. pulbe re neces ară sting erii,
în k g . ; ŞI DEPOZITE (UNDE SE pRELuaAzA
T , = timp ul teore tic de funcţ ionar e al insta SAU DEPOZITEAzA LICHIDE SAU MATERIALE COMBUSTIBILE),
laţie i în secu nde.
' 8.98 , Cant„ itate
. a de pulbe
_ re_ neces ară stingern " s e calculează “ Generalităţi
func ţie de marimea zone i prote jate (volum sau
arie) %e baza consumurliIf
lor specrfice precr zate de prod ucăto rul agen 8.106 Instalaţiile staţionare (fixe) cu spumă Sînt destinate pentru
tului sting ător.
8.99 Timp
_ _ ul de_ funct, ionare T , al insta laţiei
stingerea incendiilor în încăperi cu lichide combustibile precum ş i la.
' ' aliza' depozitele cu lichide combustibile în ambalaje sau cu materiale combus-

N
conc entra ţiei de sting ere va fi de maxi mum 30 secun ent
de. ru re rea tibile (cauciuc, mase plastice etc.).
148
E49
.
1

8.107 Proiectarea _instalaţiilor ' ere cu 5

de stm m“ ', - Spumă se determină în fun cţie
_ _
tuata odata cu pr01ectarea secţiilor resgpective. pu a trebuie efec 8.112 Pro duc tivi tate a inst alaţ iei deante (apă + Spumant) pe sup ra-
de inte nsit atea debitării soluţiei spum
faţa teor etic ă de calc ul.
Ş.lîOSv În. general, se vor proteja cu instalaţii fixe cu spumă: inte nsit atea debi tării solu ţiei
Pent ru stin gere a dife ritel or prod use,
este diferită şi orientativ se arat ă mai
Pesiengâgeggentru produse cu pericol de incendiu, cu un volum de jos.
t se v a ţine seam a şi de indi caţii le date
. 2. alte încăperi de producţie
.. '
si' de depozrtare, cu un volum ' Pent ru fiec are Spu man
15:30 m;, în care se lucreaza sau prelucrează lichide şi materiale câştig de furn izor.
_ ; d cantităţi care creează o sarcină combustibilă mare' TABE L 8.112;
. epozite parter pentru cauciuc sau materiale las ' '
ţaţiaifunui compartiment de maximum 750 m” şi depozitpe de dzuăcumşglpra
. o . . tic . _
Inte nsita tea deb itul ui de solu ţie
m erent de suprafaţa compartimentelor. un, pe suprafaţa teor etic ă d e calc ul

Observaţii Produsul Intensitatea de debit („min—mn

“"
— In încăperile
_ _ menţionate_ la punctul 1 ' 2 cu vol '"
40— 45 llmin . -—m2
laISOQ ma indiferent de sarcina specifică. trşcibuie mână ţestgîăa 1 Izop ren, pent an, izop entan
vo unîinceînde stingere a mcendiilor cu aburi. e
2. Benz ină d e extrac ţie, benze n, tolue n,
— căperile menţionatela unctul3,m1 ' " ' 7—9 llmin . —m2
ciclo hexa n
(fute) cu spumă se pot folosi ingtalaţii de spşigglîrlgstsîlîmdrlâzâpwe

n i a - m r u … “ -
infla ma-
3 Lichide comb ustib ile cu temp . de
bilitat e a vapo rilor de 28°C şi mai mică
celor de la pct. 1 şi 2) 4 — 5 llmin . —m5
(cu exce ptia
Date normative pentru proiectarea
infla-
Lichide combustibile cu temp . de între
instalaţiilor staţionare (fixe) cu spumă 4 _m”
a vapo rilor cupr insă
mabilitate 3—4 llmin.

.
28 şi 55°C.

u
um ă . _

a-
8.109 Instalaţiile staţionare cu

n
_mz
7 — 9 l/min .

a u
sem iaut oma te

…
Ifor mal at
fi aut ma ta Ş Cauc iuc şi mase plastice
d; ladî istan ţă) şi eu psă'nire
(eşăoglirş
. nc pen n care se preluc
1. f]
rează . . sau d ePQZI 't e_ază ' de'
lichi Com..
cu tem erat ur d
bush—bae. ainitiimate. bmtate a va1301110!“ de 28°C. sau , în
mai mică, acesteapvor fi lor prod usel or arăt ate mai sus
8.11 3 Pen tru stin gere a ince ndii mec amc ă, obţi nută de la
spu ma aero
8.110 La proiectarea instal " ' încă peri închise, se v a ado pta omo loga t c a atar e.

a
de stin gere
prevederile normelor I . D . 172231032- îdlilşllllîte se Va tine seama de gen erat oare de spu mă cu age nt
a
se pot util iza atît pen tru stin gere
8.111 Ca suprafaţă de calcul pentru stingere se poate adopta a 4-a 8.11 4 Gen erat oare le de spu mă cît şi pen tru stin gere a utila je—
bustibile,
' - ., - mai mică
" dar aceasta nu trebuie incendiilor dife ritel or lich ide com mă cu coeficient mic sau mediu de
parte mz.su Praf aţa instalaţiei,
de 200din sa fie
lor tehnologice, prin stropire cu o spu
' ' ., ' - '. înfoiere.
Supra faţa de calcul entru
le sa ne Pmtelata cu rebor- ologice trebuie să fie de 8—12
lţim ea mi nim ă de
Sâîgglşlre tre bu Inte nsit atea stingerii utilajelor tehn lichidele veh icul ate.
duri cu Înă l/m in. m2 p e sup rafa ţa util ajul ui, în fun cţie de
În locurile de t recere peste rebordurl ' se vor prevedea planuri încli-
nate. combustibile vărs ate pe pardoseală.
Inte nsit atea stin geri i lichidelor
i sus (tabel 8.112).
va fi cea ară tată în tabelul de ma
150 151.
 i
a
Vasul pentru păstrar ea soluţiei spumante trebuie să fie dotat cu

m
8.115 Productivitatea generatoarelor de spumă s e determină potrivit conduc tă pentru umpler e, cu gură pentru introdu cerea spumogenului,
ni—
relatiei:
legătur ă spre pompa de debitar e ş1 recirculare. periodica pentru omoge .

r e
zare, conduc tă de golire, ştuţ de aeriSir e ş1 sticla de nivel.
.
g = APJÎ
Umplerea cu spumog en la ambele sisteme se va face din butoaie

e t
in c a r e : sau cisterne auto sau căi ferate, cu furtun fleXibil prin pompe de mina.
Ap = coeficientul de productivitate al generatorului (din cartea

n
tehnică a acestuia) ;

n
.H = presiunea soluţiei înainte de generator, in in col. H20 .122 Utila'ele sta iei de s urnă vasele cu spumogen sau soluţie
desspumare, plural.—pele,ţ dozatoagele au(tomate, colectorul de "distribuţie

a
a soluţiei) se pot amplasa într—o încăpere separată din clădirea ce se

e
8.116 Amplasarea generatoarelor trebuie să se facă ţinînd seama
protejază. prin pereţi rezistenti la foc, cu iesire direct în afara sau într-o

—
de suprafaţa stropită, în funcţie de înălţimea la care sînt amplasate
obiectele ce se protejează. clădire separată.

n
i
8.117 Presiunea soluţiei înaintea generatoarelor de spumă trebuie 8.123 Încăperea instalaţiei de spumă trebuie să fie încălzită pînă
s ă fie cuprinsă intre 40—100 m col. HZO. la o temperat ură minimă de + 5°C.

m
În anumite cazuri, s e admite c a amplasar ea instalatie i de stingere să
se facă în încăpere a protejat ă, pe o platform ă (suprafa ţă) liberă de utila]e
8.118 Pentru obţinerea spumei se va utiIiZa o soluţie cu 4—6%
spumogen, în funcţie de caracteristicile spumantului.

8.119 Timpul de calcul pentru stingerea incendiului va fi de minimum
10 minute, cu o rezervă de spumant pentru repetarea operaţiei de 2 ori.
U t i l a j e pentru instalaţii staţionare (fixe)
cu s p u m ă aeromecanică
8.120 Proiectarea instalaţiilor se poate face în următoarele sisteme:
1. Cu pregătirea soluţiei de spumare în flux (cu utilizarea dozatoarelor
automate).
2. Cu păstrarea soluţiei de spumare, gata preparată.
8.121 L a depozitarea (la staţia de preparare a staţiei de spumare)
spumogenului (sistemul 1) sau a soluţiei spumante gata preparate
(sistemul 2) se va ţine seama ca pentru ambele sisteme soluţiile să fie
păstrate în vase:
— orizontale sau verticale;
— la presiunea atmosferică;
— închise;
— curate.
A
tehnolo gice.
. 24 Vasele cu 5 um en sau cu soluţie spumantă se montează
pessiiporţi incombusti ili,°<şu înălţimea de _O,3—0,5 m faţă. de nivelul
ardoselii şi cu preluarea din ele a lichidului cu 0,05 m deasupra nivelu—
liri fundului vasului. Vasele orizontale se montează cu o înclinare de
0,01 spre partea opusă racordului spre pompă.
Diametrul conductei pentru debitarea spumant ului spre _dOZatorul
automat s e determină pornind de la o Viteză a spumantul ui de max.
0,1 m/sec.
8.125 Pornirea m ei ' deschiderea robinetului res _ectiv de pe
conducta de soluţişodeprefiîlare poate să fie manuală, , \ încăperea.
staţiei de spumă şi de la distanţă, din încăperea protejată sau camera.
de comandă a acesteia, precum şi automată de la detectoare Speaale
(instalaţii speciale de sesizare). _ .
Pornirea automată şi de la distanţă trebuie să fie dublată ŞI cu pornire
manuală.
8.126 Pompele trebuie să aibă rezervă.

u
Vasul pentru spumogen trebuie să fie dotat cu conducte pentru 8.127 Aparatele electrice trebuie să aibă asigurată alimentarea
umplerea cu spumogen, pentru debitare spre dozatorul automat, pentru
din două surse independente.
golire, pentru aerisire şi să aibă sticlă de nivel.
153
1'52
 m
e r
to
8.128 În încăperea instalaţiei de spumă, după pompă şi dozatoarele
automate, pe colectorul. de distribuţie (cînd există cîteva conducte de

nn
soluţie) se montează ştuţuri (minimum 2 buc.), cu robinete şi racorduri,
de e 80, pentru a face posibilă introducerea în colector a soluţiei de pe

ea
maşinile de intervenţie, în cazul defectării pompei instalaţiei fixe.

s n t
Raza de deservire a unei astfel de instalaţii nu trebuie să depăşească
în general 200 m.
8.129 Conductele de soluţie, pe toată lungimea, de la pompă sau

i
colectorul de distribuţie pînă la generatorul de spumă, trebuie să fie

d
uscate.
8.130 Cînd o instalaţie de spumă deserveşte cîteva încăperi dintr-o
clădire sau din clădiri diferite, din încăperea instalaţiei de spumă, de
la colectorul de distribuţie se trag conductele individuale în fiecare
încăpere protejată.
Pe fiecare conductă, lîngă colector, se montează robineţi de separare —
pornire, fiecare „ t r e b u i n d să aibă notată încăperea şi zona deservită.
Anexe
8.131 Conductele din încăperea instalaţiei pînă la încăperile prote-
jate se montează deschis, pe estacadă sau pe pereţii încăperii, la o înăl-
ţime minimă de 2,5 m . În interiorul încăperilor, conductele se montează
în lungul pereţilor de asemenea la o înălţime de minimum 2,5 m sub
acoperiş.
8.132 Conductele exterioare şi interioare se montează cu o pantă de
0,005 spre robinetele de scurgere, amplasate în punctele joase pentru
.golire
şi spălare. Spălarea conductelor se face cu apă direct de la reţea
sau prin pompa staţiei de spumă.

8.133 Conductele amplasate atît în clădiri cît şi în exterior trebuie

să fie vopsite în culoarea verde, cu o inscripţie albă “spumă“.

8.134 Diametrele conductelor de soluţie se determină prin dimensio-

nare hidraulică. Diametrele minime ce se adoptă sînt de 100 mm, pentru
conductele exterioare şi de 80 mm, pentru conductele interioare.
8.135 Din încăperea staţiei de spumă se realizează o ieşire spre
exterior 'a unei conducte suplimentare cu % 100, c u robinet manual de
închidere şi care are în exteriorul încăperii (la înăţimea de 1,35 m. de
la pardosea) două racorduri. de 80 mm pentru legarea de furtunuri spre
generatoarele de spumă transportabile sau tunurile de spumă aeromo-
canică, pentru posibilitatea intervenţiei la stingerea inCendiilor produse.

N
în raza de acţiune a instalaţiei, pe platforme in aer liber.

154.
 Eo n z — E L a … c u :G
s o uc c u3u : —o, a5 9c 5 . % „
__.
c a z ?
… % 3— 0 3
at:—anu: născ.—…ma ouow » 4 a a
E 0 . 3 v 5 5 8
s %z
… s… — 3s
8=z, !ăs ă .o
… o „
.3
…ce.
c e
3 … .
0
„ E
t
u a u
.
zv :
.
.o n z m
— c n—o o
—
.
w 5 „ 3 :E 3 Eâ v
3 „.Eu :a
î
n : z
Z
9
.i m . .n
2
o
m
u
n
o .m .: .
…
m
u . …. _ _ . m =p .
?ă 2
o
…
… : e 9
o
c
m..
c&
8,
3a
2: …ew
u…
3 3
mc2p
om
c
0
uB o pow
c
0
O
aun
4 a u 2 . :am
?
2
…
m
Ez…
am
a
a…
o?
o m 3
……
„ &
… … ?
o
… 2 cu
m
3… …
o
… … . . z
… E E u m a u
E
a _ _ . . u
A „ ă_ i =
… o 2 S
o
m 3
c
=n m o
8c
u
w m
=E
t .u n — — u u a
.o .a 3
_ED—Oumr:
:wubhumcou .… uLUEx—Ju
am o aau o
…? c
F
u
E . S D
u
.: a _o m o Em— m
aE„a . R—
… . oS
» : ma
c
„ 2
i … o
:F g . o 38
o
… : … N
…
0 8
s:
2
a
3 o… 8 m
_a r
3 5 »
„_ ; E m _ u — u o m o un
L… Ea o au
„ R u
: . n
. L —
u =
m 3 s 2 u E 0 m
„ 3 5
... … =
o o
33
. .
.. ce 2: …+ 3 Ea :
m
8 . » m u U O.> u U N Q L u h
T .
0 „ „ 2
ÎL c o
u ._.
: … 2 9 0
._. 3 2o . 3_ & 5
u o2 u
m
2
Z
m . _ …
u . :b
8u
J.
. _
n m—
E
.2.
m :.m m n
N
NJ
_
m
0 a_ ne : .
. . _._.<.Ez_u…_> un E.,—„_ _» no...:
5 2 5 2 9 . . . < mms—undă ……n mod—„.….nzzrmfă …_._…_._.u…=no …_E.z……_2_z_z … . . . t E
H m m —
_ < H —
ANEXA I

&

ile
pe platfonnele industriei ch1mice
e
……

u lichid e comb usti

C
%
că

P
.… h d
e
_m
“
r .m
t
e e
P 10
C
. 1 n 6r
" h ă r ,
T.
a
. K D..
e 0
.wn r
t W .
rue D î
mw
DISTANTE ÎNTRE OBIECTE

. 1 an
e . ..nu.» E
1 1 . mn 1 T.
ŞI VECINATAţl PENTRU
k d u P
M a I e v a
1
e .
C
at H I
l ă
&,
d e

d e preluc rare a h
o
b n c n n .1 1
.m od .u e
b
v o0 r a . c3 z 1
t &

or
n C I a p o
d t &
…… aO
1
ă 6 c
.n

himică
h f 0 0 m k
u m
l '
m C .
c u ms., .In? & . . I W 8
6 m r
a a e 0r m
„… o
!
. t
. M mau
. &" . e ent _ lş
H a m . n
“unm .
t
t
m
m
5
P Ll.
u e
. . . l .
d h d D D D
l n . D D a
l L & a m& a

156
. . .
h©

;
!
l
l
.
 4-
N a
..1 N . .
_ şl" :* „
%}egg '
Observaţii la tabelul 1 ; … % „ 2 g …- ă ' :
o o 'O 3 g ': o
. . . .- " ° :; “ a e
(a) La amplasarea utilajelor cu foc deschis se va avea în vedere "" 5 _9% 2 “3 ă : 8
direcţia dominantă a vîntului şi zonele cu pericol de explozie şi incendiu .'— ?: ° EE & :, ., :, „
exrstente la instalaţia vecină. " 2 :E % 8 : g 3 "ă : z " “'
( b ) D i s t a n ţ a d e 1 0 0 m sereferălafaclecuînălţimip înăla60m ţ E H Q U Ş E 2 c a
inclusiv. Pentru facle cu înălţimi egale cu 60 m distanţa va. fi de 60 m. ": E $ & 5 ă ” ” >“ z 2 " "'
Pentru înălţimi intermediare distanţa se determină prin interpolare.- o'— o: 9 E
o- “% __5 3|. 8
U __ : g …
'—
o…
n
…
"
(c) Pentru instalaţiile de cocsare şi acele instalaţii la care produsele % Î, % „„ "g 105 % € 3
evacuate pot infunda conductele, distanţa se determină tehnolo- .,. 5% 5,47 %, 3 => 2% & z -“—' 9 2 “3 "9 3
gic. - de € …3 v A 5 0 :
- '— —-v „ > 8
…(d) Gazometrele vor respecta distanţele de la anexa respectivă. € co & 3 î ' g &, g 3 E ,; 2 „°. t"— 'a; a 9 | |
(e) Distanţele din tabel sînt valabile pentru rezervoare pînă la 5000 in8
,inclusiv. 'E S 5 'g' °,; „g “6 „, % &
Pentru capacităţi peste 5000 m pînă la 10.000 ma inclusiv, dis- & =— 2% Z» Î: ă % E E & .. e: .": .“3 9 a ?— ?.I 3
tanţele se majorează cu 25%. Pentru capacităţi peste 10.000 m3 pînă 3 " " a:? 3 % “… g 2 3 U
2»—
. „ A a .. . . - :a a»
la 31.500 m ,. distanţele se majoreaza cu 100%. :— 5g '95“?
% %% »- w : .": „e e. 8 3 al 5:
“(f) Nu se aplică prevederile de la nota (e). , ';. E 3 g 8 „ „Ş%
c:
(g) Pentru staţii de îmbuteliere GPL distanţele se vor lua din tabelul “& .: : ° m'— ? " 3 “3 3 S 3 3 3 g 54
3
respectiv. 'E .,'— 8
°
(h) Fac excepţie rezervoarele integrate în rampele de încăr- în '" » g g “, .;, 2 g 3 " g
— o n-
c aî'_(i)
re 0 a: 3 8 g 92 2 9 2 le 2 9 9 9
_ Pentru produsele din clasele Ill b şi IV b distanţele se pot reduce -- “'
cn15%.( „ £ : “ 8 2 3 8 3 6 2 9 2 2 8 3 9 8 3
(j_)_Cu excepţia pompelor aferente separatoarelor. n. 3 ° ° „
-.(k) Fac excepţie rezervoarele de combustibil ale centralelor termice. %% 4 “ 3 s .— 3 a a 8 8 3 e 9 8 „.
0
3
(b.-as:) Cu excepţia staţiilor fluviale şi maritime pentru încărcare-descăr— …& „ __ g „ ..e £ & g „, g 3 g 3 3 sa a &
'.. i ' A “|…
&“
(m) Distanţele pînă la drumurile publice şi pînă la căile ferate curente & 2 e. “ 3 g 3 8 8 3 o 3 5% 8 3 “' ” 3
; : s î n t indicate în tabelul din anexa referitoare la distanţe faţă de căi …_
}_Fferate şidrumuri. ;: -— * Ş ° & '!2 a 3 8 g 3 2 S 8 & .": '
0 2
_. (n)) Distanţele se măsoară orizontal in metri, de lalimita unei platforme .'— > %
= __4…. la cea a platformei vecine, la toate poziţiile din tabel exceptînd: „. g ! % g
o
;;
5 G
n
:”
=
.? „ : 5
„ ''
.; _;pbziţiile
V _. nr 4, 5 şi 6 la care distanţele se măsoară pînă la mantaua |- F- 3 315
5.3 % 9 3
Tg};.. =—
_; i ; Î % ; ., "
:- i ' i e z e r v o r u l u i ; ' „ Ein : % g,; 3 2 » ă ă lg.—„ :, 8 .g _!
3 . 2 5 3 3 % “ 2 - 2 3
'.Î ş ' i : _ —-pozi_ţia' nr. 2 1 a- care distanţa : va l'} g a g — . : " ; 2_ —
: s ă :
se măsoară de la altul cosului de '. I.I-ID ° » 8 3 o ., — 'a o 3 5 3° -£ n! „& 2 % °—
.
z z . : 9 5 „ 4 „ = a ? : a „ 5 0
“. f l “
: v _aCaL - — » _ _ a „ 5 3 a ă £ = Egg—= Ta 3 5 . 2 - 5 3 " ' 5 3 ”=;
, -- - z… g_ ' _,é a g ş—w ză â" —
!!
u g. _ s , o ' ţ î h ' ă g — g ă o -“ E %35
\ , }Distânţele din tabel se aplică faţă de depozitele de categoria. I, I I şi IÎ-I. Pentru cate-_i Ed 8 2-5 5 g % :, 3 Î. » :â & â % 3—a ă » 8 5 5 „_ 8 ";
a_"orule W — Y I 1 5 e resrş'e'ctă
tabelul 4 +- anexa I — din prezentul
. . .normativr
. , : e -;—._' fg & '; ” .. “5 3 g 3 3 a 5 E % 2 „e ,e 3 ' E
,: , fi: —=°855.352 2 3 % . a ă Î F — “ E â î c g35——
făf: :
158 ri . zo & g—mzshs
găsi—ema .. au r; m g…
rai—5855
- *„ _ .: iA - »
__ . * „ <(:
|.
& ăsaăeâîă & Eeâăsă%—°=
' ..
c a m u — “ 2 2 . 3 -
% € “ N " 3 “ - 3 “ 3 2

1
%;

1
!:
Observaţii la tabelul 2 TABEL 3

*) Distanţele din tabel se referă la distanţele dintre instalaţiile tehnoe

logice amplasate în aer liber şi celelalte obiecte de pe platforma industri- AMPLASAREA CONSTRUCTIE! INDUSTRIALE
ală.
Distanţele dintre c0nstrucţiile industriale închise sînt cele din tabe- Distanţa în metri, dintre construcţia s a u instala-
ţia din vecinătate avînd gradul d e rezistenţă
lul „Amplasarea coustrucţiei industriale“ . Gradul de rezistentă la foc al construcţiei sau l a foc:
i n s t a l a ţi e i proiectate
**) Facle neintegrate sînt acelea care nu aparţin instalaţiei tehno—
I —II 11 I I V —V
căreia urmează a fi amplasate.

II.
logice pe teritoriul
Distanţele pentru faclele neintegrate sînt stabilite astfel: I —II 10 12“ 16.
— la facle cu înălţimea H > 60 m distanţele sînt de 60 m . III 12 16, 18
— la facle cu înălţimea H < 60 m distanţele sînt la 100 m. IV“—V 16 18 20»
Paclele integrate sînt acelea care deservesc instalaţia tehnologică
şi care urmează a fi amplasate p e teritoriul instalaţiei respective.
În acest caz distanţele sînt rezultate din necesităţile tehnologice ale Observaţii
instalaţiei pe care o deservesc.
În toate cazurile de amplasare a faclei se va ţine seama de calculul ter- Pentru cazurile ce urmează, se admite reducerea distanţelor prevăzute

.
mic şi de radiaţie al acesteia şi zona de teren pentru Siguranţă care va în tabel, cu condiţia ca în porţiunile de clădire situate la distanţe
trebui curăţată şi îngrădită corespunz ător. mai m i c i , s ă existe secţii, depozite sau încăperi, a, căror funcţionare
Se va ţine seama şi de indicaţiile arătate în Normativul de aceti- are un rol determinant pentru continuitatea desfăşurării activităţilor

..
— de bază ale întreprinderii; în acest caz se impun măsuri pentru a s e

.
lenă— art. 4.2.11 — 4.2.14.

p
evita punerea lor în pericol datorită unui incendiu produs în vecinătate.

_
—
a ) Distanţele între construcţii sau compartimente de incendiu nu s e

—
normează:

.
1. între construcţii de gradul I de rezistenţă l a foc din categoriile A,

.
_
B , C, D , E de pericol; nenormarea se poate aplica şi pentru cele de
gradul I I cu categoriile D şi B .
2. Între construcţiile incombustibile pentru decantoare, paturi de

_
uscare a nămolului inert, bazine şi rezervoare pentru lichide incombusti-
bile care nu reacţionează periculos în contact cu apa (cu excepţia rezer-
voarelor şi a bazinelor de apă ce poate fi folosită la stingerea incendiilor)

_
şi vecinătăţi, indiferent de gradul lor de rezistenţă la foc şi categoria
de pericol de incendiu.
b) Distanţele indicate în tabel pot fi reduse, după cum urmează:
1. Cu 7 5 % între construcţii care sînt separate prin pereţi antifoc, în
care s-au prevăzut ferestre cu limita de rezistenţă la foc de 45 minute,
a căror suprafaţă totală nu este mai mare de 2 5 % din cea a peretelui;
2. Cu 50% între:
— clădirile din categoriile C, D sau E la care pe porţiunea în care
distanţele sînt m a i mici decît cele din tabel, învelitoarea e s t e incombusti-
bilă pe suport incombustibil (sau învelitoarea combustibilă este protejată

11 — Nor-mativ departamental —— c . 2497 161

 TABEL 1
printr—o şapă de ciment slab armată) iar pereţii incombustibili sînt plini
şi au o limită de rezistenţă la foc de minimum 2 ore ;
— clădirile de gradul I I şi categoria C de pericol, în care sarcina termică DISTANTE M I N I M E LA PARCURI DE REZERVOARE
nu depăşeşte 167.500 kj/m2 (40.000 kcal/mz) ; C U LICHIDE COMBUSTIBILE CATEGORIA IV—Vll (2500 ma)
— construcţiile prevăzute cu instalaţii automate de sprinklere sau
drencere de stingere si obiectele învecinate ; Ob' t I G:“! de D i s t a n ţ a 1dir-rârea oăiectelelînvăcinate ş i “rezer-
î n v etec
c i nea et e mishu)! voa re e
3. Cu 2 5 % între construcţiile de gradul I — I I sau I I I de rezistenţă i' n epozr' t e e e c a t e g o n' e

la foc ai căror pereţi exteriori incombustibili au o limită de rezistenţă l a foc

IV | v | vr “vu
la foc de minimum 1 oră iar procentul de goluri practicate în faţadă
(în porţiunile în care distanţa este sub cea indicată în tabel) nu este Construcţii industriale, civile şi 1—11 30 2.0 18 16
mai mare de 2 5 % . Pentru construcţiile de gradul IV—V, în asemenea ' depozite ' III 40 25 22 20
situaţii, distanţele se p o t reduce la 10 m faţă de cele de gradul 1—11,
15 m faţă de cele de gradul I I I şi 18 m faţă de cele de gradul IV—V Staţii d e pompare aferente — 20 15 12 —
rezistenţă l a foc. Rampe de încărcare-descărcare
0) La amplasarea construcţiilor de gradul I—III de rezistenţă la foc ( c i . si auto) si linii c.f. de
din categoriile D şi B de pericol faţă de construcţii civile auxiliare garaj cu tracţiune de abur — 20 15 10 —-
industriei şi de locuinţe (avînd acelaşi grad), se aplică distanţele pre— Limita terenului — 15 12 10 8
scrise în tabel.
1. Distanţele între construcţii se măsoară între pereţii exteriori, dacă
* Rezervoarele s e pot amplasa izolat sau pe grupuri. În cazul cind un rezervor.
există elemente constructive sau arhitectonice combustibile care ies în (sau un grup de rezervoare) nu depăşeşte 5.500 mii, indiferent de clasa lichidelor
relief cu mai mult de 1 m , distanţele se măsoară de la acestea. atunci acesta urmează regimul depozitelor de categoria I V .
2. Atunci cînd într—o clădire sînt instalate secţii cu categorii diferite
de pericol de incendiu, distanţele faţă de clădirile vecine se stabilesc Se recomandă c a în planul general, rezervoarele de GPL să fie ampla-
de la perimetrul fiecărui compartiment, în funcţie de categoria de pericol sate la marginea întreprinderii, de preferinţă astfel c a vînturile dominante
de incendiu a acestora. s ă îndepărteze eventualele scăpări accidentale d e gaze, d e zonele cu foc
3. Distanţele între panourile de explozie prevăzute în pereţii exteriori deschis.
şi clădirile învecinate trebuie să fie conforme cu cele din tabelul 3. Dacă necesităţile tehnologice impun păstrarea materiei prime şi
a produselor intermediare între două faze de fabricaţie în cadrul secţiei
de producţie, pe platforma tehnologică, se vor lua următoarele măsuri:
— capacitatea totală a rezervoarelor nu va depăşi 2500 m “ ;
— amplasarea rezervoarelor, inclusiv a celor de combustibil pentru
cuptoare, faţă de aparatele tehnologice se va face astfel ca să se asigure
spaţii de acces pentru montaj, întreţinere şi exploatare, precum şi pentru
intervenţie în caz de incendiu:
— prin proiect se vor stabili măsuri de limitare a posibilităţilor de
propagare a incendiului, precum şi măsuri de stingere a acestuia (cum
ar fi de ex: executarea unor îndiguiri sau praguri pentru evitarea împrăş-
tierii lichidului revărsat în caz de avarie; menţinerea lichidelor combusti—
bile la presiunea atmosferică sub pernă de gaz inert; realizarea unor
dispozitive de golire rapidă a rezervoarelor, instalaţii speciale de semna—
lizare şi stingere a incendiilor etc). '

163
 1
c
a
l

z
aIb
5

t
cu i
R
TABEL

li
e
o .
l
Observaţii la tabelul 5
i

e u
r

.e
h
r
a
La amplasarea obiectelor cu hidrocarburi din clasa I, II în întreprin-

ni
u

n
deri unde există foc deschis (cuptoare, cazane de abur etc.), se recomandă

rn
t
b

să se ţină \ s e a m a de direcţia dominantă a vînturilor pentru a se evita"

Vs

u e
l
propagarea pînzei de gaze combustibile accidentale spre locurile cu foc
r

l
deschis.

|
a

b
a

l
Depozitul trebuie să fie împrejmuit cu un gard care să nu constituie
c

20
]

i i

cu
un obstacol pentru aerisirea terenului ocupat.

ll

Na

n
r
o

Împrejmuirea separată a depozitului nu este obligatorie atunci cînd

r
c
întreprinderea căreia aparţine depozitul cuprinde şi alte obiecte cu pericol
r

tl
250

u
A şi B de incendiu şi dispune de o imprejmuire generală. conform pre—

N
c
e

es
vederilor de mai sus.

S
.
t

cu
m
i

u
Cînd întreprinderea cuprinde atît obiecte cu hidrocarburi lichide la

i
a

presiunea atmosferică şi temperatura normală. cît şi obiecte cu hidro-

m
b t e
carburilichefiate, distanţa între obiectele cu hidrocarburilichide şi liche-
l

fiate trebuie să fie de minimum 20 m. Această distanţă poate fi redusă

o
p e s
a

la giani cînd capacitatea totală de hidrocarburi lichefiate nu depăşeşte

a

u
70 .
b

Distanţele de 2.0 m, respectiv cele de 10 m pot fi reduse la 10 şi res-

m!

0 pectiv la 5 m, cînd rezervoarele cu hidrocarburi lichide sînt subterane.

r
N

u
S
Incarcarea

° Atunci cînd capacitatea totală a depozitului este mai mare de 4000 m3

5
l

r
2 distanţa minimă între:
0
N
—— mantaua rezervoarelor cu gaze lichefiate şi rezervoarele cu hidro-

i
E I S Î O
.

carburi lichide din clasa a I I - a , trebuie să fie de 40 m ;

3
— mantaua rezervoarelor cu gaze lichefiate şi rezervoarele cu hidro-
l

i i
0
M
carburi lichide din clasele III şi IV, trebuie să fie de 25 m.
p

h
N

15

Distanţele dintre rezervoarele vecine cu capac fix sau cu capac plu-

103

b
1016

titor, aflate în aceeaşi cuvă de retenţie şi care conţin hidrocarburi sînt

l
l so

cuprinse în tabelul următor, după valoarea diametrului celui mai mare

m
l0
IS
IO
l

rezervor vecin.
IS

a
s
.

n
I)

l
CI
15

remize
exclusiv cele

10

.
Ilib . lV b

„
ambulale

! . muzee .
hidrocarburi

hidrocarburi
a

15

5305
,

5
'!„2

JI

20
I!

1
V

1
 + \

Dista nţa minim ă între două depoz ite de ambal aje deschis
A n e x a la T A B E L 5 e neinte grate
este dată în tabelu l distan ţelor în funcţ ie de clasa
hidroc arburi lor am—
DISTANTE DINTRE REZERVOARE VECINE, balate.
AFLATE IN ACEEAŞI cuvA DE RETENTIE La capacităţile maxime de mai sus se ţine seama că:
ŞI CARE CONTIN HIDROCARBURI 1 — amba lajele goale nedeg azate se calcu lează cu
1/10 din capac itatea
or ; , ,
— ambal ajele goale degaz ate nu sînt luate în calcu
Diametrul D a l celui ma i mare rezervor
l.
-
vecin Distanţa m i n i m ă între d o u ă rezervoare vecine Staţiile de alimentare PECO amplasate în vecinătatea
circul aţie vor avea ampla sate rezerv oarele din tabelu arter elor de
l Drum uri. Celelalte
obiec te se vor ampla sa nenor mate cu respe ctare
'D 15 a preve derilo r din I D .
< 6 m
0,35 D
_ .'
- .
17-M .I.Ch.
\ 35
6 in 5 g ; ' 35 $ Conf. prevederilor depozitelor p e n t r u rafi- Pentr u staţii le de îmbu telier e gaze petro liere lichef
şi petrochimie
iate se vor respe cta
nării prevederile de la cap.5 din prezentul norm ativ.
Pentr u depoz itarea în amba laje (bute lii) transp
ortab ile a gazel or
petro liere lichef iate de uz casni c. se vor respe
Capacitatea totală a rezervoarelor cuprinse intr-o cuvă de retenţie instr ucţiu nile I.S.C.I.R.—C.3.
cta preve derile din
n u v a d e ' =° 6 0 . 0 0 0 m: . _ _ _ __
În cazuîinlcare cuva conţine rezervoare cu diametre mai m m de 10 in,
ora nu va de ă i : '
nuîăgglbîăîtpmm
lichidîlî din clasele I , II, III a , IV a .
— 30 buc.. pentru lichidele din clasele ' I I I 1), IV b..
Rezervoarele orizontale vor fi amplasate în Cuve independente.
Distanţa dintre rezervoarele cilindrice verticale care fac parte din cuve
diferite va fi de 1 D (un diametru). .
Rezervoarele cilindrice orizontale trebuie să respecte prevederile pentru
rezervoarele cilindrice verticale precum ŞI urmatoarele condiţu: „ .
— Distanţa minimă între două rezervoare supraterane cu axa, ori—
zontală amplasate în aceeaşi cuvă de retenţie să fie de 1,5 in. .
— Distanţa minimă între două rezervoare supraterane cu axă orizon—
tală, amplasate în îndiguiri distincte sa fie de 5 p).-it. & să fie de 1 m_
— ' ' ' " ' tre două rezervoare su eran _ »_
Amgllăîrlîî Ilşlinlgiâzaţiilţăe dintre _ rezervoarele pentru hidrocarburi
lichefiate vor respecta prevederile din prezentul normativ. ă
Capacitatea unui depozit de lichide, deschis asi integrat la o ' r a m p
de încărcare în ambalaje este limitată la 500 m .. În cadrul unui ast el
de ansamblu de încărcare în ambalaje nu sînt impuse distanţe intre
ele acestuia. _ . .
ellăisetnaiiţa
dintre un depozit integrat deschis.' de ambalaje ŞI un depozit
neintegrat deschis de ambalaje este arătată în tabelul S_aneira . t
Capacitatea maximă a unui depozit de ambalaje deschis neintegra
este 'de 2.500 m”.

166
 ANEXA I I TABEL )

DISTANTE DINTRE DEPOZITUL DE AMONIAC LICHID

ŞI OBIECTELE c u CARE SE îNVEClNEAzA
I N PLATFORMA INDUSTRIALA
DISTA NTE ÎNTRE DEPO ZITE
ŞI ALTE OBIECTE gt: Obiectul pînă l a care se normează distanţa W ,: m Obs.

1 Instalaţii, clădiri. depozite etc. cu caracter in-

dustrial, de categoria A , B. C pericol de in-
cendiu, precum şi cele cu foc deschis 30

2 Instalaţii, clădiri, depozite etc. cu caracter indus-

trial, de categoria D şi E pericol de incendiu 15 '
. Amo niac
. Gazometre, gaze combustibile 3 Depozite de carburanţi de mare capacitate şi in-
. Materiale combu stibile solide stalaţii de prelucrarea produselor petroliere
. O x i d d e etilenă — clasa I — I I 40
— clasa III—IV 30

4 Rampe C.F. de încărcarea şi descarcarea produ-

selor petroliere clasa I — I I — I I I — I V . 20

RampeqCF. de încărcarea şi descărcarea amo-

1. Distanţele dintre depozitul de amoniac lichid şi obiectele cu care
&
niacului 15 ”
se învecinează în platforma industrială.
6 Drumuri şi căi ferate uzinale (cu excepţia celor
2. Amplasarea rezervoarelor de gaze combustibile (gazometre). cu aferente depozitului) 15
capacitatea de 250 m3 faţă de obiectele vecme.
* Distanţa se determină prin proiect în funcţie de înălţimea faclei; pentru înălţimea
3. Depozite deschise de materiale combustibile solide. H = 60 m, distanţa va. fi 100 m şi pentru H = 100 m, distanţa va fi de 60 m. Pentru
înălţimi intermediare distanţele vor rezulta din calcul.
4. Depozite oxid de etilenă.
* * Distanţa faţă de 1inia'C.F. de garare şi rampe este dată. pentru locomotiva Diesel
Î n timpul operaţiunilor de încărcare-descărcare locomotiva va fi apropiată. la. 1 0 m de
gurile de încărcare.
Scoaterea vagoanelor de la, rampă. se face după terminarea lucrărilor de încărcarea-
descărcarea produselor şi indepartarea scurgerilor.

168 169!
 TABEL 2 TABEL 3

- - DEPOZITE DESCHISE DE MATERIALE COMBUSTIBILE SOLIDE

AMPLASAREA REZERVOARELOR DE GAZE COMBUSTIBILE
(GAZOMETRE) cu CAPACITATEA DE 250 m3 ……i” 1d . ,
FATA DE OBIECTELE VECINE - "“""
i n in dintre marginea
stivelor s a u şoproanelor
D . . d . 1 . Capacitatea depozitului ş i constrUC-
Distanţă de siguranţă, m estmaţia epozrtu … depozitului ţille vecina cu gradul
. . . d e rezistenţă l a foc
D e n u m i r e a obiectului ÎnVeCInat mu ]) 1
d e ' “tului rezerv. & arm.
m de gmusme degm lt—II III Iv—V

. . . . .. „ d' Tocătură. de lemn rumegus, cio- ' Pînă la 1000 10 13 16

(3121211518
Iprşîupécîsşi initial-e' avm ' călăi de porumb si seminţe de 5000 13 16 19
_ _ ' la foc'
rezist.
flcarea soarelui' 20000 15 19 22
— gradul IV—V
_. Ambalaje şi deşeuri din material 500 14 17 20
Constructii c a r e deservesc gazometrele lemnos, carton, hîrtie 1000 17 20 23
. 5
Depozite deschise pentru materiale solide combustibile 000 20 23 26
. . „ . . . .. Ambalaje d i n materiale plastice Pînă l a 500 — — —
Cuptoare industriale in aer liber ŞI. alte instalaţii cu (butoaie, canistre, ambalaje de 1000 12 15 16
f°°
descms , transport) 2000 14 17 20
Depozite deschise d e lichide c o m b u s t i b i l e ş i a l t e lichide Tevi d i n materiale plastice ( P V C , Pînă l a 2000 _ _
ŞiImateriale uşor inflamabile in rezervoare sau amba- polietilenă şi P olipr opilenă) 5000 14 17 20
la“
8000 16 19 22
Cauciuc natural 1000 10 13 16
Clădiri publice şi d e l o c u i t
filme
Căi ferate de garare uzinele
25888 3 12
14 i;' ?.(8)
l

. . 7000 tone 16 19 22
Drumuri uzmale
Anvelope şi articole tehnice din Pînă. la 500 tone 10 12 14
cauciuc 1000 tone 12 14 16
Observatii ' — - 2000 tone 14 16 18

. . . . D ' d' ' 100 t 15 17 19

„ a. Pentru depoz1te1e cu capaatate de 250—1000 m3 distanţele dm eşeun … “…cum 300 3,2 17 20 22
tabel se majorează cu 25%, iar la cele cu peste 1000 m3 cu 6 0 % .
Produse fibroase si plante anuale 100 tone 20 25 30
100—500
b. La depozitele cu ambalaje din material lemnos, hîrtie sau carton, . tone 30 35 40
depozitele de produse fibroase şi plante anuale, distanţele se vor mări 500—5000 ““e 35 40 . 59
cu 20% faţă de cele prevăzute în tabelul de mai sus.
c. Rezervoarele de gaze combustibile
_ _ se vor amplasa între ele la Observaţii
distanţa de 2/3 din diametrul celui mai mare rezervor.
1. Capacitatea depozitelor se referă la volumul de masă şi nu afînat.
2. Se admite alipirea depozitelor sau şoproanelor cu aceste materiale
combustibile solide de secţiile de producţie de depozite închise sau de

171

încăperile de recepţie—expediţie, clădiri de gradul I—II rezistenţă la foc.
pentru materialele înscrise în tabelul de. mai sus cu excepţia ambalajelor
din lemn, carton şi hirtie, a deşeurilor din cauciuc, stuf.
Alipirea este permis a' se face numai pentru cantităţile care nu depăşesc
pe cele incrise la primul rînd al fiecărui material de depozitare prevăzut
în' tabel.
' În cazul alipirii, peretele despărţitor va fi plin şi rezistent la foc, cores-
punzător sarcinei termice.
3. Distanţele faţă de construcţiile industriale din categoria A şi B
pericol de incendiu, nu trebuie să fie mai mici de 15 m pentru mate—
rialele înscrise în tabel, cu excepţia depozitelor de rumeguş de lemn,
ambalaje de carton, lemn sau mase plastice (polietilenă şi polipropilenă)
şi de minimum 20 m, chiar dacă în tabel sînt prevăzute distanţe mai mici.
4. Depozitarea ţevilor din policlorură de vinil pînă la capacitatea
de 8000 m3 se poate face alipit de clădiri cu gradul I—II rezistenţă
la foc, categoria C, D şi E pericol de incendiu cu peretele despărţitor,
plin şi antifoc. . Asigurarea depozitării în condiţii de temperatură scăzută prezintă
“La precizarea distanţelor se vor respecta şi prevederile din normatwul
ID 17—1973 cu privire la zonele periculoase.
5. Depozitele de tocătură de lemn, rumegus, ciocălăi plante anuale şi
produse fibroase se amplasează faţă de centrele populate la 200 m, iar
faţă de construcţiile civile cu caracter special (spitale, creşe, săli aglome-
rate) distanţele din tabel se majorează cu 25%.
6. Depozitele de paie, stuf (plante anuale şi produse fibroase) se
organizează în stive c u dimensiunile 18><75>< 1 8 in, două cîte două,
cu distanţa între ele de 15 m, iar între 2 perechi de stive de 30 m. Patru
perechi de stive formează o grupă a cărei suprafaţă nu va depăşi 2 ha.
DEPOZITE PENTRU O X I D DE ETILENA
A. Proprietăţi principale ale oxidului d e etilenă
Principalele proprietăţi fizico-chimice ale oxidului de etilenă sint
următoarele:
— Greutate moleculară: 44
—— Temperatura de fierbere la 760 mm Hg: 10,5°C
—— Temperatura de congelare: lll,3°C
—- Temperatura de inflamabilitate: 17,8°C
— Densitate la 4°C: 0,89 g/m3
— Limite de explozie în aer: limita inferioară 3%
limita superioară.100%
—- Temperatura de autoaprindere în aer la 1 atm.: 429°C
— Temperatura de decompoziţie în absenţa aerului: 560°C
— Căldura lentă de vaporizare: 136 cal/g
— Căldura specifică: lichid 0,466 cal/g°C
gaz (1 atm. şi 34°C): 0,262 cal/g°C
— Căldura de polimerizare în faza lichidă: 22 Kcal/mol.
— Căldura de decompoziţie a vaporilor: 20 Kcal/mol.
Se remarcă faptul că în condiţiile temperaturii ambiante şi a presiunii
normale, oxidul de etilenă este u n gaz. '
Prin urmare condiţiile principale de depozitare a acestui produs vor fi
asemănătoare cu cele pentru depozitarea gazelor lichefiate in general,
la care se adaugă condiţii concrete legate de proprietăţile particulare
ale oxidului de etilenă.
B. Temperatura d e depozitare
Oxidul de etilenă trebuie depozitat şi menţinut la o temperatură
apropiată de 0°C (max. +5°C) Sub presiune de gaz inert.
următoarele avantaje:
i . Perna de gaz inert are o presiune mai mică, necesară menţinerii
unei compoziţii mai puţin periculoase în spaţiul de vapori al rezervorului
decît dacă ar fi depozitat la temperaturi mai ridicate.
2. Viteza reacţiilor de polimerizare este considerabil diminuată, acest
lucru conducînd la reducerea frecvenţei operaţiuni de curăţare a
rezervoarelor şi a pierderilor de produs. „
3. În cazul iniţierii reacţiei de polimerizare datorită unui material
străin,reacţia iniţială decurge cu o viteză mică, permiţind astfel să se, ia
măsurile corespunzătoare intr-un interval mai mare de timp.
Pentru menţinerea nivelului impus de temperatură se pot aplica două
procedee:
— Circulaţia agentului frigorific prin mantaua exterioară a rezervo-
rului (se poate aplica la rezervoare cilindrice pînă la 200 m”).
-- Recircularea unui debit calculat de oxid de etilenă printr—un schim-
bător de căldură exterior, unde are loc răcirea sa, cu ajutorul unui agent
frigorific (se poate aplica la toate tipurile şi mărimile de rezervoare).
Ca agent frigorific, în staţiile de frig care deservesc şi depozite de'oxid.
de „etilenă, se impun freonii care sînt inerţi din punct de vedere chimic
faţă de oxidul de etilenă.
În staţiile de frig de capacitate redusă, special prevăzute pentru
deservirea depozitelor de oxid de etilenă, este economic să se aplice
transferul de căldură direct între freon şi oxidul de etilenă.
Atunci cînd staţia de frig deserveşte şi alte instalaţii în afaradepozi—
tului de oxid de etilenă, apare mai avantajoasă folosirea unui agent fri—
173
gOiific intermediar, care l a rîndul său s ă fie inert faţă de oxidul de eti—
l e n ă ; cele mai uzuale sînt soluţia 5 0 % de monoetilenglicoli, soluţia de
clorură de sodiu sau soluţia de clorură de calciu
L a staţiile de frig existente in ţară pentru răcirea oxidului de etilenă
şi care folosesc agent frigorific intermediar (solă), cu amoniac sau oxid
d e etilenă, s e recomandă minimum o analiză î n decurs d e 2 4 o r e .
Î n cazul în care se vor constata neetanşeităţi în sistemul d e răcire,
s e vor depista şi remedia operativ defecţiunile.
Pentru instalaţiile de frig care se vor proiecta în continuare nu se v a
mai prevedea c a agent frigorific amoniacul, ci freonii.
Nu se recomandă folosirea unor serpentine interioare de răcire a
rezervoarelor de Oxid de etilenă, datorită faptului c ă transferul termic
are loc m a i dificil şi în plus nu există posibilitatea determinării unei
temperaturi medii sigure; pe de altă parte rezervorul ar trebui să fie
p r e v ă z u t , î n a c e a s t ă s i t u a ţ i e , c u o gură d e vizitare p e n t r u m o n t a r e a
serpentinei, f a p t ce sporeşte pericolul scurgerilor d e oxid de etilenă
prin eventuale neetanşeităţi.
Excepţie de l a această recomandare p o t face rezervoarele de capacităţi
mici (pînă la 5 ma).
Se admite c a temperatura de depozitare s ă fie depăşită în momentul
descărcării cisternelor de oxid de etilenă in rezervoare. Totusi in cursul
a c e s t e i o p e r a ţ i u n i s e v a m e n ţ i n e p r e s i u n e a de a z o t n e c e s a r ă î n rezervor.
C . Aerisirea rezervoarelor d e depozitare
Aerisirile rezervoarelor de depozitare a oxidului d e etilenă p o t fi
preluate în două moduri:
1 Dirijarea aerisirilor rezervoarelor către reabsorberul instalaţiei de
oxid de etilenă;
2. Pe platformele unde nu există instalaţii producătoare de oxid de
etilenă, aerisirile vor fi dirijate spre un scruber de absorbţie cu a p ă :
apa cu oxidul de etilenă abSOrbit va fi trimisă la canalizarea chimic impură
în condiţiile de l a pct. H . 6, sau colectată in vederea transportării ei la
instalaţii producătoare, pentru recuperarea oxidului de etilenă.
Absorbţia oxidului de etilenă se poate face şi într-o soluţie de bisulfit
de sodiu.
D. Evacuarea supapelor d e siguranţă
Un rezervor de oxid de etilenă v a fi prevăzut cu două supape de si—
guranţă montate prin intermediul unui robinet cu 3 căi, astfel c ă fie-
care supapă să poată fi inspectată şi reparată chiar în condiţii de funcţio—
nare a depozitului.
174
Supapele de siguranţă vor eşapa direct în atmosferă prin ţevi cu dia-
metrul nominal corespunzător flanşei supapei de siguranţă.
Conductele de refulare a supapelor de siguranţă vor fi prevăzute cu
injecţie de azot sau abur, pentru purjări periodice.
Pe traseele de conducte determinate de robinete se vor prevedea
supape de siguranţă. Eşaparea acestor conducte v a fi condusă în, por—
ţiuni de conductă care nu sînt izolate de rezervor printr—0 armătură.
Eşaparea supapelor de siguranţă se oate face şi în scruberul atmosferic
cu apă, în cazul cînd acesta există. n acest caz, nu este necesară pre—
vederea opritorului de flăcări (pentru depozite existente).
Se admite si montarea supapelor de siguranţă prin intermediul unor
robineţi cu două căi, care vor fi blocate şi sigilate în poziţie deschis
(pentru depozite existente).
Pentru depozite cu capacităţi mari (peste 800 m3) se recomandă s ă
se colecteze eşapările supapelor într—o ţeavă colectoare comună care s ă
fie condusă l a un vas tampon de separare. Gazele eşapate vor trece din
vasul separator în atmosferă printr—un coş de dispersie înalt de minimum
50 m , care va avea prevăzut l a partea superioară un opritor de flăcări.
E. G o l i r e a rezervoarelor î n caz d e a v a r i e
Pentru exploatarea parcului de rezervoare în condiţii de siguranţă
se va prevedea un rezervor menţinut gol, care se v a folosi exclusiv c a vas
de golire în caz de avarie.
Capacitatea acestui rezervor trebuie să fie egală cu capacitatea celui
mai mare rezervor din depozit.
Rezervorul de golire în caz de avarie v a fi echipat similar cu rezervoa—
rele în serviciu, menţinut Sub pernă de azot şi răcit cu solă.
Sistemul de transvazare este compus în principal d i n :
— pompă de golire rapidă în caz de avarie; această pompă trebuie
dimensionată astfel încît s ă fie capabilă să traverseze oricare rezervor
avariat din depozit în timp de cel mult o o r ă ; se pot prevedea eventual
două pompe de avarie care să lucreze în paralel.
Motorul electric de acţionare a pompei de avarie se va dimensiona,
ţinînd seama de faptul că la pornire refularea pompei este deschisă.
— robinet pe conducta de aspiraţie către pompele de avarie, care s ă
fie acţionat de la distanţă. Se v a prevedea un astfel de robinet pentru
fiecare rezervor.
F. A m p l a s a r e a armăturilor d e evacuare d i n rezervoare
Armăturile conductelor de evacuare a oxidului de etilenă trebuie
amplasate în aşa fel încît s ă se asigure o distanţă minimă faţă de digurile
din pămînt sau beton care împrejmuiesc rezervoarele.
1-_75
 . . ,. _ . » 509!
cu „,
Această manieră de amplasare este necesară pentru c a aceste robinete Toate distan ele din desenul de lapagina 181 pot fi reduse tstropi re cu apă
să fie acţionate în condiţii de Siguranţă de către personalul de operare cind rezervoareţle sint prevăz ute cu Sisten âş autâm agîâiîe
şi să limiteze portiunile de conductă în care oxidul de etilenă stagnează sî t ate sau
0 Iioecoman împrejmuite cu v uri e p n .
mai mult timp.
smin
iinaîlxjgsre
dă
ca rezervoarele să fie astfel ampla sate incit să
lului de incen diu; in_fe1 ul acesta , se_ pot
nu fie expuse simultan perico etilenă faţa de
G . Eliminarea posibilităţilor d e polimerizare reduc e distanţele de amplasare a depozitelor de ox1d de .
prin evitarea staţionărilor b'ective. _ _
altlen (orice măsur ile _oblig atorii va fi preved erea de Sistem e
caz, una din
in caz de avarie
Pentru prevenirea polimerizărilor, pe conductele în care staţionează de stropi re cu apă a rezervoarelor acţionate .manu al .
oxidul de etilenă se recomandă următoarele măsuri: 8 ină la 10 lmin m“) .
— conductele şi armăturile pentru oxid de etilenă lichid se vor pre— în care nu pot fi respec tate distanţ ele de
( Xtunci cînd ie ivesc cazuri
vedea din oţel inoxidabil; 1 e, stro irea va fi automată. .
— aceste conducte se vor izola şi însoţi cu solă. am există depozitele de oxid de etilenă care se vor prciec ta orului sap
în vutpr în
Aceste măsuri se consideră suficiente pentru staţionări care nu depă- ţara noastră, scurgerile proven ite de la fiecare cuvă a rezerv
şesc 7. zile. după_reah-
a grupului de rezervoare vor fi conduse la un bazin,_de unde e la canaliz area
Pentru staţionări mai îndelungate se impune suflarea cu azot a conduc- zarea dilutiei cu apă de 221 volume (4%), vor) fi trim15
telor în rezervor, pentru a fi golite de conţinutul în oxid de etilenă lichid. chimic im ură du ă verific area concen traţiei . . _
Conductele de oxid de etilenă cu circulaţie continuă nu este necesar Pentru gepozitelă existente se va realiza diluţia “chiar în cuva in care
unzato are cu apa, aminei
să fie însoţite cu solă. este aşezat rezervorul, printr-o inundare coresp _ .
_ _ „ _ _
cind e cazul. a instala—
H. Izolarea rezervoarelor i n cuve separate Canti tăţi mici de oxid de etilenă pot fi depozitateam mcxnt care caz nu se
protejate cu pămînt pînă la 2 in ) în
ţiilor tehnologice, în aer liber (rezervoare 181:
mai ţine seama de distanţele ce rezult ă dm desenu l de la pagina
Rezervoarele de oxid d e etilenă prezintă pericole şi pentru obiective 181, rezultă ca pot fi
invecinate. cum este conce put graficul de la pagina
adopt ate diferite variante de amplasare a rezervoarelor in cu cadrul unui
Pentru a mări gradul de siguranţă in exploatare şi securitatea obiecti— pot fi încadra te sau nu diguri de
velor învecinate, trebuie să se acorde o atenţie specială amplasării depo- depozit. De exemplu,rezervoarele ă în
separ ate; implic aţiile într-u n caz sau altul se reflect
zitului de oxid de etilenă. Această situaţie se va concretiza în asigurarea pămînt în cuve _ _
distan ele de am lasare. _ .
“in primul rînd, a unor distanţe corecte intre depozitele de oxid de etilenă ţara noastră pina acum ŞI
şi obiectivele invecinate. Deoărece capaâtăţile de depoz1 tare din
ŞI. miei, se
Curbele din desenul de la pagina 181 indică distanţele pentru ampla- pentru un viitor mai apropiat, se situează la valori medii de pămînt.
recomandă să se adopte soluţia de a se preved ea valuri
sarea rezervoarelor de o x i d de etilenă faţă de clădiri, depozite sau alte
obiective.
Cantitatea de oxid de etilenă folosită pentru determinarea distanţelor ne- | . Mater iale d e confec ţie pentru rezerv oare, condu cte,
cesare din desenul de la pagina 181 este cantitatea maximă conţinută intr— armă turi şi ciste rne
un rezervor sau grup de rezervoare, care poate fi expus simultan la incendiu. lichid cu orice
Rezervoarele dintr-un grup pot fi subdivizate pentru a preveni expu- Este esenţial să s e prevină contac tul etilenoxidului
substan tă care ar putea cataliza reacţia de polimer izare. Astfel de sub-
nerea simultană la incendiu prin: metalic e (clorur i de Al,
1. Amplasarea rezervoarelor la cel puţin 6 m între ele sau separarea stanţe cataliz atori s î n t : acizii, bazele, cloruri le
_ _ . _ li _
lor cu pereţi antifoc, rezistenti timp de două ore. Fe, N).
Oxizii de fier reprezm tă cataliz atori modera ţi pentru po merizare a
2. Prevederea de sisteme de scurgere (cuve) pentru a preveni ca . .
scurgerile unui rezervor să ajungă sub alte rezervoare. oxidului de etilen ă.
(carbo n,
3. Amplasarea colectoarelor pentru scurgerile din cuvele rezervoarelor Rezerv oarele pentru oxid de etilenă se p o t confec tiona din oţel
la cel puţin 3 m pe orizontală faţă de rezervor. aliat sau inoxidabil).
_— 177
12 — Normativ departamen tal c. 2497
 \'
A
L. Vehi cula rea o x i d u l u i d e etilenă.
lichid

m —
Rezervoarele de oţel carbon, înainte de punerea în funcţiune, trebuie
sablate (se recomandă cu alice metalice) şi suflate cu azot şi apoi menţi-
se poat e face în 3 moduăi,
nute sub pernă de azot. Încă rcare a şi desc ărcar ea oxid ului de etile nă debit ele nece sare e
re depo zrt si dupa
După spălarea rezervoarelor la revizii, acestea se vor usca imediat după situa ţia conc retă din fieca _r

-
cu aer cald si se vor inertiza cu azot, pentru a preveni ruginirea. realiz at: .
Spălarea şi curăţarea rezervoarelor se va face conform graficului — p e baza înălţi mii coloa nei de lichi d;
normal de revizii. — cu ajuto rul presi unii de gaz inert (azot );

a
“ _
În ultimul timp, p e plan mondial se produce oxid de etilenă prin tehno- — cu ajuto rul pomp elor de trans fer.
FieCare pompă de transfer va fi prevăzută cu o_ conducta de debit

o
logia ox1dărn etilenei cu oxigen pur.
în care robin etul liniei “de reful are este
L_a simpozionul din Porto—Rico (1976) s-a relevat că oxidul de etilenă minim pentr u vehic ulare în cazul
exces wa a ox1dulu1 de
obţinut pe această cale are o instabilitate mai mare decît oxidul de eti- închi s, în felul acest a preve nindu -se încălz1rea _ ,.
lenă obţinut prin procedeul oxidării etilenei cu aer. etilen ă în pomp ă.
derea unor tipuri
pe aceea, se recomandă pentru parcurile de rezervoare şi rampe pentru Pompele vor fi răcite cu solă, prin însotirea sau preve- . . . _
ox1d de etilenă care se vor construi în viitor în ţara noastră, să se de pompe cu cămaşă de răcrre.
a lichid ului _din

_
prevadă confecţionarea rezervoarelor şi cistemelor din otel inoxidabil. Pompele vor fi echipate cu traductor de temperatura ratura a.depaşu:

ş
În acest mod, se elimină operaţiunile greoaie de curăţare prin sablare, carcasă, astfel încît să fie blocate atunc i cind? tempe
aspiraţia pompei?
care nu exclud totuşi complet posibilitatea formării ruginei pe supra- cu maxi mum 3°C temp eratu ra lichidului din
ui de etilen a dato—
feţele metalice, în exploatarea depozitului. Pentr u înlătu rarea peric olulu i supra încălz irii oxidul
acest ea se vor echipa cu mano metre difer enţia le
L a rezervoarele confectionate din oţel inoxidabil se v a avea în vedere rită gazării pomp elor, nii de pomp are
rea presm
c a zgura rămasă în urma operaţiunilor de sudură să fie înlăturată cu perii care să perm ită bloca rea moto arelo r la scade
de sîrmă. sub limita admi să.
D e asemenea, ţevile şi armăturile pentru oxid de etilenă lichid se vor L a ating erea nivelu lui maxim din rezer vor, s e vor bloca motp arele

…
liniile de incarcare

-
prevedea din oţel inoxidabil. pompelor care încarcă rezervoarele sau se vor bloca _ .
ţa materiale pentru garnituri se vor folosi cele rezistente la acţiunea cu ajuto rul unor robinete autom ate.
vor fi bloca te la nivel
oxidului de etilenă (spirotalice cu teflon, benzofest ş.a.). Pe distanţa Moto arele pomp elor de încăr care a rezer voare lor
dintre rezervor şi primele robinete se recomandă să se utilizeze garnituri maxi m în rezer vor.
spirotalice (formate din teflon şi oţel inox).
In orice situaţie nu se vor folosi garnituri din cauciuc sau azbest. . . ..
M. Reco mand ări gener ale privi nd echip area d e etilen a
lor d e oxid
cu mijlo ace de autom atiza re a rezer voare
]. Normarea t i m p u l u i pentru transportul oxidului de etilenă
u: . . .

…
în cisterne d e cale ferată Fiecare rezer vor va fi echip at cores punză tor pentr
ş1 alarm area valor ii minim e
— indicarea locală şi la tab10u a presi unii . . _ .
Normarea timpului pentru transportul oxidului se va face conform .
a acesteia;
normelor în Vigoare, referitoare l a gazele lichefiate. area limite i maxime
— indicarea locală, înreg istrar ea la tablo u si alarm .
a temperaturii din rezer vor; _
l a tablou ş i alarmarea (max1 m,
K. Debitul pompelor d e avarie — indica rea locală , înregi strare a
. .
minim) pentru nivel.
te diferi te (de e x . :
Pompele de golire în caz de avarie se vor dimensiona astfel încît să Măsu rători le local e şi la tablo u se vor face cu apara
poată transvaza un rezervor avariat în maximum o oră. sticlă de nivel şi trans miter de nivel ).
179
178
 t
n
a
t
s
Depozitele de oxid de etilenă care s e vor proiecta în viitor vor fi dotate
CANTI TATEA DE 'OXID DE ETILENA— k i l o g r a m e

i
cu gaz analizor automat de oxid de etilenă cu semnalizare.
50.0“! 100.000 500.001

D
Semnalizarea se va face astfel: pentru depozit, la concentraţii de 100 500 1000 5000 10.000
120 mg/m3 considerînd că s e lucrează maximum 2 ore p e schimb; pentru 1000 '
rampă, l a concentraţia de 60 Ing/m$, considerînd că se lucrează maximum
4 ore p e schimb. 500
Analizorul se va prevedea cu posibilitatea de a acţiona automat stro—
pirea cu apă atunci cînd se adoptă acest procedeu de stropire (vezi
punctul H…S)
Totdeauna detectoarele de gaze se vor amplasa la partea inferioară 10 0
a cuvelor rezervoarelor şi pompelor. 70
Parcul şi rampa de încărcare-descărcare vor avea în dotare 50
1.0
gazanalizoare portabile. 30
2
N. Asigurarea cu azot a depozitelor de oxid de etilenă 1
1.0 5 10 50 100 500 1000
01
Pentru a evita alimentarea parcului de oxid de etilenă cu azot, care CANTlTATEA DE O X I D DE ETllTEN A—_me tri c u b i
ar putea fi contaminat cu ,unele substanţe periculoase în contact cu (Maxim e x p u s ă simulta n la i n c e n d i u )
oxidul de etilenă, se recomandă ca azotul pentru parcul de Oxid de etilenă
să fie adus printr-o conductă separată direct de la staţia de azot a fiecărei DISTANTE MINIME PENTRU DEPOZITE D E O X I D D E ETILENFL
platforme industriale.
— Se foloseş te curba B pentru distanţ e între depozi t şi clădiri
sau
produse 1nc1us1 v rezervo are
O . Recomandări generale privind proiectarea structu ri import ante, depozi te pentru diverse
de lichide şi gaze inflam abile, precum şi instala ţii pentru utilitaţl de
ş i exploatarea rampelor d e oxid d e etilenă or. _ _ _ .
stin ere a incendiil
_g Se foloseşte curba A pentru distan ţe faţă de cladiri cu pereţi por-
.
Cisternele pentru transportul oxidului de etilenă se recomandă a fi tan i . „ _
folosite exclusiv pentru transportul acestui produs. Aţceste distanţ e pot fi reduse cu 5 0 % dacă se prevad Sistem e de stropire
te
Dacă în unele situaţii nu este posibil acest lucru, cisternele folosite automa tă cu apă sau dacă rezervo arele sînt îngropa te sau prevazu
trebuie s ă corespundă cu materialul de confecţie şi condiţiile de lucru cu valuri de pămînt .
pentru oxid de etilenă, să fie spălate şi curăţate şi apoi inspectate cores—
punzător de către persoane care cunosc prezentele recomandări.
Cisternele pentru oxid de etilenă vor fi presurizate după încărcare cu
azot.
L a descărcarea cisternelor, oxidul de etilenă trebuie menţinut la c e l
puţin 2. kg/cm2 presiune de azot.
Încărcarea în cisterne se va face folosind un contor automat şi prin
cîntărire.
Rampele de încărcare şi descărcare a oxidului de etilenă se vor amplasa
la cel puţin 15 m de rezervor.

180
 TABEL 1
ANEX A I I I

DISTANTE M I N I M E DE LA MARGINEA PARTI! CAROSABILE

A DRUMURILOR U Z I N A L E

DISTANTE gg: Denumirea obiectului …

Distanţepînă

ÎNTRE CAILE DE COMUNICATIE ŞI ALTE OBIECTE pâîţâţrîî'sîâe

(m

! Conturul exterior al con— — cînd nu au acces mijl. de

strucţiei sau instalaţiei transp. 2(1)
— cînd au acces mijl. de transp. 2(2)
— cind au acces autovehicule 6(2)

2 Axele liniilor s.f. situate -— cu ecartament normal 3(3)

paralel —— cu ecartament redus 2,5(3)
. Drumuri
. Căi ferate 3 Împrejmuire — 1

& Zone verzi — axul trunchiurilor d e copaci 0,75

ai. Distante minime de l a marginea părţii carosabil e a drumuril or uzi- — marginea arbustilor 0,50
n e. ' 5; Axul stilpilm- pentru reţele
de telecomunicaţii — 0,75
2. Distante dintre axul liniei ferate şi construcţiile, instalatiile şi
depoz1tele vecine. ' 6 Axul stîlpilor pentru reţele — de joasă tensiune 0,75
electrice — de înaltă tensiune: J
— pînă. la. 2 0 KVA 3
_3. Amplasa rea rezervoar elor (categori a IV—VII) cu lichide combusti - — peste 2 0 KVA 5
bile pentru _conSum, faţă de liniile C.F. pentru tracţiune a cu abur. Dis-
tanţele de Siguranţă dintre rezervoare suprater ane cu lichide combusti-
bile pentru conSum (categoria IV—VII). Observaţii
4. Distante de siguranţă de la staţiile de pompare lichide combusti bile ! . Această distanţă se poate reduce la 1,25 m cînd drumurile au partea
ale depozrtelo r de consum pînă la liniile C.F. vecine. carosabilă de cel puţin 6 m lăţime;
2. Distanţele se pot reduce dacă accesul în clădire este asigurat de
5. Distante d e siguranţă dintre rampele C.F. de încărcare- descărcar e lăţimea drumului, respectîndu—se relaţia:
lichide combusti bile şi gaze petroliere lichefiate şi vecinătăt i (pentru
consum). _ r_
d— b + z &
,
unde:
1 = valoarea c e a mai mare a razei m i n i m e ;
b = lăţimea părţii carosabile a drumului;
171 = lăţimea autovehiculului, în m.
3. Pentru drumurile exterioare, distanţele între drum şi C.F., în funcţie
de caracteristicile platformei de C.F., sînt cuprinse în STAS 4312, 4066
şi 4197 (conform ord. M.I.Ch. nr. 6754/16.VII.1977).

182 183
 TABEL 2 Observaţii

DISTANTE DINTRE A X U L L I N I E I FERATE ŞI CONSTRUCTIILE, 1. Clădirile cu învelitori combustibile neprotejate se vor amplasa la
INSTALATIILE ŞI DEPOZITELE VECINE minimum 30 m de axul căii ferate.
2. Depozitele cu şoproane s e asimilează cu depozitele în aer liber.
Distanţa în metri 3. La instalaţiile din rafinării şi combinate petrochimice, cînd pro—
Tractiune cu abur Tractiune cu L.D. cesul tehnologic impune aducerea reactivilor necesari, distanţa pînă la
Construcţii. instalaţii, depozite Gradul d e
Linie curentă Linie curentă
C.F. uzinală se poate reduce la 10 m , respectiv 3 m .
c u categoria d e pericol d e rezistenţă
incendiu la. f o c 4. Pentru depozitele de categoria IV—VII distanţele sînt indicate
Uzinală Uniunii
Nor-
mală Ingustă
Nor-
mală îngustă in tabelul următor. ,
TABEL &
Construcţii industriale
C I AMPLASAREA REZERVOARELOR (CATEGORIA ilV—VII),
D, E C U LICHIDE COMBUSTIBILE PENTRU C O N S U M ,
C, D , E FATA [DEI LINIILE C.F. PENTRU TRACTIUNE C U ABUR.
Depozite închise d e re- DISTANTELE:;DE SIGURANTA ;DINTRE REZERVOARELE
cipienti cu gaze com-
primate şi c u gaze
SUBTERANE C U LICHIDE COMBUSTIBILE PENTRU
petroliere lichefiate C O N S U M (CATEGORI A lV—VII)
— depozite închise de
Distanţele în 111 d e l a obiectivul
materiale uşor combus- " », vecin pînă l a rezervoarele
. de c a t e g o r -i a
tibile Denumirea obiectivului
.
Grade
”…a“
“
I… In loc
V I V I I VI
Instalatii în aer liber
A, B, C
Linii C.F. curente '25 20 15%”
— depozite î n aer liber Linii C.F. uzii'iale 10 8 şina.»
(rezervoare etc.) clasa.
I , I I , I I I a. şi I V a
— idem, clasa I I I b,
IV b Oiservaţii
— depozite de gaze pe- 1. Distanţele se reduc cu 2 5 % pentru rezervoarele semilngropate şi cu
troliere lichefiate în
aer liber 50% pentru cele îngropate.
D e p o z i t e î n a e r liber:
2. Distanţele dintre rezervoarele de categoria IV—VII pentru lichide
— d e cherestea am clasele I I I b şi I V b şi liniile de cale ferată cu orice fel de tracţiune,
— d e lemn rotund 55 se normeaza.
de celuloză
— de cărbuni
3. Distanţele dintre depozitele de categoria VII cu lichide din clasele
II, III a şi IV b şi vecinătăţi pot fi reduse, în cazurile bine justificate,
Construcţii civile
h 3 m faţă de liniile c.f. uzinele, precum şi la 10 m faţă de liniile cj.
curente, 5 m faţă de construcţiile de gradul I—II rezistenţă la. foc,
10 m faţă de cele cu gradul III rezistentă la foc şi 15 m faţă de construc-
ţiile de gradul IV—V rezistenţă la foc.

[85
 TABEL 4
TABEL 5
DISTANTELE DE SIGURANTA DE LA STATIILE DE POMPARE DISTANTELE DE SIGURANTA DINTRE RAMPELE C.F.
LICHIDE COMBUSTIBILE ALE DEPOZITELOR DE CONSUM _-
DE INCARCARE DESCARCARE LICHIDE COMBUSTIBILE
P î N A LA L|N||LE DE CALE FERATA VECINE ş : GAZE PETROLIERE LICHEFIATE ş r VEC|NATAT|
Distanţa la m d e l a staţia de pompare pînă l a :
(PENTRU CONSUM)
N:. . . . . ..
c 'u . T 1p u[ s t a ţ ' e1 d e pom pare Lmn c.f. de
încărcare- Altiîzliiiţlec.f.
. .. 153213?
. .. .
Distanţa in 11) faţă de:
descărcare
. Comună instal.
, „ .\'r. Felul rampei de Clasa lichid. p e cu . de Rau-mare de
! Amplasamente in construcţii m. încărcare-descărcare comb. vehiculat 'de Mark CII—iki
dv!“
(clădiri) închise 5 10 15 hmm
2 Amplasamente in aer liber 10 12 15
A.]! | C.D.E IV V—VI VII

.. ]. Rampe C.F. şi auto

Observaţii pentru lichide com-
bustibile I , I I , 1113, 50 35 15 10 5 40
l . Distanţele de la axul liniilor de cale ferată încărcare—descărcare IVa
şi alte linii uzinale pînă la staţiile de pompare pentru lichide combusti- IIIb şi IVb 40 25 5 5 5 40
bile din clasa I I I b ş i I V b , aferente depozitelor d e consum d e categoriile V Rampe pentru gaze
2 petroliere licheiiate I 100 50 … 50 50 50. 100 .
IV—VII, nu se normează.
2. În cazul cînd încăperea staţiei de pompe este comasată intr-o
construcţie avînd altă destinaţie (separată faţă de restul clădiri în con-
formitate cu prevederile pentru astfel de construcţii). distanţele faţă Distanţele de la axa liniei C.F. uzinale sau de încărcare—descărcare a
de linia de cale ferată se măsoară de la cel mai apropiat perete exterior produselor in sau ,din depozitele de consum de lichide combustibile
al staţiei de pompare. şină l a rampe nu s e normează, stabilindu-se p e baza considerentelor
3. Distanţele din tabel se majorează cu 40% în cazul staţiilor de pompe tehnologice.
pentru lichide combustibile din clasele I , I I , I I I a şi I V a aferente de- Platformele, rampele de încărcare-descărcare lichide combustibile
pozitelor din categoriile IV şi V. ale depozitelor de consum vor fi betonate şi prevăzute cu rigole de
scurgere a produselor şi reziduurilor provenite de la spălare.
Fac excepţie platformele rampelor de descărcare ale depozitelor de
consum, a căror capacitate de descărcare nu depăşeşte 2 guridedescăr—
c a r e ; ele p o t s ă nu fie betonate.

1187
 2. Distanţa dintre reactoare şi cuptor poate fi micşorată atunci cînd
ANEXA I V
dimensionarea. tehnologică şi calculul mecanic pentru preluarea dilatărilor
conductelor 1mpun acest lucru.
3 . În cazul cînd, din considerente tehnologice, s e impun distanţe mai
mici decît cele din tabel acestea vor fi justificate prin proiect, luîndu-se
măsuri suplimentare de asigurare contra incendiilor.
DISTANTE
FA'ţA DE OBIECTELE TEHNOLOGICE
PENTRU CUPTQARE

DISTANTELE INTERIOARE
P E PLATFORMELE T E H N O L O G I C E

. Cuptor cu foc Separator l o c a l

Denumirea aparatelor . desehis deschis

Cuptor cu foc deschis 30

Separator local deschis —
Alte aparate de platformă:
a.coloane, reactoare, schimbătoare
etc.
b. casa. compresoarelor. condensato-
rul bai-omenie etc.

Observaţii

1. Pentru restul aparatelor din cadrul instalaţiei de pe o platformă

tehnologică s e vor asigura prin proiectare, în funcţie de tehnologie
şi pericol de incendiu, spaţii suficiente de acces pentru executarea lucră-
rilor de montaj, întreţinere, exploatare, precum şi în vederea combaterii
„incendiului.

“DISTANTE
PENTRU STATlILE DE ÎMBUTELIERE G.P.L.
l ' }11.fl)itstar_1ţe miniănş
IC e la e şl vecma a,1.
2. Distanţa dintre
a gazelor Petronere hehehate'
DISTANTE M I N I M E ÎNTRE
ANEXAV
între staţiile de îmbuteliere a gazelor petroliere
obiectele componente ale staţiei de îmbuteliere
TABEL 1
STATIILE D E Î M B U T E L I E R E
Observaţii:
Spaţiile de încărcat, verificat şi vopsit butelii vor fi separate printr—un
zid contra exploziilor de încăperile învecinate (birouri, camera ventilaţie,
atelier reparaţii) ; se va prevedea ventilaţie mecanică de tip antiexploziv,
în cazul c ă spaţiile de depozitat, încărcat, verificat şi vopsit butelii sînt
închise.
Depozitul de butelii pline va fi separat de cel pentru butelii goale şi
fiecare va putea fi amplasat pe platforme acoperite, adiacente halei de
încărcat cu care va comunica prin uşi antifoc sau în depozite deschise
în sistem paletizat, amplasat la distanţele arătate în tabelul de mai sus.
Atelierul de reparat butelii, biroul, vestiarul pot fi comasate cu clădirea
staţiei de umplere, cînd aceasta este închisă, cu condiţia ca ele să fie
despărţite prin ziduri (minimum 37,5 cm) pline, rezistente la explozie.
Dacă se fac clădiri independente, se vor amplasa la minimum 30 m de
clădirea de îmbuteliere şi la 50 m faţă de rezervoare.
Locomotiva de abur cu foc nu se va apropia de clădirea de imbuteliere “
3328552??? l a mai puţin de 100 m, iar locomotiva Diesel la. mai
La staţiile de îmbuteliere nu se admit subsoluri.
Rezervoarele vor fi prevăzute cu indicatoare — semnalizator pentru
nivel maxim admis, cu vas pentru scurgerea apei şi cu posibilităţi de
transvazaregol între
rezervor
în a crezervoarele
e s t scop din dotare fără a fi nevoie a se păstra un

A G A Z E L O R PETROLIERE L I C H E F I A T E Ş I V E C I N A T A T I Presiunea d e calcul a rezervorului v a fi cu 2 — 3 atmosfere mai mare

& ' Staţia de imbuteliere decît cea de lucru, supapele de siguranţă reglîndu-se la presiunea de
calcu l.
Nr. Denumirea obiectivului învecinat Spaţiul R Rampa des- Se vor prevedea contoare volmetrice
- …, » .. .
pentru verificarea
.
permanentă
…, „
“'" ° “bmw”
' d î
“5…“ l' fi:
„3333 deegîiăm
D
ai??? căi-ear
einem: ; cantitatilor de G.P.L., descarcate dm vagoanele-crsterna C.F. in
“'em“ ”' rezervoare.
Rampa de descărcare cisterne C.F., va fi prevăzută cu un vas de, pre—
1 Locuinţe izolate, birouri, depo- siune la una din extremităţile prin care să se asigure evacuarea apei de
? lite autostrăzi. bulevarde. căi la fundul cistemelor înainte de a începe descărcarea. .
, .l 2 D333; 2233316 judeţene că 30 20 40(60) 50 La staţiile de îmbuteliere se vor prevedea coşuri de evacuare (fără flamă)
' ferate mingle, străzi ' 25 10 20 (30) 25 cu inaltimea de Circa 10— 12 m si nu mai mica decît aceea a celor mar.
3 Instalaţii şi depozite A, B, C.,al— malte supape de Siguranţă, la care se vor lega supapele de Siguranţă.
tele de_cît dep— şi inst- hidro— 6“
ale rezervoarelor pentru evacuarea tuturor scurgerilor şi sistemul pentru
| 4 FM““şcoli,. biserici,
5pitale, . .. muzee
20
75
25
75
75 (100)
7 5 (100) 75 . . resturilor
golirea _ de G.P.L. din butelii, înainte de a li se face verificarea \
5 'Alte construcţii, blocuri locuinţe 75 75 7 5 (100) 75 periodica. ' _ _ . _
6 Împrejmuiri 10 3 15 30 Coşul de evacuare a gazelor fără flacara va avea minimum 4 m înal— \
: time, în funcţie de condiţiile existente. \
Pn'n cosul de evacuare a gazelor fără flacără, va circulaîn permanenţă; ,
Distanţele î n paranteză s e r e f e r ă l a rezervoarele c u capacităţi mai mari d e 1.000 m
pe unitate. _ curent slab de abur pentru antrenarea, diluarea şi difuzarea eventua-
lrsăor scăpări d e gaze.
190
191
 Coşul va fi prevăzut cu un vas de separare etanş cu sticlă de nivel şi ANEXA VI
abur de dispersie la coş şi de înăbuşire la vas.
Aerul viciat rezultat din refularea ventilatoarelor plasate în staţia
de îmbuteliere va fi dispersat în atmosferă printr-o gură de refulare.
Î n imediata apropiere a intrării în hale. de îmbuteliere se va monta
u n robinet de secţionare a conductei de împingere de l a depozit şi un
buton de oprire a pompei în scopul realizării unei intervenţii eficace în DISTANTE
caz de pericol. PENTRU STATIILE DE REGLARE GAZE
Spaţiile inchise de lucru (hala de îmbuteliere, camera de probe, pre-
siune, vopsitorie etc.) vor fi prevăzute cu înăbuşire cu abur.
La casa de pompe se va asigura o ventilaţie naturală şi se va pre-e
vedea un piston de dispersie cu abur a eventualelor scăpări.
Pentru detectarea concentraţiilor periculoase de gaze se vor monta
prize fixe în parcul de rezervoare G.P.L., în halele de imbuteliere, pe
rampele de descărcare cisterne C.F. şi in casele de pompe care vor fi
legate la un panou de alarmare central. DISTANTE DE SIGURANTA PENTRU STATII DE REGLARE
Instalaţiile de detectare din halele de îmbuteliere vor avea posibilităţi A GAZELOR DESTINATE C O N S U M U L U I
'de detectare continuă.
Distanţa de siguranţă pentru
TABEL 2 presiunea d e intrare a
Destinatia şi gradul de rezistentă la foc a gazelor, m
DISTANTELE DINTRE OBIECTE COMPONENTE construcţiilor vecine
Pînă l a 2 — 6
A L E STATIE! D E Î M B U T E L I E R E A G A Z E L O R 2 bari bari

PETROLIERE LICHEFIATE
Construcţii şi instalaţii industriale
III—II 10 15
( lift- Denumirea obiectului 1 2 3 4 5 6 7 8 9 III—IV 15 20

Clădiri civile şi social-administrative.

: 1 Spaţiul pentru umplere butelii — 10 2 5 20 2 0 — 50 20 I—II Nenormată 10
30
2 Depozit de butelii 10 20 10 20 20 20 20 10 10 III—IV 15
3 Rezervoare gaze lichefiate _ 20 — 15 20 — 50 3 0 \
g 4 Rampe descărcare cisterne.C.F. » 20 20 15 _ 20 10 60 20 2 Linii d e cale ferată industriale 25 40
5 Coş evacuare gaze fără. flacără 20 20 20 20 — 20 30 20
6 Pompe gaze lichefiate — 20 — 10 20 — 30 20 20 Linii de cale ferată c u r e n t ă 10 15
7 Ateliere centrale termice 50 20 60 60 30 30 — — —
' 8 Pompe fixe apă incendiu 20 10 30 30 20 2.0 — — — Marginea. drumurilor Nenorrnată 5
'— 9 Clădiri social-administrative 30 10 30 '30 20 20 — — —

Pentru cazurile prevăzute în tabel în care distanţele nu se normează,

Observaţii staţiile de reglare a gazelor pot fi prevăzute chiar în clădirile respective,
Atelierul de reparat butelii, biroul şi vestiarul pot fi comasate cu a: condiţia ca aparatura să fie amplasată într-o încăpere complet sepa—
clădirea staţiei de umplere butelii cînd aceasta este închisă, cu condiţia rată de rest, situată la parterul clădirii, avind ieşirea directă în exterior
de a fi despărţită de aceasta prin ziduri pline, rezistente la ezplozie şi prevăzută cu ventilaţie naturală sau artificială. Casa de reglare a gaze-
(minimum 37,5 cm). _ lor va fi prevăzută cu sensul de deschidere a uşilor către exterior.

392 13 — Normativ departamental —— c. 2497 193

*J
 Staţiile de reglare a gazelor cu presiunea de intrare mai mare de 2 a t a . , PARTEA a ll-a
nu sînt admise m interiorul clădirilor cu altă destinaţie.
Încăperile staţiilor de reglare a gazelor, vor avea asigurată ventilarea
naturală cu ajutorul unor orificii prevăzute în partea inferioară. şi sub
acoperiş, avînd o secţiune de minimum 4 % din suprafaţa încăperii, astfel
c a să fie evacuate in permanenţă eventualele scăpări de gaze.
Normativ departamental
Clădirile staţiilor de reglare a gazelor vor fi executate din materiale
necombustibile şi nu vor fi prevăzute cu etaje.
pentru proiectarea
fabricilor de oxigen
şi statiilor de distribuţie oxigen
P.n.43—i4

Elaborat î n anul 1 9 7 4 d e :
INSTITUTUL DE PROIECTARI TEHNOLOGICE
PENTRU INDUSTRIA CHIMICA
IPROCHIM
;. aprobat de M.I.Ch.
era Ordinul nr. 1154/12 iulie 1974
 utilaj e (aşezate
N ORMATIV DEPARTAMENTAL I NDICATIV P.P. 4 3 — 74 :D. Platf orma în aer liber pe care se amplasează
PENTRU PROIECTAREA FABRICILOR D E OXIGEN .
aferent.
tiv—Adexe tehni co-ad minis trativ e ŞI grupul soaal
- .
&Î-=ri .

ŞI A STATIILOR D E DISTRIBUIIE OXIGEN ÎNLOCUIEŞTE P . D . 43 — 69

*
1.6 Sta "iile de imbu ' e de regul“a cupri' nd.' colectoarele de umplere"
telier
reCipientelor-butelii
--'.:ipientălor-butelii şi în anumite cazuri depo zitele
Şl _atelierul _de vopsfcorie
mări—e a recipientelor-butelii goale , precu m
?;
ni-“e'verificare recip iente- butel ii, încăp erile tehnic o— admi nistra tive ŞI ale
Eee,-ini socdeial.îmbuteliere . „
CAPITOLUL 1
,? Î.:Statiile a oxige nului au drept . scop umpl erea in
in stare gazoa sa,
rac—iniente—butelii sau bater ii de butel ii a ox1genului
D O M E N I U L DE APLICARE ŞI DEFINITII …
sa.
'unea de 150—200 bari efectivi, produs de catre o_sur se imparte
rampa de încărc are a staţiei de imbut eliere
b. Tehnologic.
rcare) Şi ca aCitfaitea
In perechi de boxe (una în încărcare şi alta în desca
Numărul—but or a aâe
acesteia este în funcţ ie de debitul orar al sursei. u _maxime e
1.1 Prezentul normativ se aplică, impreună cuprescripţiile prevăzute în
încărcare-descărcare se limitează, din cauza capa0Citaţ
bucati =_ 1q0_bu—:
în normativele în vigoare (principalele fiind indicate în anexă), la proiec- 3900 recipiente-butelii pline a depozmilui, la 2055mărit _cu
tarea fabricilor de oxigen şi alte gaze produse concomitent prin aceeaşi câţi total. De la caz la caz, acest numă r poate fi Justific ăţi
tehnologie şi staţiile de distribuţie a oxigenului industrial. e de tehnica secur ităţii muncu,
tehnico-economice şi măsu ri sup ' entar
Se aplică atît la proiectarea şi construirea instalaţiilor noi cît şi la tae—aienţiate în proi ect.
transformarea sau extinderea fabricilor existente.
ată distribuţiei
Nu se încadrează în acest normativ proiectarea fabricilor de oxigen 1.7. Statia de distribuţie a oxigenului este destin
produs prin electroliza apei ş1 instalaţiile de distribuţie a oxigenului uraganului lichi d şi gazos.
medical.

1.2 Domeniul de aplicare a acestui normativ cuprinde:

— fabrici care produc oxigen din aer prin metoda răcirii înaintate;
— fabrici care produc oxigen şi alte gaze din separarea aerului, prin
metoda răcirii înaintate;
— staţii de îmbuteliere a oxigenului în recipiente-butelii;
— staţii de distribuţie oxigen industrial.

1.3 Prin fabrică de oxigen se înţelege o unitate care produce oxigen

si alte gaze din separarea aerului, le transportă prin conductă, le îmbu—
teliază sau depoz1tează în vederea livrării la consumatori.

1.4 Fabrica poate fi independentă sau încadrată într-o platformă

industrială.
1.5 Fabricile de oxigen se compun, în general, din:
1. Instalaţia de fabricaţie cuprinzînd:
a. Clădirea de fabricaţie.

196
CAPITOLUL 2 —— fabrici care distribuie oxigen gazos a t î t îmbuteliat cît şi p e conducte-';
— fabrici care distribuie oxigen lichid în cisterne;
— fabrici care distribuie atît oxigen gazos, îmbuteliat s a u prin conducte
CLASIFICAREA FABRICILOR cît şi oxigen lichid în cisterne.
ÎŞI STATIILOR DE DISTRIBUTIE
CLASIFICAREA STATIILOR DE DISTRIBUTIE

2.2 Staţiile de distribuţie se clasifică astfel:

a . după destinaţia distribuţiei:
— uzinale
— teritoriale
b . d u p ă modul de distribuţie:
— cu recipiente—butelii
CLASIFICAREA FABRICILOR DE O X I G E N — c u baterii d e recipiente—butelii
—— cu instalaţii de gazeificare a oxigenului lichid, fixe sau mobile
2.1 Fabricile de oxigen şi alte gaze produse concomitent prin aceeaşi — cu recipiente—butelii si instalatii de gazeificare a oxigenului
„tehnologie se clasifică în mod convenţional, din punct de vedere al —— cu recipiente—butelii, baterii—recipiente butelii, instalaţii de gazeifi—
producţiei oxigenului după diferite criterii, astfel: care a oxigenului lichid.
a . după specificul utilizării:
-—— fabrici în care se produce oxigen „tehnologic“, adică oxigen care
s e consumă direct în procesele tehnologice;
— fabrici î n care s e produce oxigen „tehnic“ (altul d e c î t cel folosit
tehnologic, adică oxigen ce s e utilizează pentru sudura şi tăierea meta-
talelor) ;
b . după. starea de agregare a produselor:
— fabrici în care se obţin produse î n stare gazoasă;
— fabrici în care se obţin produse în stare lichidă;
— fabrici în care se obţin produse atît în stare lichidă cît şi în stare
gazoasă.
c. după capacitatea de producţie orară a oxigenului:
— fabrici de oxigen de capacitate mică, pînă la 1.000 Nm3/h;
— fabrici de oxigen de capacitate medie, de l a LOGO—5.000 Nm3/h ;
— fabrici de oxigen de capacitate mare, peste 5.000 Nm3/h.
d . după presiunea aerului care intră în ciclul frigorific:
— fabrici de oxigen de joasă presiune (pînă l a 11 bari efectivi);
— fabrici de oxigen de medie presiune (între 11—70 bari efectivi) ;
— fabrici de oxigen de înaltă presiune (între 70—200 bari efectivi);
— fabrici de oxigen cu 2 presiuni (joasă şi înaltă presiune).
e. după felul distribuirii oxigenului la consumatori:
— fabrici care distribuie oxigen gazos, îmbuteliat;
—— fabrici care distribuie oxigen gazos prin conducte;

198
 CAPITOLUL 3 Observaţii:
' a tre construc " se măsoară între pereţii exteriori sau_utila]u1
PRESCRIPTII GENERALE atragă? înmaer liber celţlilnai apropiat de vecinătate. Dacă ezistă ele—
ŞI DAT E REFERITOARE LA AMPLASARE mente constructive sau arhitectonice combustibile care ies în relief cu
mai mult de 1 m, distanţele se măsoară de la acestea. “ _ _
Atunci cînd într-o clădire sînt instalate secţii cu. categorii diferite de
pericol de incendiu, distanţele faţă 'de clădirile vecme se stabilesc“ dela
perimetrul fiecărui compartiment, în funcţie de categoria de pericol
de incendiu a acestora.

3.2.2 Distanţele dintre clădirea şi utilajele tehnologice. şivde depozi-

tare ale fabricii de oxigen faţă de următoarele vecmataţi s a fie:
— clădiri d e locuit ş i social-administrative din întreprinderi, 50 m ;
3.1 Proiec tarea fabric ilor de oxige n, staţiil or de îmbut — clădiri social—publice, clădiri cu săli aglomerate, 1 0 0 m .
eliere , precu m
şi a staţii lor de distri buţie s e face în confo rmita te
cu presc
prevă zute în normativele indicate în anexă şi ţinînd ripţiil e gener ale 3.2.3 Rezervoarele de oxigen lichid sau alte gaze lichefiate obţinute
condi ţiile speciale u-se seama de
prevă zute în preze ntele norme . prin separarea aerului (în care se depozitează lichide. cu temperaturi
3.2 Oxige
nul neform înd c u aerul amest ec exploz ibil, joase care produc arderi reci şi evaporări Violente cu pericol de explozie),
fabric ile ş i cînd sînt amplasate independent sau în cadrul altor_unităţi industriale
staţii le de oxige n nu se pot încad ra în categ oriile
de perico l de incen diu decît fabrica de oxigen, vor avea, faţă de construcţiile industriale, cele
stabil ite prin NPCI .
Construcţiile fabricilor de oxigen, staţiilor de îmbutelier auxiliare sau civile, următoarele distanţe:
staţiil or d e distri buţie a oxige nului se vor consi dera e, precum şi
din punct de veder e
tehno logic, c ă adăpo stesc proce se funcţ ional e cu
perico l de explo zie TABEL 3.2.3
meca nică. Totod ată, pentr u a preve ni explo ziile termi
ce se vor lua măsu ri
neces are pentr u a evita conta ctul oxige nului produ
s sau îmbut eliat
cu mater iale care ard uşor în atmos feră d e oxige n Distanţa în n
(grăsi mi, uleiur i etc.).
La proie ctarea const rucţii lor şi instal aţiilo r se vor respe ' ' t ' ' t lu' Vecinătatea d e l a care \
cta urmă toare le icar-. gîîaaczlâiâefliîîglşiî
ilitri se determmă distanţa “itg?“
1713328622:
măsuri s pec1f1ce:
inm
3.2.1 Clădirea fabricilor de oxigen va fi de gradul I—II , rezist ! 2 3 4 5'
la. foc NPCI iar distan ţele acest ora de ampla enţă
sare măsu rate faţă de
const rucţii le indus triale si cele auxili are sau civile 1 între 200— 1.000 Clădiri de producţie _ 10 7
sînt urmă toare le: depozite şi drumuri
publice 5
TABEL 3.2.1
Dista nţa proiec tată în metri , d i n t r e 2 între 1.000— 5.000 idem g, 8.10
3 între 5.000—10.000 20 16
clădir ea fabric ii de oxigen sau 4 între 10.000—20.000
idem
25 18
idem
a utilaj ului ampla sat în aer l i b e r ş i 5 peste 20.000 idem . _ . . 12 8 5
clădir ile ş i instal aţiile indus triale din vecină tate, 6 între 200— 1.000 Clădiri soaal-admmstra- ,
avînd gradu l d e reziste nţă l a foc: tive (blocuri, labora-
toare, grupuri social—\
I—II III administrative ale în—
IV—V treprinderilor ete.)
13 15 19

200 201
 diilor, ale rezervoarelor
3.2.4 Dista nţele de sigur anţă cont ra incen
TABEL 3.2.3 (continuare) oxig en gazo s cu o capac1tate mai mare
sau grupurilor de rezervoare de
de 1.500 Nm3, faţă de vecinătate sînt următoa
rele:
" l 2 3 4 s

7 între 1 . 0 0 0 — 5 . 0 0 0 idem 15 TAB EL 3.2.4

8 între 5 . 0 0 0 — 1 0 . 0 0 0 idem 20 10
9 între 1 0 . 0 0 0 — 2 0 . 0 0 0 idem 25 16
Distan ţa i n in d e l a
10 peste 20.000 idem 30 221;
11 pină l a 5.000 Clădiri de locuit 30 21 Rezervoarele de
12 peste 5.000 idem 50 g a z e cu volume
. . .. . Rezervoare constan t ş i d
13 indiferent d e capacitate Clădiri publice, c r e ş e , 100 gg Nr.
cu. Destina ţia constru cţiilor vecine
uscate l a rezervo arele
grădiniţe, şcoli, spitale, d e gaze c u
clădiri cu săli aglomerate bazin d e apă
sau clădiri înalte
3 5
! 2

Observaţii in-
1 Clădiri de produ cţie şi auxili are din întrepr
deri avînd: 20 16
Distanţa ' '
_ rezervoarelor de. ox'_ en lichid sau alt e gaze hchefiate, ob '— -— gradu l I—III reziste nţă l a foc 30 2.5
să; 5211102583“? aerului şi egate tehnologic de fabricaţie faţă Elle — gradul I V — V rezist enţă la foc 16 12
gaze
2. Const rucţii care deser vesc rezerv oarele de
&??a. _ de oxigen.
onen e , nu se normează, ac estea fund
" mcluse
' in' cadrul 3 Depoz ite desch ise, principale (de bază) pentru
ş i alte m a -
materi al lemno s, lichide combu stibile
industriale în
_
ezervoarele pentru _
oxigen _lichid sau t
_ alte gaze lichefi ate ob ' ' teriale uşor inflam abile: cuptoare 50 40
is.
separarea aerului trebuie să fie protejate prin împrejmuiri “121151; îşnprileg aer liber şialte instalaţii cu surse de foc desch
ite deschise de consum pentr u “mate rial lem-
'! Depoz
dice accesul persoanelor străine care nu au legătură cu servirea lorP nos, lichide combu stibile şi alte materiale in-
25 25
Pentru eVitarea impraşnerii necontrolate a oxigenului lichid în caz de flama bile.
dru-
avarie, la gospodarule de produse hchefiate din separarea aerului împrej- 5 Căi de comunicaţii de intere s publi c (C.F., 40 40
mlălîtlle vor fi prevăzute cu un soclu de beton rezistent la frig, a cărui muri) . 30 15
6 Căi ferate si drumuri uzinale.
in ţigşnţ'ralfăcalcuélata în aşa fă; încît volumul cuvei formate să fie-
_— epOZI e com use ' tr-un ' ' .
crtatea acestuia. P Singur rezervor, 30% dm capa—
— Pentru depozite compuse dintr-un d ° ' , izola te, cu volum varia bil,
a. Dist anţe le dintr e reze rvoarele de gaze
caţîacitatea celui mai mare rezervor. grup e rezervoare, 50 A dm diam etrelo r a două rezervoare de gaze învem-
se iau egale cu semiSuma
n situaţia depozitelor de gaze lichefiate de mare calputeîtîăleâăî
ac' na te.
ăşejmuirielf rvoare de gaze cu o capa-
. : n . lt

Săismeiliţionate nu se pot realiza, se vor

' de b. Pent ru rezervoarele sau grupurile de reze
. 1 specr
sxguragţă e e ce ectare a g azelor lichef'late, luindu-se măsurile
necesare. tabel ul 3.2.4 . se vor redu ce
citate totală sub 1.500 Nm3, distanţele din
— istantele minime dintre rezervoarele de gaze lichefiat ' ' cu următoarele proc ente:
&;iămt votr fl egale cu dmalţimea cosurilor, însă în nici un caz şrilfîşeuîfldî — pentru capacităţi pînă la 300 Nm3 cu 50%.
' . A .. . . » e

_ . is an,e mai mICI ecît cele prezentate în tabel l 3 Z ' 30% .

— pentru capacităţi de 301—1.500 Nm3 cu
“ “
d1r11e m care sînt construite aceste coşuri. u . “3. pina la da-
—— Distanţele
_ _ minime_ dintre_retelele
,_ electrice aeriene 1' reze 1 prin separarea aerului sînt
3.2.5 Rezervoarele de gaze inert e obţin ute
şîesgtîzrerhşlîeflatevse lau 2/3 din distanţa dintre puncteleş de spţijîciîrîlî de gradu l I I rezis tenţă la foc şi
e . . „. . . cons idera te din punct de vede re NPC I nţe in nr faţă de
categoria E pericol de incendiu şi au următoa
sprijin. , e e, insa nu mal puţln de 1,5 din inaltimea punctului de rele dista
203
202
 con:strucţ ia sau ins talaţia
foc ' din
' vec'mat
" ate, avr“nd gra dul de rez iste nţă la
de acetilenă sau ale fabricilor care degajă acetilena în atmosferă, s e va
mări atît încît conţinutul de acetilenă al aerului s ă fie sub 0,25 cms/m3
aer. Pentru orice alte hidrocarburi ce s-ar putea afla in aerul folosit l a
separare, conţinutul admis al acestora se va stabili în funcţie de tehnologia
1—11 III si instalaţia adoptată. În cazul cînd rezultă în mod obligatoriu amplasa—
IV
mentul fabricii de oxigen sau azot într—o zonă industrială viciată de
10 hidrocarburi acetilenice, dacă tehnologia fabricii de separare aer 0
12 16 "impune, se va prevedea pentru siguranţă în exploatare un cromatograf
care să sesizeze optic şi acustic acumularea hidrocarburilor sus menţio-
3.2. 6 Încă peri le de pur ific are nate, peste limitele admisibile.
a
buteli ,sîuîfiîfăăzăe'
aerului - - „ pro
„ dus. elor rezu ltat e din sep arar ea Dacă fabrica de separare a aerului este dotată cu utilaje speciale pentru
i îhnldăogen Ş} incaperile de vopsire a recipientelor— reţinerea acetilenei, distanţa poate fi micşorată, dacă furnizorul fabricii
a e 0 ' - .
NPCI. g na A pericol de Incendiu, conform garantează c ă prin aceste dotări este asigurată evitarea acumulării ace-
Distantele
, „ . v e într ' - îilenei în fabrică, în concentraţii periculoase, iar institutul de proiectare
ş1. Clad1r11e c i n ee panourile d e e x p loz1e p r e v a*z u t e iAn p e r e ţ i. i. e x t e r i_o r i_
nu vor fi mai mici decît cele pre văz
ute în NPCI de specialitate din R.S.R. şi ministerul tutelar îşi însulşesc acest punct
de vedere.
3.2.7_ _ Încăperea
. . depoz1tu1u1
' ' de rea ' lente-but
' el" ' ' -
fie vel'lflcare reclplente-butelii se încăirează în clătgeoalq şl}? atelierului 3.4 La amplasarea fabricilor de oxigen se va ţine seama de direcţia
mcen din. goria perlcol de dominantă a vîntului. Ca regulă ele se vor amplasa în partea din care
bate vîntul dominant spre sursele de degajare a acetilenei.
con3.2.
form8 tabe
Pen tru
lulude
i (pe0z11
' t aup
1 cctle3ră
' mpi
' ente-butelu
" plin
' e se pre văd dis tan ţe
3.5 Î n fabricile de oxigen, clădirea de fabricaţie poate fi alipită de
3.2. 9 În gen eral , fab rici le de s t a ţ i a de îmbuteliere a recipientelor-butelii, cu următoarele condiţii:
oxi gen s e amp lase ază în clăd iri — numărul recipientelor-butelii pline din depozitul staţiei de îmbu-
pendente cu latforme de t“ ' „ - . .
lipite, _ inde—
prevăzute lappct. 3.6. 11113]e in aer liber cu excepţia cazurilor teliere nu va fi mai mare de 1.000 buc.;
— colectoarele de umplere aferente, încăperea recipientelor fixe şi
3 . 3 Fabr icile d e o x i depozitul de recipiente-butelii pline nu vor comunica direct cu încăperile
n eV1c1a
. . t a, . g e n s e a m p l a s e a z“a “m z o n e ' '
1ndustr 1a1e c u atmosf era„ halei de fabricaţie şi vor fi separate de acestea prin pereţi rezistenţi l a
explozie.

_ _ gen eral de sect iile c 3.6 Secţiile fabricii de oxigen cu capacitatea de producţie mai mică
. . . „ B si C peri col de ince ndiu . , u proc esel e d e 60 Nm3/h se pot alipi de clădiri de fabricaţie din categoriile D şi E
Dis tanţ a min ima adm isib ilă din pericol de incendiu pe care le servesc, cu următoarele condiţii:
tre pri
fabr1c110r sau insta laţii l
300 m dac ă con ţinu tul de ace tile -— fabrica de oxigen se va amplasa lîngă zidurile exterioare ale clădirii
A _ 3 nă în a şi va fi izolată prin pereţi plini, portanţi, rezistenţi la explozie;
mtr u n m A
de aer, i n pun ctul d e aspi rat
— fabrica de oxigen trebuie să fie amplasată în partea clădirii cu un
singur nivel şi alipirea să se facă cel mult pe 2 laturi;
, ;
gu &

— capacitatea depozitului de recipiente-butelii pline să nu depăşească

320 bucăţi.
204
205
 pot
ozitele de reci iente-butelii încărcate cu gaze inerte sau oxigen busti—
3.7 Distanţele între clădirea de producere a oxigenului şi alte clădiri în vecirriătatea depoz itelor pentr u alte produ se incom
fi &lasate are împotriva.
vecine se vor lua în funcţie de prevederile de la punctul 3.2.1. şi de bile, fără restricţii de distanţă, luîndu—semăsuri corespunzatoitul de recipiente—
gradul de rezistenţă la foc al acestor unităţi. accesului altor persoane decît cele care deserv esc depoz
ite se norme ază pentu recrpiente-
În cazul în care fabrica de separare a aerului este amplasată alipită butelii. Capacitatea acestor depoz
de clădirea staţiei de îmbuteliere a recipientelor—butelii, distanţele de butelii pline la 1.000 buc.
siguranţă faţă de clădirile vecine s e stabilesc separat pentru fiecare,
3.9 Fabricile de o ' en, inclusiv gazometre şi rezervoareliniile de cale
conform punctelor 3.7—3.11 astfel ca să se respecte distanţa minimă depozit sub
prescrisă pentru staţiile de îmbuteliere şi depozitul de recipiente-butelii formă lichidă, se vorxia şnplasa la minira um 50 m_faţ ă de
cele cu ecarta-
pline. ferată curentă cu ecartament normal şi la 200 metn faţapede teritor iul uzinei,
ment îngust, la minimum 10 m faţă de liniile ferate de
3.8 Distanţele dintre depozitele de recipiente-butelii pline, instalaţiile la minimum 15 m de drum urile de folosin ţă public ă ŞI la minim um 5 m

4
de gazeificare la cald de înaltă presiune (ale statiilor de umplere şi staţiile de drumurile de pe teritoriul uzinei.
de distribuţie) şi alte clădiri vecine (clădiri de producţie, de locuit,
sociale) sînt arătate în tabelul 3.8. 3.10 La clădirile la care se vor aduce liniile ferate pentr u transp or-
tarea utilajului care urmează să fie montat, pentru aduce rea cisternelor
sau pentru incaper ea recipientelor,
TABEL 3.8. are se vor umple cu oxigen lichid 439Z—1968_.
sa confo rm preve derilo r ST_A S nr.__
Distanţele d i n t r e depozitele d e recipiente-butelii pline, liniile ferate se pot ampla rile secţul or de ogu-
respectiv instalaţii de gazeificare ş i alte clădiri
Executarea liniilor moar te de cale ferată în încăpe monta], se admite
gen, pentru transportarea utilajului destin at pentr u
or de oxigen
numa i în Cazurile în care rezistenţa la foc a clădirilor secţiil
N r.
crt.
Capacitatea depozitului de butelii a
4 0 1 p l i n e s a u a r a m p e l o r d e î nc ă r c a r e
Vecinătatea f a ţ ă d e care s e determină
distanţa
Distanta
i n in este cel puţin de gradu l I I .
obţinerea oxi-
3.11 În fabricile de se arare a aerului, conco miten tcu iniţia l de kripto n
1 pînă la. 50 Clădiri de producţie, depozite şi aenului
se admit e obţin ăea azotului, conce ntratu lui
drumuri publice 10 :
precu m şi efectu area purifi carii acestor
2 între 50— 100 idem 15 amestecului neon-heliu, argonului,
3 între 100— 500 idem 20 produse dacă nu implică folos uea hidrogenului.
4 între 500 — 1.500 idem 25
lui de knptori
5 între
pînă l a
1.500
50
idem
Clădirisocial-administrative, (blo-
30 _
. 2 Instala ”le de rectificare secundară a concentratu separa rea aerului
6
şi inţtalaţiile dinpurificare a produ selor rezult ate „din
curi, laboratoare, grupuri so- separata.
in cladir e
cial-administrative ale între- cu fabricare sau folosire de hidrogen, Sia-amplasează la maxi mum
ln fabricile şi sectiile de oxigen, instalaţia
prinderilor etc) 20 de purifi care pina
7 peste 50 idem 30 de hidro gen poate fi ampla sată în aceea şi
8 pînă l a 50 clădiri d e locuit 30 50 NUP/h argon brut cu folosire aerul ui din clădir e 'ŞI
9 peste 50 idem 50 clădire, cu condiţia ca amestecul dintre volpmulsub limitele de explozre.
10 indiferent capacitatea Clădiri publice, (crese, grădiniţe, hidro genul scăp at în caz de avarii în încăp ere sa fie
scoli, spitale etc.) clădiri cu săli din staţia
_ aglomerate sau clădiri înalte. 100 .13 Ca acitatea de zitului de recipiente-butelii pline easca capaci—
de:—îmbuteliere a recipieprştelor—butelii trebui e sănii depas
tatea de productie a instal aţiei pe timp de (3) zi ŞI jumata te, _cu exCă pţia
se admit e un epo-
În cazul depozitelor de recipiente-butelii de 40 litri amenajate în aer fabricilor de oxigen cu capacitatea sub 30 m [11 unde i.
liber (tip şopron, ţarcuri), distanţele prevăzute în tabelul de mai sus se zit de recipiente-butelii pline de maximum 180 bucăţ
capac itate pînă
Vor majora cu 50%, luindu-se măsuri corespunzătoare de protecţie îm- 3.14 Dacă de ozitul de recipiente-butelii pline are o depoz rtul de
potriva razelor de soare, intemperiilor, aintervenţiei persoanelor străine,
la 50 bucăt i, el \Şa putea fi amplasat în aceea si incap ere cu
precum şi de protecţia muncii şi prevenirea incendiilor.
207
206
recipiente-butelii goale, cu condiţia de a fi despărţit printr—un panou platforme în aer liber pentru rezervoar e staţionare de oxigen lichid Şi

necombustibil rezistent la explozie (element plin fix). ale gazeificatoarelor, cu respectarea prevederilor menţlonate pentru
rampele de umplere, gazeificato are şr rezervoare staţionare de ox1gen
3.15 Depozitele de recipiente-butelii pline nu pot avea o capacitate lichid.
totală mai mare de 3.000 buc., în compartimente separate prin ziduri
rezistente la explozie, de maximum 1.000 bucăţi. Recipientele—butelii 3.22 Gazometre le s e amplasează în aer liber, luîndu-se l a cele umede,
vor fi păstrate în poziţie verticală aşezate în stelaje a cîte 20—25 reci— arăSuri pentru prevenirea îngheţării apei din bazmul clopotului .
piente, asigurate cu lanţuri, dispuse în grupuri, cu spaţii libere de acces
de minimum 1,5 m . 3.23 Gazometre le uscate pentru oxigen, legate tehnologic de fabrica
de oxigen de capacitate pînă la 400 m”, din fibre . s m t e t i c e sau pinza
3.16 Staţiile de îmbuteliere şi depozitele de recipiente butelii pentru cauciucat ă (din cauza condiţiilor impuse de materialel e constructi ve)
fiecare din produsele indicate l a punctul 3.11.se vor amplasa în încăperi se vor amplasa în încăperi separate încălzite p e tlmp friguros l a + 5 C.
separate. '
Se admite amplasarea rampelor de umplere a gazelor inerte (azot, argon 3.24 Stratul de uzură al platformelor de acces spre rezervoare le stat
neon, xenon) în încăpere cu depozitul de recipiente-butelii pline şi goale é-onare de oxigen lichid şi al platformelor de descărcare a ox1genulu1
pentru gaze inerte, despărţite însă prin panouri necombustibile, rezistente "lichid se vor executa din materiale care nu produc scîntei. I\'Iulse ladm1t
l a explozie. . platforme de asfalt p e locurile de transvazar e a ox1genulu1 llChld.
Se admite depozitarea recipientelor-butelii oxigen în aceeaşi încă—
pere cu recipiente—butelii gaze inerte, însă în stelaje (despartitori) sepa—
rate.
Este interzisă depozitarea în aceeaşi încăpere a buteliilor încărcate cu
oxigen, împreună cu recipiente—butelii încărcate cu gaze combustibile.
Capacitatea totală a depozitului de recipiente-butelii pline trebuie să
corespundă condiţiilor prevăzute la punctele 3.13, 3.15.
L
3.17 Capacitatea depozitului de recipiente—butelii goale nu se nor-
mează. —
3.18 Staţiile de distribuţie a oxigenului prin recipiente-butelii cu un
debit mai mare de 30 m3/h se vor amplasa în construcţii parter, separate,
cu gradul de rezistentă l a foc cel puţin I I şi prevăzute cu panouri de
explozie. » -
3.19 Staţiile de distribuţie cu instalaţie de depozitarea şi evaporarea
oxigenului lichid se amplasează pe platforme în aer liber, anexe ale clă-
dirii unei secţii consumatoare, izolate printr-un perete rezistent la explo-
zie.

3.20 Recipientele-butelii pline se pot aşeza în clădirea staţiei de distri—

buţie anexă altor secţii industriale sau lîngă aceasta sub şopron necom-
bustibil, cu condiţia c a numărul lor să nu depăşească 320 bucăţi.
3.21 L a staţiile de distribuţie amplasate în clădiri separate se p o t
amenaja încăperi pentru depozite de recipiente—butelii pline şi goale sau

208
CAPITOLUL 4
PRESCRIPTII REFERITOARE L A E L E M E N T E L E
DE CONSTRUCTII ŞI ÎNTOCMIREA PARTIULUI
MASURI CONSTRUCTIVE SPECIALE
4.1 Încăperile principale de producţie ale fabricilor de oxigen (sala ma-
şinilor, sala aparatelor AMC, sala gazometrelor din material plastic etc.)
trebuie s ă fie o construcţie parter închisă cu gradul I — I I rezistenţă
foc în care se realizează o încălzire de +5°C, cu excepţia camerei de
comandă AMC, unde încălzirea este de +18°C. Se pot construi însă
platforme de servire a utilajelor la cota necesară, confecţionate din
materiale necombustibile.
4.2 Încăperile rampelor de încărcare si depozitare a recipientelor-
butelii cu gradul I — I I rezistenţă la foc sînt închise şi fără izolaţie termică.
Pentru personalul de serviciu în interiorul depozitelor se va prevedea o
cameră de încălzire la temperatura de +18°C.
4.3 Numărul de nivele al clădirilor de producţie auxiliare, tehnico—
administrative şi grup social nu se normează.
4.4 Acoperişul clădirilor fabricilor de oxigen este incombustibil,
rezistenţa la foc nefiind normată.
4.5 Pereţii despărţitori între încăperile cu pericol de explozie (puri-
ficarea produselor cu fabricarea de hidrogen, rampele de umplere oxigen,
în recipiente-butelii, recipiente fixe de resiune, instalaţiile de gazeificare
la cald, depozit recipiente-butelii pline între ele sau alte încăperi, trebuie
să aibă o grosime minimă de 37,5 cm şi mortar M 25, dacă sînt făcuţi
din cărămidă plină, să aibă grosime echivalentă ca rezistenţă mecanică
dacă sînt executaţi din alte materiale. Intre încăperile de categorie A
210
pericol de explozie şi celelalte încăperi se vor prevedea încăperi tampon
construite conform NPCI, cu excepţia celor prevăzute la art. 3.12.
4.6 În pereţii exteriori şi acoPerişul încăperilor cu pericol de explozie,
trebuie să se prevadă panouri de explozie care să cedeze în caz de explo-
zie şi care să reprezinte 0,05 m“ pentru 1 m3 din volumul încăperii.
Panoul de explozie se realizează prin ferestre, luminatoare şi acoperiş
de tip uşor.
4.7 Încăperile rampelor de umplere (boxe) a recipientelor-butelii,
p o t comunica direct numai cu încăperea de recipiente—butelii pline şi
încăperea de recipiente-butelii goale prin golurile pentru uşi şi golurile
eventuale pentru deplasarea podului rulant.
Înălţimea încăperilor de depozitare recipiente—butelii se limitează la
minimum necesar, de 3,00 m de la pardoseală pînă la elementele cele
de jos ale acoperişului şi vor fi prevăzute cu rampă de încărcare şi descăr—
care, late d e 1 , 5 — 2 , 0 0 m .
la 4.8 Spaţiul recipientelor fixe şi încăperea recipientelor-butelii pline
trebuie să fie izolate între ele şi d e toate celelalte încăperi ale secţiei,
prin pereţi rezistenţi l a explozie.
4.9 Stratul de uzură al platformelor de acces prin rezervoarele sta-
ţionare de oxigen lichid şi al platformelor de încărcare a oxigenului
lichid s e vor executa din materiale care nu produc scîntei. Nu se admit
platforme de asfalt p e locurile de transvazare a oxigenului lichid.
4.10 În încăperea staţiei de umplere a recipientelor-butelii se pot
amplasa compresoarele, în încăperi separate prin pereţi rezistenţi la
explozie.
Încăperea compresoarelor trebuie să fie prevăzută cu ieşire directă
în exterior şi poate comunica direct cu atelierul de reparaţii şi de veri-
ficare a recipientelor-butelii.
4.11 Recipientele—butelii pline şi goale vor fi depozitate în încăperi
separate fără comunicaţie directă între ele, cu excepţia celor prevăzute
l a punctele 3.14. şi 3.16.
4.12 Staţia de distribuţie a oxigenului se va executa conform celor
prevăzute pentru staţia de îmbuteliere a recipientelor-butelii.
4.13 L a staţiile de distribuţie de capacitate sub 30 ms/h amplasate
în construcţiile anexă ale clădirii unei secţii consumatoare, staţia de dis—
211
tribuţie va fi separată de restul încăperilor prin pereţi portanţi rezistenţi
la explozie şi va avea cel puţin un perete spre exterior cu panouri de
explozie ş i ieşirea direct afară.
4.14 Î n încăperile în care se află gazometrele din fibre sintetice sau
pînză cauciucată raportul între suprafaţa ferestrelor ş i suprafaţa pardo—
selii trebuie să fie de maximum 1 : 10.
4.15 Pardoseala platformelor şi a încăperilor de producţie unde avem
oxigen lichid se face din materiale incombustibile (se interzice asfaltul)
care se p o t curăţa uşor de nămol şi care s ă nu fie o sursă de degajare
a prafului. L a depozitele de recipiente—butelii pline şi goale şi rampele
de umplere se va prevedea stratul de uzură al pardoselii din asfalt
t u r n a t , antiscîntei c u filet de c a l c a r .
4.16 Dacă colectoarele de distribuţie şi de umplere s ă găsesc în
lungul ferestrelor sau s e amplasează l a o distanţă mai mică de 1,50 m
de l a fereastră, ferestrele se vor amplasa la cel puţin 1,50 m de la pardo-
seală.
4.17 Instalaţiile de răcire cu amoniac din clădirea fabricii de oxigen
care nu se p o t tehnologic ventila local, se amplasează în încăperi sepa-
r a t e prin pereţi despărţitori rezistenţi l a explozie, cu panouri de explozie,
iar comunicarea cu celelalte încăperi se va face prin sas.
4.18 Amplasarea în clădirea de fabricaţie a fabricilor de oxigen,
a staţiilor de transformare sau distribuţie a energiei electrice este admisă
cu condiţia ca încăperile staţiei în care se instalează aparate electrice sau
transformatoare cu ulei, s ă fie separate (prin ziduri pline de 250 mm
grosime din cărămidă sau echivalente de beton) de încăperile de fabri—
caţie şi să aibă acces din exterior. »
Î n cazul folosirii de a p a r a t e electrice sau transformatoare fără u le i,
grosimea zidurilor de separare a staţiei de transformatoare sau distri-
buţiei de încăperile de fabricaţie, nu se normează şi se poate avea acces
direct din hala d e fabricaţie numai cu sala de 0 , 4 kV.
CAPITOLUL 5
I N S T A L A T I I ELECTRICE
5.1 Fabricile de oxigen tehnic şi staţiile de distribuţie de oxigen tehnic
se încadrează, din punctul de vedere al cerinţelor privind alimentarea
cu energie electrică, în categoria a II—a (conform articol 2.3. din Normativ
privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali
şi similari, indicativ PE 124/72) datorită faptului că întreruperea ali—
mentării cu energie electrică conduce l a nerealizarea producţiei practic
numai p e durata întreruperii, iar producţia nerealizată, poate fi de regulă
recuperată.
Pentru fabricile şi staţiile de distribuţie oxigen tehnologic, alimentarea
cu energie electrică va fi conform cu categoria de încadrare a consuma—
torului.
5.2 Instalaţiile electrice interioare ale fabricilor de oxigen si staţiile
de distribuţie a oxigenului se vor executa conform normelor în vigoare
pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor, indicate în
anexă. .
5.3 În sala compresoarelor de oxigen se admite instalarea de a p a r a t e
electrice care conţin c a dielectric aerul sau lichide incombustibile. Apa—
ratele electrice cu dielectric ulei sau alte lichide combustibile nu se p o t
instala în sala compresoarelor de oxigen.
5.4 Se v a prevedea pentru tabloul de aparate de măsură şi control
şi pentru vanele principale ale instalaţiei de oxigen un iluminat de avarie
care v a asigura în general o iluminare pe planul de lucru de cel puţin
i 0 % din iluminatul general şi care se v a alimenta de l a o sursă indepen—
dentă. Funcţionarea acestui iluminat v a fi asigurat pe 0 durată de cel
;:inţin 0 oră de l a întreruperea alimentării normale cu energie electrică.
213
 5.5 Construcţiile fabricilor de oxigen precum şi a instalaţiilor de
distribuţie se protejează împotriva descărcărilor electrice atmosferice CAPITOLUL 6
în conformitate cu Normativul pentru proiectarea si executarea instala-
ţiilor de paratrăznet pentru construcţii indicativ 1 20—69.. INSTALAÎII APA ŞI CANAL
5.6 Sala maşinilor va fi legată de rampa de umplere a buteliilor
(boxe) pr1ntr-o instalaţie de semnalizare acustică ş i luminoasă.

5.7 Aparatele, conductele şi recipientele fixe trebuie să fie legate la

pămînt pentru protecţia contra electricităţii statice şi tensiunilor
acc1dentale de stingere conform STAS 6616—69 şi Normativ 1.7.68.

ALIMENTAREA c u APA INDUSTRIALA ŞI POTABILA

6.1 Instalaţiile de alimentare cu apă potabilă şi contra incendiilor
se proiectează pentru fabricile de oxigen conform NPCI şi NSPI ţi—
nîndu-se seama d e :
— gradul de rezistenţă la foc;
—— categoria de pericol de incendiu a construcţiilor;
— grupa procesului industrial (conform NSPI).
6.2 Alimentarea cu apă industrială se face prin racordarea la sursă
care asigură temperatura, calităţile şi presiunea cerută de procesul de
producţie.
6.3 La fabricile de oxigen cu o capacitate de producţie mai mică de
60 m3/h se admite folosirea în comun a instalaţiilor de apă industrială
şi potabilă, în conformitate cu normele în vigoare ale instalaţiilor sani—
tare.
6.4 Se admite folosirea apei industriale în circuit deschis sau în
circuit închis.

CANALIZAREA APELOR UZATE

6.5 Apele uzate provenite din procesul tehnologic se vor evacua la

canalizarea meteorică sau convenţional curată., numai după o prealabilă
tratare (neutralizare). În cazul în care nu există posibilitatea evacuării
acestora în canalizarea meteorică, se pot evacua în canalizarea menajeră
treptat, prin intermediul unui rezervor tampon, cu condiţia ca debitul
evacuat să nu depăşească 0,01 Ilsec.
\!

215
 CAPITOLUL 7
7 . 4 În încăperile fabricilor care produc oxigen concomitent cu alte
INSTALATII DE ÎNCIÎLZIRE ŞI VENTILATIE gaze inerte prin separarea aerului, se va prevedea ventilaţie mecanică.
numai în situaţia cînd utilajele care produc şi vehiculează aceste gaze
inerte se află în aceste încăperi. În caz contrar este suficientă ventilaţia
naturală.

7.5 Încăperea compresorului de răcire cu amoniac va fi ventilată

mecanic (introducere şi evacuare de aer), iar în situaţia cînd compre-
sorul nu este amplasat într-o încăpere separată, el va fi prevăzut cu
ventilaţie locală (aspiratie). În ambele cazuri, ventilatorul (inclusiv
electromotorul) de evacuare va fi protejat corespunzător mediulii.

7.6 Recipientele-butelii se vor amplasa la o distanţă de minimum 25 cm

7.1
_ Încăperile_fabricilor de oxigen :' ale sta " or de faţă de corpurile de încălzire, cu temperatură pînă l a +90°C.
' '
oxxgen care necesrt ă încălzirea, se încălzşesc centralulfolosinddclîtrrşţugulăné
ca agent termic: apa caldă sau apă supraîncălzită ( ISO— 7.7 S e v a prevedea ventilaţie mecanică în următoarele încăperi:
prââăizăenîăi Itgmrcrt.(alîîur) Ptorîi fl adopt ati prin excep 70°C). — atelierul de vopsit recipiente-butelii ;
de încălzire
ţie în condiţiile — încăperea specială de preparare a chimicalelor;
“ 3 . 7rma
2. w pen ' tarea şr' executarea
prorec '
instalaţiilor
' — încăperea în care este amplaSată instalaţia de răcire cu amoniac
_— La încăperile instalaţiei
. de .purificare a produselor (conform punct. 7.5.);
hidrogen, alegerea agentului temuc pentru încă1z1r'e se va cu fol ' —— încăperile în care se purifică produsele de separare a aerului şi
de temperatura de autoaprindere a hidrogenului. face moâcgî există şi fabricaţie de hidrogen;
- . cu amoniac . . . — în sala maşinilor şi agregatelor cu conditia de la pct.7.4.
—. Încăperea compresorului. de mare
ş 1 atelierul '-
V°P51
tone se vor încălzi cu aer cald. de
7.8 Atelierul de vopsit recipientele—butelii va fi prevăzut cu nişa
7.2t 'llemperaturîle interio are de calcul sînt următ de vopsit pusă sub presiune. Aerul proaspăt introdus pentru compresarea
oarele :
— oa e încăperi e obişnuite, atelierul de verificare “ “
aerului evacuat prin nişă, va fi încălzit p e perioada rece a anului.
came re de încălz ire: +18°C ;
. incap erea AMC,
— mcape rrle gazom etrelo r uscate confe cţiona te din
fibre sintet ice:
+ 5°C.
—— încăpe rea specia lă pentru prepar area chimi calelo r:
+10°C
— încăpe rile admin istrati ve confor m norme lor:
+20°C
— atelierul de vopsit recipiente—butelii:
+20°C
7 . 3 Nu se vor încălzi următo arele încăpe ri:
— depozitele de recipiente-butelii pline şi goale;
— boxele de umpler e;
—_ încăpe rile utilaje lor de contac t în care se fabric ă hidro
enul e t
pur1f1carea produs elor rezulta te din separa rea aerulu i; g p 11 ru
— încăperile fără izolaţie termică.

216
 CAPITOLUL 8
8.2 În sala maşinilor se pot instala dispozitive de distribuţie şi de
pornire de înaltă tensiune electrică, cu respectarea punctului 5.3.
MONTA1UL ŞI AMPLASAREA UT ILA jEL OR
8.3 Rezervoarele, evaporatoarele precum şi pompele de oxigen lichid
se amplasează în aer liber.

8.4 Gazeificatoarele cu funcţionare la cald, de presiune peste

30 kgf/cm2 se instalează în aer liber, izolate de încăperile învecinate prin
pereţi rezistenţi la explozie.

8.5 Gazeificatoarele care funcţionează la cald trebuie racordate la

recipiente (rezervoare) de depozitarea oxigenului gazos. sub presiune.
Pe conducta de legătură între gazeificatorul care funcţionează la cald
8.1 În fabrici şi recipientul de depozitare sub presiune trebuie să fie montate o supapă
_ _le de
. oxigen Şi' staţ " de dist de siguranţă reglată la presiunea de regim maxim admisibilă şi un mano—
amplzăîarea util ajul ui sp tace resp iile ' ribu t' ' '
— __ Sita“…ţele. ectî nd urm ătoa relel îoîrd ciiai ig'en ulm' metru.
intr e par tile mar gin ale (pro emi
pereţi;is incap erilor nen te) ale u'til'a'elo ' La ieşirea oxigenului din rezervoarele de depozitare sub presiune şi
treb u1e să fie de cel puti n 0 8 m în apropierea locurilor de consum cind acestea sînt alimentate prin con-
— tanţ eie apărătorilor de ' ] r ş:
pro
utilajâocraplîlrlialăapelreţi trebuie să tecţie pen tru, ă r i l “ nuşc' ducte mai lungi de 10 tu trebuie să se prevadă cîte un organ de închidere
. v v ! .

rapidă şi sigură, iar aceste organe trebuie să poată fi manevrate şi de

.

—
fie de asemene}; dţe cel puţ in in)“; fii?
e ln

] e or ce au părţ i (subansamble) la distanţă, soluţia urmînd să fie stabilită de la caz la caz. în condiţii
tal, ca de exemplu ° pistoane cu t i " f d ' " '
de căld
_ __ ' emo ntab ile în oriz on— de siguranţă.
ură etc_ ., distanţele intr e acesla, teascr
clădirliăiţlţrebuie să fie de cel puţi n 0,5 , cule tubu ' ' lare pentru" schi' mbări"
— mea
_ . trecerii
ma' în poz rţie dem onta ta şl pereţii 8.6 Staţiile de îmbuteliere şi de gazeificare a oxigenului cu presiuni
. prin"cipale în_ „ lungul
, fron tulu i' util' a ' elor
pmtâtă'rudgtzlgîrş: irmtîlîţill' ' de peste 30 bari efectivi, trebuie să fie amplasate în aşa fel încît o even—
lşr ţie ricllcat şi tran spo rtat (păd uri Iiîilîîratlea tuală explozie la aceasta să nu prezinte pericol pentru celelalte instalaţii
port at, însă .va fi de
a 5 cel
a puţi
1 n n unc
1,5ţ1' m;
e (1e gab arlt
' ul elem ente lor de trans— ' şi separate de acestea printr-un perete de protecţie rezistent la explozie

;
cu înălţime minimă de 2,5 metri.

_
— cîrl igul_ inst_ alat,iilo r de _ridi cat si
ţîeîââîriiiitlâîjelp
, t ran spo rtat treb u1e ' s” ' '
1(:ţemontabile; de l a c a z l a c a z s e v a stab ili1 8.7 Recipientele de depozitare a oxigenului gazos şi lichid sub presi-
dem ont ate; p a orm e ş1 spa ţii de aşez are âéîâsiîăşşî

_
ale elem ente lor .de util aj une Vor fi dotate cu armături de protecţie specifică recipientilor de oxigen
lichid şi gazos sub presiune.

—
—_ înăl tim , ea încă peri lor se va. dete rmina
“ func ţie
in
.
3155533331 ' de 't' ' ' “
alj'clillscoatlereador ldin cili ndr ii com
presoarelorpşîi'tliîalien 152 —
8.8 În încăperile maşinilor şi aparatelor din secţiile de oxigen precum
A ,_ . u1 ce mai îna t, pre cum i d e '“ şi în sălile maşinilor din secţiile de rectificare a concentratului de kripton,
smt ind icat e de furn izor ul inst alaţ ' l ' “ ' ' ' se pot amplasa gazometre uscate cu capacitatea pînă la 100 m“.
—

iei de ridşicat şlinîrâlrilsllîîrîîtligulm

— toa te păr tile , în_miş care_ale util Care Nu se admite amplasarea gazometrelor uscate pentru oxigen deasupra
. a'J e l o r care rez1' ntă e ic,
-

per son alul d e dese rvir e,_v or fi pro

teja te con form plievederillojrrdirci)1 utilajului tehnologic, precum şi la o distanţă mai mică de 3 m de utilaje.
—

e tehnica sec urit aţn Şl protectia mun pentliu

cii' nor me e
m

—_îmb inăr . ile_ cu … flan se „ale conduc 8.9 În toate cazurile cînd gazometrele de oxigen se amplasează în
_ telorÎ prln ' care crrc' l' ' clădiri, evacuarea oxigenului din ele, prin închizătoarele hidraulice sau
pre smn e si prin a caro r sca par e
—

ace
vor prev ede a cu apa răto ri de pro iden tală se pot produci;1 îcîi ăldî Sub prin alte dispozitive de siguranţă, se va face numai în exterior la 1 m
tecţ ie.
i

en e ' s e de limitele clădirilor.

—

218
l

219
“
 -estacade)
a) În cazul folosirii conductelor lungi din OL (montate pe ndă.
8.10 Conductele pentru transportul aerului pentru orice presiune s e să se
vor executa din oţel pentru o temperatură a aerului pînă la minus 50°C. la presiuni între 30 bari efectivi şi 64 bari efectivi se recmnacupru sau
La temperaturi sub minus 50°C se vor executa din ţevi de cupru. monteze din 200 în 200 m tronsoane de siguranţă din ţevi de
alamă, Iun 'mca lor fiind de minimum 5 Dn. 30 şi
8.11 Se admite pozarea comună a conductelor de aer cu conducta b) În cazul folosirii conductelor din OL pentru presiuni între
siguranţă
pentru alte fluide, dacă condiţiile tehnice pentru montarea lor în prezenta 64 bari efectivi se recomandă să se monteze tronsoane dede acestea,
conductelor de aer 0 permit. Î n acest caz, distanta între peretii conducte— imediat după armătu ri sau alte dispozitive de laminare în aval
lor de aer si pereţii celorlalte conducte v a fi de 250 mm. , din cupru sau alamă cu lungimea minimă de 5 Dn. atoare
c De asemenea, la intrările şi ieşirile minime ale secţiilor conSum
OL se vor
conductele de transp ort oxigen sub presiun e executa te din
8.1.2” Armăturilemontate p e conductele de aer trebuie s ă corespundă de minim um 5 m din
condiţiilor de funcţionare ale acestora, în funcţie de presiunea si tem- prevedea cu tronsoane de siguranţă cu lungimea
peratura de regim ş1 diametrul nominal determinat prin calcul. ' cupru, alamă sau oţel inoxidabil.

8.13_ Utilizarea conductelor din metale neferoase şi inoxidabile (cupru 8.15 Canductele interioare sau exterioare, supraterane, pentru oxigen la 30
oţeluri crom—austenitice sau oţeluri crom—feritice) pentru oxigen nu este comprimat la temperatura normală şi la presiunea de 0,7 pînă ţevi
bari efectivi vor fi calculate conform punctu lui 8.16 şi execu tate din
supusă condiţiilor speciale d e limitare a presiunii de regim si a vitezei se
de curgere, p e cînd utilizarea conductelor din otel carbon obişnuit trase din oţel carbon. Pentru presiun i şi viteze mai mari, conduc tele
vor executa din ţevi de cupru şi oţeluri inoxida bile. Conduc tele de joasă
este legată de anumite condiţii speciale (presiunea de regim, viteza de din ţevi
curgere, umiditate) a r ă t a t e în articolele de mai jos 8. 14 şi 8.15. presiune mai mici sau egale cu 0,7 bari efectivi se pot execu ta
sudate din oţel carbon.
8.14 A_legerea diametrelor ţevilor pentru conducte de oxigen se face oxigen
p e baza v1tezelor economice în limitele de securitate admise care se deter- 8.16 Î n locuril e în care există perico lul scurge rii directe de
lichid nu se admite întrebu inţarea lemnu lui sub
m1nă pentru fiecare conductă în parte. sau mai ales de oxigen
_ Yitezele recomandate pentru curgerea oxigenului în conducte sînt nici o formă.
indicate, în funcţie de presiunea de regim, în tabelul d e m a i jos. Pentru umple re
conductele din alte materiale decît din otel se recomandă a se lua aceleaşi 8.17 Condu ctele dintre compr esorul de oxigen si rampa de
la înaltă presiun e, trebuie să fie execut ate din cupru sau dintr-u n
v1teze c a în tabelul următor. , expusă
materi al inoxid abil.
TABEL 8.14
rami-
8.18 Nu se admite execut area prin lipire l a rece a îmbină rilor
telor dacă aceste conduc te p o t fi expuse unei temper aturi
e:…. 66 …, - — e c u r e r e a o x i—
V i t e z a dgumă, rw - — .“am, '
Vltqâîgeenşîlurîem : ficaţiilo r conduc
Pr“…
rea absorb erului) .
mlsee mlm
mai ridicat e în timpul funcţio nării (exemp lu: încălzi
! 2 3 4 8.19 Conductele de oxigen în faţa IOCurilor de consum în încăper i
limitate (de exemplu cuptoare, convertizoare) trebuie să fie din cu rul
pînă la 0,7 pînă, la 20 peste 16 pînă. la. 6 sau oţel inoxidabil şi asigurate cu un organ de închidere. Între ventilu
de reglare şi organul de închidere, conducta trebuie să se poată goli.
pînă; la 35
peste 0,7 pînă. la. 15 peste 35 pînă. Oxigenul scăpat trebuie să fie evacuat fără pericol, în exterior.
pînă l a 3 pînă l a 100 h 4

peste“ 3 pînă; la. 1 2 peste 100 ină. la, 8.20 Î n conduc tele prin care circulă oxigen lichid şi în care p o t fi
necomb ustibil.
până la. 6 pînă.“ la. 200 p 3 antrena te urme de ulei, s e vor m o n t a filtre din materia l
minus
peste 6
1—5
pînă. la 10 —— — 8.21 Condu ctele ce transpo rtă oxigen ul l a o temper atură sub
Pînă la. 50°C l a orice presiun e s e execut ă din metale neferoa se.

221
220
 demontabile s e vor folosi numai în cazuri speciale, cum ar f i la montarea
8.22 Conductele exterioare care transportă oxigen umed l a orice
presmne se pot executa din oţel carbon fără sudură, dacă sînt îngropate armăturilor sau la racordarea conductelor la ut11a1e.
sub nivelul de îngheţ şi sînt bine izolate împotriva coroziunii.
8.30 Pentru izolarea conductelor şi a recipienţilor de_oxigen nu se
8.23 În fabricile de oxigen şi staţiile de distribuţie a oxigenului se admite utilizarea substanţelor combustibile sau izolaţii care conţin
admite pozarea împreună a conductelor de oxigen cu alte conducte, atît substanţe combustibile.
p e pereţi şi stîlpi cît şi în canale fără circulaţie, cu excepţia celor menţio—
n a t e la punctul 8.24. Distanţele dintre pereţii conductelor, în toate 8.31 Agenţii de uscare care provoacă coroziunile p o t fi utilizaţi l a
cazurile trebuie s ă fie de minimum 250 mm. recipienţi din O L numai atunci cînd 1nter10rul acestora este protejat
contra coroziunii. -
Î n locurile de încrucişare a conductelor de oxigen cu alte conducte,
precum şi în cazurile cînd este necesară o apropiere locală, distanţa între ele
trebuie să nu fie mai mică de 100 m m . 8.32 Colectoarele din staţiile de îmbuteliere a oxigenului se vor des-
cărca după umplerea rec1pientelor—bute111 în gazometru, în aspiraţia
8.24 Pozarea conductelor de oxigen în canale împreună cu cablurile compresorului de oxigen sau în atmosferă.
de forţă, de iluminat sau telefonice este interzisă.
8.33 Tipurile şi materialele, garniturile pentru diferite flanse. ale
8.25 L a pozarea aparentă a conductelor de oxigen distanţa între conductelor prin care circulă oxigen se adoptă în funcţie de presmne
ele şi cablurile electrice izolate trebuie s ă fie de cel puţin 500 cm, iar conform tabelului următor.
între conducte şi conductorii neizolaţi de cel puţin 1000 mm.
TABEL 8.33
8.26 L a conductele de transport oxigen pozate subteran pozarea
ş1 manevrarea armăturilor de închidere, reglare şi siguranţă, se va face Regiunea mintii Tlpnl şi zii-miam!
suprateran. bul efect… ““” garnituri!

8.27 Materialele armăturilor şi aparatelor de măsură şi control care pînă l a 2,5 inclusiv Plate, s u d a t e c u suprafeţe. plată. — carbon d e a z b e s t i
se montează p e conductele de oxigen se aleg în funcţie de presiunea şi de etanşare plane cu umăr
temperatura de lucru şi diametrul conductei determinat prin calcul.
Pentru presiuni de regim pînă l a 64 bari efectivi inclusiv se folosesc d e l a 613. 25 Plate, sudate cu suprafeţe plată-fibră. specială.
de etanşare c u canal ş i
armături cu corpul de fontă sau oţel. La aceste armături piesele interi—
oare se vor confecţiona din materiale care nu produc scîntei. Astfel
pană.
inelele de etanşare, elementele de îmbinare & tijei l a ventil sau la sertar, de la 40 l a 64 Cu gît, pentru sudare cap idem
tija, se vor executa din materiale neferoase. l a cap, c u suprafaţă d e e—
Armăturile conductelor de oxigen, pentru presiuni de regim de peste t a n ş a r e c u c a n a l ş i pană.
64 bari efectivi sau la o viteză de scurgere mai mare de 8 m/sec. trebuie
d e l a 100 la. 200 Filete, cu etanşare p e ţeavă. Plată — cupru recopt
e x e c u t a t e din c u p r u , alamă, bronz sau o ţ e l inoxidabil. Lenticulară-alamă

8.28 Ventilele de înaltă presiune de l a locurile de umplere şi instalaţii

de distribuţie trebuie să fie montate în aşa fel încît tijele să nu fie îndrep-
tate spre persoanele d e servire, î n c a z contrar a c e s t e ventile trebuie s ă
fie dotate cu dispozitive de protecţie.
8.29 L a ramificaţiile de conducte (mai ales cînd în ele circulă gaze
lichefiate) se vor evita p e cît posibil îmbinările demontabile. Imbinările
8.34 Utilajele şi conductele în care oxigenul este sub presiune se
protejează anticorosiv cu o vopsea sau lac de bună calitate ce „ a u c a
material de b a z ă : răşini melaminice, poliaminice, polletllene, politetra—
“fluoretilene, poliizobutilene , poliesteri, policlorura de viml, email clor-
cauciuc cu bronz de aluminiu.

223
5222
 Conductel e de înaltă presiune aeriene din cupru nu necesită măsuri
speciale de protecţie anticorosivă. CAPITOLUL 9
Conductel e pozate subteran nu au în prezent prescriptii speciale. Ele
vor trebui să îndeplinea scă condiţii de protecţie care vor fi stabilite de INSTALATII DE AUTOMATIZARE
la caz l a caz cu acordul organelor de avizare interesate , de—a lungul. tra-
seului conductelo r, iar traseul va evita în general terenurile îmbibate
cu grăsimi sau alte surse de pericol.

. 8.35 “ Ventilele de închidere ale acestor conducte pozate subteran vor

f1 prevazute cu dlspozitiv e de manevrare montate deasupra solului.

9.1 Rolul principal al automatizării în tehnologia de fabricare .a

oxigenului şi a altor produse rezultate din separarea aerului este menţi-
nerea unui regim Optim de funcţionare a întregului complet de utilaje,
prevenirea perturbaţiilor şi evitarea avariilor în timpul funcţionării
diferitelor agregate şi maşini.
Nivelul automatizării instalaţiilor de fabricare a oxigenului diferă în
funcţie de tehnologia folosită şi de capacitatea de producţie a instalaţii-
lor respective.

9.2 Proiectarea instalaţiilor de automatizare în fabricile si staţiile

de distribuţie a oxigenului se face ţinîndu-se seama de normativele pri—
vind paza contra incendiilor, protecţia muncii etc. prevăzute în anexa
prezentului normativ.
La alegerea aparaturii necesare pentru automatizare se va ţine sea-ma
ca execuţia acestora să fie corespunzătoare din punctul de Vedere al
pericolului de incendiu.

9.3 Î n afara măsurilor generale prevăzute în normativele din anexă,

la alegerea aparaturii de automatizare se v a avea în vedere c ă oxigenul
formează cu anumite substanţe sau gaze combustibile amestecuri puter-
nic explozive şi în special că în contact cu uleiuri de provenienţă minerală
sau animală oxigenul se poate oxida şi autoaprinde cu explozie.
Pericolul de autoaprindere creşte cu presiunea.
Tinînd seama de cele de mai sus, e s t e obligatoriu a s e lua următoarele
înăsuri generale:
—— Toate aparatele care vin în contact cu oxigenul trebuie să fie în
execuţie specială pentru oxigen şi trebuie s ă poarte inscripţia „Pentru
oxigen Se v a feri de ulei sau grăsimi“.

'..î- — Normativ departamental — c . 2497 225

 Aceste aparate vor fi vopsite în culoarea bleu.
9.4 Pe domenii de măsură _se dau ._mai jos unele condiţii tehnice ce
se impun pentru aparatele de măsurat şi de automatizare .
a . Presiuni
Aparatele indicatoare de presiuni pentru oxigen, cu scara gradată
peste 1 bar efectiv şi diametrul mai mare de 60 mm vor fi prevăzute
cu următoarele dispozitive de protecţie:
— perete despărţito r, incasabil, între elemente de măsurat şi cadran;
— orificm de eşapare acoperit cu hîrtie pe peretele din spate al mano—
metrului;
— vizorul din sticlă securizată .
Manometrel e cu scară gradată sub 1 bar efectiv se prevăd numai cu
vizorul din sticlă securizată. :
b. Temperatur i
. — Elementele sensibile ale aparatelor de măsurat temperatura în
instalaţiile de producţia oxigenului trebuie să fie protejate cu armături
de protecţie confecţionat e din acelaşi material c a şi conducta pe care
se montea ză:
„ — Termorezist enţele montate pe agregate supuse l a trepidaţii vor fi
in execuţie specială, rezistente în aceste condiţii la lucru.
c . Debit
— Diagrama şi camerele de măsurat debitul se confecţionează din
următoarele materiale: ,
La presiuni mai mici de 64 bari efectivi
Diafragme: oţel inoxidabil
Camerele: oţel carbon
La presiuni mai mari de 64 bari efectivi
Diafragma: alamă trasă sau laminată
Camerele: alamă
— La presiuni peste 16 bari efectivi tronsoane de conductă în aval
de diafragmă trebuie să fie din cupru sau alamă pe o lungime de 5 ori
diatnetrul la conducta cu e pînă la 100 mm; la conducta cu e peste
100 mm tronsonul poate fi din oţel căptuşit cu manta de cupru.
—— Plansele de îmbinare vor fi prevăzute cu punti conductoare de
curent prin sudarea la flanse a unei sîrme cu ţă mai mare de 5 mm iar
rezistenţa electrică mai. mică de 0,003 ohmi. ' de funcţionare.
226
— Conductele de impuls (între diafragmă şi aparatul de măsurat)
se confecţionează din oţel inoxidabil sub 64 bari efectivi şi din cupru, la
presiuni mai mari de 64 bari efectivi.
—— Aparatele propriu-zise de măsurat debitul trebuie s ă fie construite
special pentru oxigen şi să nu conţină lichide Care accidental venind în
contact cu oxigenul pot dă naştere la explozii.
Aceste aparate vor purta inscripţia „Pentru oxigen. A se feri de ulei
sau gra51m1“.
d . Armături
Ventilele de închidere, ventilele d e izolare, ventilele de reglare, clape—
tele etc. folosite pentru oxigen trebuie să fie construite şi folosite astfel c a
să nu dea loc la arderi. Alegerea lor trebuie făcută în primul rînd în funcţie
de presiunea şi temperatura de lucru.
Materiale folosite
— Sub presiunea de 64 bari efectivi: oţel forjat sau otel turnat (dacă
nu sînt vibraţii).
— Peste presiunea de 64 bari efectivi: alamă sau bronz.
— La armături din oţel sau fontă cu presiunea nominală între 16 bari
efectivi şi 63 bari efectivi piesele supuse frecării, piesele mobile trebuie
să fie executate din materiale neferoase.
— Filetul tijei armăturilor cu presiune nominală mai mare de 40
bari efectivi şi cu diametrul mai mare de 15 mm trebuie să fie în afara
spaţiului (încăperii) unde se găs te oxigen.
— Tronsonul de ţeavă. din av ul armăturii, la presiuni peste 64 bari
efectivi pe o distanţă de 5 diametre trebuie să fie confecţionat din cupru.
9.5 În afara măsurătorilor şi circuitelor de reglare, instalaţiile de
iabricare depozitare şi distribuţie a oxigenului necesită proiectarea unor
instalaţii de semnalizare de interblocare. Dintre acestea se enumeră cele
mai importante: ' ' '
— Semnalizarea funcţionării agregatelor în mişcare;
— Semnalizarea depăşirii parametrilor importanţi pentru procesul
tehnologic;
— Semnalizarea convenţională între secţii şi în special între staţia
de imbuteliere şi secţia de fabricaţie;
— Semnalizarea nivelului minim şi maxim al gazometrelor de oxigen
gazos
azot, argon gazos sau alte gaze rezultate din separarea aerului;
— Blocarea compresoarelor în cazul neîndeplinirii condiţiilor normale
227
 ANEX A.
NORMATIVE, INSTRUCTIUNI
Ş I S T A N D A R D E APLICABILE L A N O R M A T I V
1. Normativ republican pentru proiectarea şi executarea constructii-
lor din punct de vedere al prevederii incendiilor NPCI în vigoare. ,
2. _ N o r m a t i v sanitar pentru amplasarea si proiectarea întreprinderi—
lor 1ndustriale inclusiv a unităţilor în sectorul agrozootehnic (NSPI)
n r . 210—57.
3. Norme republicane de protecţia muncii — 1966 — Comitetul de
S t a t pentru protecţia muncii şi Ministerul Sănătăţii.
4. Directive privind cresterea gradului de prefabricare si reducerea
(l;)on55u6muţlâi de materiale deficitare l a lucrările d e construcţii — montaj
5. Norme generale privind extinderea amplasării în aer liber a utilaj e—
lor şi instalaţiilor tehnologice, reducerea suprafeţelor, volumelor si
gabaritelor construcţiilor, precum şi cresterea gradului de ocupare cu
utilaje a suprafeţelor construite în vederea reducerii ponderii constructii—
lor în volumul total al investiţiilor P . 64—71. , 25. TAS 1146-66 Construcţii civile şi industriale.
6. Instrucţiuni privind folosirea raţională a cablurilor in instalatii
electrice. Indicativ P . 64—71. , 26. Prescripţi i tehnice pentru construire a, repararea , utilizarea si
7. Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de para—
trăznet pentru construcţii. Indicativ I . 20—69 M.C. I n d .
8. Normative şi standarde pentru instalaţii de apă şi canalizare.
9: Normative pentru alimentarea cu energie electrică a consumatori—
lor industriali şi similari. Indicativ P E 124/72 elaborat de M E E .
10. Normativ pentru proiectarea si executarea instalaţiilor electrice
c u tensrunr pînă l a 1000 V. Indicativ I . 7—68 elaborat de CSCAS.
1'1. Normativ departamental pentru instalaţiile electrice în medii cu
per1col de explozie I D 17—1973.
.12: Normele de tehnica securităţii în instalaţiile electrice din unitătile
chimlce M.I.Ch. :
228
13. Normele departam entale de protecţia muncii, elaborate de M.I.Ch.,
1968.
14. Normele departam entale de protecţia muncii pentru activitate a
de automati zare şi tehnica măsurării , elaborat de Ministeru l Petrolu—
lui; 1969.
15. Prescripţi i tehnice pentru construire a, montarea, funcţionar ea
şi verificare a recipienţil or stabili sub presiune din instalaţiil e frigorifice
C. l4—72/I. S.C.I.R.
16. Instrucţiun i tehnice pentru construirea, instalarea, funcţionare a,
repararea şi controlul recipienţilor stabili sub presiune din industria
oxigenului C. 25—67 I.S.C.I.R .
17. Prescripţii tehnice pentru construirea, funcţionarea, repararea
şi verificarea recipienţilor cisterene şi butoaie metalice sub presiune
C. 27—72 I.S.C.I. R. -
18. Instrucţiu ni tehnice pentru construire a, repararea, funcţionar ea
şi controlul recipienţil or stabili Sub presiune cu pereţi dubli C. 23—68.
Dir. Gen. de Metrolo gie.
19. Instrucţiu ni privind autorizare a:
— D e a construi, m o n t a şi repara instalaţii mecanice sub presiune şi
instalaţii de ridicat.
— De a întreţin e ascensoare.
— De a verifica recipiente transportabile CR — 2-63.
20. STAS 6616—69 privind protecţia prin legarea la nul.
21. STAS 6619-69 privind protecţia prin legarea la pămînt.
22. STAS 5325-70 Grade normale de protecţie a utilajelor electrice.
2.3. STAS 6987-71 Instalaţii frigorifice. Prescripţii de siguranţă.
24. STAS 6887—68 Echipamente electrice cu protecţie antiexplozibiiă
şi anti 'zutoase. Condiţii tehnice pentru construcţi i şi încercări.
Iluminatul arti-
ărcial.
rerificarea recipienţil or-butelii pentru gaze comprima te lichefiate
sau dizolvate sub presiune CS — 72 I.S.C.I.R ;
'%

BIBLIOGRAFIE PARTEA _a III-a

Normativ departamental
privind proiectarea
oepozitelor
oe azotat de amoniu
Pit—10342
1 Normativ pentru proiectarea si executarea construcţiilor din punct de vedere al pre-
venirii incendiilor in vigoare.
2 Norme de tehnica securităţii, fabricarea oxigenului, umplerea, manipularea şi folo-
sirea recipientelor de oxigen (broşura 3, editată, de CCS din NIPC gaz metan).
3 Instrucţiuni tehnice pentru construirea. repararea, utilizarea şi controlul recipientelor-
butelii pentru transportul gazelor sub predune C5-62 (ISCIR).
1 Instrucţiuni tehnice pentru construirea, repararea, instalarea funcţionarea şi controlul
recipientelor stabile sub presiune din industria oxigenului 025-60 (ISCIR).
5 Normativ pentru amplasarea şi proiectarea întreprinderilor industriale N SPI-Zlo 57.
6 Condiţii tehnice provizorii pentru proiectarea, executarea şi montarea conductelor
de aer ale instalaţiilor de oxigen TU-375-00—3. Ghiprokislorod, Moscova 1961.
7 Condiţii tehnice pentru proiectarea şi montarea conductelor de oxigen gazos
TU-347-003. Ghiprokislorod, Moscova 1958.
8 Glismenenko K. L. — Oxigenul şi obţinerea lui —- Moscova 1951.
9 Proiectul noilor preucripţii pentru construirea şi exploatarea fabricilor de oxigen,
Chemische Technik n r . 9, 1 9 5 5 .
10 Securitatea instalaţiilor de producerea oxigenului, IDT D n . 4 4 2 / 7 5 — Chemical
Engineering progress, aprilie 1957.
11 Conducte de înaltă presiune p e n t r u transportul oxigenului. Coke and Gaz n r . 2 4 6 — 1 9 6 1 . i
12 Măsurile de siguranţă la fabricarea şi utilizarea oxigenului Ochrove Precy, nr. 1/ 1961.
13 Proiectul de instalaţii de fabricare a oxigenului de proporţii tehnice mari I D T , 54026.
14 Distribuţia oxigenului prin conducte. R . Traversa — 1962.
15 Directive pentru producerea si utilizarea oxigenului elaborate de Uniunea Generală
a Asociaţiilor profesionale pentru prevenirea accidentelor din R.D.G. din anul 1959.
16 Directive tehnice pentru fabrici de oxigen 012-63 din R . F . G .
17 Directive tehnice pentru instalaţii de gazeificare oxigen lichid şi imbuteliere 025/63
din R.D.G.
18 Norme republicane 63/1101.
19 Îndrumător de protecţia muncii în fabricile de oxigen. Centrul de documentare şi
publicaţii tehnice ale industriei metalurgice 1973.
?iaborat
20 Indicaţiuni pentru proiectarea si montarea conductelor de oxigen gazos U-347.00.4 în anul 1972
U.R.S.S. _
if.— _ d' M1 Ch
21 Reguli tehnice de securitate şi a,igieneiindustriale la. fabricarea acetilenei, oxigenului ?i aprobat Prm_ Q I mul ' ' ''
dela prelucrarea cu flacără a metalelor. Editura MASINOSPROJENIE, Moscova 1967. ar. 933129. aprllle 1972.

230
 t i n d l a acestea nu se execută lucrări de extindere, schimbări de sorturi
sau transformări radicale ale clădirilor.
e Depozitarea azotatului de amoniu — îngrăşămînt agricol — amba-
iat în saci de mase plastice sau de hîrtie, introduşi sau nu în interiorul
u n u i sac t e x t i l , s e p o a t e f a c e î n magazii închise, î n condiţiile reglementate
prin acest normativ.
f Derogarea de l a prevederile prezentului normativ se acordă de
f[onsiliul
tehnico—ştiinţific al M.I.Ch., cu aprobarea acesteia de către
conducerea ministerului.
g Studiile şi proiectele de construcţii şi instalaţii pentru aceste depo—
ajae se vor executa conform prevederilor prezentului normativ departa-
CAHTOLUL1 îsntal.

GENERALITATI
a Azotatul de amoniu este o substanţ ă combura ntă care nu arde dar \CAPITOLUL 2
întreţine arderea. Prin descompunere azotatul de amoniu pune în liber—
tate oxigen, determinî nd aprindere a substanţe lor combusti bile sau a pul—
berilor metalice l a contactul cu acestea. CALITATEA AZOTATULUI DE AMONIU
În anumite condiţii de spaţii închise azotatul de amoniu degajă prin ÎNGRAŞAMÎNT
descompun ere un volum mare de gaze provocind explozie.
Dintre materialele interzise a se amesteca cu azotatul de amoniu se
menţione ază: materiale organice c a de exemplu: uleiurile minerale sau Prezentul normativ departamental se referă la sorturile de azotat de
vegetale, grăsimi animale, cărbune, materiale combustibi le, solventi mrmiu care se fabrică în ţara noastră, acestea fiind prezentate în tabe-
bumbac, fibre vegetale, zahăr, naftalină, lemn precum şi anorganice . lui i.
c a : pulberi metalice, sulf, acizi, sodă caustică, gaze lichefiate e t c . '
Din acest motiv l a manipula rea, depozitar ea si transport ul azotatu- TABEL 1
lui de amoniu, sub orice formă şi sortiment , trebuie luate măsuri de
siguranţă, conform prescripţii lor prevăzute în regulamen tul de functio—
nare al fiecărui depozit şi în spiritul prezentului normativ. , (“ţinut Sorturi d e nitrocalcar ş i a z o t a t d e amoniu îngrăşămînt

b În prezentul normativ s e tratează numai depozitare a azotatului

de amoniu granulat îngrăşămîn t şi nu se tratează depozitarea azota— -— C o n ţ i n u t în
tului de amoniu tehnic cristalizat folosit l a fabricarea explozivilo r a_n): (100%) 20,5%—26 26,1% —28% 28—,l%„—3“3,5% 53,6% -—34,5%
minieri. -— Conţinut în
an:-tat de
c Prezentul normativ departame ntal pentru depozitele de azotat de __ .oniu 20,5% —74,5% 74,5% —80% 80% -—96,0% 96% —98.5%
amoniu îngrăşămînt agricol este obligatoriu pentru proiectarea depozite- -—- 30105 d e ma.-
lor aparţinînd întreprinder ilor M.I.Ch. şi conţine prevederi de proiectare ruble inerte '
si amplasare a acestora, atît în ceea c e priveşte depozitele interioare cît şiumiditate 41,5%—25,4% 25,5%—20% 20%—4% 4%—1,5%
şi cele exterioare platformelor industriale.
(1 Prevederile prezentului normativ nu sînt obligatorii pentru depozi-
tele construite pînă la data intrării în vigoare a acestui normativ în cazul : Din punct de vedere al conţinutului în azot, sortimentul cuprins
“nu“: 2 0 , 5 % N s i 2 8 % N inclusiv s e denumeşte „Nitrocalcar“ .
232
233
 b Sorturile cu u n conţinut în azot mai mare de 2 8 % N sînt denumite
în general „Azotat d e amoniu îngrăşămint“, l a care în mod obişnuit s e
precrzează şi conţinutul în azot, corespunzăt or sortului fabricat. Se
precizează că limita procentuală de azot indicată arată sortul din care
face p a r t e produsul. Conţinutul în azot al fiecărui sort poate varia in
limitele admise d e normativele d e calitate.
c Toate sorturile de nitrocalcar şi de azotat de amoniu îngrăşămînt
sînt fabricate sub formă granulată.
CAPITOLUL 3
AMBALAREA AZOTATULUI
DE AMONIU îNGRilşăMîNT
Prezentul normativ are în vedere c ă sortimentele indicate în tabelul
nr. 1 , în afară de cele în vrac, s e ambalează în saci de hîrtie din mai multe
foi, în saci de polietilenă sau alte mase plastice, în ambalaje mixte (hîrtie
+ masă plastică), în ambalaje metalice speciale (butoaie sau containere),
pînă la un conţinut care să nu depăşească 50 kg. pentru ambalajele ne-
metalice şi de maximum 400 kg pentru ambalaje metalice sau containere
speciale. Produsul ambalat sau depozitat în vrac nu trebuie să depă—
şească 50°C.
CAPITOLUL 4
DEPOZITARE
4.1 Depozitarea azotatului de amoniu îngrăşămînt pentru toate
sorturile indicate în tabelul 1, se va face în general în clădiri (magazii)
închise, atît pentru produsele ambalate, cît şi pentru cele în vrac, în
cantităţile admise a fi depozitate pentru fiecare sortiment în parte,
corespunzător datelor din tabelele Za şi Zb.
fl.2 În mod excepţional, atunci cînd magaziile de depozitare sînt
pline, se admite c a azotatul de amoniu îngrăşămînt cu un conţinut sub
234
28% azot, ambalat “în saci de mase plastice, să fie depozitat şi în aer
liber, pe platforme speciale de beton destinate acestui scop, ferite de
însorire şi ploaie, prin acoperire cu prelate de culori deschise şi în“ cel
mult 5 stive a 500 tone fiecare. Aceste depozite în aer liber nu vor fi
amplasate lîngă surse de căldură şi pe cît posibil vor fi cît mai îndepărtate
de alte obiecte (minimum 60 m).
4.3 Prin depozit de azotat de amoniu se înţelege un ansamblu de
obiecte (magazii sau platforme) amenajate într—o zonă restrînsă al cărui
număr este determinat de cantităţile admise a se depozita pentru fiecare
sortiment şi de necesităţile platformei industriale.
4.4 Din punct de vedere al amplasării depozitelor şi al cantităţilor
admise a se depozita, depozitele se împart în două categorii:
a) Depozite de fabricaţie legate de fluxul tehnologic, care sînt ampla-
sate în interiorul platformei industriale.
b) Depozite de tranzit, situate în afara platformelor industriale.
Depozitul de fabricaţie interior platformei industriale poate fi consti-
tuit din mai multe magazii diferite. construite în condiţiile de la art. 6.1.
din prezentul normativ. Fiecare magazie este rezervată depozitării unui
singur sortiment, cu respectarea prevederilor din tabelul la cu privire
la cantităţi şi la modul de depozitare a acestora.
Prin depozit de tranzit exterior platformelor industriale se înţelege
una sau mai multe magazii, clădiri supraterane şi diferite construcţii
anexe, amplasate p e un teritoriu comun, izolat de alte obiective. Fiecare
magazie este rezervată depozitării unui singur sortiment cu respectarea
cantităţilor şi distribuţiei arătate în tabelul Zb.
4.5 Depozitul de fabricaţie interior poate fi comasat cu secţia de
ambalare, în vederea asigurării mecanizării transportului, prevăzîndu—se
la estacade obloane sau uşi cu închidere automată.
4.6 Prin compartiment al unei magazii se înţelege u n spaţiu limitat,
separat d e altul prin ziduri d e 3 7 , 5 c m zidărie de cărămidă sau o grosime
echivalentă din beton armat.
4.7 În cadrul unui compartiment se pot depozita una sau mai multe
stive, în funcţie de sort şi de felul depozitării (saci sau vrac-vezi tabel
la şi Zb.)
4.8 Stiva este cantitatea maximă de produs ce se depozitează într-o
singură grămadă, indiferent de sort, ambalaj şi necesităţi de depozitare
(tabelele Za şi 2b).
4.9 Cantităţile admise a se depozita pentru fiecare sort în parte sînt
rele arătate în tabelele Za şi 2b.
235
Depozit de fabricaţie (interior platformelor industriale) 4.10 Î n cadrul fiecărui compartiment se va depozita cantitatea ară—
tată în tabelul 2b astfel:
TABEL Za.
— în stive de maximum 1.250 tone fiecare pentru produsul ambalat
Nr. Soniment de de (- . I i x n t i j
.,
e. ;
Felul depozitarii şi oan- în saci pînă la un conţinut de 28% N ;
ett- amoniu ingdşamint (tone) şi numărul maxim de titatilc maxime din com—
' magazii din depozit partimmte şi stive — în stive de maximum 750 tone pentru produsul cu conţinut pînă
1 2 3 4
la 33,5% N ;
— în stive de maximum 250 tone pentru produsul cu conţinut de 34,5%
1 Pînă la 26% azot inelu— max. 10.000 îaagazii In vrac, în stive & 1000 N , ambalat î n saci.
siv a 5.000 tone tone Fiecare stivă sau grămadă în vrac este separată una de alta prin culoare
max. 20.000 în 4 magazii În saci. în compartimente de maximum 2 m lăţime pentru aerisirea şi asigurarea spaţiului necesar
a 5.000 tone de 2500 tone .;n'in stive circulaţiei.
de 1.250 tone
Nu se admite a se depozita saci la peretele magaziei, la o distanţă
2 De la. 26% azotpîuă.1a28% max. 5.000 în 2 magazii Î n vrac, în stive & 1.250 maimică de 0,7 m şi stive mai înalte de 3 m (inclusiv dimensiunile alete-
azot inclusiv a 2.500 tone tone lor). Schiţa privind organizarea stivelor în magazie se va face o ata cu
max. 15.000 tone în 3 ma- În saci, în compartimente proiectul respectiv.
gazii a 5.000 tone a 2.500 tone şi stive
„__ _ de 1250 tone
4.11 În cazul depozitării în vrac, pentru sorturile care admit aceasta.
3 D e l a 2 8 % azot pînă. la 6000 in 2 magazii a Î n saci. i n compartimente înălţimea grămezii este limitată la 10 m măsurată la vîrf, cantitatea
33,5% inclusiv 3.000 tone &. 1.500 tone şi stive a maximă pentru fiecare grămadă fiind cea indicată în tabelul Za.
750 tone
Evamarea materialului se va face prin preluarea acestuia de la baza
De la 33,5% azot şi pînă 1.500 în magazie a 1.500 I n saci, î n compartimente grămezii, cu respectarea culoarelor de aerisire dintre grămezi. Nu se va.
la. 34,5% azot inclusiv tone a 1.500 tone şi i n stive depozita în vrac materialul cu o temperatură mai mare de 50°C.
de 250 tone
4.12 Î n magaziile proiectate pentru depozitarea în saci nu se admite
Depozit de tranzit (exterior platformelor) depozitarea în vrac.
T A B E L 2b În situaţia inversă se admite acest lucru, însă cu respectarea condiţii—
Sortiment de azotat de amoniu Cantitatea admisă a f i depozit-w Felul "depozitării şi cantităţile lor pentru stivele în saci.
inadşămlnt (toneîşinumzlrul maxim de maxime din compartimente şi
stve
magazii din depozit
4.13 La adoptarea mijloacelor mecanizate ce se vor prevedea prin
3 4 gri-recte pentru încărcare — descărcare şi stivuire a sacilor în cadrul
magaziilor, se va ţine seamă de recomandările din prezentul normativ.
Pînă. l a 26% azot inclusiv m a x . 30.000 tone N u m a i î n saci î n comparti—
(6 x 5.000) mente a 2.500 tone „q'
stive a 1.250 tone.

De la. 26% —28% azot in— max. 20.000 tone Numai in saci, î n comparti-
clusiv (! X 5000) mente & 2.500 tone şi CAPITOLUL 5
stive a 1.250 tone.

De la 28 % — 33,5 % azot max. 9.000 tone Numai î n saci, î n compar- DllLSTANTA DE AMPLASARE A DEPOZITELOR
inclusiv (3 x 3.000) timente a 1.500 tonei
şi stive a 750 tone.

De l a 33,5% azot şi pînă max. 6.000 tone Numai in saci, î n comparti- 5.1 Pentru depozitele de fabricaţie destinate sortimentelor cu con-
la 34,5% azot inclusiv (2 >< 3.000) mente a 1.500 tone şi
s t i v e ' a 250 tone. numa de azot pînă la 28% inclusiv, nu se impun distanţe faţă de obiectele
Wajurătoare, acestea urmînd a se încadra în distanţele stabilite în

237
normativul republican (NPCI), pentru clădirile de categoria' C de CAPITOLUL 6
încadrare, cu luarea măsurilor impuse de specificul produsului.
Pentru sortimentele de îngrăşăminte cu un conţinut de peste 28% N, CO NST RU CTI I ŞI INS TAL ATI I
distanţa depozitului de fabricaţie l a obiectele înconjurătoare va fi de
60 m , considerînd produsul în categoria C de încadrare cu prevederile
specifice“ acestuia. or sorturilor de azot at
Distanţele faţă de obiectele înconjurătoare nu se referă la secţiile de Măsurile precizate în acest capitol se aplică tutur
ambalare, cu care depozitele de fabricaţie sînt în mod necesar comasate.
de amon iu depo zitat e.
Atît în cazul depozitelor interioare, cît şi în cel al depozitelor exteri— de amoniu pot fi
. l Ma aziiie din cadrul depozitului de azotat Comasarea se face;
oare, cînd există posibilitatea de schimbare a sorturilor se v a aplica situ— rea61izate săparat (construcţii izolate) sau coma sate.
e depoz itarea dedazo a
aţia cea mai restrictivă în privinţa cantităţilor admise a fi depozitate numa i în cazul magaziilor pentr u care se preved
posrbihtatea e a ăe
în magazii. de amoniu sub 28% N şi s-a exclus_prm proxectarede'az ot mai mare e
inut
depozita sorturi de azota t de amoniu cu conţSingur nivel.
5.2 Pentru depozitele de tranzit — care se construiesc pe amplasa- _ 'd .
28% . Magaziile se vor cons trui numa rpe un sepa rate prin 21 un
mente exterioare platformelor industriale sau in alte localităţi — atunci £“! cazul comasării acestor magazii. ele vor fi ele.
cînd acestea sînt, destinate sorturilor de azotat de. amoniu ce conţin peste despărţitoare antifoc de 37,5 cm fără acces între
28% azot, distanţele faţă de obiectele înconjurătoare, cu functii definite . . . .. foc“ gradul
.. entă la
în anexa II la prezentul normativ, se vor determina pe baza_urmă- . Construc e vor fi de tipul „construcţie rezist bustibile, cu aco-
toarei formule: I £l în conforţîiitate cu NPC I din materiale incom . .
ul. " _
R : EEG ' u r. fără a se folosi lemn şămin te _con ţmînd
)— Fîc ăeepţii de la aceasta, magaziile pentru îngră uşor , dm ma'-cent
de „tţp
în care: pînă la 28% azot, care pot fi construite integral material de construcţie ŞI
ale incombustibile fără a se utiliza lemnulica cu conţi nut de azot
R = distanţa de protecţie, în metri; dacă în ele nu se prevede a se depozita şr sorturi _ .
G = cantitatea admisă la depozitare în magazie, în Kg- rr-
' are de 280 . _

\
'JIIDeHlla ritmu l ş1 modu l de amba lare şr expe diere ,
0,166 = coeficient de echivalentă, faţă de TNT care e egal cu 1 caz la caz,/(in funcţie de e deasu -
le sau total
A : coeficient care s e i a din tabelul Anexa I I
sr:-
oot cons trui maga zii prevă zute cu cope rtine parţia de trans port.
i—ia'r ampelor de exped iere — încăr care în mijlo acele
: .
Distanţele rezultate din calcul se vor măsura de la magazia periferică
amoniu în-
sau de la stivele periferice (în cazul depozitării în aer liber). ' clădirile ma aziilor de de ozitare a azotului de
rme indust riale, nu se
din cadrul dgepozitului exiperior platfo itu—
grşsămî lriî
aferentă depoz
5.2.1 Formula de mai sus nu se aplică în cazul depozitelor proiec- alipesc alte clădiri în afară de clădirea staţiei electrice constr ucţii se ampla—
tate pentru sorturi de îngrăşămînt care conţin sub 2 8 % azot. Totuşi lui şi construcţia agreg atelor de încălz ire. _.ftces te
atunci cînd aceste depozite se amplasează în vecinătatea uzinelor, dis- sează la unul din capetele ultimei magazu.
t a n ţ a faţă de platforma industrială nu va fi mai mică de 400 m . ' mater ia _ cide
' le antia _ ,
6.4 Pardo sehle' maga zulor
" vor fl' execu tate din
Depozitele exterioare pot fi prevăzute cu valuri de protecţie cînd cau dozaj mare de Cime nt. La_pe re_ţ1i depoz rtului se
necesităţile de amplasament o c e r ; în acest caz distanţa faţă de alte asfalt de beton , cu crde sau
caram izi antra
obiecte calculată prin formula menţionată la pct. 5.2., poate fi redusă mr pune plinte de 0,3— 0,5 m din asfalt sau
&anb riuri de clor— cauciuc.
cu 50%.
amon iu mgra şamm t
6.5 Încăp erea maga ziei depo zitulu i de azota t de a
5.2.2 Pentru aplicarea formulei prevăzute l a pct. 5.2, se dau în prin deschidere
Anexa I I exemple de interpretare a coeficienţilor. ambalat în saci va fi prevăzută cu ventilaţie natur ală,
239
238
ferestrelor în afară. Î n cazul depozitării în vrac a produsului, încăperea ex loatare ericlitate de explozivi“ (VDE 0,166 anexa cap. S., editat de
se poate executa fără ferestre. Asgciaţia pâfesională a industriei chimice din R_._F.G. 1966). .
Calculul ferestrelor se va face ţinînd seama c ă la fiecare 20 m3 de volum a . — Instalaţi ile electrice executat e în condiţiile de mai Sus se înca-
al încăperii este necesar 1 m2 de fereastră, asigurîndu-se prin c0nstrucţie drează în categoria I I a din Normativul IPIP, în care se includ mediile
şi o ventilaţie naturală eficientă. de praf, cu apariţie discontinuă, eventuale depuneri sau acumulăm de
praf combustibil, pe sau în apropierea echipamentelor electrice, putînd
6.6 În cazul depozitelor de tranzit (exterioare platformelor industri- fi aprinse de arcuri electrice, scîntei sau de materiale incandescente
ale), acestea vor trebui să aibă o imprejmuire cu gard, la o distanţă de provenite de la acestea. _ _ _ _ _, » .
circa 50 m de obiectele clădite în incinta depozitului. Depozitul va fi b. — Faţă de prevederile indicate mai sus alegerea echipamentului se
d a t în supravegherea pazei. În interiorul depozitului şi pe toate laturile v a face a s t f e l : . _' „
lui va fi amenajat u n drum de acces. Suprafeţele căilor de acces s i de — aparata jul electric v a avea protecţi e mmima I P . 5 4 ; .
transport între magazii şi rampele C.F. vor trebui s ă fie pavate. — electrom otoarele vor avea protecţie minimă I P . 44 iar cutia de
borne IP. 54 va fi şi cu autoinchidere.
6.7 Î n interiorul magaziilor şi compartimentelor de depozitare, Tablourile electrice se vor amplasa într—o cameră electrică. la care
indiferent de conţinutul de azot al produsului sau de felul ambalajului, se v a face din depozit, s e _va prevedea un sas,
în cazul în care accesul
nu s e vor depozita nici un fel de alte produse sau materiale. La nevoie, prevăzut cu uşi rezistente la foc şi cu autoinchidere. _
si numai în cadrul unui singur compartiment, se pot depozita paleţii
folosiţi în cadrul depozitului l a expedierea produsului. Toate carcasele metalice ale motoarelor, butoanele precum ŞI toate
Se admite folosirea paleţilor din lemn ignifugat, în condiţii corespunză- părţile metalice ale instalaţiei electrice se vor lega la nul printr—un con-
toare pentru azotat de amoniu sau confecţionaţi din aliaje de aluminiu. ductor al cablului şi la pămînt prin platband a OL —- Zn. 25 x 4, vopsrtă
.
La intervale regulate — (trimestrial) — se v a face o revizie a stării anticorosiv.
paleţilor şi se vor înlocui paleţii găsiţi necorespunzători cu alţii noi Legăturile la pămînt se vor executa conform STAS 6616-69 si se vor
(prin casarea celor uzaţi). verifica periodic, de 2 ori pe an în penoada cmd este terenul uscat (iarna
la îngheţ şi vara la secetă). _ .
6.8 În general, magaziile de depozitare a produsului în saci nu s e Depozitele şi magaziile de depozitare pentru azotat de amoniu vor fi
prevăd a fi încălzite. Cînd depozitarea se face în vrac, magaziile p o t fi prevăzu te cu instalaţii de paratras net corespunzătoare, conform cu
încălzite, iar elementele de încălzit vor fi montate cît mai izolat şi pe normativul în vigoare privind proiectarea,_e_xecutarea şr recepţionarea
verticală. Este interzisă folosirea corpurilor de încălzire cu suprafeţe mstalaţiilor de paratrăs nete la clădirile c_iv11e_ş1 industriale. Absolut
care favorizează depunerile de praf şi în special a elementelor prevăzute toate instalaţiile electrice din cadrul depozitului vor fi verificate lunar.
cu aripioare. Alegerea agentului termic, apă caldă sau abur, v a fi făcută Indicatiile necesare rezultate la fiecare verificare vor _fi consemn ate
în funcţie de temperatura exterioară a elementului de încălzire, care în într-un
proces verbal cu stabilirea termenelor de remediere urgentă a
nici un caz nu trebuie să depăşească 130°C (sub temperatura de topire defic ienţe lor.
a materialului depus întîmplător p e acesta). D e l a caz l a caz şi cînd
volumele de încălzit sînt mari, se poate folosi căldura cu aer proaspăt 6.10 Depozitele exterioare cît şi cele interioare platformelor industri—
din exterior

v J - h -
furnizat de agregate centrale montate în exteriorul magaziei, fără c a ale vor avea asigurată alimentarea cu apă pentru stingerea
aerul cald introdus să provoace antrenări de material pulverulent. a incendiilor prin reţele de hidrant i subtera m. _
Proiectarea reţelelor exterioa re de hidrant i subteran i pentru depozite le
6.9 Instalaţiile electrice interioare de iluminat, forţă şi curenţi slabi "sua-ioan : cît şi pentru cele exterioar e platform elor industriale se va
ale magaziilor, indiferent de sortul depozitat şi de felul ambalajului, se &e cu respectarea NPCI in vigoare. Se vor prevedea cîte 2 hidrant i de
vor executa respectînd prin asimilare prevederile din Normativul pen— 'a subteran la fiecare uşă de acces în depozit. fiecare compartiment
tru instalaţii electrice în mediu cu pericol de explozie elaborat de IPIP ad prevăzut cu minimum 4 uşi (două cîte două opuse). Presrunea
— Ploieşti şi aprobat de M.I.Ch. prin Ord. SSD/D. din 9.07.1968; acesta mră la orificiul ţevii de refulare se va determma astfel încît lungi—
este în concordanţă cu „Directivele nr. 17 pentru instalaţii electrice în “ jetului să fie cel puţin egală cu jumătat ea lăţimu depozrtulun

240 — c . 2497
241
15. — N O r m a t i v departamental
 ;
!
-
6.1.1 Depozitele de fabricaţie interioare platformelor industriale, în depozitului cu obiecte de importanţă deosebită) se va prevedea alimen
care se înmagazinează produse cu un conţinut mai mare de 28% N tarea cu apă de incendiu conform art. 6.11.
(ambalat în saci), vor fi dotate pe lîngă sistemul de hidranti exteriori şi
cu un sistem automat de stropire cu apă. De asemenea, se vor prevedea 6.13 În fiecare magazie se va prevedea o canalizare exterioară anti-
te
acidă, dimens ionată corespunzător pentru evacuarea apelor rezulta
sesizoare pentru ridicarea temperaturii sau sesizoare de fum, cu coman—
da manuală de la tabloul central al punctului de control, pentru a se in caz de eventu ală interve nţie de incendiu.
putea interveni în caz de pericol, imediat, de către un lucrător al depozitu—
lui, organ P.S.I. sau de către paznicul însărcinat cu supravegherea.
6.11.1 Instalaţia de stropire va fi formată din conducte de distri—
CAPITOLUL 7

_
buţie şi capete de stropire de tip „drencer“, montate deasupra stivelor
de saci la plafonul depozitului.
DISPOZITII FINALE
6.112 Conductele de distribuţie vor fi alimentate din coloane sepa-
rate pe zone de stropire, fiecărei coloane alimentatoare a unei zone de
stropire corespunzîndu-i o linie de supraveghere.
7.1 Pentru fiecare ozit de azotat de amoniu este obligatoriu să
existe un regidamentdăg funcţionare şi exploatare al depozitului şr
6.11.3 Numărul capetelor de stropire se va stabili de proiectant, în
măsurile de luat în caz de avarie şi care, printre alte dispomţium speciale,

â
funcţie de diametrul orificiului stropitorului şi de înălţimea de montaj,
trebuie să cuprindă şi prevederile arătate _in anexa 1. la prezentul
normativ privind prescripţiigenerale şi măsuri P.S.I.
astfel încît pe suprafaţa superioară a stivelor de saci să se realizeze o
intensitate de stropire de 0,33 l/sec. mg.
Aceste prevederi nu sint lumtatwe.
6.11.4 Pentru asigurarea unei pulverizări fine a apei, presiunea
disponibilă la orificiul stropitorului amplasat cel mai defavorabil va fi
de minimum 3,5 kgf/cm2.
6.11.5 Pentru stabilirea de către proiectant a volumului rezervei
intangibile de apă de incendiu se va considera o durată maximă de
calcul a incendiului î n interior de o oră, c u posibilitatea existenţei simul-
tane a două incendii în depozit, c u două z o n e d e stropire distincte.

6.11.6 Durata maximă de refacere a rezervei intangibile de incendiu

se va considera de 24 ore.

6.115 Beneficiarul lucrării este obligat ca la recepţia instalaţiei

să verifice împreună cu proiectantul de specialitate, perfecta starede
funcţionare a instalaţiei de avertizare şi semnalizare, cu instalaţia hidra-
ulică, astfel încît cifrele luminoase apărute pe panoul de seumalizare să
corespundă cu cifrele înscrise pe vanele coloanelor de alimentare ale
zOnelor de stropire deservite. '
.
_
-.

6.12 În magaziile depozitelor de tranzit, alimentarea cu apă de

incendiu se va face conform art. 6.10. În situaţii speciale (vecinătatea
m i ' —

242
 ANEXA 1
PRESCRIPTII GENERALE
ŞI M ă s u m DE PROTECTIE ? .s . . |
În cadrul depozitului este obligatoriu să existe un regulament de
funcţionare al depozitului şi măsurile de luat în caz de avarie care
printre alte dispoziţiuni speciale trebuie să cuprindă şi următoarele:
a. Se interzice accesul persoanelor străine depozitului.
1). Se interzice fumatul atît în interiorul magaziilor cît şi în exteriorul
lor. Fumatul este permis numai la grupul social sau într—un loc special
destinat, cu respectarea normativului M.I.Ch. ed. 1968, privind construc—
ţia grupurilor sociale.
c. Se interzice introducerea de foc deschis în clădirea depozitul ui.
d. Se interzice sudarea în interiorul magaziilor (atît timp cit este
depozitat în ea azotatul de amoniu îngrăşămint).
În mod cu totul excepţional şi dacă nu este posibil altfel, se admite
sudarea în interiorul magaziei, la utilajele sau echipamentele din compar—
timentul respectiv, după ce s-a făcut evacuarea materialului şi o curăţenie
şompletă cu luarea tuturor măsurilor care să asigure securitatea depozite—
or
!
e. Materialul colectat din ruperea sacilor (hîrtie sau masă plastică)
se va valorifica in funcţie de gradul şi natura impurităţilor, cu excepţia
înateăialului impurificat cu substanţe combustib ile care se v a trimite
a ar ere
Sacii rupţi rezultaţi ca urmare a deteriorării la manipulare se vor
trimite de asemenea la ars, după ce în prealabil au fost sortate pe tipur:
(separat hîrtie şi separat masă plastică).
Arderea sacilor se va face separat pe tipuri de fabricaţie şi prin o
continuă supraveghere a focului, într-un crematoriu special construi:
în afara incintei depozitului.
f. Materialul depozitat în magazii trebuie expediat ritmic, dindu-se
prioritate materialului cu data de fabricaţie mai veche.
244
Prin măsuri organizatIŞrice se va evita depozitarea în vrac a nitro-
calcarului p î n ă la 2 8 % N , p e perioada de timp care poate duce la aglo-
merarea materialului. Pentru a se evita aglomerarea, indiferent de
sortul depozitat, se recomandă marcarea stivelor de saci cu data de
ambalare, în scopul ca în magazie să nu se depăşească 90 zile, pentru
materialul depozitat în saci şi 45 zile pentru cel în vrac (marcîndu--se
stivele cu data de înmagazinare).
. P e n t r u manevrarea vagoanelor spre şi de la depozit nu se admite
folosirea locomotivelor cu foc.
În incinta magaziilor se vor folosi pentru manevră electrostivuitoare,
protejate contra prafului şi umidităţii si nu se admit motoare cu explozie
la manevrarea acestora.
Nu se admite intrarea mijloacelor auto în magazie. În timpul încăr-
cării-descărcării la rampă se opreşte functionarea motorului.
h. Fiecare depozit de azotat de amoniu va avea un responsabil gestio-
nar. care pe lîngă evidenţa intrărilor şi ieşirilor materialului are şi sar-
cina de a instrui personalul de deservire a depozitului şi urmăreşte res-
pectarea regulamentului interior al acestuia intocmit de beneficiar.
i. În incinta depozitului şi la fiecare magazie se va afisa la loc vizibil
regulamentul interior al depozitului privind instructiunile de depozitare,
manevrare şi expediere a produsului precum şi instrucţiunile de protecţie
contra incendiilor şi protecţia muncii.
În perioada cînd, în cadrul depozitului nu se lucrează este obliga—
toriu a se întrerupe energia electrică (forţă şi lumină) de la tabloul
ten tral.
"5. Este interzisă folosirea aburului pentru stingerea incendiilor sau
ca-ar a oricărui alt produs, care ar produce o încălzire sau ar reacţiona
c_— azotatul de amoniu.
Stingerea incendiilor se face numai cu apă şi aceasta folosită din
aîrundenţă.
 ANEXA 2 PARTEA a-lV-a

Normativ pentru
Alegerea coeficientului (it) i n funcţie de importanţa
obiectelor din vecinătăţi proiectarea şi executarea
%
Nr". . . .
Categoria distrugerilor Valoarea (A)
tlin punct de vedere
al prevenirii
incendiilor şi exploziilor,
1 Distrugeri uşoare la. obiecte fără. pericol de incendiu în …
tehnologic, cu structură, de beton armat 0.19

2 Distrugeri uşoare la obiecte cu pericol de incendiu în procesul

tehnologic 0.088 a instalatiilor care produc
3 Distrugeri uşoare l a obiecte cu pericol de incendiu mărit în
procesul tehnologic 0,066 sau utilizează acetilena
4 Geamuri separate complet la obiecte cu pericol de incendiu şi ex— '
plozie in procesul tehnologic 0,050

5 Geamuri sparte parţial la locuinţe şi clădiri social—culturale sau

întreprinderi cu un caracter deosebit impus de interdicţia de a. \
avea trepidaţii, avarii temporare etc. 0,072

Elaborat în anul 1974

. şi. aprobat prin ordinul M.I.Ch.
' ar…1511/24. septembrie. 1974 —

;
&
CAPITOLUL 1
GENERALITATI
1.1 APLICAREA N O R M A T I V U L U I
1.1.1 Prezentul Normativ pentru proiectarea şi executarea, din
punct de vedere al prevenirii incendiilor şi exploziilor, a instalatiilor
care produc sau utilizează acetilena. stabileşte măsurile minime obliga-
torii, de care trebuie să se ţină seama în proiectarea şi executarea con-
strucţiilor sau instalaţiilor, în scopul prevenirii incendiilor şi exploziilor,
atît la unităţile noi cît şi la cele existente, în cazul dezvoltarilor, & trans—
formărilor sau a schimbărilor de destinaţie.
Depozitele de acetilenă, carbid, acetonă, inclusiv gropile pentru nămol
de carbid, pr01ectate în cadrul lucrărilor de organizare de şantier, vor
trebui să respecte prezentul normativ în vederea prevenirii incendiilor.
1.1.2 La utilizare—a generatoarelor de acetilenă din carbid, portative
sau stabile, pentru scopuri de sudură autogenă, chiar de micăwcapacitate,
de asemenea trebuie să se ţină seama de prescripţiile prezentului norma-
tiv privitoare la amplasarea lor, cît şi de prescripţiile privitoare la depozi-
tarea carbidului.“
1.1.3 Prezentul normativ cuprinde:
— Prescripţii referitoare la clădiri.
— Prescripţii privind depozitele de acetilenă şi carbid.
— Prescripţii privind planul general.
— Prescripţii pentru utilaje care lucrează cu acetilenă.
— Prescripţii privind tehnologia de fabricaţie a acetilenei.
— Prescripţii privind conductele pentru transportul acetilenei.
— Prescripţii privind instalaţiile electrice şi de automatizare.
— Prescripţii privind instalaţiile de încălzire—ventilaţie.
248
—— Prescripţii privind instalaţiile de alimentare cu apă şi canalizare.
— Prescripţii pentru instalatii de semnalizare a incendiilor.
— Prescripţii pentru dotarea cu utilaje şi materiale tehnice de luptă
împotriva incendiilor.
1.1.4 Proiectele privind instalaţiile de obţinere a acetilenei sau cele
ce folosesc acetilena ca materie primă se vor elabora conform prevederi-
lor prezentului normativ, fără a se mai cere avizul organelor de pompieri
ale Ministerului de Interne.
Fac excepţie ansamblurile sau instalaţiile de acetilenă situate în incinta
sau vecinătatea obiectelor în care se produc, se depozitează sau se lucrează
Cu explozivi sau alte depozite, construcţii si instalatii cu caracter special,
a căror distante nu trebuie să fie mai mici decît cele din normativele
sau avizele referitoare la aceste obiecte sau cele din prezentul normativ.
1.1.5 Organizatiile de proiectare sînt obligate să cuprindă în proiecte—
le pe care le elaborează toate datele necesare aprecierii situatiei concrete,
spre a se putea aplica just prevederile prezentului normativ.
l n breviarul de calcul se vor arăta în special conditiile de presiune şi
temperatură luate în considerare, concentraţia acetilenei în gazele de
reacţie, precum şi dacă există posibilitatea de a se depăşi în anumite
cazuri limitele admisibile, chiar temporar.
1.1.6 Răspunderea pentru aplicarea întocmai a prevederilor din
prezentul normativ revine pentru proiectare organizaţiei de proiectare
=pentru lucrările elaborate si întreprinderii de construcţii şi montaj,
pentru lucrările executate fără respectarea proiectelor.
1.1.7 Instalaţiile din import vor fi comandate pentru a corespunde
normelor P.S.I. valabile în R.S.R. În cazul cînd institutul de proiectări
»i—e specialitate din R.S.R. si ministerul tutelar garantează funcţionarea
instalaţiei în condiţiile normelor de securitate P.S.I. ale furnizorului şi
acestea sînt mai avantajoase din punct de vedere economic, se vor putea
aplica normele P.S.I. ale furnizorului.
In această situaţie, ministerul tutelar v a asigura si procurarea docu—
mentaţiei, utilajelor şi materialelor din import necesare prevenirii şi
stingerii incendiilor sau se va face asimilarea acestora cu produse echi—
valente din ţară.
1.2 LIMITAREA N O R M A T I V U L U I
&) Prezentul normativ se referă la toate fabricaţiile în care se
manipulează acetilena concentrată pînă l a o presiune parţială de 1,4
.j'aN/cm2 absolut sau acetilena diluată (sub 25%, restul fiind hidrogen,
249
metan, azot, bioxid de carbon, vapori de apă sau alt gaz cu care în mod Adetilena este solubilă în foarte multe lichide. Solubilitatea creşte
normal acetilena nu reacţionează) la presiuni totale pînă la 30 da…N/cm2 cu scăderea temperaturii şi scade cu creşterea temperaturii.
suprapresiune. Solubilitatea acetilenei în apă variază cu temperatura (la 760 Torr)
b) Pentru cazul fabricaţiilor de acetaldehidă şi tetracloretan se astfel:
admite pentru acetilena concentrată, o presiune parţială pînă la 2,7
daN/cm2 absolut, cu următoarele condiţii: 0°C 1,75 50°C 0,50
— conţinutul total de hidrocarburi acetilenice superioare să nu depă— +10°C 1,31 60°C 0,37
şească 1 , 2 % , suma conţinutului de diacetilenă şi vinilacetilenă să nu +20°C 1,03 70°C 0,25
depăşească 0,5% iar continutul de oxigen să fie de maximum 0,2%; +30°c 0,84 80°C 0,15
— utilajele în care se manipulează acetilena la presiuni mai mari de +40°c 0,65 90°C 0.05
1,4 daN/crn2 să fie cît mai puţine iar traseele de conducte să fie cît mai În contact cu apa, în anumite condiţii, acetilena poate forma un hi—
scurte. drat solid cristalizat. Acesta se poate forma numai la presiuni mai
c) Ca excepţie, normativul se referă şi la instalaţiile de îmbuteliere ridicate şi temperaturi mai scăzute decît cele arătate în tabelul de mai
acetilenă la care presiunea acetilenei concentrate ajunge pînă la maxi- jos.
mum 20 daN/cm2 suprapresiune.
Pentru cazuri ce ies din limitele arătate la pct. 1.2.a şi nu se încadrează
nici la pct. 1.2.b se va trata problema în mod special, de la caz la caz, o_b- Pres. da…N/cm2
suprapresiune 6 8 10 12 15 20 25 se
ţinîndu—se avizul C.T.E.—M.I.Ch. şi avizul Inspectoratului general de stat
pentru directivare şi control în proiectarea şi executarea construcţiilor.
d) Pentru cazurile în care nu se pot respecta prevederile prezentului Temp. C° +2 +4 +6 +8 +10 +12 +15,5 + 1 5
normativ, precum şi pentru cazurile în care aplicarea lor ar conduce la
soluţii neraţionale din punct de vedere tehnic sau economic, se vor putea
cere derogări şi anume de la Comisia centrală de derogări de la N.P.C.I. La temperaturi de peste +16°C sau presiuni sub 6 daN/cm2 supra—
de pe lîngă Inspectoratul general de stat pentru directivare şi control presiune nu se poate forma hidratul de acetilenă.
în proiectarea şi executarea construcţiilor, pentru articolele ce se referă
în mod expres la măsurile P.S.I. şi de la C.T.E. — M.I.Ch. pentru ' arti-
colele cu Specific tehnologic, funcţional sau utilaje. _
1.3 PROPRIETATILE ACETILENEI
Acetilena este u n gaz incolor şi fără miros în stare pură. Acetilena
tehnică are un miros specific datorită impurităţilor, miros care diferă la a) Stabilitatea, explozii-detonaţii
acetilena din carbid faţă de acetilena fabricată petrochimic.
Principalele proprietăţi fizice ale acetilenei sint: Acetilena este o hidrocarbură nesaturată cu triplă legătură care s e
poate uşor descompune în elemente:
. Greutatea specifică la 20°C şi 760 mm Hg 1,09 kg/ma HCECH —> zc + H2 + 54 Kcal/mol. (la 25°C)
. Căldura specifică la presiunea constantă. . . 0,402 cal/kg°C
. Căldura specifică la volum constant . . . . . . 0,325 cal/kg'c Descompunerea acetilenei este o reacţie violentă, cu importantă
. Temperatura critică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . +35,9°C degajare de căldură, care face să crească temperatura la circa 3000°C
. Presiunea critică ........................ 61,6 atm. (absolut), la volum constant, ceea ce are drept urmare o ridicare bruscă a pre-
. Temperatura de fierbere la 760 mm Hg . .. .—83°C siunii gazelor, adică explozie.
. Solubilitatea (volume acetilenă la un volum Această proprietate a acetilenei de a se descompune exploziv în anu—
solvent la 15°C şi 760'Torr) aite condiţii, chiar în absenţa aerului, are drept urmare necesitatea
'_în apă . . . . . . . . . . . . . . o . . . - c . . . . . . . . . . . . 1,15 prevederii unor măsuri speciale.
—ÎnbenZÎIlă..... . . . . . . . . . . . . . . . q u o - o c . . . . 5,70 În mod normal, acetilena concentrată în absenţa oxigenului se des-
_macetonă
............... 23,00 compune la o temperatură de peste 500°C, dar în contact cu diverşi

250 251
 oxizi metalici (de exemplu rugină), descompune rea acetilenei poate s ă c) Efectul diluanţllor
înceapă de la 240°C în sus.
La o presiune parţială mai mică de 1,4 daN/cm2 absolut şi la o tempe- Prin experimentări şi practic s—a dovedit că prezenţa vaporilor de
ratură normală ( s u b 35°C), a c e t i l e n a c o n c e n t r a t ă , chiar amorsată c u o apă reduce posibilitatea exploziei. Astfel, un conţinut de 4,5% volume
scînteie puternică, nu se descompune, după cum au a r ă t a t studiile si vapori de apă are drept urmare creşterea presiunii limită sub care nu se
experimentările făcute. , mai descompune acetilena la 2,5 daN/cm2 absolut.
Acetilena se poate descompune şi la temperatura D e asemenea, î n cazul diluării acetilenei c u alte gaze, c u care nu
normală cînd pre—
siunea parţială este peste 1,4 daN/cm2 abs. cînd descompunerea este reacţionează în conditii normale (cum sînt azotul, metanul, hidrogenul—,
amorsată de o sursă de căldură puternică — cum ar fi o scînteie elec- etanul şi alte hidrocarburi saturate, bioxidul de carbon etc) se reduc
trică datorită acumulării de electricitate statică, cu capsă detonantă etc. mult posibilităţile de descompunere a acetilenei. respectiv presiunea
Se impune totuşi luarea unor măsuri speciale chiar în cazul utilizării cu care nu mai este posibilă o descompunere devine mult mai mare,
acetilenei l a presiuni parţiale sub 1,4 daN/cmz abs. deoarece iar temperatura creşte şi ea (vezi diagrama anexată).
în cazul
unei unde de şoc puternice, ca de exemplu datorită unei reacţii chimice Astfel, dacă concentraţia acetilenei este sub 25% (restul fiind hidrogen,
violente, pot apare local presiuni şi temperaturi ridicate, care pot genera metan sau azot) la o presiune sub 30 daN/cma suprapresiune . s i o
o descompunere explozivă. temperatură sub 100°C, acetilena nu se mai descompune, chiar amor—
Descompunere a acetilenei poate avea loc în două feluri şi a n u m e : sată cu o scînteie puternică.
— descompunerea explozivă, cu viteză de propagare relativ lentă
(cîţiva misec.) —la care presiunea finală creşte de 10—12 ori faţă de cl) Compuşii acelllenel cu metalele (acetilurl)
presiunea iniţială, corespunzător creşterii temperaturii cauzată de Acetilena reacţionează cu soluţiile apoase ale sărurilor de cupru,
degajarea căldurii de descompunere; argint şi mercur sau în prezenţa vaporilor de apă (umiditate) chiar cu
— descompunerea prin detonatie. În anumite condiţii (căldura de metalele respective, formînd acetiluri cu proprietăţi explozive.
reacţie nu este absorbită, volume goale foarte mari, lungimi foarte mari Aceste acetiluri explodează la simpla lovire şi pot prezenta o sursă
de conducte, presiuni mari, etc.) descompunerea explozivă iniţială este de amorsare pentru descompunerea explozivă a acetilenei. De aceea,
urmată de o creştere bruscă a presiunii pînă la sute de ori presiunea la fabricile de acetilenă este interzisă utilizarea aliajelor cu peste 65%
iniţială şi crearea unei unde de tensiune care se propagă cu o viteză cupru sau a aliajelor cu argint, în toate părţile unde există posibilitatea
mai mare decît viteza de propagare a sunetului în amestecul cu gazele unui contact cu acetilenă concentrată.
respective.
e) Impurltăţlle acetilena"
b) Amestecuri explozive
Hidrogenul sulfurat, hidrogenul fosforat şi hidrurile de siliciu prezente
Foarte periculoase sînt amestecurile acetilenă—oxigen sau acetilenă— i.: cantităţi foarte mici în acetilena din carbid nu exercită o influenţă
aer, limitele de explozie fiind pentru acetilenă mult mai largi ca pentru evidentă asupra descompunerii acetilenei.
alte gaze inflamabile. Astfel, amestecul acetilenă—aer are limitele de În cazul cînd acetilena se îmbuteliază, trebuie îndepărtate aceste
explozie la presiune normală intre l,5—8l% acetilenă. impurităţi.
Amestecurile de acetilenă cu gaze care intră în reacţie cu acetilena lmpurităţile din acetilena fabricată din hidrocarburi, în special aceti—
explodează. Astfel, amestecul de clor şi acetilenă este deosebit de pe- lenele superioare (diacetilena etc.) se găsesc de obicei in concentraţii
riculos. relativ mici. Ele pot deveni însă foarte periculoase în anumite faze ale
L a aprinderea amestecurilor d e acetilenă cu aer, presiunea maximă proceselOr de separare şi purificare a acetilenei.
a exploziei depăşeşte de 11—12 ori presiunea iniţială şi în special l a Acetilenele superioare sînt în general mai periculoase decît acetilena,
amestecuri de acetilenă—oxigen si acetilenă —clor, explozia se transformă & descompunîndu-se exploziv, mult mai uşor decît acetilena (cu ex-
în detonaţie, atingîndu—se presiuni de sute de atmosfere. cepţia metil-acetilenei, etilacetilenei etc.).

252 253
…

.
\
\
Conţinutul d e acetilenă în amestec % CAPITOLUL 2

\
PRESCRIPTII REFERITOARE LA CLAD IRI

\
7100 9 0 80 70 60 5 0 40
.'s
\,ÎS
6 \
Stă &
_
e o °.- °
â ° °, xl €,.

\
„523
8%, '— &!
5 ”° °)- 6: "(F

° .'
! /

—
.L\

con-
2.1 Determ inarea categor iei de pericol de incend iu se va face
form revederilor N.P.C.I.
3 ' !
" ' Clă ' ' e unităţi lor de producere a acetilenei cît şi cele în care sechiar
ă,
pre—
lucrează acetilena, în care pot avea loc degajăr i de acetilen
2005 d 1 ' / ive,
9,
Iaz'ie accidental. în cantităţi care pot forma cu aerul amestecuri exploz al
se încadrează după N.P.C.I. în categoria A din punct de vedere
2 XP ] ,' /„ în
( f ,I 2605 care nu se pericolului de incendiu şi se vor executa cu gradul 1—11 de rezis—
produce explozia—- tenţă lafoc.
le
Totod ată, acetilena prezentînd pericol de explozie, pentru clădiri ile con-
_ !

în care sint posibile degajă ri de acetile nă, se vor respec ta măsur

structive împotriva exploziilor. Se vor lua măsurile prevăzute mai în N.P.C.I.
tiv, adoptî nd pe cea severă
cît şi cele prevăz ute în prezentul norma
dintr e acest ea. _
_

1.0 ._20 30 40 50 60 Pentru unităţi de acetile nă din carbid se amplas ează obligat oriu
în clădiri: depozi tul de carbid, compre soarele şi staţia de încărca re
în butelii . Genera toarele de acetile nă se pot amplas a şi în constru
Conţinutul de gaz în amestec c u acetilenă % cţii
amplas ate în
ăp şopron . Rezerv oarele de şlam, pompel e etc p o t fi
aer libe r.
DIAGRAMA CURBELOR DE EXPLOZIE ALE AMESTECURILOR D E GAZE CU ACETILENA
Pentru unităţi de acetilen ă petroch imică se amplas ează în clădiri
camere le de coman dă. Compre soarele se p o t amplas a şi în constru
cţii
Astfel vinil—acetilena se descompune exploziv la o presiune superioară ndabil a se amplas a în aer
' ' " de 0,2 tip şopron, iar restul utilajel or este recoma
daN/crn2 absolut. absolut, iar diacetilena la 0 p r esmne
de 0,4 daN/cm2 superioara
liber.
Acetilenele superioare gazoase, în special diacetilena, se pot descom-
pune la concentraţii d e l a 15% în sus în alte gaze, la cea mai mică influ- 2.2 Acoperişul trebuie să fie fără pod şi incombustibil.
enţa exterioară (temperatură mai ridicată etc.). Acetilenele superioare
hcliefiaţe se descompun exploziv la cel mai mic şoc (loviri) iar polimerii 2.3 Clădirile şi încăper ile în care sînt posibile degajăr i de acetilen ă,
trebuie s ă fie prevăz ute cu panour i care s ă poată ceda uşor în
caz de
soimi ai acetilenelor superioare ce se depun uneori pe aparate si con- e trebuie să fie de
ducte, pot exploda la cea mai uşoară lovire. explozie. Supraf aţa totală a panour ilor de explozi

255
254
cel puţin 0,05 m2 pentru 1 m3 din volumul încăperii. Panourile de explo-
zie se execută sub formă de ferestre, luminatoare, porţiuni de acoperiş
de tip zburător, panouri de azbociment ondulat etc. Greutatea maximă
a panourilor de explozie v a fi de 120 kg,/mz.
Se recomandă ca suprafaţa panourilor de explozie s ă fie cît mai mare
si c a acestea să fie distribuite aproximativ în suprafeţe egale l a fiecare
din cei doi pereţi opuşi ai încăperii.
2.10 Se admite preved erea unor încăpe ri în care pot-av ea loc “dega-
jări d e acetilen ă, în clădiri industri ale c u alte desţlna ţu, care s a res-
pecte condiţi ile de la paragr afele 2.1 —— 2.9. şi sa . f i e comple t
separa te
de restul clădirii , prin pereţi rezisten ţi la explozn si etanş1 la gaze.
mari
2.11 Genera toarele de acetile nă din carbid cu capaci tăţi _mai
de 20 m3/h, se vor amplas a fie în clădire , fie în constru cţii tip şopron .

2.12 Genera toarele de acetilen ă din carbid cu capacit ăţi pîna

la
2.4 Clădirile şi încăperile în care sînt posibile degajările de acetilenă p e
20 m3/h, p o t fi instalat e în încăper i separat e, alipitevd eatelievr ele “care
trebuie să aibă u n singur nivel.
Se admite amplasarea în aer liber a utilajelor, deasupra clădirilor de le deservesc, cu condiţia ca peretele despărţitor sa fie fara goluri, sa
fabricaţie a acetilenei, cu conditia c a atunci cînd sînt amplasate dea— reziste l a explozie şi s ă fie etanş la gaze.
supra încăperilor cu pericol de explozie ele să fie montate pe u n schelet
de rezistenţă, care să nu fie susţinut de acoperişul clădirii. 2.13 În general nu se admite instalarea generatoarelor de acetilenă
in hale sau ateliere de fabricaţie, indiferent de capacitatea lor. ,
În cazuri excepţionale, se admite folosirea . unui aSingur generator de
2.5 Clădirile şi încăperile în care sînt posibile degajări de acetilenă
trebuie să fie prevăzute cu pardoseli care nu dau naştere l a scîntei acetilenă transpo rtabil cu debit de max1mum_3,2m [h acetllena. mama!.
la încăper i sau hale în care se execută lucrăm de reparaţi i, monta] sau
prin lovire (asfalt, mozaic cu piatră calcaroasă etc.).
Scările si platformele metalice din interiorul halelor vor fi acoperite întretine re cu caracter temporar, dacă se respectă următoarele condlţtl.
cu covoare de cauciuc sau materiale plastice, care s ă n u permită for— a) ,generatorul
este verificat si posedă placa de timbru si certlflcatul
de funcţion are; _ „
marea scînteilor la lovire cu obiecte tari. . t'l t“
I n cazul acoperirii cu covoare de cauciuc sau cu material plastic b) încărcătorul de carbid nu depăşeşte 4 kg; _
c) încăpe rea are un volum de :mm. 3 0 0 m şi este blne ven 1 a a
se interzice purtarea încălţămintei de cauciuc sau material plastic, care … „ . _ …
prin frecare poate d a naştere la scîntei electrostatice. (ferestrele deschise); sursa
d) distan ţa de la generator la flacara de sudura sau la orice
de căldură cu peste 500°C este de min. 10 m ; _ 't
2.6 Toate piesele metalice mobile, cum sînt uşile, ferestrele etc. un munCI or
e) genera torul este deserv it şi suprav egheat contin uu de
vor fi astfel executate ca să nu poată produce scîntei (suprafeţele de „ _ _
contact îmbrăcate în aluminiu etc.). calificat numit special în acest scop;
f) utilajele care lucrează. cu flacără sau produc sc1nte1 l a funcţiorliare
2.7 Toate uşile şi ferestrele de evacuare trebuie să se deschidă spre vor fi oprite pe perioada cît este amplasat generatorul de aceti ena
exterior. Pentru uşile interioare se v a analiza pentru fiecare caz în i_a încăpere.
parte direcţia de deschidere a uşilor, ţinînd seama c a suflul unei even- 2.14 Geamur ile l a încăper ile pentru generat oare de acetilen ă din car—
tuale explozii să nu iniţieze o altă explozie şi în încăperile învecinate. îzéd, depozit e de carbid şi secţii de încărca re butelii trebuie sa fie mate
sau vopsite în alb.
2.8 Încăperile cu pericol de explozie trebuie să fie prevăzute cu
cel puţin o uşă, care are iesire directă spre exterior. _ 2.15 L a unitătile î n c a r e s e f a c e încărcar ea acetilen ei .… butelii,
Încăperea pentru Îmbutelierea acetilenei trebuie s ă fie prevăzută mmpres orul v a fi amplasa t într-o încăper e separat a de restul instalaţ iei,
cu cel puţin două uşi cu ieşire directă spre exterior, aşezate pe pereţi grin pereţi rezisten ţi l a exploz1e si etanş1 l a gaze.
diferiţi.
2.16 Pentru instalaţ ii l a care se face încărca rea în butelii, trebuie
2.9 Distanţele de l a orice punct al încăperilor în care pot fi degajări prevăzu te încăper i separat e prin pereţi rezisten ti l a exploz1e sau con-
de acetilenă, l a cea m a i apropiată ieşire de evacuare (uşă sau scară) —.=;;=Jct_ii separate p e n t r u :
nu trebuie să depăşească 30 m pentru parter şi 25 m pentru etaje. 1. Generator pentru acetilenă.

n — Normativ departament al — c. 2497 257

256
 2. Comprimarea şi uscarea acetilenei.
3. Instalaţia de încărcare-butelii. CAPITOLUL 3
4. Depozit pentru butelii.
5. Depozit pentru carbid. PRESCRIPTII PRIVIND DEPOZITELE
2.17 Toate halele de fabricaţie sau încăperile în care sînt posibile
scăpări accidentale de acetilenă, trebuie s ă fie astfel construite, c a în ele
să nu fie posibilă acumularea acetilenei şi formarea unui amestec explo-
ziv c u aerul, chiar local ( s ă nu e x i s t e colturi m o a r t e ) . Acetilena fiind
ceva mai uşoară decît aerul are tendinta să se ridice spre părţile supe-
rioare ale halei (a se vedea şi cap. 9, Ventilatie).
Dacă tavanul este cu grinzi, se vor prevedea luminatoare sau hote
de ventilaţie la fiecare spaţiu închis, fie posibilitatea evacuării gazelor
mai uşoare ca aerul, acumulate sub tavan, Spre un luminator sau o hotă
de ventilaţie sau deflectoare.
3.1 DEPOZITELE DE ACETILENA
2.18 Monoraiurile şi grinzile rulante din încăperile cu degajări DE jOAsA PRESIUNE (GAZOMETRE)
posibile de acetilenă, trebuie s ă fie astfel construite, c a s ă nu fie posi-
bilă formarea de scîntei la manevră, iar echipamentul lor electric tre— 3.1.1 Acetilena trebuie să fie depozitată numai în gazometre care
buie să fie în execuţie antiexplozivă conform capitolului 8. au închidere hidraulică cu lichid. Gazometrele de tip uscat nu sînt
admise.
2.19 Instalaţiile la care se face încărcarea în butelii, trebuie s ă fie
prevăzute cu u n atelier de verificare a buteliilor, u n atelier pentru 3.1.2 Lichidul pentru închiderea hidraulică trebuie să fie apa.
reparaţia buteliilor şi o instalaţie pentru completarea buteliilor cu ace-
tonă, amplasate fiecare în încăperi separate despărţite prin pereţi rezis— 3.1.3 Gazometrele se vor proteja prin măsuri speciale contra inghe—
tenti la explozie. ţului. Dacă concentraţia acetilenei din gazele ce se depozitează în gazo—
metre este peste 25%, se va încălzi apa din bazinul gazometrului cu
serpentină de abur pe fund, iar la închizătoarele hidraulice ale tele—
scoapelor se va introduce apă caldă, astfel ca degajările de acetilenă
din apa gazometrelor şi scăpările accidentale de acetilenă in caz de
preaplin, să nu aibă contact cu suprafeţe fierbinţi de peste 150°C.
Pentru gazometre de depozitare a acetilenei cu peste 2 5 % vol. se va
prevedea o stropire a clopotului cu apă pe timpul verii.
3.1.4 La intrarea ş i ieşirea gazelor în gazometre trebuie prevăzute
—_ hizătoare hidraulice sau supape de inundare rapidă, de asemenea
ţaruejate contra îngheţului.

3.1.5 Pe conductele de intrare-ieşire a acetilenei cu peste 25% vol.

tebuie prevăzute turnuri pentru oprirea exploziilor şi membrane de
mai la o distanţă de maximum 10 m de gazometre (vezi capito—
id 7). Membranele de siguranţă trebuie astfel amplasate, ca în caz
& rupere, ele să nu pericliteze gazometrul.

259
 3.1.6 Gazometrele pentru acetilenă trebuie s ă fie prevăzute cu
dispozitive de transmisie la distanţă & poziţiei clopotului gazometrul ui,
iar pentru nivelele maxim si minim cu o semnalizare acustică urmată
de oprirea automată a compresoarel or sau suflantelor care trag aceti—
lenă din gazometru.
3.1.7 Execuţia gazometrelo r pentru acetilenă trebuie făcută. cu cea
mai mare atentie. Clopotul si telescoapele trebuie s ă se plimbe uşor,
fără frecări sau agăţări care ar p u t e a provoca scîntei.
3.2 DEPOZITEL E DE ACETILENA
Î N RECIPIENTI TRANSPORT ABILI
3.2.1 Depozitul de recipienti va avea capacitatea maximă de 1.500
recipienţi plini şi 1.500 recipienti goi, depozitaţi în compartime nte de
maximum 500 recipienţi.
Compartimentele vor fi separate prin pereţi rezistenti la explozie şi
incombust ibili.
Fiecare compartiment trebuie s ă aibă cel puţin două ieşiri spre exterior.
ntre compartiment e nu vor fi comunicări directe.
3.3 DEPOZITELE DE CARBID
3.3.1 Se vor respecta prevederile N .P.C.I.
3.3.2 Carbidul va fi depozitat în clădiri închise, independent e, de
gradul 1—11 de rezistentă la foc. Fac excepţie cazurile menţionate la
paragrafele 3.3.9 şi 3.3.10.
Încăperile de depozitare vor fi uscate s i bine ventilate.
3.3.3 Nu este admisă depozitarea carbidului în subsoluri sau demi—
soluri.
3.3.4 Carbidul va fi păstrat în depozit, în butoaie metalice, închise
ermetic, avînd inscripţia „Carbid — a se feri de umezeală“. În depozi-
tele m e c a n i z a t e s e admite păstrarea butoaielor în s t i v e , p e trei rînduri
suprapuse, iar în cazul depozitelor nemecanizate , p e cel mult două
rînduri.
Între rînduri se vor intercala scînduri cu grosimea de 4,5 cm. Stivele
vor fi astfel aranjate încît să evite căderea sau rostogolirea butoaielor.
Lăţimea trecerilor dintre s t i v e v a f i d e minimum 1,5 m.
260
3.3.5 Deschiderea butoaielor de carbid se admite să se facă numai
într—o încăpere separată de cea de depozitare şi cu ieşn'ea directă spre
exterior, comunicînd cu sala generatoarelor printr—o încăpere tampon,
prevăzută cu uşi rezistente la foc 45 minute;. _ _ _
La staţiile de concasare şi sortare a c_arbidului, depozrtul de carbid
va fi separat prin pereţi antifoc. Deschiderea. butoaielor de carbid se
poate face în aceeaşi încăpere cu concasarea ŞI sortarea, cu condiţia ca
să aibă ieşire. directă spre exterior. Î n cazul cînd din punct de vedere
tehnologic s e impune comunicarea cu depozitul de carbid, aceasta se
poate face printr-o încăpere tampon prevăzută cu usi remstente la foc
45 minute.
3.3.6 Pardoselile depozitelor de carbid vor fi înălţate cu 50 cm faţă
de cota terenului înconjurător pentru a evita pătrunderea apei.
3.3.7 Se interzice trecerea conductelor de apă, de canalizare sau de
încălzire prin încăperea depozitului sau prin pereţii ş1 planşeul acesteia.
3.3.8 L a intrarea depozitului de carbid se va afişa cu litere mari
„„Pentru stingerea incendiului este interZisă utilizarea apei“.
3.3.9 Se admite depozitarea unei cantităţi de maximum 2.000 kg
carbid în cadrul magaziilor de materiale diverse, cu următoarele con-
diţii: depozitarea butoaielor se v a face într—o încăpere complet separată
de restul clădirii prin pereţi cu o limită de rezistenţă la foc de minimum
3 ore, avînd ieşirea direct în exterior. - . .
Planşeul va avea o limită de rezistenţă la foc de cel puţin 1 oră ŞI
50 minute. În cazul c ă este strict necesară o comunicare Cu restul clă—
dirii, aceasta se va face printr-o uşă cu limita de rezistenţă la foc de
4.5
minute. '
Pardoseala va fi cu 0,20 111 mai sus decît cota încăperilor vecine. Dacă
ace-rdoseala nu va putea fi ridicată la această cotă, butoaiele vor fi insta—
ăaalte p e u n eşafodaj, la cota minimă de 0,20 m faţă de pardoseala acestor
încăperi.
3.3.10 De asemenea, se admite păstrarea în clădirea de fabricaţie
;: acetilenei, în depozitul de zi, a unei cantităţi de carbid egală cu nece-
feţal consumului de 8 ore de lucru, dar nu mai mare decît 2.000 kg
ar…-tru unităţi de peste 50 m3/h şi de 500 kg pentru unităţi mai mici,
Ge: următoarele condiţii:
— încăperea s ă fie complet separată de restul clădirii prin ziduri
rezistente l a explozii, comunicînd cu sala generatoarelor prin intermediul
Biti“; încăperi tampon;
261
 — încăperea să fie uscată, fără cOnducte de apă, abur, interioare sau
la pereţi, tavane sau pardoseală; ' CAPITOLUL 4
—- nivelul pardoselii să fie mai ridicat cu 0,2 m decît al sălii genera—
toarelor, pentru ca în cazul unui incendiu în sala generatoarelor, apa PRESCRIPTII PRIVIND P L A N U L GENERAL
pentru stingerea incendiului să nu ajungă la carbid.

3.4IDEPOZITUL DE ACETONAj
Acetona poate fi depozitată în parcul de rezervoare cu lichide com—
bustibile sau în rezervor separat, cu respectarea prevederilor specifice
N.P.C.I. republican.

3.5 DEPOZITAREA BUTOAIELOR GOALE DE CARBID

4.1 DEFINITII
3.5.1 Butoaiele de carbid bine golite trebuie depozitate în aer
liber, sub un şopron. Nu este permisă depozitarea butoaielor goale în 4.1.1 Prin unităţile independente de producere a acetilenei se înţe-
încăperi în care sînt instalate generatoarele de acetilenă. leg acele unităţi a căror producţie se trimite la consumatori, îmbu—
teliată.

3.6 GROPI PENTRU N A M O L DE CARBID

4.1.2 Prin unităţi integrate de producere a acetilenei se înţeleg
acele unităţi a căror producţie se consumă sau se prelucrează pe aceeaşi
platformă uzmală, fără staţii de îmbuteliere.
3.6.1 Nămolul de carbid se evacuează din generatoare prin canale
acoperite cu capace spre groapa de decantare, unde se produce sedi-
mentarea ŞI tasarea nămolului. 4.2 DISTANTE
3.6.2 Groapa trebuie să fie instalată în afara clădirii staţiei de ace— 4.2.1 Distanţele minime între clădirile şi instalaţiile unităţilor inde—
tilenă. Ea se compune din două sectoare pentru decantarea nămolului- pendente de producere a acetilenei cu capacităţi peste 50 m3/h sînt
şi un sector pentru apa limpezită (total 3 compartimente). arătate în tabelul 4.2.1.
TABEL 4.2.1
Distanţele minime dintre clădirile şi instalaţiile
unităţilor independente d e producere a acetilenei
cu capacităţi peste 50 m3 /h
Distanţa minimă în 1!)
Denumirea clădirilor
s a u instalaţiilor
: z s 4 [ s s | 1 | s a i o
! Instalatia de pro-
ducereaaceti leneil 13 25 25 13 30 25- 50. 25' 20 10
: Instalaţia de îm— '
buteliere 3. ace-
tilenei 2.5 -— 25 25 30 25» 50 25 20 10
…

TABEL 4.2.1 ( continuare) TABEL 4.2.2

Distanţele m i n i m e d i n t r e clădirile ş i instalaţiile
N.. % “…!” Distanţa minimă, i n in unităţilor independente de producere a acetilenei
“" ““W““… 1 | z | 3 | 4 | s | s | 7 | s | b | m c u capacitate pînă l a 50 m3/h precum ş i
cele a l e unităţilor integrate cu capacităţi m a i m a r i d e 20 m3/h
3 Depozit de reci-
Nr. Denumirea clădirilor Distanţe m i n i m e , i n m
pienţi cu acetilenă 25 25 —- 25 30 25 50 25 20 10
4 Depozit d e carbid 13 25 25 — 25 25 50 25 10 10 cu. sau instalaţiilor 1 2 3 4 5 6 „ | 8 l , 10
5 Depozit de acetonă. 30 30 30 25 — 25 50 25 20 10
6 Groapă de hidrat
calciu (nămol) 25 25 25 25 25 — 50 10 20 — 1 Instalaţia de pro- \
7 Gazometrul de ace- ducere a acetilenei 13 25 20 13 30 20 30 10 20 10
tilenă. 50 50 50 50 50 50 — 10 20 10 2 Instalatia de îmbu-
'8 Împrejmuire 25 25 25 25 25 10 10 — _ _. teliere a acetilenei 25 — 20 25 30 20 30 10 20 10
9 Căi ferate uzinale 20 20 20 10 20 20 20 — — — 3 Depozit cu recipi-
10 Drumuri autouzi- enţi cu acetilenă 20 20 — 25 25 20 35 10 20 10
nale 10 10 10 10 10 -— 10 -— —- — 4 Depozit de carbid 13 25 25 — 25 20 35 10 10 10
5 Depozit d e acetonă 30 30 25 25 — 25 35 10 20 10
6 Groapă de hidrat
de calciu (nămol) 20 20 20 20 25 — 20 5 20 -—
7 Gazometru de ace-
tilenă 30 30 35 35 35 20 — 10 20 10
Observaţii 8 Împrejmuiri 10 10 10 10 10 5 10 — — —
9 Căi ferate uzinale 20 20 20 10 20 20 20 — — —
1 0 Drumuri auto
uzinale 10 10 10 10 10 — 10 — —— —
Gropile de hidrat de calciu acoperite şi prevăzute cu ventilare
pot fi amplasate lîngă corpul fabricii propriu-zise la distanţă nenor-
mată. 4.2.3 Distanţele dintre unităţile integrate de producere a acetilenei
Toate distanţele prevăzute în tabelele 4.2.1 şi 4.2.2 se socotesc de cu o capacitate maximă de 20 m3/h, amplasate în clădiri independente,
la perimetrul clădirilor, iar pentru căi ferate si drumuri din axul vor fi corespunzătoare celor stabilite pentru fabricaţii de categoria A
acestora. de pericol de incendiu din N.P.C.I.
4.2.4 Distanţele minime între clădirile şi instalaţiile unităţilor inte-
4.2.2 Distanţele minime între clădirile şi instalaţiile unităţilor crate
de producere a acetilenei din gaze sînt cele arătate în tabelul

(!
independente de producere a acetilenei cu capacităţi pînă la 50 ma/h “112.4.
precum şi acelea ale unităţilor integrate cu capacităţi mai mari de 20 TABEL 4.2.4
m3/h sînt arătate în tabelul 4.2.2. Distanţele m i n i m e d i n t r e clădirile ş i
La unităţile de producere a acetilenei integrate în cadrul unităţilor instalaţiile unităţilor integrate
consumatoare, distanţele pînă l a imprejmuire prevăzute în tabelul d e producere a acetilenei din gaze
4.2.2. se iau în considerare numai în cazurile cînd unităţile de pro-
ducere a acetilenei sînt amplasate lîngă perimetrul unităţii consuma- Sf.! D e n u m i r e a clădirilor D…“ minimă.!nm
toare. cr.. s a u instalaţiilor 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Fac excepţie încăperile generatoarelor de acetilenă cu capacităţi

pînă la 20 m3/h, care p o t fi amplasate la minimum 20 m faţă de căile ! Instalaţia d e pro—
ferate şi la 10 m faţă d e căile ferate uzinale. Distanţa acestor încăperi ducere a acetile-
nei 13 50 30 10 20 10 100 50 25 25
faţă de drumurile auto uzinale nu se normează.

204 265
 TABEL 4.2.4 (continuare) T A B E L 4.2.6

rar.- Denumirea cladirilor

Distanţa m in im ă , în un, Distanţele m i n i m e d i n t r e clădirile şi
eu:. nu imwaţsilm
1 | a | 5- 4 5 | a | 1 | e 9 | :o instalaţiile d e producere
a acetilenei ş i vecinătăţi
2 Gazometru d e ace-
tilenă. 50 -— 30 10 5.0 25 100 „80 50 50 Nr. D e s t i n a t i a construcţiilor Distanţa … m
3 Gazometru pentru , Gt. ş i instalaţiilor v e c i n e
gaze de reacţie 30 30 — 10 30. 10 100 80 35 50 :. h.
Împrejmuire 10 10 — —
U\Un-L

10 — — — — —
Căi ferate uzinale 20 50 30 — —— — — -— — — 1 Construcţii ş i instalaţii c u fabricaţii d e categoria A
Drumuri auto uzi- şi B d e pericol d e incendiu 40 100
nale 10 25 10 _ _ _ 2 Construcţii şi instalaţii cu fabricaţii d e catego—
\OOOQ

III
Căi ferate curente 100 100 100 riile C, D si E d e pericol de incendiu

Ill
_. _.

II,!
_ 30 100
Drumuri publice 50 80 80 _ .— 3 Construcţiile centrelor populate—loca lităţi 100 100
Instalaţii ş i c o n - 4 Construcţiile social-administ rative ale unităţilor
s t r u c ţ i i d e cate- industriale vecine 100 100
goria A ş i B p e - 5 Priza d e aer a unităţilor de producere a oxi-
ricol d e incendiu. 2.5 30 35 — —' — — — —' — genului 300* 300*
10 Instalaţii şi con- 6 Căi ferate curente 100 100
strucţii d e cate- 7 Drumuri publice 50"' 50“
goria C , D ş i E
de pericol d e in-
cendiu 25 50 '35 -— —- —- — _ _ —
a ) . Unităţi integrate c u capacităţi peste 2 0 nia sau unităţi independente cu capacităţi
pînă l a 5 0 m3/h.
b). Unităţi independente cu capacităţi peste 50 malh.
4.2.5 Distanţele dintre gazometrele pentru acetilenă şi pentru gaze ") Se va ţine cont şi de normativul de oxigen P.C. 43—74.
”) Faţă d e instalaţia d e îmbuteliere ş i depozitul d e recipienţi distanţa
de reacţie se iau egale cu semisuma diametrelor. d e 100 m (vezi tabelele 4.2.1. şi 4.2.2).
minimă v a f i

4.2.6 Distanţele minime dintre clădirile şi instalaţiile de producere

a acetilenei şi vecinătăţi sînt cele arătate în tabelul 4.2.6. Observaţii

4.2.7 Generatoarele de acetilenă cu capacităţi pînă la 20 m3/h pot Distanţa de 3 0 0 m prevăzută pentru priza de aer a unităţilor de
fi instalate în încăperi separate, alipite de atelierele p e c a r e l e deservesc, producere a oxigenului poate fi redusă dacă fabrica de oxigen este
cu condiţia c a peretele despărţitor s ă fie fără goluri şi s ă rez1ste l a explo— prevăzută cu instalaţii speciale şi sigure pentru îndepărtarea acetilenei
zie. din aerul absorbit sau din oxigenul lichefiat.

4.2.8 Î n cazul unităţilor integrate de producere a acetilenei, depo-
zitul principal d e carbid poate fi amplasat în clădirea depozitului general
d e materiale, însă în compartimente separate prin ziduri rezistente l a
explozie, conform N.P.C.I.
4.2.9 Acetona poate fi depozitată în depozitul d e lichide combusti-
bile dacă există şi este corespunzător amplasat.
4.2.10 Între instalaţiile tehnologice ale fabricii de acetilenă din
gaze, montate în aer liber, distanţele nu s e normează. Distanţele vor fi
cele dictate d e fluxul tehnologic.
4.2.11 Dispozitivul pentru arderea permanentă şi deschisă a gazelor
evacuate de l a instalaţii — facla — se va amplasa la o distanţă minimă.
de 100 m f a ţ ă de orice fel de clădire sau instalaţie.
4.2.12 Paclele în care gazele trebuie arse intermitent (de ex. la por—
nirea şi Oprirea instalaţiei sau a reactoarelor) se pot amplasa şi pe insta-
laţie, la o înălţime care să depăşească cel puţin cu 15 m clădirile sau
utilajele învecinate, cu pericol de incendiu, aflate în interiorul unui
perimetru de 25 m. Înălţimea faclei deasupra utilajului pe care este
montată sau a utilajelor vecine, poate fi redusă la 8-m, dacă deasupra

266 267
.“

acestor utilaje se prevede o protecţie contra radiaţiei faclei. Distanţele CAPITOLUL 5

de' mai sus sînt minime. Proiectantul are obligaţia să calculeze în func “e
de debitul maxim şi puterea calorifică a gazelor, influenţa radiaţiei
şi să majoreze, dacă va fi cazul, distanţele de mai sus. PRESCRIPTII PENTRU UTILAjE
CARE LUCREAZA c u ACETILENA
4.2.13 Distanţa dintre două facle nu se normează.

4.2.14 Coşul faclei va fi echipat cu un aprinzător electric automat

cu comandă de la distanţă şi va avea obligatoriu flacără de veghe,
pentru evitarea poluării atmosferei în urma scăpărilor de gaze nearse.

4.2.15 Conductele pentru transportul gazelor la coşul faclei vor fi

astfel aşezate ca să nu fie posibilă formarea unor dopuri de lichide.
Pe conductă. înainte de coşul faclei, se va prevedea un opritor de retur
flacără iar pentru gaze cu conţinut de peste 25% acetilenă, un turn de
oprire a exploziilor, conform art. 6.1.12. şi 7.30. 5.1 COMPRESOARE PENTRU ACETILENA

4.2.16 În zonele de siguranţă prevăzute în tabelele 4.2.1., 4.2.2,
4.2.6. şi în art. 4.2.11. se vor prevedea culturi de ierburi perene, fiind
interzisă cultivarea păioaselor şi a foioaselor care ar putea conduce la
fenomene de autoaprindere sau la întinderea incendiilor pe timpul
verii.
5.1.1 Prin compresoare pentru acetilenă se înţeleg numai compre-
soarele care comprimă gaze cu peste 25% acetilenă. ceea ce priveşte
dimensionarea la p r e s i u n e a acestor compresoare cu anexele lor. cum sînt
separatoare de ulei, răcitoare etc., care se utilizează îngenerallacompri—
marea acetilenei pentru umplerea în butelii, se vor aplica prescripţiîle
de la capitolul 5.4.

—
5.1.2 Întrucît comprimarea acetilenei este însoţită de creşterea peri—
colului de explozie, la construirea compresoarelor de acetilenă trebuie
respectate următoarele prescripţii speciale:
a). Presiunea maximă admisibilă după ultima treaptă de presiune să
nu depăşească 20 daN/cmz.
b). Numărul turaţiilor axului compresorului trebuie să fie calculat
in asa fel încît viteza liniară maximă de deplasare a pistonului să nu

—
depăşească 0,7 m/sec.
c). Temperatura acetilenei la intrarea în răcitorul fiecărei trepte nu
trebuie să depăşească 100°C.
d). Temperatura acetilenei la ieşirea din compresor după răcitor,
sa nu depăşească 40°C.
e). Uleiul pentru ungerea cilindrilor compresoarelor să aibă tempera-
ţara
de aprindere de cel puţin 240°C şi viscozitatea la 100°C între 2,3—
„ ; . — < —l i —

5…2 grade Engler.

f). Piesele care Vin în contact cu acetilena să nu fie confectionate din
c'pru sau aliajele lui.

269
 „ n

_Utilajele de tip recipient, care fac obiectul prezentelo r prescripţii

g). Să nu fie posibilă aspirarea de aer. Pe conducta de aspiratie tre- ŞI care lucreaza cu acetilenă sau amestecuri de acetilenă cu gaze ne—
buie să fie pervăzut un manometru cu contact, care la o presiune de comburante cu un conţinut mai mare de 25% acetilenă (volumetric),
sub +20 mm C.A. opreşte automat compresorul. se vor dimension a pentru o presiune de calcul care se determină con—
h). Presiunea de probă hidraulică pentru ultima treaptă de compresie form relaţiei :
(cu anexele sale) trebuie să fie de minimum 240 daN/cma.
i) Compresorul trebuie să fie etanş. T + 302:
rw= 0,785 [ T (1 +pr) — 1]
5.1.3 Compresoarele care comprimă un amestec de gaze necombu—
rante (fără oxigen, clor sau alte gaze ce p o t reacţiona cu acetilenă prin în care:
degajare de căldură) cu acetilenă în concentraţii sub 2 5 % şi pînă la p e : : presiunea de calcul, daN/cm2
maximum 20 daN/cm2 presiune de regim, s e dimensionează la presiune,
T = temperatur a absolută a amesteculu i de gaze, în ° K
adică presiunea de probă trebuie să fie de minimum 2 ori mai mare
decît presiunea de regim. x = conţinutul de acetilenă în amestecul de gaze, în % la volum.
Deoarece acetilena chiar diluată, prezintă la comprimare anumite ;br = suprapresiu nea maximă de regim a amestecului de gaze, în
pericole, trebuie respectate următoarele prescripţii speciale: , daN/cmg.
— temperatura gazelor comprimate la intrarea în răcitorul fiecărei
trepte nu trebuie să depăşească 110°C; Observaţii
— să nu fie posibilă aspirarea de aer. La aspiratie trebuie prevăzut 1. Pentru turnurile de explozie, presiunea minimă de calcul va fi
un manometru cu contact, care la o presiune de sub +20 mm C.A. opreşte de 25 daN/cm“.
automat compresorul. 2. _Pentru recipientele stabile pentru depozitarea acetilenei sau ames-
tecurilor cu peste 25% (volumetric) acetilenă, cu o suprapresiune maximă
de regim de 0,4 daN/cmz (gazometre etc.) precum şi pentru recipientele
5.2 GENERATOARE DE ACETILENA DIN CARBI'D stabile, care lucrează cu amestecuri de acetilenă cu mai puţin de 25%
acetilenă (volumetric), presiunea de calcul este egală cu suprapresiunea
Pentru generatoarele de acetilenă din carbid se vor respecta pres- maximă de regim.
cripţiile STAS 6.306, STAS 6.307, cît şi instrucţiunile tehnice 3. La instalaţiile pentru îmbutelierea acetilenei, toate utilajele pre—
I.S.C.I.R.-C. 28. văzute între compresorul de acetilenă şi butelii, vor fi dimensionat e
pentru o presiune de' probă hidraulică de min. 240 daN/cmz.
5.3 BUTELII TRANSPORTABILE PENTRU ACETILENA
5.4.3 Presiunea de încercare hidraulică.
Pentru butelii transportabile pentru acetilenă se vor respecta instruc- Se va realiza conform instrucţiunilor I.S.C.I.R. CA.
ţiunile I.S.C.I.R. C.5.

5.4.4 Prescripţii de' construcţie.

5.4 UTILAJE TIP RECIPIENT
5.4.4.1 S e interzice folosirea fontei de orice fel c a material de con-
5.4.1 Pentru recipientele stabile, care lucrează cu acetilenă sau .şL—ucţie pentru recipientele stabile, care fac obiectul prezentelor pre-
amestecuri de acetilenă cu gaze necomburante la suprapresiuni pînă l a .a—g'ipţn.
30 daN/cmz, se vor respecta instrucţiunile tehnice I.S.C.I.R.—C.4 cu
următoarele completări:
5.4.42 Se interzice folosirea argintului, cuprului sau aliajelor cu
capra cu un conţinut de cupru de peste 6 5 % , c a material de construcţie,
5.4.2 Determinarea presiunilor de calcul.

270 271

IL
 atît pentru recipientul propriu-zis, cît şi pentru anexele respective
ce pot veni în contact cu acetilena.
5.4.4.3 Recipientele stabile care fac obiectul prezentelor prescripţii
şi care lucrează cu acetilenă sau amestecuri de acetilenă cu gaze ne-
comburante, cu un conţinut de acetilenă de cel puţin 2 5 % (volumetric),
nu vor fi prevăzute cu supape de siguranţă.
Ele pot fi prevăzute cu dispozitiv de evacuare rapidă a gazelor, de
tipul membranelor de siguranţă. Dimensionarea membranelor de sigu-
ranţă se va face conform M.I.P.C., NID —— 2.536 — (revizuit).
5.4.4.4 Membranele de siguranţă se vor deschide la o presiune de
1,5—2,0 ori mai mare decît presiunea de regim, dar nu mai mică de
1 daN/cm2 peste presiunea de regim, şi nu mai mare de 10% peste pre—
siunea de calcul a recipientului.
5.4.4.5 Recipientele stabile care fac obiectul prezentelor prescripţii
trebuie să aibă asigurată punerea corectă la pămînt pentru descărcarea
sarcinilor electrice.
5.4.4.6 Pe recipientele stabile, care fac obiectul prezentelor prescrip-
ţii şi care funcţionează amplasate în afara secţiei de acetilenă, se va
scrie la loc vizibil, cu vopsea neagră pe fond galben: „ATENIIE, ACE-
TILENA“ „PERICOL D E EXPLOZIE“.
5.4.4.7 Drept materiale de construcţie pentru utilajele care lucrează
cu acetilenă p o t fi utilizate numai materiale care nu reacţionează, res-
pectiv nu sînt supuse la coroziune, cu n i c i unul din componenţii cu care
se găseşte în amestec acetilena.
5.4.4.8 Materialele utilizate la confecţionarea utilajelor care lucrează
cu acetilenă trebuie s ă se poată suda bine şi să reziste îmbătrînirii.
Dacă utilajele lucrează la temperaturi sub 20°C, materialele trebuie să
fie calmate. Sudurile trebuie efectuate de sudori calificaţi.
5.4.4.9 Plansele utilajelor care lucrează cu acetilenă trebuie să fie
efectuate cel putin pentru presiunea nominală a utilajului. L a utilajele
care lucrează sub vid, flanşele trebuie să fie executate eu canal şi pană.
5.4.5 Prescripţii de exploatare
Recipientele stabile care fac obiectul prezentelor proscripţii, vor fi
supuse, inainte de darea în exploatare, unei încercări de presiune lar ece,
la o presiune corespunzătoare celei stabilite la punctul 5.4.3. şi unei
încercări de etanşeitate cu aer sau gaz neutru la o presiune de minimum
1,15 ori mai mare decît presiunea de regim dar nu mai puţin de 0,1
daN/cm' peste presiunea de regim şi cel mult presiunea de calcul.
272
m ;
CAPITOLUL 6
PRESCRIPTII [ R E F E R I T O A R E LA! T E H N O L O G I A
DE FABRICARE A ACETILENEI
6.1 P E N T R U TOATE FABRICILE DE ACETILENA
6.1.1 Toate rezervoarele de gaze (gazometre) trebuie să fie prevă-
zute cu o evacuare automată a acetilenei l a o faclă sau un c o ş , în caz c ă
clopotul depăşeşte limita superioară.
6.1.2 Legăturile acetilenei la faclă sau coş trebuie făcute obliga—
toriu prin vase de inchidere hidraulică.
Pentru gazele care conţin sub 25% acetilenă se poate renunţa la
vasele de închidere hidraulică, atunci cînd conducta faclei sau a coşului
este spălată continuu cu azot. Debitul de azot trebuie să fie controlat
şi trebuie să se prevadă un sistem de alarmare pentru valoarea minimă.
6.1.3 Încălzirea conductelor, eventual îngheţate pe timp de iarnă,
este permis s ă se facă numai cu apă caldă sau cu abur de joasă presrune.
6.1.4 L a toate posturile de muncă m a i importante (generatoare,
compresie, încărcare butelii, posturi centrale de comandă la instalaţii
petrochimice) trebuie să fie repartizaţi cel puţin doi oameni. D e aseme—
nea, l a executarea reparatiilor curente trebuie să fie repartizaţi 2 oameni.
6.1.5 Toate părţile mai importante ale fabricii de acetilenă trebuie
să fie prevăzute cu legături la un rezervor tampon de azot sub presiune,
stiel ca toată instalaţia să poată fi spălată în cel mai scurt timp cu azot
cu conţinut de maximum 3 % oxigen (vezi capitolul 12). După fiecare
oprire cît şi înainte de fiecare pornire, instalaţia trebuie spălată eficace
cn azot. Se consideră degazată instalaţia, dacă concentraţia acetilenei
in gazele de spălare este sub 1%.
“să — Normativ departamenta1 — c . 2497 273
 b.l_.6 Lega-turlle de azot_ la instal aţiile de acetil
enă vor fi 'făcu te
prin interm ediul a doua Venti le in serie, între ventil
ele acest ea fiind pre- Dimensionarea tehnologică a acestor turnuri se face după cum ur-
vazut un al treilea Even-til mic de aerisi re, care în mod
normal stă desch is. mează:
dAceasta pentr u a impie dica pătru ndere a'ace tilene
i în reţea ua de azot, a). Viteza de trecere a gazelor prin secţiunea turnului să fie sub 0,6 m/sec.
aca presiunea reţele i de azot scade sub cea norma lă
si pentr u c ă venti— b). L a turnurile cu umplutură, aceasta va fi din inele metalice
lele nu a51gura o inchi dere perfe ct etans ă.
, Raschig, cu diametrul max. de 3 5 mm. Dacă diametrul turnului
Retea
,_ ua de azot se va p reved ea l a o , resrun
trebu le purja tă.
' e su erioar
' ă retele 'i pentru oprirea exploziilor — rezultă din condiţia vitezei mai mici de
p P , care 500 mm, s e vor utiliza inele Raschig cu diametrul mai mic de 35 mm,
_ Scaderea presmnil de azot în rezervorul tamp on va
Îl'l daca ea scade sub presiu nea admis ibilă, se va fi semnalizată astfel c a diametrul să fie de cel puţin 10 ori mai mic decît diametrul
opri fabric atia ace— turnului.
1 cum.
, c). Înălţimea stratului d e umplutură, dacă nu este stropit cu apă,
Dacă s e utilize
. ază drept sursă de azot recipienţ ' i' trans ortab ili
azot sub presiu ne, racord ul de la buteli ile de azot la " de \'a fi de minimum 4 m. La bază se va prevedea o posibilitate de scurgere
conduct}; colec toare a apei condensate, iar dacă turnurile sînt amplasate în aer liber, se va
de azot va fl demo ntabil şi flexib il, dar t o t metal ic.
prevedea la baza turnului o încălzire exterioară cu serpentine de abur
pentru asigurarea contra îngheţului, iarna, a apei condensate. La tur-
6.1.7 … . a se evita aspira tia
Pentru , de aer la com resoare 5 nurile la care se face stropirea umpluturii cu apă, este suficient un strat
vedea masur ile arătat e la capito lul 5.1. -
P e vor pre de umplutură de 2 m. La acestea din urmă, apa de stropire trebuie pom-
pată în circuit închis, pentru a se evita pierderi de acetilenă, iar densi—
. [_
6.1.8__ Se_ vor lua toate măsurile_ pentru sau ger-ea la ' tatea de stropire va fi de minimum 5 ma/mzh sectiune a coloanei.
Citaţn statice. Se vor lua măsuri pentru evitarea formăamîn t a electri'-
statice acolo upde nu_ poate fi scursă la pămînt. Este rii electricităţii Pompa de apă trebuie să lucreze înecat, pentru a nu putea aspira
purtarea mcălţarnmtei cu talpă izolantă din cauciuc sau strict interzisă aer si va avea presetupe etanse.
s t a tşi
masă plastică.
cît i c purtar
prin ea a r e . ămintei din fibre sintet ice care se incarca "
f r e cîmbrăc d). Turnurile se vor dimensona mecanic conform articolului 5.4.2 ——
electro-
observaţia 1.
e). Intrările şi ieşirile pentru gaze se vor prevedea în unghi drept
6.1.9 Este interz isă utiliza rea oricăr or piese din cupru faţă de axul turnului, conform schiţei de la articolul 7.30 Ele vor fi
sau din aliaje
cu peste 65 A, cupru , in conta ct cu acetil ena sau gaze prevăzute cu membrane de siguranţă arătate p e schiţă.
acetile nice.

6.1:10 Monta jul utilaje lor şi condu ctelor va fi astfel realiza 6.1.13 Închiderile hidraulice constau din rezervoare închise, prevă-
t c a să zute cu conducte de evacuare şi alimentare cu g a z ; secţiunea transver-
permit a accesu l uşor în toate părţile , iar flanşel e să poată
fi verific ate sală a vasului d e închidere hidraulică v a fi astfel dimensionată, ca
din punct de vedere al etanşe ităţii şi în timpul exploa tării.
viteza gazelor în secţiunea liberă să fie sub 0,5 m/sec.
6.1.11 Se vor respec ta instruc tiunile de la capitol ul 7.18, Conducta de alimentare v a fi cufundată în apă circa 50 mm conform
7.29,
7.30, 7.31, pr1v1toare la amplas area turnuri lor pentru oprirea iubitei de mai jos.
explo—
ziiilorf a membr anelor de sigura nţă ş i a vaselor pentru închide
rea hi— \'asul de închidere hidraulică tip I I se v a utiliza atunci cînd pierderea
rau ICQ.. —
éi- presiune trebuie să fie m a i mică.
6.1.l2 Practic a a arătat c ă turnuri le pentru oprirea exploziilor Pentru menţinerea nivelului necesar al apei se va introduce continuu
reprez intă cea mai eficace protec ţie pentru limita rea propag (» mică cantitate de apă care va fi evacuată printr-un deversor. Pentru
ării
— '

exploz u. Turnur ile pentru oprirea exploz iilor se vor monta confor unei ca a p a evacuată s ă nu se satureze cu acetilenă, alimentarea se v a face
m arti—
colului 7.30 şi a schiţei respec tive. ăatr-un compartiment separat, lîngă conducta de deversare (conform
.

„ssi-Abiţei).

274
—

27.5
m
 Supapele hidraulice de siguranţă pentru debite mici (max.
3,2 Nms/h, utilizate în special la sudură) se vor prevedea conform
STAS 6.307.

_ _ “

I
_ _ _ — _ _ _ -

|
' Venti-L p n e u m a t i c
INCHIZATOARE H IDRAULI C E

6.1.14 Gazometrele pentru acetilenă concentrată se vor prevedea

. cu disPozitive de închidere hidraulică rapidă, acţionată de la distanţă
* (de preferinţă de la panoul central de comandă).
În acest sc0p, se va prevedea la închizătorul hidraulic o legătură de
apă de l a rezervorul de apă al gazometrului, care se poate comanda prin
acţionarea pneumatică de la distanţă a unui ventil, secţiunea conductei
de apă fiind astfel dimensionată c a închizătorul hidraulic să s e umple
î n maximum 3 minute. Vas pentru _
L a gazometrele pentru gaze cu acetilenă sub 25%, care nu au închiză- închidere r a p i d a
toare hidraulice, de tipul celor arătate în cap. 6.1.13, sau la gazometrele
pentru acetilenă la care soluţia preconizată mai sus ar fi prea compli-
cată, se vor prevedea vase speciale de închidere rapidă tip I I I de forma
arătată în schiţă, montate î n punctul c e l mai j o s al conductei de D I S P O Z I T I V H I D R A U L I C D E ÎNCHIDERE RAPIDA

gaze.
Pentru dispozitivele hidraulice de închidere rapidă se vor lua măsurile
l l

6.2 PENTRU ACETILENA DIN CARBID ŞI

de protecţie necesare contra îngheţului.
PENTRU FABRICI C U SECTII DE ÎMBUTELIERE
6.1.15 În fabricile şi instalaţiile de acetilenă se vor prevedea pentru
' 6.2.1 Generatoarele de acetilenă stabile, trebuie să fie spălate cu,
punctele mai periculoase, dispozitive de supraveghere, care s ă semnali- ) azot înainte de a se începe încărcarea lor.
zeze creşteri inadmisibile de presiune si temperatură.
277
276
 Buncărele de încărcare cu carbid, trebuie să fie spălate permanent cu
azot. Azotul este permis să conţină maximum 3 % omgen: _ 6.2.8 Şlamul de carbid, golit din gropile de şlam, s e va transporta la
6.2.2 La ieşirea din generatoarele de acetilenă este obligatorie pre- o haldă special amenajată.
vederea unor supape hidraulice. _ _ __
6.2.3 La compresoarele pentru încărcarea acetilenei în butelii, se 6.2.9 B u t o a i e l e d e carbid s e vor deschide numai c u scule antiscîntei
va urmări ca presiunea să fie în orice caz inferioară presxunii la care (neferoase), care totodată conţin max. 65%(, cupru în aliaj.
este posibilă lichefierea acetilenei. .
Presiunea admisibilă este de 20 daN/cm2 suprapresrune. 6.2.10 Acetilena pentru îmbuteliere trebuie uscată pentru ca apa să
La depăşirea acestei presiuni, compresorul trebuie s ă se oprească nu dilueze acetona din butelii şi să diminueze capacitatea de încărcare
automat. " _ a buteliilor cu acetilenă. Uscarea acetilenei trebuie prevăzută atît la
Pentru acetilena dizolvată, presiunea de încărcare în butelii nu trebuie joasă presiune, pentru a nu se epuiza masa de purificare, cît şi după
să depăşească 16 daN/cm', la temperatura de +20°C_. Pentru alte comprimare. Uscătoarele p e partea de înaltă presiune, se vor limita l a
temperaturi, presiunea gazului în recipientele pentru acetilenă dizolvată, dimensiuni cît mai mici.
nu trebuie să fie mai mare decît cea indicată în tabelul de mai 105. 6.2.11 Acetilena pentru îmbuteliere trebuie purificată înainte de
comprimare, pentru îndepărtarea compuşilor cu sulf şi fosfor. Concen—
traţia acetilenei trebuie să fie de minimum 98%, iar conţinutul maxim

_—
Tempe-
_5 admisibil de oxigen este de 0,2%.
233
antă.
—10 0 +5 +w + 6 + a +a + w +” +0
°C 6 2 , 1 2 L a toate secţiile de încărcare a buteliilor se va prevedea o
instalaţie de răcire cu apă a buteliilor p e timpul încărcării, care este
Presi-
7 8 9 10,5 1-2 14 16 18 20 22,5 25
obligatorie a fi folosită în perioadele calde (vara) şi l a depăşirea tempe—
mg'şâi
“(al
raturii de 40°C a tuburilor (se degajă căldura de dizolvare a acetilenei
in acetonă).

6.2.4 Conductele spre rampele de încărcare în butelii trebuie să fie 6.2.13 Pentru caz de avarie, se v a prevedea o instalaţie de stropire
prevăzute cu dispozitive de izolare a fiecărei rampe, care pot să fie cu apă, a t î t pentru buteliile de l a staţia de încărcare, cît şi pentru buteliile
acţionate dintr-un loc nepericlitat. pline de la depozit. Declanşarea instalaţiei de stropire, trebuie să se facă
din afara clădirii, dintr—un loc protejat. Se recomandă s ă se prevadă
6.2.5 Legăturile la butelii (la rampele de încărcare) vor. fi prevăzute o declanşare automată a stropirii. Debitul minim de apă de stropire,
cu ventile de reţinere, care s ă nu permită în cazul scăderii presmnii în trebuie s ă fie 0,10 l/sec.m2 suprafaţă de pardoseală, sau 0,30 l/sec.m2
conductele de alimentare, c a acetilena din butelii să vină înapoi în suprafaţă de butelii în aşezare verticală. Instalaţia va asigura stropirea
conductă (şi pentru cazul cînd conducta de alimentarea fost distrusă tuturor buteliilor.
prin explozie). Ventilele de reţinere trebuie să se închldă etanş Ş i în 6.2.14 Tot pentru caz de avarie, se recomandă c a staţiile de încărcare
prezenţa negrului de fum. _ . . _ ;; buteliilor să fie prevăzute cu o instalaţie de inundare rapidă cu bioxid
Ventilele de reţinere trebuie verificate periodic (săptămînal) ŞI trebuie de carbon sau azot. Declanşarea inundării cu gaz inert, trebuie să se facă
să fie astfel construite c a să nu poată provoca scîntei. din afara clădirii dintr-un loc protejat.
6.2.6 Conductele de alimentare a buteliilor trebuie să _fie prevăzute
cu supape de evacuare rapidă a gazelor, pentru caz de pericol, care pot 6.3. PENTRU FABRICI DE ACETILENA PETROCHIMIC A
fi acţionate de la un loc nepericulos. ( D I N HIDROCARBURI)

6.2.7 Conductele de racord la butelii se vor prevedea dintr-un mate.— 6.3.1 Se vor prevedea pompe cu dispozitive de etanşare, care să asi-
rial rezistent la căldură. ' gure pierderi minime de lichid, deoarece lichidele scăpate conţin aceti-
lenă dizolvată. '
-

278
-

279

“___-___.—
 6.3.2 Se vor lua măsuri pentru c a pompele să nu poată aspira a e r
prin presetupe (pompele să lucreZe înecat).
6.3.3 La schimbătoarele de căldură în care se încălzeşte sau se răceşte
acetilena sau gaze acetilenice se recomandă ca presiunea lichidului să fie
mai ridicată decît presiunea gazului, pentru c a în caz de neetanşeitate
s ă nu pătrundă acetilenă în lichid.
6.3.4 Distribuţia acetilenei concentrate la consumator să se facă la
o presiune cît mai joasă, de preferinţă presiunea gazometrului (300—
400 mm CA).
6.3.5 În instalaţiile cu acetilenă trebuie să se păstreze continuu o
suprapresiune de minimum 20 m m CA.
Dacă în anumite părţi ale instalaţiei trebuie să se lucreze sub vid, se
va urmări cu deosebită grijă etanşeitatea acestei părţi. Este obligatorie
instalarea unor aparate de analiză care să semnalizeze automat depăşirea
unei anumite concentraţii de oxigen (maximum 1,0%), în circuitul de vid,
iar corecta funcţionare a acestor aparate se va verifica cel puţin & dată
pe z1.
6.3.6 S e recomandă a se subîmpărţi grupele de aparate ce stau în
legătură cu altele, prin vase de închidere hidraulice.
6.3.7 Se recomandă evitarea spaţiilor libere mari în utilaje şi com—
pletarea lor cu umplutură, în special la utilajele care lucrează cu aceti—
lenă concentrată (cu peste 2 5 % acetilenă).
6.3.8 _Acetilena pentru îmbuteliere trebuie purificată. Concentraţia
acetllenei trebuie să fie de minimum 9 6 % , continutul de oxigen maxim
0,2% si conţinutul de acetilene superioare de la C4 în sus, max. 0,05%…
CAPITOLUL 7
PRESCRIPTII P R I V I N D C O N D U C T E L E
P E N T R U TRANSPORTUL ACETILENEI
7.1 Toate conductele pentru transportul acetilenei interioare sau
exterioare, se vor confectiona din ţeavă de oţel fără sudură longitudinală.
Se recomandă ca îmbinările să se facă de preferinţă prin sudură. Sudurile
trebuie să fie curate i absolut etanse.
Dacă necesităţile te nologice impun, îmbinările se pot face prin flanşe
sau filet.
7.2 Toate flanşele prin care se fac îmbinările, trebuie să reziste cel
puţin l a presiunea nominală calculată conform articolului 5.4.2. (capi-
tolul utilaj e). Dacă concentraţia acetilenei variază, se vor prevedea flanşe
pentru presiunea nominală de cel puţin 12 ori presiunea de regim exprimată
în atmosfere absolute. Flanşele p o t fi numai din oţel.
7.3 Armăturile prin care circulă acetilena concentrată cu peste 25%
vol. nu este permis să aibă nici o piesă de bronz sau aliaje de cupru.
Dacă concentraţia acetilenei este sub 25% volumetric, presiunea nu
depăşeşte 30 atm. şi temperatura nu depăşeşte lOO°C se admit pentru
scaunele şi ciupercile ventilelor, aliaje de tipul alamei cu o concentraţie
maximă de 65% cupru.
7.4 Armăturile prin care circulă gaze cu un conţinut d e peste 2 5 %
acetilenă, indiferent de presiunea de regim, trebuie să fie confecţionate
din oţel. Utilizarea fontei este interzisă. Presiunea nominală a armătu-
rilor trebuie să fie cel puţin egală cu cea prevăzută la articolul 7.2. pentru
flanse.
7.5 Conductele de acetilenă se p o t m o n t a :
a ) . Deasupra nivelului solului, cu condiţia c a estacadele, stîlpii, sau
reazemele s ă fie e x e c u t a t e din materiale incombustibile.
281
_
b). Direct în pămînt, sub nivelul de îngheţare a solului, dar în aşa fel
încît distanţa de l a linia solului pînă la partea cea mai de sus a conductei
s ă fie de cel puţin 0,80 m . Afară de aceasta conductele aşezate în pămînt
trebuie s ă fie bine protejate contra coroziunii (prin bituminizare dublă),
iar în dreptul lor, din 50 în 50 m trebuie prevăzute răsuflătoare.
c). Razele de curbură ale conductelor de acetilenă nu vor fi mai mici
de 2 Dn.
7.6 Se interzice montarea conductelor de acetilenă în tuneluri şi
canale.
7.7 Trecerea conductelor de acetilenă prin pereţi, trebuie să se facă
printr-un tub de protecţie, avînd diametrul interior cel puţin cu 20 mm
mai mare decît diametrul exterior al conductei de acetilenă. La treceri
prin pereţi, conductele nu trebuie să aibă îmbinări.
7.8 Î n încăperile unde acetilena se foloseşte pentru sudură autogenă,
s e admite montarea conductelor de acetilenă şi de oxigen, de-a lungul
aceluiaşi zid, dar p e suporţi separaţi, l a o distanţă minimă de 0,5 m .
Conducta de acetilenă se v a monta totdeauna deasupra celei de Oxigen.
7.9 L a montarea conductei de acetilenă sau drumuri sau sub căi
ferate, conducta trebuie trecută printr-un tub de protecţie cu diametrul
interior mai mare d e c î t diametrul exterior al conductei de a c e t i l e n ă şi
care s ă preia sarcinile permanente sau accidentale. Tubul de protecţie
trebuie s ă depăşească drumul sau calea ferată cu cel fpuţin 2 metri pe
ambele părţi. Traseul conductei de acetilenă se va amplasa la 45° faţă
de axa drumului sau căii ferate.
7.10 Conductele prin care circulă acetilena trebuie astfel montate,
c a să fie ferite de trepidaţii şi tensiuni.
Se vor prevedea compensatoare de dilataţie p e conductele lungi.
Compensatoarele de dilataţie vor fi de preferinţă de tip liră de dila-
tare, sau se va alege un astfel de traseu al conductei încît e a să se auto-
compenseze.
7.11 Conductele prin care circulă acetilena trebuie ferite contra
razelor solare, fie prin izolare termică, fie cu ajutorul unui paravan
de protecţie din tablă, montat l a o distanţă de cîţiva centimetri de con—
ductă şi aşezat p e u n perimetru de minimum 60° în dreptul soarelui.
7.12 Conductele prin care circulă acetilena umedă se vor proteja
împotriva îngheţului prin izolare termică, din material incombustibil-
282
Dacă debitul este mic şi există pericolul de îngheţ chiar cu izolare ter-
mică conductele vor fi însoţite cu o conductă de abur cu care se izolează
în comun cu condiţia c a temperatura aburului s ă nu depăşească 150°C.
Conducta însoţitoare de abur nu se va monta lipită pe conducta de
acetilenă, ci l a distanţă de minimum 1 c m prin intermediul unui reflector
conform schiţei.
Distan ţiere
lzolaţle termrco Conductă de abur
7.13 Toate conductele prin care circulă acetilena umedă trebuie să
fie pozate cu pantă continuă astfel c a să nu s e poată forma dopuri din
apa condensată. În acest scop se va asigura o pantă de cel puţin 0 , 5 % .
L a toate punctele joase trebuie prevăzute dispozitive de evacuare
a apei, uşor accesibile.
7.14 Transportul acetilenei nu este admis prin furtunuri de cauciuc
decît la aparatele de sudură autogenă.
7.15 Toate conductele de acetilenă trebuie s ă aibă o bună punere
la pămînt, pentru evitarea acumulării electricităţii statice.
Conductele nu trebuie să vină în contact cu conductori şi cabluri
electrice.
sub
7.16 Conductele de acetilenă, care funcţionează cu presiune
0,4 daN/cm2 suprapresiune nu se limitează din punct de vedere al dia-
metrului. Conductele de acetilenă cu presiune între 0,4 daN/cm2 —
1,7 daN/cm2 suprapresiune se recomandă să nu aibă un diametru mai
mare de 50 mm.
Pentru conductele de acetilenă la presiune de peste 1,7 daN/cmz
suprapresiune, diametrul conductei se recomandă să nu fie mai mare de
20 m m .
283
 7 . 1 7 Dacă diametrul conductei rezultă mai mare decît cel conform
articolului 7 . 1 6 . s e poate monta fie mai multe conducte paralele, fie
un fascicul de ţevi aşezate într-o conductă mai mare care este etanşă
faţă de mediul exterior.
7.18 La conductele în care presiunea parţială a acetilenei depăşeşte
1,5 daN/cm2 suprapresiune, s e vor monta membrane de siguranţă
(de rupere) din 25 în 25 m conform M.I.P.C.—NID——2536 — revizuit.
7.19 După montarea conductelor de acetilenă, înainte de vopsirea
şi izolarea lor, ele vor fi supuse unor probe hidraulice, împreună cu toate
:“
7.22 Înainte de darea în exploatare, toate conductele trebuie suflate
cu azot. Pentru o bună spălare a conductei, la toate punctele extreme,
derivaţiile şi ramificaţiile moarte trebuie să existe posibilităţi de pur—
jare. Se consideră că conducta este curăţată de aer, atunci cînd procentul
de oxigen din azotul care iese este mai mic de 3,5%.
Luarea probei pentru analiză se face din punctul final sau cel mai
îndepărtat al conductei.
După ce s-a eliminat aerul din conductă, se repetă proba de pre—
siune, după articolul 7 . 2 0 , verificîndu—se pierderile de gaz, proba de
presiune făcîndu-se de astădată cu azot cu conţinut de maximum 3 %
oxrgen.

armăturile la o presiune de 12 ori presiunea parţială a acetilenei. (Numai

pentru concentraţia acetilenei în gaze de peste 25%). La această probă, 7.23 Conductele principale aeriene de transportare a acetilenei vor
pe conductă nu trebuie să apară. fisuri, deformatii, locurl de curgere sau trece la o distanţă de minimum 15 m , de depozitele cu lichide inflamabile.
transpiratie.
7.24 Se va evita instalarea conductelor de acetilenă lîngă conducte
7.20 După încercarea hidraulică, toate conductele de acetilenă se cu temperaturi ridicate.
supun la o probă pneumatică, la presiune de 1,5 ori presmnea de regim.
În timpul acestor probe, toate îmbinările se verifică cu apă cu săpun. 7.25 La construcţiile şi încăperile în care nu se consumă acetilenă,
Conducta supusă la proba pneumatică, se ţine la presiunea respectivă nu se permite pozarea conductelor de acetilenă pe pereţi1 sau acoperişul
cel puţin 24 ore, după care se măsoară pierderile de pres1une. acestora.
Mărimea pierderii de gaz din conductă, timp de o oră de ÎnCerCare, nu
trebuie să depăşească 0,5% din volumul gazului aflat iniţial în conductă. 7.26 Î n hala de fabricaţie în.care s e consumă acetilenă, conductele
Valoarea pierderii se determină după formula: vor fi pozate p e pereţii sau stîlpii clădirii, pe suporţi individuali, deasu-
] p r a altor conducte.
V = 100 [1 — P,(273+ t,)
Pam + te) Faţă de cablurile electrice, conductele de acetilenă se vor poza dea—
supra şi la o distanţă de minimum 1 m.
în care: „
V = pierderea calculată m procente. . 7.27 Conductele de acetilenă îngropate în pămînt se vor amplasa
P, = presiunea absolută la începutul încercării, în Ata la următoarele distanţe:
(daN/cm2+1). _ __
= presiunea absolută. la sfîrşrtul încercării, în Ata — de la clădiri—minimum 3 m.
F,
(daN/cm2 + 1). — de la canale şi cămine, pentru orice destinaţie — minimum 3. m.
— temperatura gazului în conductă l a începutul încercării — de la cabluri electrice îngropate — minimum 1 m ;
în °C. -— de la couducte de apă şi canalizare -— minimum 1,5 m ;
— de la. conducte cu lichide inflamabile — minimum 5 m .
t = temperatura gazului în conductă la sfîrşitul încercării.
7.28 Dacă conducta de acetilenă se montează p e o estacadă comună
7.21 După executarea izolaţiei termice şi terminarea întregului cu alte conducte, c0nducta de acetilenă se va poza mai sus ca celelalte
montaj, conducta sau izolaţia termică se vor vopsi c_u culoare galbenă ca m:»nducte şi va fi fixată p e suporţi metalici intermediari individuali.
săgeţi care indică sensul de curgere al fluidulul şi cu inscripţia „Atenţiune
acetilenă“. 7.29 Pe conductele de gaze cu conţinut de peste 2 5 % vol. acetilenă,
Apoi se reface proba pneumatică arătată la capitolul 7.2.0, întîi pe 5: vor prevedea turnuri pentru oprirea exploziilor în următoarele locuri:
ansamble, apoi p e toată instalaţia, inclusiv utilajele respective. — la ieşirea acetilenei de la secţia de fabricaţie;

284 285

— la intrarea acetilenei la fiecare secţie consumatoare;
—— pe conductele de intrare şi ieşire a acetilenei la şi de la gazometru.
Date asupra dimensionării turnului pentru oprirea exploziilor, sînt
descrise la capitolul 6.1.12.
7.30 Înainte de intrarea în turnul pentru oprirea exploziilor Cît şi
la ieşirea gazelor din turnul pentru oprirea exploziilor, se vor monta
p e conducte membrane de siguranţă conform schiţei de mai jos.
Supapele hidraulice se vor amplasa l a secţiile respective protejate
contra îngheţului, respectiv la gazometru vor fi amplasate în case de
vană.
Supapele hidraulice de l a gazometru vor mai fi prevăzute cu u n sistem
de înecare rapidă a lor cu apă, acţionat de la distanţă, care să asigure
o închidere hidraulică în ambele sensuri.
7 .32 Pentru instalaţii de îmbuteliere a acetilenei, toate conductele
si armăturile de la compresor pînă la butelii, trebuie să fie dimensionate
pentru presiunea de probă hidraulică de minimum 240 daN/cmz.

Membrană de M r m î r — é — C — 7.33 Conductele pentru acetilenă vor fi astfel montate, c a s ă fie

rea
evitate tensiunile sau deformările.
siguranţă .
|
!
ha.—4m

TURN D E OPRIRE A E X P L O Z I I L O R T I P USCAT

Membranele vor fi amplasate astfel ca în caz de rupere, să nu pericliteze

o instalaţie învecinată, de exemplu gazometru. Ele se vor dimensiona
conform M.I.P.C. — N I D -— 2556 — revizuit.

7. 31 Afară de turnurile pentru oprirea exploziilor se vor amplasa p=

conductele de acetilenă şi supape hidraulice în următoarele locun:
— la intrarea acetilenei la fiecare secţie consumatoare după turnu!
pentru oprirea exploziilor;
—1a intrarea şi ieşirea gazelor in /din gazometru, între gazometru —î
turnurile pentru oprirea exploziilor
Aceste supape s e vor prevedea de preferinţă de tipul celor arătate ia
capitolul 6.

286
CAPITOLUL 8
CAPITOLUL 9
PRESCRIPTII REFERITOARE LA
PRESCRIPTII REFERITOARE LA
INSTALATIILE DE INCALZIRE şn VENTILATIE
INSTALATIILE ELECTRICE
ŞI DE AUTOMATIZARE

va 8. în conform't, e xecutarea
1 Proiectarea
face t' , ' r e c epţi'ona rea instalaţiilor
51 ' " '
electrice s e- mecanică sau natu rală
m t 1 . . _ 1 a e c u normele valabile i n ţara care furnizează e e- 9.1 Se va prevedea o instalaţie de ventilaţie se poat e dega ja în ex-
î n func ţie de cant itate a de aceti lenă ce
taia—2 e e instalaţiei, norme care trebuie acceptate de institutul de proiec- după caz,
în scop ul de a evita peric o-
ploa tarea norm ală a insta latie i tehno logic e,
a Instalaţulle ele;:trice vor fi constituite din echipamente si material-= lul de acum ulare .
pent ru cazu ri de avar ie,
ţ idmise ' ' t normelor
_o n a t e .pen ru a ucra în mediu cu acetilenă , p otr1v1 , sus - men-„ Se v a prev edea şi o insta laţie de vent ilaţie
e d e aceti lenă.
în care apar dega jări impo rtant
cable , se v a prev edea
' ' ' - - A ..
Sint stab ilite 9.2 În cazu l în care s e prev ăd tune le pent ru
8.2
şi gru pa de apri nde re a ace tile na care să ţină tunelele în uşoară su-
în STAglîsg8şş.explome o ventilaţie mecanică de introducere, a aceti lenei .
prap resm ne, cu scop ul de a se evita acum ulare
8.3 _ Aparatura
_ _ . pentru
_ măsură , control
_ ŞI '
' automatizare, nu est
acop erite trebu ie să fie
permis sa aibă piese din cupru sau dm aliaje cu peste 65% cupru ire: 9.3 Grop ile pent ru şlam de carb id, dacă sînt , care să asigu re mini—
uare
mările iăidşnăxistî contact direct cu gazele-acetilenice. ' prev ăzut e cu o vent ilaţie meca nică de evac
a gazelor să fie cu cel
_ az c sîn necesare insuflări entru nivele ' mum 10 schimburi pe oră. Coşul de evacuare ale fabri cii, dacă sînt mai
t celel alte clădi ri
dări etc.) acestea trebuie prevăzute cu got. ' prevenire înfun— puţin 5 metr i mai înalt decî
apro ape de 20 m .
ratoa rele pent ru aceti lenă
9.4 Încă peril e în care sînt ampl asate gene
care să asigu re p e timp ul iernii
trebu ie s ă fie prev ăzut e cu încăl zire
o tempe ratură de minim um +5°C.

sînt amp lasat e vase de

9.5 Case le de vană ale gazo metr ului în care de încăl-
închidere hidra ulică, trebuie să fie prev ăzut e cu o instalatie
temp eratu ră de minimum
zire, care să asigure în anotimpul rece o
+5°C .

9.6 Tem pera tura în încăperile sau halel e în care sînt amplasate
ea aceti lene i în rec1pienţ1, cît ŞI staţi ile
com pres oare le pent ru încă rcar
288 289
1 9 — Normativ departa mental —— c . 2 4 9 7
 _ ărc are a ace
de. înc ' nei' in
tile “ recr' pien
'. ,t'1 , treb
' uie
' s “a fie
' în ano tim pul rec e
min imu m. +15 °C, pen tru a
s e ev1 ta for ma rea hid ran CAPITOLUL 10
sau lich efie rea ace tile nei. ţilo r de ace tile nă,

9.7 Se interzice instalat '

PRESCRIPTII REFERITOARE LA
" A ….
interm ediar Şi Princi pal de îîrlşildPOZIttor de ll'lCalee
… depoz itul
INSTALATIILE DE ALIMENTARE c u APA
“ 9 % În hale de fabricaţie sau înc
ŞI CANALIZARE
1 enav, cor pur ile de 1ncalz1re treb ăperi cu deg_ajări pos ibil e de ace -
uie s ă fie net ede ş1 sa per mit ă cur ăţar ea
uşo ara a pra fulu l dep us.

9.9 T ubula tura metali c“ ' v e n t l l a' t o

- — vor fl. legate l a & ŞI
'mecan ica, S . _ . - \ ._aţiil de ven tila tie
pămîn t. e i n arele
t e r z m eInstal
or
vent ilaţi e nem etali că. ut1 llza rca t u b u l a t u r i i d e

10.1 INSTALATII PENTRU ALIMENTARE C U APA

10.1.1 Î n clădirile fabricilor de acetilenă nu este necesar a se pre—

vedea hidran'ţi de incendiu interiori.
Hidranţii exteriori de incendiu se vor prevedea conform N.P.C.I.

10.12 În încăperile în care se depozitează sau se manipulează. carbid,

se interzice cu desăvîrşire montarea de conducte sau obiecte ale insta-
laţiilor de alimentare cu apă şi canalizare (reţele interioare de distribuţie-
a apei, de canalizare, obiecte sanitare, hidranti de incendiu etc.).
Se interzice trecerea conductelor de alimentare cu apă şi canalizare
prin pereţii şi planşeele ce mărginesc încăperile de depozitare a carbi-
dului.

10.1.3 La depozitele de recipienti şi l a încăperile de încărcare a aceti-

lenei în recipienti se vor executa instalaţii eficace de stropire cu apă
pentru răcirea recipientilor în caz de incendiu, conform pct. 6.2.13.

10.2 INSTALATII PENTRU CANALIZARE

10.2.1 Apele reziduale provenite din fabricile de acetilenă şi care

î n circuitul lor i nt ră î n c o n t a c t c u gazele acetilenice, dizolvă o p a r t e
din acestea.
Se consideră că o apă este impurificată cu acetilenă în cazul cînd con-
centraţia de acetilenă dizolvată în apă depăşeşte 10 mg acetilenă l a
1 litru apă.

291
 apeî
Întrucît gazele acetilenice dizolvate în apă se pot degaja pe traseul _ 10.25 Î n cazul cînd necesi tăţile tehnol ogice impun recirc ularea
a face cu instal aţii
reţelei de canalizare, făcînd amestecuri explozive cu aerul sau alte gaze lor impur ificate cu acetile nă, recirc ularea apelor se v insta-
et separa te de celelal te
din canalizare, aceste ape se recomandă să fie colectate şi transportate specia le de răcire (turnu ri de răcire) compl .
de o reţea specială de canalizare, separat de celelalte reţele. _ _. .
laţii de recircu lare.
ape cu aceti-
Executarea unei reţele speciale de canalizare pentru apele impurifi— L a proiec tarea si execu tarea instala ţiilor de recrrc ulare
se l a art. 10.2.1 . —lO.2 .2.—1 0.2.3.
cate cu acetilenă se va stabili în urma unei analize tehnico-economice lenă se vor respec ta preved erile cuprin
bine documentată. —10.2.4.
I n cazul executării unei reţele speciale de canalizare pentru apele
reţele de
impurificatc. c u acetilenă, s e interzice deversarea în a c e a s t ă r e ţ e a , a 10.2.6 Evacu area apelor impur ificatc _cu acetile nă _în alte
apelor reziduale cu conţinut chimic diferit de acestea. canali zare, meteo rice, menaj ere, industr iale-, conven ţional curate , se
numai după trecere a acesto ra printr— o instala ţie eficace de
poate face ata.
a r c acetile na este degaz
10.2.2 Conductele reţelei de canalizare ce transportă ape uzate degaza re şi reţine re a suspen siilor solide î n c
canali zare
.impurificate cu acetilenă, se vor proiecta şi executa astfel ca ele să nu Nu se v a face evacua rea apelor acetile nice într—o reţea_ de
prezinte pericolul scăpărilor de lichide sau gaze, adică vor fi etanse. ificate în care ar putea lua naştere reacţii neprev azute:
ape chimic impur emâsari
Racordarca punctelor de evacuare sau intersecţiile conductelor se vor La evacuarea apelor reziduale cu conţin ut de acetil ena în upă za
(rîuri, lacuri) se va ţine seama de_ gradul de diluţie c e se realizea
\a
face prin piese speciale, teuri, ramificaţii etc., care de asemen trebuie să
asigure etanşeitatea. conţin utul nu trebuie să fie mai mare decît cel indica t a
amestecare: ate,
Î n cazul cînd cantităţile de acetilenă dizolvată în apele reziduale cc- articolul 10.2.1. În caz contrar se vorex ecuta înainte de devers
urmează s ă fie transportate de reţea sînt importante, se recomandă ca instala ţii de epurar e pînă la limita adm151b11ă.
reţeaua d e canalizare s ă funcţioneze cu secţiunea plină (înecată) sau
în cazul cînd conducta nu funcţionează cu secţiunea plină, s ă se men— mce pot fi
10.2.7 Atunci cînd condiţiile locale permit, apele acetileAelele
ţină deasupra lichidului o atmosferă de gaz inert (azot) sub o presiune deschi se. Podur ile, pahsar peste
evacu ate prin canale sau rigole
meit, acetile na
mica. canale sau rigole deschi se se vor proiec ta si execu ta astfel
fara p051b1-
care s e degajă din apele rezidu ale, s ă nu se adune în spaţii
10.2.3 Dacă apele reziduale cu acetilenă conţin suspensii solide (cu lităţi de ventila re.
densitate m a i mică sau mai mare decît a apei) reţeaua de canalizare va
a evacua rea
fi echipată cu cămine cu piese de curăţare pentru revizia şi curăţirea 10.2.8 Prescr ipţiile de l a articol ul 10.1. se vor aplica si l
reţelei. gropilo r de şlam din carbid .
La trecerea conductei de canalizare prin cămine se v a asigura etanşei-
va
t a t e a ei, intervenţia pentru revizie şi curăţare făcîndu—se prin interme- 10.2.9 Î n încăpe rile de depoz itare şi încărca re areeip ienţilo r, se
rec1pic nţ1101 , l a c a n a -
diul piesei speciale de curăţare care v a asigura accesul uşor al persona- asigur a e v a c u a r e a a p e i d e s t r o p i r e p e n t r u m a r e a
lului de întreţinere în conducta de canalizare. A _ “ _”
lizare… e , ape
Evacu area s e v a f a c e i n r e ţ e l e d e canali zare a p e a c e i e n i c
alizarf : ape
10.2.4 Toate căminele de pe reţeaua de canalizare pentru apele ace- meteo rice sau menaj ere, în nici u n caz într-o reţea dcncan
ar p u t e a lua naşter e reacţi i neprev azutlc.
tilenice vor fi schiţate cu capace etanse. Evacuarea eventualelor scăpări chimic impur ificate în care cana
de acetilenă din aceste cămine se v a face prin dispozitive de ventilatie a împied icarea pătrun derii gazelo r din reţeau a de }-
Se va asigur
na,
(conducte de ventilaţie) terminate l a capăt cu opritori de flăcări, ridicate zare în încăperile de depozitare si încărcare a butelulor de acetile
la o înălţime în care să nu ajungă în mod accidental flăcări (înălţimea
minimă fiind d e 2 , 5 m ) . S e interzice t r e c e r e a prin căminele d e vizitare
ale reţelei de canalizare ape cu acetilenă, a oricăror altor conducte, canal
sau cabluri.
Pentru evitarea posibilităţii de formare a unor scîntei, capacele se vor
prevedea cu garnituri de aluminiu.

292
CAPITOLUL 11 aşezate lîngă uşă, scări sau alte puncte de circulaţie obligatorie în caz de
evacuare.

PRESCRIPTII P E N T R U I N S T A L A T I I 11.8 Avertizoarele automate se vor amplasa în apropierea eventualelor

DE SEMNALIZARE A I N C E N D I I L O R focare ale incendiilor. L a prevederea lor se va ţine cont de N.P.C.I.

11.9 La o instalaţie de semnalizare cu avertizoare automate, se vor

monta în mod obligatoriu şi avertizoare manuale;

11.10 Pentru toate instalaţiile de semnalizare a incendiilor se vor

prevedea piesele de rezervă necesare, care s ă asigure o bună exploatare.

11.1 În cadrul fabricilor de acetilenă, cît şi a instalaţiilor care lu—

crează cu acetilena se vor prevedea obligatoriu instalaţii de semnalizare
a incendiilor. Acestea se vor prevedea conform N.P.C.I.

11.2 Instalaţiile vor fi de tip antiexploziv, conform prevederilor

de la capitolul 8 al prezentului normativ pentru instalaţii electrice.

11.3 Se admite utilizarea avertizoarelor de tip normal sau d e tip

impermeabil, dacă sînt amplasate în exteriorul instalaţiei, l a distanta
minimă prevăzută în Normativul departamental privind proiectarea,
executarea şi recepţionarea instalaţiilor electrice în mediu cu pericol de
explozie I D 17—73.

11.4 Reţelele de distribuţie ale instalaţiei de semnalizare se vor face

exclusiv ţcu conductori sau cabluri de cupru. Pentru protejarea contra
loviturilor şi contra deteriorărilor mecanice, conductorii electrici vor fi
armati sau vor fi introduşi în ţevi de oţel. Nu se admite utilizarea conduc-
torilor de tip I N T E N C sau tuburi de protecţie din P.V.C.

11.5 Reţelele exterioare ale instalaţiilor de semnalizare se vor executa

numai subteran.

11.6 Întreg aparatajul şi echipamentul electric al unei instalaţii de

semnalizare trebuie să fie legat la pămînt.

11.7 Avertizoarele manuale se vor amplasa în locuri vizibile, uşor

accesibile şi la o înălţime de 1,3—1,5 m. Se recomandă ca ele să fie

294
CAPITOLUL 12 12.7 Amplasarea utilajelor de luptă împotriva incendiilor se va face
ln locuri uşor acce51b11e, de unde pot fi uşor utilizate de personalul sec-
ţiei, in cazuri de început de incendiu.
PRESCRIPTII P E N T R U D O T A R E A C U UTILAJE
ŞI MATERIALE T E H N I C E 12.8 Utilajele şi materialele pentru lupta împotriva incendiilor se vor
DE LUPTA ÎMPOTRIVA I N C E N D I I L O R prevedea în funcţie de capacitatea d e producţie, conform prevederilor
normelor de dotare în vigoare.

12.1 Fabricile de acetilenă cît şi instalaţiile l a care sînt posibile

degajări de acetilenă, vor fi dotate cu următoarele utilaje şi instalatii
pentru stingerea incendiilor:
—rezervoare d e azot sub presiune;
— stingatoare portative;
— stingatoare carosabile.
12.2 Acetilena fiind u n gaz inflamabil şi exploziv, este obligatorie
instalarea unor rezervoare pentru azot sub presiune, legate astfel cu
instalaţia tehnologică, ca în caz de pericol, să fieinundată şi spălată în cel
mai scurt timp cu azot.
Capacitatea rezervorului pentru azot sub presiune, trebuie să fie de cel
puţin două ori volumul utilajelor în care se găseşte acetilena, socotit
în In3 azot utilizabil (peste volumul rezervorului). Gazomctrele nu intră
la socoteală.
12.3 Pentru hale de fabricaţie se vor prevedea stingatoare portative
cu pulberi uscate (7—9 kg), cel puţin pentru 50 mg, suprafaţă con—w
struită, u n stingator.
12.4 Pentru instalaţiile în aer liber se vor prevedea stingatoare carc-
sabile cu pulberi uscate (50—70 kg) l a 25 ml cel puţin u n stingator.
12.5 Pentru încăperile cu instalaţii electrice (posturi trafo, staţii
de conexiuni etc.) se v a prevedea cîte u n stingator portativ cu bioxid
de carbon tip 15 la 50 m2 suprafaţă construită.
12.6 Pentru încăperile anexe (grupuri de deservire, ateliere, labo-
ratoare etc.) se vor prevedea pentru 200 m2 cîte u n stingator portativ
cu spumă chimică.

296
Editat d e Ministerul Industriei Chimice
Redacţia—Bucureşti, 1979