PISICI Aspectul fizic al pisicii Capul - Ca la toate mamiferele domestice, capul pisicii este in mod cert partea corpului

cea mai expusa variatiilor. Astfel, numeroase repere situate la cap sunt importante pe plan morfologic si estetic. Stopul (osul frontal) este punctul morfologic central al capului; el marcheaza separatia intre craniu (sediul sistemului nervos central) si fata. In functie de rasa, el poate fi foarte marcat si sa formeze o treapta vizi ila, la persana, de exemplu, sau poate practic lipsi, ca la siameza. Inainte de stop, spatiul pana la nas se numeste sanfren, partea de la urechi la nari; partea de dincolo de stop, mergand pana la urechi, se numeste frunte. Importanta lor relativa descrie ine morfologia capului, iar acest raport este deseori folosit in standardele raselor. !istanta intre arcadele zigomatice - reliefuri osoase clare, palpa ile intre ochi si urechi - defineste largimea capului, parametru precis, complementar celor doi precedenti. Asociat cu largimea, se vor este adesea de turnul capului. Acesta corespunde cercului care trece peste frunte, arcadele zigomatice si get. Ochii, urechile, nasul " Ochii. #lasati in plan relativ anterior pentru un carnivor (avand fata mai dezvoltata, lupul si dihorul, de exemplu, au ochii plasati mult mai lateral), ochii pisicii au o forma migdalata mai mult sau mai putin marcata, in functie de rasa. Aceasta forma migdalata delimiteaza doua unghiuri, cel intern si cel extern al ochiului. Contrar ma$oritatii altor specii domestice, la pisica, culoarea ochilor, redata de iris, constituie un element important in descrierea raselor. Aceasta culoare, gal ena-portocalie, verde sau al astra cel mai adesea, este deose it de vizi ila in lumina, cand pupila este contractata su forma unei fante fine, verticale. Urechile. In timp ce la caine urechile pot avea numeroase pozitii si forme, la pisica ele apar relativ uniforme de la un individ la altul, oricare ar fi rasa. %le pot, in plus, sa fie mai putin distantate in functie de largimea capului; in mod exceptional, pot avea varfurile pliate, ca la pisica din rasa Scottish, sau indoite, ca la rasa American Curl. #avilionul (partea externa si singura vizi ila la ureche) foarte mo il este mai mult sau mai putin acoperit de par, in functie de rasa. &ricum, parul este aici mai scurt decat pe alte parti ale corpului. Nasul (trufa). 'ereu umed, mai mult sau mai putin pigmentat, nasul este separat de gura prin filtru, locul unde cele doua uze superioare fuzioneaza incomplet. Aceste uze superioare poarta fire de par (mustati), pe patru sau cinci randuri. Aceste fire se gasesc si deasupra ochilor, si su gura. Aceste fire lungi, ogat inervate la aza, au un rol tactil primordial in miscarile capului si ale gurii( ele informeaza pisica despre pozitia eventualelor o stacole, largimea unui spatiu de trecere, pozitia si miscarile prazii, tot atatea informatii importante pentru un pradator nocturn cum este pisica.

Dantura Gura (sau ot, la carnivore) descopera larg o dantura remarca ila, model de evolutie si adaptare la un regim carnivor strict. Se caracterizeaza prin dezvoltarea exceptionala a caninilor si anumitor molari carnasierii -, conferind ansam lului o eficienta de temut pentru a apuca si musca alimentele. #isica adulta are )* de dinti, adica, pentru fiecare semimaxilar( trei incisivi, un canin, trei premolari si un molar la maxilar, doi premolari si un molar la mandi ula. Incisivii sunt foarte mici si au rol minor. Incisivii centrali se numesc +clesti,, cei imediat laterali se numesc +mi$locii, in sfarsit, cei mai laterali se numesc ,,colti,. !upa canini se gasesc premolarii si molarii, dar, la carnivorele din care face parte pisica, acesti dinti se afla in $urul unei perechi de dinti foarte speciali( carnasierii, constituiti din al treilea premolar superior si primul molar inferior. Carnasierii. Acesti verita ili clesti naturali sunt dintii cei mai importanti la pisica domestica, deoarece caninii nu o mai a$uta sa ucida prada. !intii din fata carnasierilor se numesc ,,precarnasieri,, iar cei din spate ,,tu erculosi,. !e fapt, la pisica nu exista decat un singur dinte +tu erculos, - molarul superior, al carui rol este foarte rudimentar, caci pisica sectioneaza alimentele, nu le macina. Carnasierul superior are

trei radacini divergente, de aceea este mai greu de smuls decat ceilalti dinti, in caz de a ces. Aceste a cese sunt totusi frecvente cand tartrul, foarte a undent si necuratat regulat prin detartrare, acopera partial dintele. Cand gura este inchisa, in mod normal incisivii tre uie sa se intalneasca, caninul inferior trece in fata celui superior, in timp ce toti premolarii si molarii superiori acopera lateral pe cei inferiori. -ata de aceasta pozitie normala, deviatia cea mai frecventa este cea in care mandi ula depaseste maxilarul, ca de exempla la persana. Dinti de lapte. Ca la toate mamiferele, dentitia adulta este precedata de dinti +de lapte,, in nunar de ./, lipsind molarii. Aceasta prima dentitie apare in saptamana a treia pentru incisivi si canini si in saptamana a saptea pentru premolari. 0a pisoi, carnasierul il constituie al treilea molar superior si al doilea premolar inferior. Acesti dinti de lapte, foarte ascutiti, sunt inlocuiti la varsta de 1 - 2 luni, fara a fi complet uzati. Inlocuirea incepe cu incisivii si caninii, inainte de a se extinde la dintii posteriori. Aceste fenomene de inlocuire a dintilor sunt unicele momente cand se poate determina varsta unei pisici in functie de morfologia sa dentara. Intr-adevar, spre deose ire de cal sau de caine, dintii pisicii se uzeaza foarte putin si nu ofera caracteristici specifice pentru o perioada data a vietii animalului. perioada data a vietii animalului. 3runchiul, mem rele si coada 4atul, legand capul si trunchiul, nu prezinta repere importante; in schim , trunchiul este semnificativ, nu atat in planul morfologic pur estetic, cat pentru intelegerea azelor anatomiei si fiziologiei. 3runchiul - 4rea anul, punct de referinta universal, folosit pentru a masura talia mamiferelor patrupede, este reperul cel mai cunoscut. !upa grea an se afla spinarea, salele, apoi crupa. Spatele sustine toracele; salele sustin a domenul si urta; crupa sustine azinul. 5ipocondrul, sau arcul costal, este linia care uneste partea din spate a ultimelor coaste; aceasta linie separa din punct de vedere morfologic toracele de a domen. 'entionam ca anumiti termeni din lim a$ul comun folositi aici sunt neclari( salele reprezinta in morfologie regiunea lom ara; de asemenea, soldul reprezinta o forma in relief a azinului si nu articulatia cu femurul. 'em rele - 'a$oritatea cuvintelor folosite pentru exteriorul mem relor descriu reliefurile osoase, foarte numeroase si precise. 6tile la cal si caine pentru a le lua masuri, a descrie liniile si a calcula unghiurile, ele sunt prea putin folosite pentru pisica. !oar forma generala are o importanta relativa in morfologia felina. Intr-adevar, extremitatile mem relor pot fi mai mult sau mai putin rotunde, in functie de rasa. Aceste diferente intre rase sunt mai marcate la la ele posterioare. Coada - #rezinta putine variatii morfologice de la o rasa la alta. Contrar cainelui care are numeroase feluri de a-si tine coada, la pisica nu putem o serva decat diferenta de lungime. In general, pisicile de tip persan au coada mai scurta decat celelalte. !ar singura modificare importanta, in ce priveste coada, este cea a pisicii din insula 'an, caci, de fapt, aceasta nu are coada. 3rei tipuri de pisica #lecand de la azele morlologice precedente, toate rasele de pisica se pot grupa in trei mari tipuri( tipul mediolin, sau mediu, intermediar intre tipul convexilin, numit si +longilin,, si tipul concavilin, numit si, revilin( Tipul longilin. Convexilin din profil, se distinge printr-un stop sters; partea de la urechi la nari este alungita, dand impresia unui cap alungit; capul devine astfel triunghiular vazut din fata sau de deasupra. Craniul este plat si nu prea mare; urechile sunt mari, largi la aza, ascutite la extremitati si asezate in varful capului, destul de apropiate una de cealalta. &chii sunt clar migdalati. -orma generala a corpului este zvelta, cu o osatura si o musculatura fina si la e mici. 4atul, mem rele si coada sunt alungite. Acest tip de pisica este reprezentat de Siameza si de 7ex, 8irmaneza sau &rientala. Tipul ediolin. Se caracterizeaza printr-un stop putin pronuntat; linia fruntii si cea de la urechi la nari sunt paralele (profil rectiliniu); fruntea e lata, dar rotun$ita (din fata, capul se inscrie intr-un trapez), ochii migdalati moderat; are forme generate echili rate si musculoase. Acest tip este reprezentat de #isica %uropeana, cat si de A isiniana sau Somaleza. Tipul !re"ilin. Se caracterizeaza printr-un stop pronuntat, iar partea de la urechi la nari e foarte scurta, cu cavitati nazale reduse. -runtea este larga si om ata, ochii mai rotun$iti si foarte indepartati, au urechile, mici, rotun$ite la extremitati, sunt asezate departate una de cealalta, destul de $os pe cap. Capul, in ansam lul lui, este mai plat si mai lat si s-ar putea inscrie intr-un cerc, chiar un dreptunghi. Silueta este masiva, iar musculatura compacta; mem rele, cu osatura puternica, si coada sunt mai scurte, la ele rotunde si stranse. Acest tip cuprinde toate persanele. 0a pisica, intermediarele intre aceste tipuri de aza sunt numeroase; nici clasificarile nu sunt usor de facut. In general, polimorfismul la pisica tine mai ales de multitudinea lanurilor si culorilor, decat de multitudinea formelor, contrar cu ce se intampla la caine.

Aparatul loco otor - Studiul aparatului locomotor cuprinde analiza scheletului, apoi pe cea a muschilor. Acesta atinge la pisica un grad de adaptare exceptional la vanarea prazii in singuratate. #entru a-si arata miscarile sau modurile de deplasare, pisica nu dispune, fata de cal, de secvente do andite si automate, inca de la nastere, si, contrar fiintei umane, nu are nevoie de mult timp sa invete. Scheletul #erte!rele - Alcatuit din .9* de elemente, ca la toate verte ratele, scheletul este centrat pe axa principala, coloana verte rela, constituita la pisica din sapte cervicale, treisprezece toracale, sapte lom are, trei sacrale sudate si .* de verte re coccigiene. !aca la mamifere aceasta insiruire este clasica, la carnivore morfologia acestor verte re este mai deose ita( verte rele cervicale si lom are sunt voluminoase, cu suprafete articulare foarte rotun$ite, cu locuri de insertii musculare proeminente. Astfel structurate, verte rele pisicii pot suporta miscari ample si puternice. :erte rele toracale, desi de doua ori mai numeroase decat cele cervicale si lom are, nu constituie un segment mai lung. 'ult mai scurte, ele asigura coeziunea cutiei toracice, suportul aparatului cardio-respirator. Aceasta cutie e putin dezvoltata la pisica si e mai adaptata curselor rapide, care necesita o musculature puternica, decat curselor lungi care implica nevoia de oxigen. #rimele noua verte re toracale se disting printr-un relief median dorsal foarte dezvoltat si usor de palpat( procesul spinos. Ansam lul acestor procese formeaza in exterior regiunea grea anului. Cutia toracica este formata din ;) perechi de coaste indoite din care noua a$ung la stern. Capul - -ormeaza un ansam lu complex, alcatuit din oase plate repartizate in $urul celor doua mari cavitati( cavitatea encefalica si cavitatea faciala. Astfel, distingem oase numite +ale craniului (osul occipital, osul parietal si osul temporal sunt cele mai cunoscute) si oasele numite +ale fetei, (maxilar, frontal, incisiv, nazal, zigomatic si mandi ula, printre cele mai importante). !esi aspectul de ansam lu e mereu glo ulos, indiferent de rasa, oasele fetei pot suporta variatii semnificative. Cavitatile nazale adapostesc cornetele nazale, lamele fine osoase ale caror circumvolutii numeroase sunt acoperite cu mucoasa nazala si olfactiva. 0a pisica, desi mirosul este dezvoltat, aceste cavitati sunt destul de reduse, afectand caile respiratorii superioare in mod frecvent si grav. #e de alta parte, canalul lacrimal e adesea o turat din cuza parcursului sinuos intr-un spatiu restrans. $e !rul anterior - #articularitatea prin care se distinge este aceea de a nu avea articulatie adevarata cu trunchiul( clavicula e rudimentara la pisica si scapula (omoplatul) este lipita de torace si nu este sustinuta decat de muschi puternici. Coordonarea miscarilor de la stanga la dreapta omoplatului da felinelor acest mers cadentat in acelasi timp nonsalant, care le este propriu. &sul ratului, humerusul, are un aspect proeminent. Articulatia umarului, usor sesiza ila la palpare, e foarte supla si putin expusa trautismelor. Ansam lul ratului este independent de trunchi, ceea ce ii confera suplete in miscare. Ante ratul este alcatuit din doua oase mai mult sau mai putin lipite, radiusul si ulna (cu itus), care, fata de om, nu pot pivota complet unul pe celalalt pentru a intoarce la a la ;<*=, dar o intoarce la >*= , ceea ce este suficient pentru a se $uca cu un dop sau pentru a-si zgaria prada. 0a a este formata din carp, apoi din metacarp si din cinci degete, dar degetul mare nu are decat doua falange in loc de trei. 6ltima falanga de la fiecare deget are forma ghearei pe care o sustine; ea e legara de a doua falanga printr-un mic ligament elastic dorsal care o retrage automat in pozitie ridicata imediat ce inceteaza contractia activa a muschilor flexori. $e !rul posterior - 'ai intai prezinta o centura pelviana puternica, formata din fuziunea a trei oase( ischiom, pu is si ilium. Cele doua aripi ale iliumului se spri$ina pe sacrum si delimiteaza regiunea crupei, iar cei doi ischiumi si cei doi pu isi controlaterali fuzioneaza, delimitand peretele ventral al azinului. 8azinul se articuleaza cu femurul la nivelul unei cavitati emisferice, aceta ulul, care raspunde capului femural. -emurul, osul rectiliniu al coapsei, are un relief palpa il, trocanterul, situat lateral fata de capul femural. 4rasetul, articulatie complexa, uneste femurul de ti ie si patela (rotula), pe de o paste, si de fi ula (peroneul), pe de alta parte. 0a a piciorului este alcatuita din trei segmente( tarsul, un ansam lu de oase mici dintre care cel mai lateral (calcaneu) iese in relief in spatele $aretului pentru a forma varful $aretului; metatarsul, apoi cele patru degete, fara degetul mare. 'uschii - Sunt foarte numerosi (circa 9**) si inegali in ce priveste importanta functionala, de aceea este ine sa-i prezentam pe cei mai importanti decat sa intocmim o lista exhaustiva( $uschii fetei - -oarte fini, situati chiar su piele, dau expresia fetei. -oarte importanti in studiul comportamentului sau in neurologie, ei permit lasarea urechilor pe spate, inchiderea pleoapelor si ran$etul. $uschi care o!ilizeaza andi!ula - In timp ce muschiul digastric face ca mandi ula sa se deschida foarte larg, muschiul temporal, muschiul maseter si muschii pterigoidieni o fac sa se inchida cu o eficacitate de temut.

 $uschi fle%ori de la gat - Sunt muschii rahiocefali, sternocefali si ventrali cervicali. ?umerosi si complecsi, au roluri multiple, fac capul sa se miste, mo ilizeaza umarul in fata etc. $uschi e%tensori ai coloanei "erte!rate - Compun masa comuna a salelor si a muschilor cervicali dorsali, participand in mod activ la destindere cand pisica sare sau alearga; daca acesti muschi se contracta independent pe partea dreapta sau pe partea stanga, permit schim ari rapide de directie. $uschi fle%ori ai salelor - 'uschii a dominali (o lic extern, intern si drept ai a domenului) si muschiul psoas sunt indispensa ili in a conferi putere si suplete coloanei verte rate. $uschi e%tensori ai !ratului - 8rahiocefalic, supraspinos - lungesc pasul, aducand mem rul mult in fata si pregatind pasirea dupa o saritura. $uschi fle%ori ai !ratului - 'are dorsal, triceps rahial, pectoral ascendent se flexeaza mult catre inapoi, in alergarile rapide. -oarte puternici, participa, de asemenea, la catarat. $uschi e%tensori ai ante!ratului. 3ricepsul rahial, muschiul cel mai puternic al mem rului anterior, asigura rolul propulsor principal indoind ratul si intinzand ante ratul. $uschi fle%ori ai ante!ratului. 8icepsul si tricepsul rahial pregatesc atingerea mem relor pe sol dupa faza activa de propulsare asigurata de muschii extensori. $uschii e%tensori de la la!a anterioara - Ante rahialii cranieni directioneaza la a, inainte de contactul cu solul. %i exprima facultatea sistemului nervos central de a percepe pozitia instantanee in spatiu a extremitatilor si de a orienta din reflex la a in mod adecvat. $uschi fle%ori de la la!a anterioara - Ante rahialii caudali a$uta la atingerea solului cu partea din spate in momentul propulsarii (unul dintre ei, muschiul flexor adanc al degetelor, permite pisicii sa-si scoata voluntar ghearele, mentinute in mod normal retrase de un ligament mic dorsal). " $uschi e%tensori ai coapselor - #rintre acestia, fesierii, foarte puternici, au un rol propulsor primordial. $uschi e%tensori ai ga !ei& Cvadricepsul femural este in mare parte responsa il de amplitudinea exceptionala a salturilor pe care le poate face pisica. $uschi fle%ori ai ga !ei - 'uschii numiti ,,ischio iti, aduc mem rul aproape de corp dupa faza de propulsie. $uschi fle%ori ai la!ei piciorului si e%tensori de la degete - 3i ialii cranieni, ca omologul lor de la mem rul anterior, pregatesc piciorul pe pozitie, inainte de atingerea solului. $uschi e%tensori ai la!ei si fle%ori de la degete - 3i ialii caudali participa, de asemenea, la propulsie, dar sunt mai putin puternici decat cvadricepsii sau fesierii. $uschii cozii - Sunt numerosi pentru a-i da toata mo ilitatea, permitandu-i sa $oace un rol de echili ru si de expresie comportamentala foarte importante. Tipuri de iscari #isica, datorita intregului aparat locomotor, are in principal trei feluri de miscari( pasul, miscarea cea mai lenta care se azeaza in permanenta pe trei apasari pe sol, trapul, miscarea intermediara, si galopul, miscarea cea mai rapida. !aca aceasta clasificare e satisfacatoare pentru cal, pentru pisica se dovedeste a fi insuficienta, atat de larga este varietatea miscarilor sale. !aca, in linie dreapta, o pisica se deplaseaza efectiv dupa aceste trei miscari, in realitate, in natura, ea sare, vireaza la >*= intr-un metru, se tupileaza, se catara etc., ilustrand astfel perfect ogatia comportamentelor unui pradator. 3otusi, fiecare dintre miscarile sale poate fi descompusa si analizata in termeni de mecanica musculara a carei secventa elementara, pentru un mem ru, e aceeasi, indiferent de miscare. Secventa tuturor acestor forme posi ile de deplasare depinde de sistemul nervos central, care adapteaza secvente reflexe la circumstantele din mediul incon$urator. !in acest punct de vedere, pisica este la $umatate de drum intre om si cal. Galopul - !aca am analiza galopul, vom distinge mai intai faza de suspensie, in timpul careia nici un mem ru nu atinge solul, apoi faza de sustentatie, in timpul careia mem rul anterior sustine corpul si prelungeste elanul, si in cele din urma faza de propulsie, in timpul careia mem rul posterior da impulsul dinamic. In timpul fazei de suspensie, mem rul anterior se pregateste de receptie. 'em rul e anga$at total in fata, pentru a cauta punctul de spri$in cel mai indepartat posi il. In timpul sustentatiei, mem rul anterior amortizeaza spri$inul, apoi prelungeste elanul prin contractia tricepsului rahial si a ante rahialilor caudali. #aralel cu acest ultim stadiu, intra in actiune trenul posterior; mem rul se lungeste pentru a mari pasul. In faza de propulsie sunt pusi in miscare muschii cei mai puternici ai organismului( fesierii si cvadricepsii. %xtensia glo ala si violenta a mem rului este insotita de extensia coloanei verte rale care accentueaza impulsul. Saritura - 'odul cel mai original si cu totul spectaculos de deplasare a pisicii este saritura( dupa un timp indelungat de apropiere prin tarare, adesea isi prince prada astfel. Saritura este atat de eficace si lunga, incat

regruparea preala ila a corpului este importanta. !e aceea, inainte de fiecare salt, pisica isi adapteaza pozitia facand pasi mici succesivi, plasandu-si mem rele posterioare su corp. Isi indoaie concomitent toate fasciculele osoase, inclusiv coloana verte rala, pentru a da mai multa eficacitate destinderii musculare. Aceasta destindere se face datorita contractiei simultane a tuturor muschilor extensori ai coloanei verte rale si ai mem relor posterioare. #ractic, mem rele anterioare nu servesc decat la orientarea saltului si la pregatirea atingerii solului. Aparatul digestiv - Alimentele, a ia mestecate si im i ate cu o saliva ogata in mucus, sunt indreptate catre faringe, intersectia cailor respiratorii si digestive si organ al deglutitiei. 0a acest nivel se formeaza cu adevarat tu ul digestiv; incepe cu esofagul care transporta alimentele pana la stomac, fara a le modifica. 'ucoasa stomacului secreta, pe toata suprafata sa, sucul gastric, foarte acid si continand pepsina( enzirna forte care participa la digestia proteinelor. 6n strat de mucus prote$eaza mucoasa stomacului de propria secretie, care este destul de agresiva, pentru a incepe sa digere alimente voluminoase si a ia mestecate. #enele si lana prazilor inghitite sunt in general regurgitate prin voma. !urata tranzitului este in mod normal mai mica de .1 de ore, dar depinde mult de regimul alimentar. In plus, alimentele sunt digerate aproape total (o pisica adulta elimina ;* g de fecale pe @g corp si pe zi). Cele doua glande anale, situate ventral si lateral fata de anus nu au nici un rol in digestie, dar servesc, prin secretia lor mirositoare, caracteristica a fiecarei pisici, la marcarca teritoriului si la recunoasterea pisicilor intre ele. #ro lemele digestiei, cele mai des intalnite la pisica, sunt varsaturile si diareile. !iareea se poate datora unei intolerante sau unei schim ari alimentare rutale. Alimentele nedigerate, prezente in stomac reprezinta cauza cea mai frecventa a varsaturilor( in afara de iar a inghitita, poate fi vor a si de par, provenit fie din prazi ingerate de animal, fie din lins - mai ales la rasele, cu par lung. A undenta parului de la lana pisici poate fi, de asemenea, cauza constipatiei, daca o cantitate insemnata trece in intestin. Aecast constipatie poate a$unge pana la ocluzie, prin formarea unor adevarate ghemotoace de par. Aparatul cardio-respirator - Ca la toate mamiferele, este format din inima si doi plamani. Cavitatile drepte ale inimii (auricul si ventricul) primesc sangele din intreg corpul si alimenteaza plamani cu sange ogat in ioxid de car on, in timp ce cavitatile stangi colecteaza sange ogat in oxigen provenind din plamani pe care il redistri uie in intregul organism. Inima, de forma glo ulara, ocupa o pozitie mediana in cavitatea toracica intre a patra si a saptea coasta. -recventa medie a atailor inimii este de ;.* de pulsatii pe minut, insa poate atinge peste .1* (chiar 1 pe secunda), cand face eforturi mari. Aceste frecvente depind mult de varsta, starea emotionala si de ingrasarea animalului. -recventa respiratorie, in timp de odihna, este cuprinsa intre ;9 si .* de inspiratii pe minut. 0a pisica, respiratia este de tip a dominal( diafragma este cea care asigura rolul activ esential in momentul ventilatiei. Acest tip de respiratie este adaptat eforturilor scurte si violente, caci, prin miscari ample si rapide, poate aduce intr-un timp record o mare cantitate de oxigen. !in punct de vedere fiziologic, pisica are inima si vase de atlet( se poate adapta rapid situatiilor de stres intense, poate fugi cu viteza mare desi parea ca doarme cu o secunda inainte, nu sufera de hipertensiune, de ateroscleroza, ha ar nu are de infarcte si sufera rareori de insuficienta cardiaca. Aparatul uro-genital - 7inichii, organe excretoare, se situeaza su sale, in cavitatea a dominala. %i sunt in forma de oa e de fasole glo uloase, iar fiecare cantareste ;* grame. Secretand urina, prin filtrarea sengelui, rinichiul asigura mentinerea vitala a constantelor fiziologice (uree, sulfati, saruri minerale, ape etc.). !isfunctia este foarte frecventa, iar insuficienta renala cronica este in mod sigur cea mai raspandita oala grava la pisica in varsta. 'ai intai, urina este colectata, in azinetul rinichiului, apoi indreptata spre vezica prin contractii convulsive ale ureterului. :ezica se poate intinde considera il, ceea ce permite pisicii sa urineze la un interval lung de timp. 6rina este evacuata prin ureter, segment lung si comun cu canalul spermatic la mascul, scurt si independent de caile genitale la femela. !atorita alimentatiei sale cu carne, foarte ogata in proteine si in anumite minerale, pisica dezvolta adesea depozite de cristale in urine. 0a mascul, aceste cristale se evacueaza dificil, din cauza ingustarii terminale a ureterului penian, si imposi ilitatea de a urina (anurie) care poate decurge de aici risca sa atraga o insuficienta renala grava. 'asculul - 3esticulele, mici si glo uloase, sunt situate in pozitie perineala inalta, chiar su anus. -unctioneaza in permanenta dupa pu ertate (cu putin inainte de un an). #enisul este format dintr-un corp cavemos si dintr-un gland, la extremitatea caruia se afla uretra. 4landul este acoperit de papile cornee (usor comificate) care locheaza penisul in vaginul femelei in momentul imperecherii. In repaus, penisul este indoit care inapoi, facand o cur a la uretra. -emela - Are doua ovare in forma de migdala, situate in apropierea rinichilor. :arsta pu ertatii fiind mai precoce decat la mascul (spre / - < luni), pisica are in mod normal mai multe cicluri sexuale pe an, durand toata viata (fara menopauza); dar unele pisici sunt in estru aproape permanent, iar altele nu au decat un ciclu pe an. %strul dureaza in medie zece zile. Cateva ore dupa imperechere, ovarele eli ereaza in $ur de

zece ovule care a$ung in trompa uterina unde sunt fecundate, apoi in uter. Stimularile vaginale ale coitului, nervoase, apoi umorale, declanseaza ovulatia( in lipsa imperecherii, aceasta nu are loc niciodata. 6terul pisicii este format din doua trompe lungi si un corp foarte scurt. In timpul gestatiei, marimea trompelor uterine este de cinci ori mai mare; atunci, acestea ocupa cea mai mare parte a cavitatii a dominale, impingand intestinele inainte. !upe cele doua luni de gestatie, ele isi regasesc foarte repede pozitia initiala. #isica alapteaza cu patru perechi de mamele. #roducerea laptelui se declanseaza la nasterea pisoilor. 3umorile mamare sunt frecvente si adesea mai grave la pisica decat la caine. 'irosul - 'irosul are o importanta considera ila pentru ma$oritatea animalelor si mai ales pentru pradatori ca felinele, el a$uta la identificare a prazii sau a dusmanilor, permite aprecierea alimentelor, starea emotionala si sexuala a confratilor etc. 'a$oritatea mesa$elor sociale se azeaza pe mirosuri( pisoiul regaseste mamela datorita mirosului; adultul repereaza fernela in calduri datorita semnalelor olfactive; inspecteaza fiecare o iect nou, adulmecandu-l atent inainte de a se freca el insusi de acesta pentru a lasa propriul miros. #e plan anatomic si fiziologic, mirosul se azeaza pe perceptia senzoriala a unor particule mirositoare volatile, cu o mucoasa ogat inervata( mucoasa olfactiva, numita si ,,pituitara,. Celulele care o formeaza sunt foarte numeroase( in $ur de .** de milioane (omul nu are decat 9 milioane). 4ustul - 4ustul este, de asemenea, important la pisica, pentru ca el conditioneaza comportamentul alimentar. !aca un animal care sufera de rinolaringita infectioasa isi pierde apetitul, acest fapt se datoreaza nu numai starii sale generale, dar mai ales pierdeni facultatii gustative olfactive. 4ustul e perceput prin formatii speciale situate pe lim a( papilele. Aceste papile sunt inervate prin ramurile nervului glosolaringian, care transmite informatiile gustative la creier. #isica are un al treilea organ chemosensi il organul lui Aa@o son, sau organul vomeronazal, mica fundatura a cavitatii, situata in spatele palatului si acoperita cu celule senzoriale. :a fi activat prin presiunea lim ii atunci cand animalul descopera anumite mirosuri, mai ales feromonii sexuali produsi de femelele in calduri. :azul - &r la nastere, de a ia la ;* - ;. zile pisoiul deschide pleoapele si isi adapteaza forma pupilelor la variatiile de intensitate ale luminii. !ar de a ia la varsta de 1 luni culoarea ochilor sai va fi complet fixata. &chii pisicii sunt pozitionati intr-un plan relativ frontal si anterior, ceea ce ii confera, prin suprapunerea campurilor vizuale ale fiecarui ochi, o una vedere stereoscopica (apreciere una a reliefurilor). Campul sau vizual este usor superior fata de al nostru (circa ;<*= fats de ;/*= la om). #upila - daca la pisica ansam lul organizarii glo ului ocular nu este specific, in schim este la nivelul formei pupilei si a zonei retine. -orma pupilei e datorata contractiei (mioza) sau dilatatiei (midraza) irisului ai carui muschi foarte mici, circulari sau striati, se adapteaza intensitatii luminii printr-un mecanism reflex. In penum ra, muschii striati se contracta, dilatand pupila considera il si reducand irisul la un cerc su tire colorat. In lumina, muschii circulari se contracta, reducand pupila la o fanta fina verticala si infatisand irisul, in toata ogatia sa colorata. Acest mecanism permite pisicii sa vada mereu si, mai alea sa profite de cea mai usoara perceptie luminoasa in penum ra pentru a vedea in $ur. 7etina - aceasta perceptie foarte fina este accentuata de o retina ogata in celule in forma de astonase si acoperita cu o zona particulara care reflecta lumina. Avand mai multe celule in astonase - responsa ile de vederea pe semiintuneric in negru si al - decat celule in con - responsa ile de perceptia culorilor -, multa vreme s-a spus ca pisica nu vede culorile. !e fapt, desi le distinge mai putin ine decat omul, e exagerat sa pretinzi ca nu vede decat in al si negru. &ricum, o vedere performanta in penum ra este mult mai importanta pentru un vanator de noapte decat o perceptie perfecta a culorilor. 7etina pisicii are, in plus, particularitatea de a fi acoperita, in spatele celulelor senzoriale, cu o patura pigmentara care reflecta lumina; de aceea ochii pisicii stralucesc noaptea si vad atat de ine( o aceeasi raza luminoasa trece de doua ori pe celulele senzoriale. 4lo ul ocular - %ste prote$at de pleoape, a caror parte superioara si inferioara dau ochiului forma de migdala. %xista, de asemenea, o a treia pleoapa (mem rana nictitanta), care apare mai mult sau mai putin in unghiul intern al ochiului. Aceasta din urma, ca si pleoapele, este umezita in permanenta de lacrimi, produse de o glanda lacrimala situata pe marginea dorsal-laterala a or itei si evacuate spre cavitatile nazale prin canalele lacrimale ale caror origini se gasesc in unghiul intern al ochiului. & structia acestor canale (frecventa la persane) provoaca o scurgere care decoloreaza progresiv lana su ochi. #ipaitul - Senzatiile tactile ale pisicii provin in primul rand de la la e si de la fata. #ernitele, uzele si ar ia sunt presarate cu terminatii nervoase senzoriale. 'ustatile (sau vi riza) sunt ele insele adevarate antene legate de celule nervoase. %ste vor a de peri intariti, dispusi in patru randuri pe uza superioara sau raspanditi pe ar ie, falci sau frunte, deasupra ochilor. -iecare dintre aceste mustati actioneaza ca un mic aston al pentru nevazatori. !esi insensi ile, este mai ine sa nu fie udate mai ales in momentul toaletei, la rasele cu par lung. !aca, din neatentie, ar fi taiate, pisica ar risca sa fie dezorientata. Aceasta perceptie tactila este indispensa ila unei vieti normale, ea informeaza animalul asupra pozitiei in spatiu a

extremitatilor sale, asupra eventualelor o stacole in ezna noptii, asupra eficacitatii prinderii prazii si miscarilor cu prazile sale etc. Auzul - 6rechea, in seas larg, asigura, deopotriva, perceptia sunetelor si echili rul, doua simturi foarte dezvoltate la pisica. Auzul se azeaza pe trei structuri anatomice succesive din ureche. 'ai intai, pavilionul capteaza si orienteaza sunetele spre timpan, care transforma aceste unde in vi ratii mecanice, la randul lor transmise urechii interne prin canalul osisoarelor apartinand osului temporal. #resiunea exercitata de ultimul oscior (scarita) pe mem rana care separa urechea medie de urechea interna provoaca miscari de fluide in aceasta din urma; celulele senzoriale, stimulate de aceste miscari, emit impulsuri electrice, transmise creierului prin nervul auditiv. Intre altele, datorita marimii si mo ilitatii pavilionului urechii si, de asemenea, a volumului cavitatii timpanului a urechii medii, pisica percepe mai ine sunetele, si in mod deose it ultrasunetele, decat omul (pragul superior de perceptie este de .* *** 5z la om si de )* *** 5z la pisica). 3impanul este prote$at in fundul unui tronson orizontal, dar supus unei eventuale acumulari de cerumen. Simtul echili rului - %chili rul este asigurat de creier plecand de la informatii provenind dintr-o structura profunda a urechii( vesti ulul si canalele semicirculare. Infundate in osul temporal, aceste trei canale sunt orientate in cele trei directii. 'iscarile fluidelor si ale micilor concretiuni pe celulele senzoriale care acopera aceasta organizare informeaza tot timpul creierul despre pozitia capului in spatiu. Astfel informat, creierul poate a$usta miscarile pentru a asigura mentinerea echili rului. 6n exemplu un al eficacitatii sale este facultatea pisicii de a recadea pe la e. #erceptia foarte rapida a pozitiei sale (pe spate), datorita informatiilor transmise de urechea interna la creier, ii permite sa corecteze situatia intr-un timp record, repozitionand mai intai capul, apoi restul corpului. 3otusi se intampla ca o pisica, la o varsta frageda, sa ai a o cadere nereusita, din cauza pro lemelor de echili ru sau calcularii gresite a riscului. Ar fi prefera il sa se evite riscurile( ferestre stramte, stresini insta ile, mai ales la oras unde cladirile foarte inalte si trotuarele etonate pot constitui pericole mortale. Igiena pisicii Ingri$iri indispensa ile Cu miscari languroase ale lim ii aspre, pisica isi face cu constiinciozitate toaleta de mai multe ori pe zi, nu fara a inghiti cateva fire de par care, in general, trec fara dificultate prin tu ul sau digestiv si sunt eliminate. Cateodata se intampla sa se formeze in stomac un ulgare de fire de par, cauza de disconfort pentru pisica. #entru a evita acest lucru, cel mai ine e sa va periati pisica regulat. !ace pisica are parul scurt, veti avea nevoie de o perie din par natural, de o ucata de piele de caprioara sau de o manusa de catifea si de un pieptene fin. !aca pisica are parul lung, va vor tre ui o tesala sau o perie metalica, un pieptene cu dinti mari, o perie dura (evitati periile din nailon care pot rupe parul). #entru toate pisicile sunt utile foarfece cu capete rotunde, o unghiera pentru taiat unghiile si un sampon. #eria$ul - & isnuiti pisica din timp cu peria$ul si ea va indragi aceasta operatiune. Inca de la ) luni, periati-o land si pentru scurt timp. #isica adulta se va supune fara dificultati acestor sedinte, cu conditia ca ingri$irile sa se faca regulat si progresiv. Alternati peria$ul cu mangaieri pentru a o asigura ca totul este ine. 'ulte pisici apreciaza acest tratament, in timpul caruia veti aseza animalul la o inaltime optima, pe o masa. #entru pisicile cu par scurt, peria$ul se va face o data pe saptamana, cu un pieptene fin, in sensul cresterii firului de par, iar apoi usor cu peria. !upa aceea, lustruiti parul cu o manusa de catifea, daca este inchis la culoare, iar daca e deschis, utilizati pielea de caprioara. #entru pisicile cu par lung, peria$ul tre uie sa se face zilnic. !escalciti mai intai lana, cu grip, utilizand pieptenele metalic. -iti atenti la noduri, pe care le veti descalci fir cu fir, daca nu sunteti o ligati sa le taiati de la aza cu foarfecele cu capete rotun$ite si avand gri$a sa nu taiati pielea. Incepeti prin a descalci la utele, apoi spatele si partile laterale si la urma urta, umfland parul. #eriati intai in sens revers cresterii firului de par, apoi in sensul cresterii parului, de $os in sus, pentru a da volum gulerasului. !aca firul de par este un pic gras, puteti pudra lana cu talc inainte de inceperea peria$ului. In perioada naparlirii - primavara si toamna - peria$ul tre uie facut zilnic, indiferent de lungimea parului (naparlirile pot fi mai dese la pisicile de apartament). 8aia - Spre deose ire de caine, pisica nu se scutura, de aceea tre uie infasurata intr-un prosop pentru a o sterge, inainte de a o usca cu o carpa. -olositi apoi un uscator de par silentios sau un radiator, pentru o uscare perfecta. !aca pisica dumneavoastra este calma si apreciaza astfel de atentii, puteti sa o pieptanati si sa o periati, daca nu, ar fi mai ine sa o puneti la adapost in cosul ei. #entru pisicile carora nu le place aia, exista sampoane uscate, mai putin eficiente si care necesita apoi un peria$ viguros. ?u tre uie niciodata sa udati lana daca nu a fost in preala il descurcata ine. !aca lana e murdara de lipici, evitati utilizarea dizolvantilor, toxici pentru pisica. 0asati sa se usuce si indepartati cleiul cu mana. In caz de esec, taiati cu

foarfecele parul lipit. :opseaua va fi stearsa cu hartie a sor anta si parul va fi spalat cu un sapun fin si apa calduta. 4udronul va fi inmuiat cu ulei vegetal sau cu unt, pe care il vom indeparta apoi cu hartie a sor anta. !upa aceea, parul se spala. Ingri$iri de intretinere 0upta impotriva parazitilor externi este o ligatorie, exceptand cazurile in care animalul dumneavoastra traieste inchis si nu intalneste niciodata alte animale. !aca nu faceti acest lucru, animalul poate avea purici, capuse, chiar si paduchi. " #uricii. !aca pisica traieste la tara si hoinareste prin gradina, ea va fi prote$ata de o zgarda antiparazitara, eficienta impotriva puricilor. Chiar si la acest tip de zgarda exista masuri de precautie pentru pisoi, pisici olnave si alergice. ?u uitati sa lasati zgarda la aer o zi inainte de a o pune la gatul animalului. %ficienta timp de trei luni, ea isi pierde calitatile daca e udata. #isica cu purici se scarpina, iar lana sa prezinta puncte mici, usor repera ile, aproape de coada si de gat. Acesti vizitatori nedoriti sunt periculosi, caci transmit oli si paraziti, irita pielea, provoaca alergii, iar daca sunt in numar mare pot provoca anemii. 0ista de insecticide e lunga, dar nu le utilizati la intamplare. Cele destinate cainilor pot fi toxice pentru pisici. % prefera il sa alegeti produse antiparazitare su forma de spraB, un lichid ce se aplica intre omoplati, picaturi de aut sau comprimate, deoarece cele pe aza de pudra sunt greu de folosit. #uteti sa spalati pisica cu un sampon antiparazitar, ceea ce nu o va scuti de purtarea zgardei antipurici. Coltul pisicii, cosul si perna tre uie pudrate regulat cu insecticide. Cel mai ine e sa folositi un insecticid pentru intreaga casa. " Capusele. -recventi la tara, acesti paraziti sunt intainiti mai ales la caini. 3otusi, se pot fixa in spatele urechilor pisicii si sunt usor de gasit cand se umplu cu sange. ?u le smulgeti fara a le fi adormit mai intai cu o ucata de vata im i ata cu eter; anumite parti pot ramane in pielea animalului si ar putea forma un a ces. :eti curata pisica folosind o penseta. & ustensila de mici dimensiuni, disponi ila la ca inetele medicale, permite indepartarea capuselor fara a le adormi. " #aduchii. 7ari la pisica, ei sunt tenaci si, pentru a le veni de hac, sunt necesare mai multe tratamente. " :iermii. & pisica hoinara tre uie deparazitata regulat, utilizand un produs polivalent. #entru a impiedica im olnavirea, ii vom o liga pe copii sa se spele cu atentie pe maini dupa ce s-au $ucat cu pisica si vom prote$a tavita cu nisip, locul propice unde se dezvolta viermii, cu o folie de plastic, ca sa nu avem surpriza murdaririi nisipului cu de$ectii de pisici si de caini. 4ura - 3artrul poate cauza afectiuni ale dintilor si ale gingiilor. !aca pisica roade oase sau mananca hrana solida, ea saliveaza si elimina mecanic tartrul. #isicile hranite numai cu resturi de mancare risca sa ai a nevoie de un tratament cu ultrasunete, practicat de veterinar. #entru a prevent tartrul, variati alimentatia pisicii( alternati resturile de mancare, ucatelele de carne si crochetele. #uteti sa-i curatati dintii cu o periuta de dinti pentru copii. -recati-i gingiile o data pe saptamana cu un produs special vandut de veterinari. ?asul - ?asul unei pisici sanatoasc nu curge. !aca se intampla acest lucru, curatati narile cu vata inmuiata in apa calduta, pentru a evita formarea co$itelor, si ungeti-le cu vaselina. 4hearele - Aceste arme de temut nu se uzeaza. !aca se ascut exagerat, taiati-le cu un cleste special sau cu o unghiera. #entru acest lucru, tineti ferm la a animalului si apasati aza unghiei pentru a o scoate in afara. Sectionati partea transparenta si aveti gri$a sa nu o taiati pe cea roz, care contine nervi si vase sanguine. A latiunea unghiilor, ceruta de unii stapani ale caror pisici fac prea multe naz atii, e o interventie mutilanta. #isicile operate sunt incapa ile sa se apere si sa se catere in copaci. !aca, in mod exceptional, socotiti oportuna aceasta operatie, ea tre uie facuta doar animalelor care nu prea ies din casa. %a consta in sectionarea ligamentelor su ultima articulatie, la la ele din fata, si prezinta risc de infectie. &chii - 0a unele pisici ai caror ochi curg se acumuleaza o materie maronie, foarte inestetica pe lana deschisa la culoare. & curatare zilnica cu vata im i ata in musetel este indispensa ila. 3re uie sa schim ati vata pentru fiecare ochi. Acest tratament va tre ui facut saptamanal pentru pisicile cu lana inchisa la culoare. 6rechile - %ste recomandat sa examinati urechile pisicii o data pe saptamana. !aca sunt napadite de par, ii vom epila incet cu mana. ?u lasati cerumul sa se acumuleze. Curatati interiorul urechii rotind cu gri$a un tampon de vata im i at in apa calduta. 0asati pisica sa isi scuture capul si stergeti cu vata uscata pavilionul urechii. %vitati folosirea uleiului de migdale dulci, a alcoolului si a etisoarelor. Ingri$iri curente Sa dai pastile sau picaturi unei pisici, sa ii iei temperatura sau sa o pansezi nu este intotdeauna usor. 3re uie sa fi ra dator, sa cunosti tehnica, iar precautiile nu sunt inutile pentru a evita muscaturile si zgarieturile. !aca pisica dumneavoastra este nervoasa, un a$utor este inevenit. #entru a o linisti, rugati pe

cineva sa o tina cu fermitate culcata pe o masa, apasand partea din spate si imo ilizandu-i la utele in fata. &data ce pisica e tinuta astfel cu o mana apucati-o de comisura pentru a o o liga sa deschida gura, iar cu cealalta introduceti comprimatul sau pilula cat mai adanc posi il in gat. 'entineti apoi gura inchisa pana cand se produce un reflex de deglutitie. #entru a administra un comprimat, putem, de asemenea, sa il pisam ca o pudra si sa il amestecam in mancarea pisicii, daca mirosul nu e respingator. #utem sa amestecam comprimatul transformat in pudra cu lapte concentrat si sa ungem la uta pisicii, pe care aceasta o va atinge. " #icaturi sau sirop. !aca pisica refuza medicamentul in mancare, puneti-l intr-o seringa fara ac pe care o veti introduce in gura animalului, printr-o parte, dincolo de ariera dintilor. 0asati-; sa curga incet. " #icaturi in nas. 4asiti pe cineva care sa va a$ute. Intr-o mana tineti ferm capul pisicii la nivelul cefei, iar cu cealalta picurati cu gri$a in fiecare nara. " #icaturi in ochi. 3inand pisica la fel ca mai sus, lasati sa curga lichidul sau pomada direct pe cornee, pipeta sau tu ul fiind tinute in spatele sau deasupra ochiului animalului, pentru a nu-; speria. !eschideti gura pisicii cu o mana, apucand de comisurile uzelor. 3ineti animalul in pozitia aceasta, iar cu cealalta mana, introduceti in gura tamponul de vata im i at in preala il cu produsul cu care vreti sa ungeti. #isica va mesteca scurt vata inainte sa o scuipe, amestecand produsul cu saliva. 3re uie sa va a$ute cineva sa tineti pisica imo ilizata pe o masa, apasand-o pe umeri. 7idicati coada si introduceti termometrul uns cu vaselina in anus. 0asati-; un minut. 3emperatura normala a pisicii este de )<,9=C. Incepand cu )>=C tre uie sa consideram ca temperatura este crescuta. 3inand pisica in aceeasi pozitie ca pentru luarea temperaturii, puneti-va o manusa si introduceti profund supozitorul uns cu vaselina. 3ineti coada lipita de anus, pentru a evita expulsia. In$ectiile su cutanate sunt la indemana oricui, iar cele intravenoase si intramusculare sunt de competenta veterinarului. 3inand pisica pe urta pe o masa, apucati pielea de deasupra gatului, dezinfectati cu vata im i ata in alcool de >*=, infigeti acul rapid, in paralel cu pielea, si apasati incet pe pistonul seringii. #entru a anda$a o la uta, treceti fasa pe deasupra si pe dedesu tul articulatiei. #entru a pansa capul, faceti un anda$ su forma de opt, apoi il treceti in $urul urechilor pe care le lasati li ere. #entru coada, fixati mai intai o ucata de fasa in lungime, apoi pansati in $urul ei. In timpul pansarii, o pisica agitata ar tre ui tinuta de o a treia persoana. !aca pisica dumneavoastra e agresiva, infasurati-o intr-o patura si transportati-o intr-o cusca destul de mare. !aca nu, luati-o tinand-o cu o mana de su piept, iar cu cealalta din spate. !aca presupuneti ca este o fractura de coloana verte rala, miscati-o cat mai putin posi il si transportati-o pe o planseta pe care o veti introduce cu gri$a su corpul ei.