CHINCHILLA

GRUPA III
CRUCERU RALUCA IOANA
POP BIANCA
CUPRINS

1. GENERALITATI
2. CARACTERISTICI
3. SISTEMUL MUSCULOSCHELETAL
4. SISTEMUL CARDIOVASCULAR ȘI SISTEMUL RESPIRATOR
5. SISTEM DIGESTIV
6. SISTEMUL DE REPRODUCERE
7. SISTEM NERVOS
8. COMPORTAMENTELE DE IGIENĂ, SOCIALIZARE ȘI
COMUNICARE, AGRESIV, DE REPRODUCERE, DE HRANIRE
9. COMPORTAMENTE ATIPICE: TRICOFAGIA
 GENERALITATI

 Aparțin familiei Chinchillidae, în special genului Chinchilla care cuprinde două specii: Chinchilla brevicaudata (cu
coadă scurtă) și Chinchilla lanigera (cu coadă lungă)
 Răspândirea este restrânsă în mod natural la emisfera sudică a continentului american, fiind întâlnită în țări precum
Chile, Argentina, Bolivia și Peru; cu toate acestea, coloniile lor sunt mici, fragmentate și puține la număr.
 În prezent, speciile din genul Chinchilla sunt clasificate ca critice ( C. chinchilla ) și vulnerabile ( C. lanigera ),
conduși aproape la dispariție din cauza braconajului și exploatării pieilor lor;
 au fost considerate chiar dispărute în anii 1960, dar au fost redescoperite în 1983 și 1998.
 varietatea domestică este larg răspândită, fiind adoptată ca animal de companie și animal de laborator, ele se găsesc
și în ferme pentru blana lor
 Chinchilla ca animal de companie se reproduce din două specii sălbatice diferite: Chinchilla lanigera și Chinchilla
brevicaudata.

 CARACTERISTICI
 sunt animale mici, chinchilla chiliană ( C. lanigera) atinge o lungime cap-corp de
aproximativ 27 cm, în timp ce coada poate ajunge la 14 până la 15 cm.
 Capul este lat, cu ochi mari cu pupile verticale, mustati care pot masura pana la 110 mm si
urechi late si rotunjite;
 au un auz bun
 au incisivi vizibili și molari în creștere continuă
 Picioarele anterioare sunt scurte și zvelte, în timp ce picioarele din spate sunt lungi și
musculoase
 Prezinta dimorfism sexual in favoarea masculului în soiurile autohtone
 Părul este mătăsos, moale și scurt, cu o colorație care variază de la albicios, cenușiu la
negru
 are o nuanță albăstruie sau argintie pe spate, în timp ce burta este o nuanță alb-gălbuie.
 Au o coadă lungă, groasă, cenușie sau neagră, cel puțin la C. lanigera , deoarece coada
la C. brevicaudata este mult mai scurtă.
 Sistemul musculoscheletal

Craniul și mandibulă:
 Anatomia urechii interne și fiziologia urechii sunt similare cu cea de la oamenii
 bula timpanică este mai mare decât la orice alte rozătoare existente
 este modelul pentru majoritatea tipurilor de cercetări legate de ureche, în special, pierderea
auzului și otita medie
 Forma craniului este deosebită datorită organelor senzoriale mari, cum ar fi ochii, urechile și
creierul mare.
particularitatea acestei specii este dimensiunea toracelui mică cu abdomenul mare.
Are 4 degete pe labele din față, are 3 coaste plutitoare, iar restul sunt atașate de stern prin cartilaj, în
total au 13 coaste.
Pelvisul este compus din 3 oase : ilion, pubis și ischion.
Tibia este cel mai lung os al membrului posterior.
1: craniu,
2: coloana
vertebrală, 3:
digitele membrului
anterior stâng,
4: radius și ulna -
stânga,
5: humerus -
stânga, 6: coaste,
7: pelvis,
8: femurul - stânga,
9: tibia și fibula -
stânga,
10: metatarsienele
stângi,
11: degetele stângi
ale membrelor
posterioare
 centura toracală este compusă din două oase: scapula și o claviculă in forma de „S”
 Humerusul are capul articular extins și tuberculii mai mari și mai mici redusi.
 Cubitul și radiusul, ambele oase au o dezvoltare identică.
 Procesul stiloid ulnar este ceva mai lung decât extremitatea distală a radiusului
 Falangele sunt scurte
Chinchilla deține: 6 oase tarsale, 4 oase metatarsale 3 degete și 3 falange pentru fiecare
deget, cu excepția ultimei care conține doar două falange.
 are alte caracteristici importante în comparație cu alte rozătoare, cum ar fi absența crestei
maseterice a mandibulei și oasele lacrimale mari
 Dentitia: 20 de dinți: 2(I 1/1, C 0/0, P1/1, M 3/3)
 Incisivii sunt separați de molari printr-o diastema
 dinții lor cresc continuu, aproximativ 2-3 inci pe an
Centura pelviană și membrele posterioare

 Osul șoldului are un ax orizontal direct, ischiumul și pubisul demarcând un foramen

obturator mare
 Ilionul are o aripă prelungită
 Aripa ilionului deține o creastă gluteală importantă care urmează partea laterală a acesteia
și se termină cu tuberculul caudal către acetabul.
 Pe femur, nu există al treilea trohanter
 Între trohanterii mari și micii există o creastă intertrohanterică verticala
 Tibia și fibula nu sunt fuzionate
 are 7 vertebre cervicale, 13 toracice, 6 lombare, 2 sacrale si 23 caudale => un total de 51
de vertebre, cu 13 perechi de coaste.
 Mușchiul oblic abdominal extern este diferit în ceea ce privește inserția, întrucât mușchiul
are o atașare tendinoasă puternică pe pubis aproape de simfiza pubiană și, de asemenea, pe
fascia mușchiului gracilis
Sistemul cardiovascular și sistemul respirator

 chinchilele au doar artera coronară stângă care alimentează inima cu sânge, iar a.
coronarea dreaptă este absentă.
 este prezent trunchiul brahiocefalic si artera subclavia stanga, cu originea din arcul aortic
 Arterele carotide interne lipsesc => creierul este alimentat de sânge numai de sistemul
arterelor bazilare vertebrale
 Plămânii sunt împărțiți în două părți, cea dreaptă și cea stângă
 Partea dreaptă conține patru lobi, iar partea stângă conține trei lobi
Sistem digestiv

 Chinchilele au o deschidere în palatul moale prin care oro-faringele comunică cu faringele

 Stomacul are o formă piriformă
 Cecumul deține 23% din conținutul de substanță uscată din intestinul gros.
 Cecumul chinchilei poate fi comparat cu cel al calului, porcului sau iepurelui din cauza
cecumului cu pereți subțiri, încolăcit și sacculat. (
 Pe cecum există trei tenii cu dispoziții mediale, laterale și ventrale
 Colonul ascendent este împărțit în trei părți: ansa proximalis coli (cu taeniae), pars
intermedia și ansa distalis coli
Sistemul de reproducere

 in sălbaticie dau naștere în perioada septembrie-februarie în America de Sud, ceea ce le clasifică drept
animale de reproducție sezoniere, dar la cele domestice, nașterile pot avea loc în orice moment al
anului, deși vârfurile sunt observate primăvara și vara
 prezintă cele mai mari vârfuri de activitate pe timp de noapte, în această perioadă avand loc copularea
 în sălbăticie, prezintă un comportament reproducător monogam, dar in crescatorii, masculii cu cele
mai bune caracteristici sunt folositi de obicei pentru reproducere; ceea ce determină un comportament
poligam artificial
 primele zile după naștere sunt de o importanță vitală deoarece are loc procesul de socializare și
explorare.
 pui pot recunoaște împrejurimile în câteva ore de la naștere.
 există îngrijire parentală din partea mamei, de obicei în timpul alăptării
 la câteva zile după naștere, femelele revin la ciclul lor estral
 masculi ating maturitatea sexuală deplină la 8 luni, iar femelele când au în jur de 450g și 8-
9 luni.
 Sunt poliestri sezonier
 Ciclul estral durează 40 de zile, iar perioada de gestație durează 111 zile
 Nașterea are loc în mod normal dimineața devreme
 Numărul de urmași pentru chinchilla poate fi de până la 6, dar în medie de 2
 Chinchilla naște direct pe podea, nu au nevoie de cuib
 Greutatea puilor la naștere este în medie de 35 g
 Se nasc cu ochii deschiși și acoperiți de blană, dinții răsăriți și sunt capabili să meargă
după 1 oră de viață
femele:
 ovarele au intre 6 si 8 mm lungime si sunt situate caudal si lateral fata de rinichi.
 Corpul uterului este situat dorsal față de vezica urinară
 vasele ovariene sunt scurte
 https://pin.it/40eVnKp1p
mascul:
 Penisul are formă de S si este compus dintr-un corp cavernos și corp spongios care va
înconjura uretra
 Mușchii penisului ajută la ghidarea penisului în timpul copulării (m. retractor și mușchii
ischio-cavernosi )
 au glande seminale numite glande accesorii
 Sistem nervos
 creierul este alimentat de arterele vertebrale care formează un vas numit arteră bazilară
ventral => un cerc arterial în jurul creierului
 Plexul brahial este compus dintr-un singur truncus unde ramurile nervilor cervicali
formează acest plex din C5-C8, T1 și T2.
 Nervul subscapular: provine din C7, mușchiul teres minor inervat și mușchiul subscapular.
 Nervul toracic lung: provine din C6 și C7 și este împărțit în nervi extrinseci și intrinseci
care trec de-a lungul membrelor anterioare și a mușchilor inervați.
 Plexul lombo-sacral LSP, vine de la L4 la L6 și de la S1 la S3 și inervează membrul
pelvin, regiunile abdominale, inghinale și perineale ale chinchilelor
 Plexul ischiadic este format din ramura L5, întreg L6 și o ramură a lui S1.
 Plexul ischiadic este compus din următorii nervi: nervii fesieri cranieni și caudali, nervul
femural cutanat caudal și nervul ischiadic. Acei nervi inervează membrul posterior
 Plexul sacral după ce a dat prima ramură pentru plexul ischiadic va forma nervul pudendal
cu S2, iar apoi cealaltă ramură a S2 se unește cu ramura S3 și va face nervul caudal rectal.
 Nervul ilioinguinal provine din L3, care duce la nervul genitofemural.
 Nervul femural vine din ramura medială a L4 și nervul obturator va proveni din ramura
laterală a L4
 Plexul ischiadic este format din ramura L5, întreg L6 și o ramură a lui S1.
 Plexul ischiadic este compus din următorii nervi: nervii fesieri cranieni și caudali, nervul
femural cutanat caudal și nervul ischiadic. Acei nervi inervează membrul posterior
 Plexul sacral după ce a dat prima ramură pentru plexul ischiadic va forma nervul pudendal
cu S2, iar apoi cealaltă ramură a S2 se unește cu ramura S3 și va face nervul caudal rectal.
A: Vedere ventrală a coloanei vertebrale care arată originile spinale ale plexului lombo-sacral la
chinchilla. A, iliohipogastric cranian (Ihcr), iliohipogastric caudal (Ihcd), ilioinguinal (Ii) și
genitofemural (Gf), femural cutanat lateral (Cf), și următorii nervi: obturator (O) și femural (F)
provenind din uniunea de L4 și L5 și pudendal (Pd) care provin din uniunea articulară a S1–2.
Este prezentă apariția plexului ischiadic (P) din L5–6 și S1.
B,Mărirea vederii ventrale a coloanei vertebrale care arată originile nervului spinal al
următoarelor: obturator(O), femural (F), pudendal (Pd), rectal caudal (R) și plexul ischiadic (P).
Bară de scară: A: 1 cm; B: 1,5 cm.
 COMPORTAMENT: ACTIVITATE ZILNICĂ
 tind să-și petreacă cea mai mare parte a timpului (61,5%) în comportamente de odihnă, fie
într-o poziție de odihnă șezând, fie într-o poziție de odihnă în picioare folosesc adesea
această poziție pentru a observa împrejurimile lor.
 Odihna include și somnul, unde chinchilla își sprijină capul, ținându-l ghemuit, în timp ce
burta este în contact cu solul; uneori, își întind corpul pe una dintre laturile sale.
 Dacă nu se odihnesc, își petrec 19,8% din timp mâncând
 În rest, activitatea lor zilnică este împărțită între igiena, îngrijirea, scăldat în praf, mișcare,
jocuri și alte activități, unde putem include mișcarea, cățăratul și eliminarea deșeurilor.
COMPORTAMENTELE DE IGIENĂ

 includ spălarea feței în care chinchilele își folosesc membrele anterioare pentru a-și curăța
botul, urechile și fața
 îngrijirea constă în mișcări rapide și repetitive ale gurii, curățarea pieptului, a părților
laterale și a extremităților
 in baile de nisip, chinchilla se ingroapa in pamant sau in cutia cu nisip, unde ceea ce fac nu
este apreciat; se presupune că acest comportament încearcă să imite comportamentul
sălbatic de explorare și căutare de vizuini
 se joacă adesea cu obiecte care pot fi găsite în cuștile sau în spațiile lor de reproducere.
 https://youtu.be/Ra45D2DcEKk
 https://pin.it/4gVRwytKY
 SOCIALIZARE ȘI COMUNICARE
 sunt considerate animale gregare, care pot coexista în grupuri numite colonii și sunt capabile să stabilească
legături puternice cu alți indivizi din aceeași specie.
 Anterior, coloniile erau formate din sute de indivizi, dar in prezent, deoarece populațiile au fost în scădere,
coloniile au puțini indivizi
 chinchilla domestică nu diferă mult de speciile sălbatice, putând trăi și socializa cu alte exemplare atâta timp cât
mediul este potrivit.
 În natură, coloniile sunt situate în vizuini subterane, care le oferă protecție împotriva posibililor prădători și alți
factori de mediu, precum și un loc sigur pentru cuibărire
 au o perioadă sensibilă în primele zile ale dezvoltării lor postnatale (perioadă de socializare)
 În această perioadă, tinerii își recunosc mama și își stabilesc primele relații cu mediul lor și cu ceilalți membri ai
coloniei
 Este o perioadă care le va permite să funcționeze în viitor printre membrii aceleiași specii
 pot dezvolta legături puternice cu membrii coloniei, cu crescătorii și cu alte animale de companie.
 Dacă sunt lipsiți de aceasta perioadă sau experimentează modificări în ea pot dezvolta un comportament agresiv
sau apatic care le va afecta dezvoltarea
 implică și contacte și interacțiuni cu alți indivizi, ceea ce are loc într-un procent mic
(6,3%) față de alte modele comportamentale.
 Aceste contacte presupun abordări, atingeri și jocuri, cele mai frecvente interacțiuni fiind
cele observate la masculi și femele
 comunică între ele prin vocalizări, care includ țipete și sunetul generat de ciocnirea dinților
 sunt capabili să comunice prin substanțelor chimice volatile pe care le excretă în urină (de
frica)
 COMPORTAMENTUL AGRESIV
 sunt animale sociale; cu toate acestea, uneori pot manifesta comportamente agoniste precum agresivitate,
conflicte cu alte chinchilla (sau animale) și mușcături.
 În general, apare de obicei ca răspuns la un stimul negativ care le provoacă stres (lipsa spațiului, lipsa
hranei sau a apei, supraaglomerare), se simt amenințați (frică) sau din cauza socializării incorecte în
perioada de sensibilizare
 În mod similar, unele femele sunt agresive în momentul nașterii sau când își îngrijesc puii
 În aceste cazuri, comportamentul se manifestă prin țipete amenințătoare, zgârieturi și mușcături.
 Dacă acest comportament agresiv răspunde la stres sau la un sentiment de amenințare, el poate fi corectat
prin îmbunătățirea și îmbogățirea mediului
 dacă acest lucru continuă, perioada de socializare a specimenului a fost probabil gestionată incorect,
provocându-i probleme în relația cu mediul său și cu alți indivizi.
 COMPORTAMENTUL DE HRANIRE
 își dedică o bună parte a activității lor zilnice căutării de hrană
 În timpul căutării hranei, au tendința de a se mișca cu capul în jos, adulmecând pământul și ciugulind
potențialele surse de hrană; pe care, le țin cu membrele anterioare și ciugulesc.
 În sălbăticie, se hrănesc de obicei cu ierburi, cactusi, fructe și insecte, deși de obicei au fost documentate
că se hrănesc cu plante precum Nasella chilensis, Stipa plumosa și Cordia decandra .
 Soiurile domestice pot fi hrănite cu fân, lucernă sau hrană concentrată în special pentru chinchilla
 adoptă o poziție așezată pentru a se hrăni, folosindu-și membrele anterioare pentru a susține mâncarea și a
le aduce la gură pentru a o mesteca.
 Pentru a bea sau a se hidrata, se apropie de corpuri de apă sau de apă stătătoare, de unde linge pentru a bea
apa.
 Cecotrofia pentru a face acest lucru, chinchilele își curbează corpul astfel încât gura să ajungă în anus
 COMPORTAMENTE ATIPICE:
TRICOFAGIA

 este o tulburare de comportament care constă în mestecarea repetitivă a blănii, provocând leziuni ale pielii și chiar
automutilări
 apar în general la animalele captive, fiind indicatori ai bunăstării animalelor
 este considerat anormal și indică faptul că animalul se poate confrunta cu un fel de stres legat de mediul său sau de o
combinație de factori de mediu și genetici.
 derivă din manipularea incorectă a acestor rozătoare în captivitate
 Poate afecta și alte exemplare, deoarece chinchilla afectată nu numai că se poate mușca singură, ci poate și răni un
însoțitor.
 Unele dintre cauzele asociate cu acest tip de comportament sunt alimentația deficitară, infecțiile patogene,
supraaglomerarea, lipsa spațiului, zgomotul exterior, cuștile în condiții proaste sau variațiile de temperatură.
 Daca acest tip de comportament este identificat la timp, poate fi tratat veterinar si presupune imbunatatirea
conditiilor de captivitate
BIBLIOGRAFIE

1. https://comportamientode.com/animales/comportamiento-de-la-chinchilla-agresividad/
2. https://youtu.be/Ra45D2DcEKk
3. https://youtu.be/nBekE1Oghag
4. Hranire https://pin.it/4DMKeyCU5