Proiect finantat prin:

cod proiect: RO-12-569-2010-R5

2011

Introducere in curling

Club Sportiv Schei

Proiect: Dezvoltare si integrare prin

sport a persoanelor cu dizabilitati
 Proiect: Dezvoltare si integrare prin sport a persoanelor cu dizabilitati
Finantat prin programul Tineret in Actiune

CUPRINS
1 Descrierea programului TiA .................................................................................................................................. 3
2 Descrierea pe scurt a proiectului ......................................................................................................................... 3
3 Descrierea pe scurt a sportului............................................................................................................................. 3
4 Echipamentul.............................................................................................................................................................. 4
4.1 Pietrele (stones)............................................................................................................................................... 4
4.2 Maturile (push brooms) ................................................................................................................................. 5
4.3 Pantofii speciali cu talpa lucioasa (slider) ................................................................................................... 5
4.4 Gripper .............................................................................................................................................................. 6
4.5 Hack. ................................................................................................................................................................... 6
5 Utilizarea echipamentului........................................................................................................................................ 7
5.1 Pietrele: .............................................................................................................................................................. 7
5.2 Maturile: ............................................................................................................................................................. 7
5.3 Pantofii cu talpa lucioasa (slider):................................................................................................................. 7
5.4 Gripper-ul:......................................................................................................................................................... 7
5.5 Hack-ul: .............................................................................................................................................................. 7
6 Pozitionarea corpului ............................................................................................................................................... 7
6.1 Asezarea in hack, inainte de lansare ........................................................................................................... 7
6.2 Pozitia picioarelor ........................................................................................................................................... 8
6.3 Pozitia bazinului.............................................................................................................................................. 10
6.4 Pozitia mainilor .............................................................................................................................................. 10
6.5 Pozitia umerilor ............................................................................................................................................. 10
6.6 Pozitia capului ................................................................................................................................................. 10
7 Elemente de tehnica ............................................................................................................................................... 11
7.1 Pozitia pietrei, efectul ................................................................................................................................... 11
7.2 Pozitia maturii – incepatori/avansati ......................................................................................................... 11
7.3 Taria impulsului (pozitia piciorului in hack) ............................................................................................. 12
7.3.1 Regula celor 3P (Piatra, Picior, Pozitie)........................................................................................... 12
7.4 Directia lansarii .............................................................................................................................................. 12
7.5 Release (eliberarea pietrei) ......................................................................................................................... 12
7.6 Maturatul corect (stanga/dreapta) ............................................................................................................. 13
8 Traiectoria si viteza pietrelor si factorii care le influenteaza ....................................................................... 14
9 SCHEMA DE ANTRENAMENT ......................................................................................................................... 15

2
 Proiect: Dezvoltare si integrare prin sport a persoanelor cu dizabilitati
Finantat prin programul Tineret in Actiune

1 Descrierea programului TiA

Ce este TiA?

"Tineret in Actiune" (Youth in Action) este programul Uniunii Europene care

sustine activitatile de invatare nonformala pentru tineri, prin finantarea de proiecte.
Programul, cu finantare de la Comisia Europeana, vizeaza promovarea cetateniei active
in randul tinerilor, dezvoltarea sentimentelor de solidaritate si toleranta, sprijinirea
intelegerii reciproce intre tinerii din diferite tari, promovarea cooperarii europene si
contributia la imbunatatirea calitatii sistemelor de sustinere a activitatii de tineret.

2 Descrierea pe scurt a proiectului

Proiectul “DEZVOLTARE SI INTEGRARE PRIN SPORT PENTRU PERSOANELE
CU DIZABILITATI” a pornit de la preocuparea pentru problemele cu care se confrunta
persoanele cu dizabilitati si diminuarea lor prin implicarea acestora intr-o activitate
sportiva aflata in plina expansiune in tarile din cadrul Uniunii Europene. Proiectul
propune un model de incluziune sociala a tinerilor cu dizabilitati, prin intermediul
sportului.
Sesiunile de training teoretic si practic au avut ca scop dezvoltarea spiritului
de echipa, a respectului si solidaritatii fata de ceilalti tineri sportivi, pentru ca in
final sa contribuie la implicarea tinerilor in activitatile civice din cadrul comunitatii.
Tinerii implicati in proiect, odata familiarizati cu specificul acestui sport
(CURLING), au posibilitatea legitimarii in cadrul unui club; acest lucru le ofera ulterior
sansa de a participa la activitati sportive organizate la nivel international.
Proiectul incurajeaza toleranta si dezvolta solidaritatea intre tineri, contribuind la
consolidarea coeziunii sociale (prin integrarea sociala a tinerilor cu dizabilitati). Este un
proiect initiat, promovat, implementat si adresat tinerilor, incurajand participarea
acestora, implicarea si voluntariatul, propunandu-si sa devina un model ce se doreste
a fi replicat si in alte parti/zone.

3 Descrierea pe scurt a sportului

Unul dintre cele mai vechi sporturi de echipa, curling-ul a aparut pentru prima
oara in secolul al 16-lea in Scotia, unde localnicii jucau pe lacuri inghetate (lochs). Cele
mai vechi dovezi dateaza din anul 1511 – renumita Stirling Stone, gasita pe fundul
unui loch din Scotia. Abia in 1600 au fost introduse pietrele cu maner (handle).

3
 Proiect: Dezvoltare si integrare prin sport a persoanelor cu dizabilitati
Finantat prin programul Tineret in Actiune

Curling-ul practicat in echipe de barbati a fost introdus in programul olimpic in

1924 la Chamonix. Imediat dupa aceasta participare a fost exclus si a fost reintrodus ca
sport demonstrativ in 1932 la Lake Placid.
In 1998 a fost admis oficial si permanent ca sport olimpic, atat la probele
masculine, cat si pentru echipe de femei.

4 Echipamentul

4.1 Pietrele (stones)

- sunt din granit, cu forma circulara si o greutate de aproximativ 20 kg.
- un set este compus din 16 pietre.
- in timpul jocului, fiecare echipa foloseste 8 pietre de aceeasi culoare.
- granitul din care sunt realizate ofera atat o rezistenta foarte mare la impact, cat si o
absorbtie foarte redusa a umezelii, factori datorita carora o piatra de curling poate fi
folosita pe durata multor ani de zile
- in lume exista doar doua cariere al caror granit este considerat suficient de bun
pentru fabricarea pietrelor de curling – Ailsa Craig (Scotia) si Trefor (Tara Galilor)

4
 Proiect: Dezvoltare si integrare prin sport a persoanelor cu dizabilitati
Finantat prin programul Tineret in Actiune

4.2 Maturile (push brooms)

- primele maturi erau facute din paie, par de cal sau par de porc; acestea nu se mai
folosesc, intrucat lasa resturi pe gheata, parul fiind inlocuit cu o perna din material
textil.
- in prezent sunt folosite maturile cu cap fix sau mobil; capul mobil face maturatul mai
usor si mai eficient.
- coada maturii poate fi din lemn, carbon sau fibra de sticla.
- rolul maturii si al maturatului este de a incalzi gheata si de a diminua, astfel, frecarea
dintre piatra si suprafata de rulare

4.3 Pantofii speciali cu talpa lucioasa (slider)

- talpa lucioasa ii ajuta pe jucatori in lansatul pietrelor.
- talpa este confectionata din teflon sau inox si, cu cat este mai groasa, cu atat confera
viteza mai mare la alunecare.

5
 Proiect: Dezvoltare si integrare prin sport a persoanelor cu dizabilitati
Finantat prin programul Tineret in Actiune

4.4 Gripper
- este confectionat din cauciuc moale, foarte aderent.
- se foloseste pentru a proteja talpa lucioasa in afara pistei sau cand jucatorul matura
piatra.

4.5 Hack.
- este suportul folosit de catre jucatori pentru a lansa pietrele, asemanator bloc-
starturilor din atletism.
- are doua componente de cauciuc, simetrice fata de linia de centru, pentru a permite
folosirea sa atat de catre jucatorii dreptaci, cat si de catre stangaci.

6
 Proiect: Dezvoltare si integrare prin sport a persoanelor cu dizabilitati
Finantat prin programul Tineret in Actiune

5 Utilizarea echipamentului
- participantii la jocul de curling trebuie sa acorde atentie echipamentului folosit la
antrenamente sau in timpul jocului (pietre, maturi, slidere, grippere, hack).
- inainte de lansare, jucatorul trebuie sa se asigure ca nu pericliteaza siguranta lui sau
a celorlalti.

5.1 Pietrele:
o se manevreaza cu grija atunci cand se transporta dintr-un loc in altul.
o nu se lasa sa alunece fara control si fara tinta.
o doua pietre aflate ambele in miscare nu trebuie sa se ciocneasca niciodata.
o sub nici o forma NU trebuie sa se ciocneasca de hack.
o in timpul jocului trebuie sa fie in contact permanent cu gheata.

5.2 Maturile:
o se folosesc la maturat gheata sau baza pietrei inainte de lansare.
o se folosesc ca suport in momentul lansarii sau in timpul deplasarii pe pista.
o NU se folosesc pentru a curata alte suprafete in afara pistei.
o NU se “abandoneaza” in locuri in care ar putea perturba buna desfasurare a
jocului.

5.3 Pantofii cu talpa lucioasa (slider):

o se folosesc numai in timpul jocului; in afara pistei se utilizeaza gripper-ul
pentru protejarea talpii.
o se folosesc pe piciorul stang (pentru jucatorii de mana dreapta) sau pe
piciorul drept (pentru jucatorii de mana stanga).

5.4 Gripper-ul:
o se foloseste in timpul maturatului sau pentru a proteja talpa luciosa a slider-
ului in afara pistei.
o se utilizeaza INTOTDEAUNA in afara pistei.

5.5 Hack-ul:
o se foloseste NUMAI ca suport pentru picior in momentul lansarii pietrei.
o NU se foloseste ca suport sau tinta pentru pietre.

6 Pozitionarea corpului
6.1 Asezarea in hack, inainte de lansare
o inainte de a ne aseza in hack trebuie sa ne asiguram ca avem o piatra
pregatita in fata acestuia.

7
 Proiect: Dezvoltare si integrare prin sport a persoanelor cu dizabilitati
Finantat prin programul Tineret in Actiune

o luarea pozitiei in hack se face intotdeauna pasind din spatele acestuia si nu

din lateral. Niciodata nu ne vom aseza in hack venind cu spatele spre el,
intrucat exista pericol de accidentare.
o jucatorul care lanseaza cu mana dreapta se va aseza in hack venind din spate
sau din lateral-stanga. Jucatorul care lanseaza cu mana stanga se va aseza in
hack venind din spate sau din lateral-dreapta.

6.2 Pozitia picioarelor

o piciorul fara slider se asaza cu varful in suportul de cauciuc dinspre jucator si
se flexeaza (genunchiul nu are voie sa atinga gheata).
o piciorul cu slider (flexat, dar cu toata talpa pe gheata) se va afla intotdeauna
in lateralul hack-ului.
8
 Proiect: Dezvoltare si integrare prin sport a persoanelor cu dizabilitati
Finantat prin programul Tineret in Actiune

o inainde de desprinderea din hack, piciorul din lateral se trage putin in spate
concomitent cu ridicarea bazinului.

o dupa desprinderea din hack, piciorul cu slider ramane flexat si aluneca inainte
pe directia dorita; piciorul cu care s-a facut impingerea ramane relaxat in
spate.
o in timpul fandarii, picioarele trebuie sa fie pe aceeasi linie cu piatra si pe
directia indicata.

9
 Proiect: Dezvoltare si integrare prin sport a persoanelor cu dizabilitati
Finantat prin programul Tineret in Actiune

o pentru mai mult echilibru, talpa piciorului cu slider se poate tine cu varful
spre exterior, iar calcaiul tras cat mai mult spre interior.

6.3 Pozitia bazinului

o imediat dupa desprinderea din hack, bazinul se trage inspre inainte, cat mai
aproape de suprafata ghetii.

6.4 Pozitia mainilor

o o mana se sprijina pe matura, in timp ce cealalta mana tine piatra (NU se
sprijina pe piatra!).
o mana care tine piatra se afla in prelungirea piciorului din hack, pe directia
dorita pentru alunecare.

6.5 Pozitia umerilor

o umerii sunt la aceeasi inaltime (nu unul mai sus si celalalt mai jos). Linia
umerilor trebuie sa fie perpendiculara pe directia de alunecare. Daca umarul
care tine matura ramane in spate, atunci directia de alunecare este afectata.

6.6 Pozitia capului

o inainte, in timpul si dupa lansare, pozitia capului este aceeasi – capul se tine
sus si privirea inainte, inspre directia de alunecare. Directia privirii este
foarte importanta, intrucat de acest lucru depinde corectitudinea lansarii.

10
 Proiect: Dezvoltare si integrare prin sport a persoanelor cu dizabilitati
Finantat prin programul Tineret in Actiune

7 Elemente de tehnica
7.1 Pozitia pietrei, efectul
o Exista doua pozitii ale pietrei, inainte de lansare, care determina efectul dupa
ce aceasta este eliberata:

cu manerul spre interior, la ora 10 cu manerul spre exterior, la ora 2

o in ambele cazuri, inainte de a fi eliberata, pietrei i se imprima o usoara

rotatie astfel incat manerul sa treaca de ora 12. Efectul se imprima treptat,
pana in momentul desprinderii pietrei. Efectul devine cu atat mai vizibil cu cat
viteza pietrei scade.

7.2 Pozitia maturii – incepatori/avansati

o Matura se poate tine in doua feluri, dar intotdeauna cu perii in sus:

Cu sprijin pe umar (pentru incepatori) Cu sprijin pe sold (pentru avansati)

11
 Proiect: Dezvoltare si integrare prin sport a persoanelor cu dizabilitati
Finantat prin programul Tineret in Actiune

Pozitia palmei pe piatra si pe matura

o matura se tine strans in palma pentru a nu aluneca si a ne dezechilibra; palma

este orientata in jos, cu bratul intins.
o piatra se tine cat mai lejer, eventual numai cu degetele. Acest lucru permite
eliberarea pietrei fara modificarea traiectoriei.

7.3 Taria impulsului (pozitia piciorului in hack)

o Forta cu care este lansata piatra este unul din factorii care influnteaza
traiectoria pietrei. Taria impulsului trebuie controlata INTOTDEAUNA cu
piciorul cu care se face impingerea. Astfel, exista trei pozitii ale piciorului in
hack in functie de forta cu care dorim sa facem lansarea:
 IMPULS SLAB – varful piciorului se pune pe suprafata plana a
suportului de cauciuc.
 IMPULS PUTERNIC – varful piciorului se pune pe suprafata inclinata a
suportului de cauciuc.
 IMPULS MEDIU – varful piciorului se pune la imbinarea celor doua
suprafete

7.3.1 Regula celor 3P (Piatra, Picior, Pozitie)

o Se aplica fara exceptie in momentul desprinderii din hack, astfel:
 Piatra pleaca prima.
 Piciorul care impinge urmeaza imediat dupa piatra.
 Pozitia se ia dupa desprinderea din hack.

7.4 Directia lansarii

o Pozitia piciorului in hack determina directia pietrei, astfel incat genunchiul
piciorului trebuie sa fie intotdeauna orientat in directia indicata. Mana care
tine piatra trebuie sa fie in continuarea genunchiului. Piatra NU se tine
niciodata in lateral sau in interior.

7.5 Release (eliberarea pietrei)

o Se face fara a influenta traiectoria sau forta (prin impingere sau franare)
imprimate initial.
o Pana la momentul eliberarii, piatra trebuie sa aiba efectul imprimat.

12
 Proiect: Dezvoltare si integrare prin sport a persoanelor cu dizabilitati
Finantat prin programul Tineret in Actiune

7.6 Maturatul corect (stanga/dreapta)

o In timpul maturatului, matura trebuie tinuta in asa fel incat sa permita
jucatorilor sa priveasca in directia de mers a pietrei pentru a ocoli
eventualele pietre aflate pe pista. In caz contrar, exista risc de accidentare.
Astfel, jucatorul care matura pe partea stanga a pistei va avea mana dreapta
la baza maturii, iar cel care matura pe partea dreapta va avea mana stanga la
baza.
o Matura se tine strans, cu palmele orientate spre corp.
o Toata greutatea corpului se lasa pe mana care tine matura la baza.
o Miscarea maturii este regulata, cat mai aproape de piatra si pe latimea
diametrului pietrei.
o In timpul maturatului, matura nu are voie sa atinga piatra. Daca se intampla
acest lucru, respectiva piatra va fi imediat eliminata din joc.

13
 Proiect: Dezvoltare si integrare prin sport a persoanelor cu dizabilitati
Finantat prin programul Tineret in Actiune

8 Traiectoria si viteza pietrelor si factorii care le influenteaza

- Profilul, temperatura si textura ghetii
o un jucator experimentat va constata care este profilul ghetii (daca este inclinata
intr-o parte sau alta) si, dupa primele aruncari, isi va adapta loviturile.
o o gheata “calda” este mai lenta decat una aflata la temperatura optima.
o la inceputul meciurilor, textura ghetii este mai proeminenta si, din acest motiv,
loviturile sunt mai lente; pe parcurs, insa, gheata devine mai neteda si loviturile
sunt mai rapide.

- Temperatura pietrelor
o daca diferenta dintre temperatura pietrelor si cea a ghetii este mare, atunci
pietrele au aderenta sporita, iar loviturile sunt mai lente.
o diferenta mare de temperatura afecteaza si profilul ghetii, mai ales in cazul
pietrelor stationare.

- Forta si directia lansarii

o acestia sunt factori care depind de experienta jucatorului.
o o piatra lansata cu forta are viteza mare si isi pastreaza directia.
o o piatra cu viteza mica isi schimba directia incontinuu (sub influenta efectului)
pana in momentul in care se opreste.

- Maturatul
o cu cat o piatra este maturata mai tare, cu atat aceasta isi mentine directia si
viteza.
o in privinta vitezei, jucatorul care matura decide daca o piatra trebuie
maturata.
o in privinta directiei, maturatul este responsabilitatea skip-ului sau a vice-skip-
ului.

14
 Proiect: Dezvoltare si integrare prin sport a persoanelor cu dizabilitati
Finantat prin programul Tineret in Actiune

9 SCHEMA DE ANTRENAMENT
ELEMENTE PREGATITOARE

1. Prezentarea sportului
- introducere in filozofia sportului
- prezentarea succinta a elementelor distinctive
- prezentarea echipamentului si a modului de utilizare
- explicarea regulilor de baza

2. Inainte de intrarea pe gheata

- pregatirea fizica cu urmatoarele exercitii: rotiri de bazin, aplecari fata-spate,
genoflexiuni, fandari fata si lateral, rotiri de brate

3. Intrarea pe gheata
- explicarea elementelor de siguranta
o intrarea pe patinoar se face pe rand, cu matura inainte.
o slider-ul se pune dupa intrarea pe gheata; in caz contrar, primul contact cu
gheata este INTOTDEAUNA cu piciorul fara slider.

EXERCITII

4. Exercitiu pentru acomodarea cu echipamentul

- deplasari de-a lungul pistei si utilizarea maturii pentru dobandirea echilibrului
- pozitia in momentul deplasarii este cu corpul usor aplecat inainte, iar matura in
contact cu gheata; acest lucru confera un plus de echilibru.

5. Exercitii pentru sliding (alunecarea)

- alinierea cursantilor cu spatele la mantinela, la distanta de brate
- prezentarea pozitiei de sliding
o Exercitiul 1
 alunecare din mantinela cu matura in fata, culcata pe gheata si
perpendiculara pe directia de mers
 matura se tine cu varfurile degetelor
 privirea este tot timpul inainte
o Exercitiul 2
 exercitiul 1 + ridicarea maturii la nivelul ochilor in timpul alunecarii
o Exercitiul 3
 alunecare din mantinela, fara matura, cu bratele la orizontala

6. Exercitii pentru sliding din hack

- alinierea cursantilor in lateralul hack-ului si pastrarea randului

15
 Proiect: Dezvoltare si integrare prin sport a persoanelor cu dizabilitati
Finantat prin programul Tineret in Actiune

- prezentarea pozitiei si a pornirii din hack

o Exercitiul 4
 plecare din hack cu doua pietre
o Exercitiul 5
 plecare din hack cu piatra si matura

7. Exercitii pentru directie

o Exercitiul 6
 slide cu tot corpul printre jaloane (ex. doua pietre)
o Exercitiul 7
 slide pe directia unei tinte si atingerea acesteia cu piatra

8. Exercitii pentru lansare (release) si efecte

- explicarea lansarii si a efectelor
o Exercitiul 8
 slide cu release si efect pe directie
o Exercitiul 9
 slide cu release printre doua pietre indepartate (sau prin poarta)

9. Exercitii pentru taria lansarii

- explicarea celor 3 pozitii ale piciorului in hack
- explicarea zonelor de pista in relatie ca forta loviturii
o Exercitiul 10
 lansare cu forta medie – draw in casa
o Exercitiul 11
 lansare cu forta mare – takeout

10. Exercitii pentru maturat

- explicarea rolului pe care il are maturatul
- explicarea tehnicii de maturat – priza, pozitie, forta, ritm, eficienta
o Exercitiul 12
 lansarea unei pietre cu toti cursantii pregatiti pentru maturat
o Exercitiul 13
 draw cu 2 maturatori

11. Simulare joc

- formarea echipelor, stabilirea ordinii jucatorilor si a responsabilitatilor fiecaruia
- prezentarea detaliata a regulilor; comunicarea dintre skip si restul jucatorilor
- prezentarea unor elemente de strategie pe parcursul jocului
- calcularea punctajului

16