Examen Previzualizare intrebari

Total
Disciplina
întrebăr
i
MICROBIOLOGIE. BACTERIOLOGIE 295 Previe
w
FIZIOPATOLOGIE 360 Previe
w
SEMIOLOGIE MEDICALĂ 301 Previe
w
ANATOMIE PATOLOGICĂ 250 Previe
w
FARMACOLOGIE 153 Previe
w

1. Infecțiile inaparente:
A. sunt lipsite de simptome sau semne clinice
B. semnele si simptomele apărute sunt reduse
C. in cursul acestor infecții răspunsul imun nu apare
D. singura manifestare detectabilă ste răspunsul imun
E.infecțiile inaparente pot fi produse numei de bacterii
F.se mai numesc și infecții latente
G. se mai numesc și infecții sub clinice
H. răspunsul imun este specific pentru microorganismul infectant
I. se mai numesc și infecții inaparente
J.microorganismele nepatogene detemrină de regulă infecții inaparente

2. Bolile infectioase:
A. răspunsul imun poate fi detectat prin metode indirecte de diagnostic
B. răspunsul imun este specific pentru microorganismul infectant
C. sunt infecții clinic manifeste
D. sunt mai frecvente decât infecțiile asimptomatice pentru toate microorganismele
E.indicele de manifestare este mic pentru aceste infecții
F.răspunsul imun nespecific este util în stabilirea diagnosticului etiologic
G. indicele de manifestare depinde de microroganismul infectant
H. semnele și simptomele depind de microroganismul infectant și de stadiul bolii
I. semnele și simptomele sunt intotdeauna aceleași
J.sunt infecții subclinice
3. Etapele evolutive ale bolilor infectioase
sunt:
A. perioada de incubație
C. periaoda de debut
D. perioada de stare
E.perioada de lag
F.perioada asimptomatică
G. periada de manifestare clinică
H. perioada terminală
I. perioada de latență
J.periada de portaj

4. Infecțiile primare:
A. apar la gazdă cu imunitate specifică
B. pot fi determinate de bacterii condiționat patogene
C. microorganismele condiționat patogene pot fi patogeni secundari
D. apar la gazdă imunocompetentă
E.sunt determinate de microorganisme inalt patogene
F.sunt determinate de microorganisme nepatogene primar
G. pot fi cauza unei infectii secundare
H. pot fi determinate de bacterii patogene primar
I. apar consecutiv unei infecții secundare
J.microorganismele oportuniste pot fi patogeni primari

5. Infectiile endogene:
A. bacteriile condiționat patogene pot determina infecții endogene (pot provoca in anumite conditii)
B. apar la gazda imunocompetentă
C. relația de comensalism se transformă intr-o relație de mutualism
D. relația de comensalism se transformă intr-o relație de parazitism
E.sunt determinate de microorganisme ale microbiotei indigene
F.sunt determinate de microorganisme inalt patogene ale microbiotei indigene
G. toate infecțiile pot fi prevenite prin vaccinare
H. apar in conditiile unor deficiente de apărare antimicrobiană al gazdei
I. bacteriile condiționat patogene nu pot determina infecții endogene
J.nu pot fi prevenite eficient prin vaccinare

6. Infectiile exogene:
A. patogenii exogeni pot fi bacterii patogene sau condiționat patogene
B. apar in conditiile unor deficiente de apărare antimicrobiană al gazdei
C. sunt determinate de microorganisme exogene
D. bacteriile condiționat patogene pot determina infecții exogene (unele)
 E. sunt determinate de microorganisme din microbiota
indigenă
F. apar numai la gazda imunocompromisă
G. unele infecții exogene pot fi prevenite prin vaccinare

H. vaccinarea nu este eficientă pentru prevenirea infecțiilor exogene

I. virusurile nu pot determina infecții exogene
J. sunt produse numai de bacterii inalt patogene

7. Rezervor de agenti infectioși poate fi:

A. purtătorul sănătos de bacterii patogene
B. bolnavul cu infecție latentă
C. indivizii cu descărcără bacteriemice simptomatice
D. bolnavul cu infecție cronică
E.bolnavul cu boală infecțioasă
F.pacienții cu boală inflamatorie intestinală
G. bolnavul vindecat clinic și microbiologic
H. individul cu infecție inaparentă
I. bolnavul aflat în perioadă de incubație
J.indivizii cu pseudoinfecții

8. Infecțiile inchise:
A. transmiterea unei infecții inchise se poate face indirect prin vectori
B. transmiterea unei infecții inchise se poate face direct, transplacentar
C. transmiterea unei infecții inchise se poate direct, prin instrumentar chirurgical nesteril
D. transmiterea unei infecții inchise se poate face direct, prin expunere percutană
E.agentul infecțios se găsește in sânge
F.transmiterea unei infecții inchise se poate accidental prin instrumentar contaminat
G. agentul infecțios se găsește inchis intr-o cavitate (peritoneală, pleurală)
H. transmiterea unei infecții inchise se poate face prin expunere percutană ????
I. transmiterea unei infecții inchise se poate face indirect, prin transfuzie cu sange contaminat
J.transmiterea unei infecții inchise se poate face indirect, transplacentar

9. Conditii pentru aparitia infecțiilor exogene:

A. existența unei gazde vaccinată periodic
B. sursa de infecție animală este neglijabilă pentru transmitea bacteriilor rezistente
C. sursa de infecție poate fi animală
D. existența unei căi de transmitere directe
E.omul nu poate fi sursă de infecție dacă este tratat
F.omul poate fi sursă de infecție
G. existența unei surse de infecție
H. existența unei căi de transmitere
I. existența unei gazde receptive
 J. existența unei surse de infecție endogene

10. In functie de virulența bacteriei, infecțiile

pot fi:

A. infectii toxigene si invezive

B. infectii invazive (bacterii posesoare de invazine)(nu exista invazine) exista,vezi Buiuc pg 216
C. Clostridium tetani este o bacterie invazivă
D. Clostridium tetani nu este o bacterie toxigenă
E.Clostridium perfringens este o bacterie toxigenă și invazivă ///e sigur corecta, am verificat
F.infectii toxigene (bacterii toxigene)
G. bacteriile anaerobe sunt bacterii neinvazive
H. Corynebacterium diphtheriae este o bacterie netoxigenă
I. infecții netoxigene
J.Streptococcus pyogenes nu este o bacterie invazivă

11. Diseminarea unei agent infecțios se poate face:

A. diseminare din aproape in aproape
B. pe cale limfatică
C. virusul rabic diseminează pe cale limfatică
D. diseminare indirectă, prin contaminarea mediului extern
E.streptococii si stafilocicocii sunt bacterii neinvazive ce raman la poarta de intrare
F.Clostridium tetani disemnează pe cale nervoasă
G. sunt infecții care raman la poarta de intrare
H. pe cale nervoasă
I. pe cale sangvină
J.diseminare indirectă, pe obiecte contaminate ???? nu cred

12. Perioada de incubație a bolii infecțioase:

A. durata sa depinde de doza infectanta
B. durata este variabilă, in funcție de microroganismul infectant
C. pentru infecția HIV durata sa este de 1-2 saptamâni
D. incepe la patrunderea agentului infecțios și durează până la primele manifestări de boală
E.durata sa depinde de eficiența mecanismelor de apărare ale gazdei
F.pentru infecția SARS-CoV-2 durata sa este de minimum 2 saptamani
G. durata se nu depinde de specia microbuli infectant
H. incepe odată cu primele manifestări de boală
I. durata sa este aceeași la toate bacteriile
J.in această perioadă microorganismul infectant patrunde și se multiplică în organismul gazdei

13. În perioada terminală a unei boli infecțioase: ??? aici eu as pune corect A ,F,I,J,C
A. vindecarea clinică nu este insoțită neapărat de vindecare microbiologică
B. infecția se vindecă intr-un procent redus dintre cazuri
C. bolnavul poate ramâne cu infecție latent
D. infecția se vindecă intotdeuna
E. orice infecție se poate croniciza daca gazda are aparare
deficitară
F. infecția se poate vindeca sau se poate croniciza

G. vindecarea poate fi clinică și microbiologică

H. infecția se vindecă fără sechele
I. bolnavul poate rămîne purtător sănătos
J.la purtătorii sănătoși infecția se poate reactiva

14. Infectia nozocomială:????

A. se mai numesc și infecții emergente
B. se mai numește și infecție de spital
C. prin flora de spital se înțelege flora de colonizare a pacienților
D. se mai numește și infecție asociată îngrijirilor medicale(așa apare în curs) daca e sa ne legam de
cuvinte, ingrijirile medicale nu e neaparat sa sa desfasoare in spital)))
E.flora de spital este de regulă o floră pretențiosă nutritiv
F.patogenii nozocomiali colonizează cu ușurintă mediul de spital
G. apar de regulă în condițiile utilizării instrumentarului nesteril(doar ocazional ,nu de regula ?? asta
ar fi gresita
H. bacteriile de spital au sensibilitate multiplă la antibiotice
I. poate aparea în condițiile practicării actului medical diagnostic sau terapeutic
J.flora de spital are rezistență crescută a antibiotice și dezinfectant

15. Infectiile epidemice se caracterizează prin:

A. numar mare de cazuri dar fără filiație intre ele
B. filiația intre cazuri poate fi dovedită prin investigatie epidemiologică
C. există filiație între cazuri
D. identitatea izolatelor poate fi demonstrată prin metode fenotipice și metode moleculare,
genotipice
E.metodele moleculare nu sunt indicate pentru de demonstrarea identității izolatelor pemtru că
sunt scumpe
F.unele epidemii pot evolua pandemic
G. filiația cazurilor este caracteristică infecțiilor sporadice
H. creșterea bruscă a numărului de cazuri de infecție intr-o zonă geografică
I. număr de imbolnăviri constant de la un an la altul
J.cele mai fidele metode de investigatie epidemiologică sunt metodele fenotipice

16. Enterobacteriaceele:
A. sunt bacterii pretențioase nutritiv
B. sunt bacterii natural rezistente a Penicilină
C. sunt bacili gram-negativi facultativi
D. toate specile sunt înalt patogene
E.sunt implicați în apariția infecțiilor nozocomiale
F.sunt bacili gram-negativi strict anaerobi
G. sunt bacterii natural sensibile a Penicilină(penicilina de grup A, peniciline cu spectrul largit) NU
 H. determină cel mai frecvent infecții cu poartă de intrare
digestivă
I. sunt bacterii nepretențioase nutritiv

17. Pseudomonas aeruginosa:

A. sunt bacterii extrem de pretențioase nutritiv
B. sunt bacili gram-negativi strict aerobi
C. sunt bacterii nepretențioase nutritiv
D. sunt bacterii natural rezistente a Penicilină și aminopeniciline
E.produc infecții numai la pacienții imunodeprimați
F.sunt bacterii alfa-hemolitice
G. mai este numit bacil piocianic
H. produce un pigment albastru sau verde difuzibil in mediul de cultură
I. produc un pigment verde numit biliverdină
J.sunt bacili gram-pozitivi aerobi
18. Escherichia coli:???Aici variantele nu par sa aiba vreo legatura cu enuntul
A. filiație între cazuri este dovedită
B. număr de imbolnăviri constant de la un an la altul
C. filiația intre cazuri poate fi dovedită prin investigatie epidemiologică
D. cele mai fidele metode de investigatie epidemiologică sunt metodele fenotipice
E.cresterea bruscă a numărului de cazuri de infecție intr-o zonă
F.filiația cazurilor este caracteristică infecțiilor sporadice
G. metodele moleculare nu sunt indicate pentru de demonstrarea identității izolatelor pemtru că
sunt scumpe
H. unele epidemii pot evolua pandemic
I. numar mare de cazuri dar fără filiație intre ele
J.identitatea izolatelor poate fi demonstrată prin metode fenotipice și metode moleculare,
genotipice

19. Klebsiella pneumoniae:

A. sunt bacterii sensibile la Ampicilină
B. produc cel mai frecvent infecții digestive.
C. sunt bacili gram-pozitivi aerobi
D. pot determina infecții de plăgi și arsuri la pacienții spitalizați
E.sunt bacterii extrem de pretențioase nutritiv
F.pot determina pneumonie acută lobară
G. sunt intotdeuna bacterii beta-hemolitice
H. sunt bacterii nepretențioase nutritiv
I. sunt bacili gram-negativi facultativi
J.determină frecvent infecții urinare

Pentru identificarea unei bacterii pana la nivel de specie trebuie studiate următoarele
caractere
 A. caracterele biochimice
B. caracterele plasmidice
C. antibiograma

D. caracterele de cultură
E.caracterele microscopice
F.caracterele epidemiologice
G. caracterele serologice
H. caracterele genetice
I. caracterele enzimatice
J.caracterele antigenice

21. Care sunt mecanismele de apărare nespecifică la nivelul tractului digestiv?

A. Secreția gastrică de acid sulfuric
B. Descuamarea epiteliului pavimentos
C. Prezenţa sărurilor biliare
D. Integritatea epiteliilor
E.Prezenţa IgA secretor
F.pH acid intestinal
G. Prezenţa tiocianaţilor și a lactoperoxidazei în salivă
H. Microbiota indigenă din stomac
I. Prezenţa transportului mucociliar
J.Prezența lactoferinei

22. Mecanisme particulare de apărare nespecifică la nivelul mucoaselor sunt următoarele:

A. Prezența CRP
B. Prezența interferonilor gamma
C. Sărurile biliare
D. Prezența IgM
E.Prezența subcomponentei C3b
F.Prezența ţesutului conjunctiv dens
G. Secreția gastrică acidă (3L/zi) e ciudat 3l/zi, dar asa e scris in Buiuc, pag 101
H. Microbiota indigenă din ileonul terminal
I. Transportul mucociliar la nivelul mucoasei trompelor
J.Spațiul mort vezical minim

23. Care dintre următoarele enunțuri despre fagocitoza sunt adevărate?

A. Limfokinele activează macrofagele care omoară bacteriile facultativ intracelulare
B. Activitatea celulelor NK este inhibată de interferonie gresit pt ca interferonii stimuleaza
C. Fagocitoza nu necesită opsonizarea microbilor cu suprafață electronegativă e gresita
D. În absența oxigenului, omorârea microorganismelor nu necesită prezența mieloperoxidazei
E.În absența oxigenului, omorârea microorganismelor necesită prezența mieloperoxidazei
 F. Prima etapă a fagocitozei este chemotaxia
G. Animalele cu infecție latentă sunt rezervor de agenți infecțioși
H. În fagozom, explozia respiratorie generează radicali superoxid
toxici
F,H
I. Microbii cu suprafață hidrofilă trebuie opsonizați pentru a fi fagocitați?DA EN=>hidrofil=rol
antifagocitar
J. Nou-născuții au receptivitate crescută la infecții cu bacili gram pozitivi

24. Răspunsul imun poate fi:

A. Obținut pe cale naturală, pasivă (ex. Ac de la mama la făt, transplacentar)
B. Specific
C. Nespecific
D. Artificial, activ, prin vaccinare
E.Obținut pe cale naturală, pasivă, post-vaccinare
F.Prin transfer al Ac-lor IgM, de la mamă la nou-născut, prin lapte
G. Prin transfer al Ac-lor IgM transplacentar, de la mamă la făt
H. Obținut pe cale naturală, pasivă, post-infecție ???? e gresit ,e activa naturala
I. Obținut pe cale naturală, activă (ex. Ac de la mama la făt, transplacentar)
J.Obținut pe cale naturală, activă (ex. ca după infecția naturală)

25. Despre răspunsul imun umoral, putem afirma:

A. Nu se amplifică la expuneri repetate ale aceluiaș antigen
B. maturarea plasmocitelor şi proliferarea acestora este susținută de celulel NK
C. maturarea plasmocitelor şi proliferarea acestora este susținută de limfocite T
D. efectul microbicid al Ac se poate manifesta după activarea complementului pe cale alternă
E.efectul microbicid al Ac se poate manifesta după activarea complementului pe cale clasică
F.Ac sunt produși de plasmocite
G. este asigurat de Ac serici specifici pentru un anumit tip de paratopi antigenici
H. unele Ag polizaharidice pot activa limfocitele B, fără intervenţia limfocitelor T
I. este asigurat de Ac serici specifici pentru un anumit tip de epitopi antigenici
J.unele Ag polizaharidice pot activa limfocitele B, numai cu intervenţia limfocitelor T

26. Despre apărarea antimicrobiană nespecifică se poate afirma:

A. Implică participarea unor factori ai coagulării
B. Implică participarea limfocitelor T citotoxice
C. Depinde de experiența antigenică a individului
D. La ea participă țesutul conjunctiv din fascii și teci tendinoase
E.Este activă imediat după contactul cu microorganismul
F.Este prezentă doar la persoanele imunocompetente
G. Interferonii alfa sunt implicați în apărarea nespecifică a mediului intern
H. Nu este un caracter de specie
I. Implică participarea lizozimului
J.Este amplificată prin expuneri repetate
 Mecanismele de apărare de la nivelul tegumentului
sunt:
A. Concentrațiile mari de săruri
A B. Prezența interferonului gamma
C. Prezența stratului cornos
D. Prezența lizozimului
E.Crevasele epidermice profunde
F.Prezența IgA
G. Umiditatea ridicată
H. Prezența chitinei
I. pH-ul acid
J.Prezența bacteriilor gram pozitive comensale

28. Despre mecanismele de apărare nespecifică la nivelul mucoaselor putem spune:

A. Sunt reprezentate de filtrarea aerodinamică
B. Implică prezența IgA
C. Sunt reprezentate de epiteliile secretorii
D. Sunt reprezentate de epiteliile pavimentoase stratificate intacte(ORofaringe,VAGIN)
E.Sunt la fel de eficiente ca și cele de la nivelul pielii
F.Sunt reprezentate de fluxul unidirecțional al urinii
G. Implică prezența macrofagelor
H. Sunt aceleași pentru toate mucoasele
I. Necesită prezența proteinelor sistemului complemenaici deja intram la aparare interna ,e gresit
J.Implică absența descuamării

29. Interferonii:
A. Au acțiune imunomodulatoare
B. Sinteza interferonului alfa este stimulată de endotoxină stimuleaza mai degraba IFN b
C. Au efect antiproliferativ
D. Interferonii alfa sunt limfokine
E.Reprezintă prima linie de apărare antivirală corect, buiuc pag 102
F.Sunt glicoproteine sintetizate de fibroblaști numai fibroblasti? pare prea limitant
G. Reprezintă o barieră chimică constitutivă
H. Sunt sintetizați de hepatocite
I. Au acțiune directă asupra replicării virale
J.Sunt efectori ai apărării antiinfecțioase specifice

30. Despre proteinele de fază acută putem afirma:

A. Sunt inhibitori de proteaze //antitripsina si antichimiotripsina
B. Sunt reprezentate de orozomucoid și amiloid A
C. Proteina C reactivă are efect opsonizant
D. Interleukina 6 induce sinteza proteinei C reactive ????DAR si varianta G ar fi corecta prin ,
factorul B ,c1 ,c2 ,C6
 E. Sunt factori ai coagulării
F. Fibrinogenul previne aderența bacteriilor și favorizează
eliminarea lor
G. Aparțin sistemului complement
H. Sunt bariere chimice constitutive ale mediului intern
I. Sunt citokine pro-inflamatorii ???NU SUNT il 6 ,1, TNF alfa sunt
J.Valorile lor serice se modifică numai în infecții

31. Sistemul complement:

A. Toate componentele sale sunt sintetizate în hepatocite
B. Este activat de endotoxine microbiene
C. Determină leucopenie
D. Reprezintă un mecanism de apărare specifică umorală
E.Are rol de anafilatoxină ????
F.Inhibă chemotaxia
G. Este un complex de glicoproteine
H. Are acțiune citolitică prin formarea de pori în membrana bacteriană
I. Este activat de prezența complexelor imune
J.Este o barieră chimică constitutivă a mediului intern

32. Care dintre următoarele enunțuri legate de apararea celulară este adevărat?
A. Activitatea celulelor NK necesită prezența obligatorie a anticorpilor
B. Celulele NK produc perforine în membrana bacterienă
C. Neutrofilele prezintă receptori pentru fragmentul Fc al IgG
D. Neutrofilele reprezintă prima linie de apărare celulară
E.Neutrofilele prezintă receptori pentru structuri de suprafaţă ale microorganismelor
F.Neutrofilele prezintă receptori pentru fragmentul Fc al IgM
G. Macrofagele sunt mai puțin eficiente în distrugerea microorganismelor fagocitate
H. Macrofagele ajung primele în focarul de infecție
I. Prostaglandinele sunt mediatori ai inflamației
J.Macrofagele sunt fagocite cu durată de viața scurtă

33. Despre apărarea antiinfecțioasă specifică putem spune:

A. Răspunsul imun umoral este reprezentat de anticorpi sintetizați de plasmocite
B. Este înnăscută
C. Răspunsul imun umoral este reprezentat de sistemul complement
D. După activare, o parte dintre limfocitele B devin celule cu memorie
E.Lipopolizaharidul activează limfocitele B numai în prezența limfocitului T ???,raspuns gresit.,pot si
fara t
F.Este sinonimă cu imunitatea
G. Despre apărarea antiinfecțioasă specifică putem spune:?????
H. Este declanșată de contactul cu antigenul
I. Răspunsul primar este activ imediat
 J. Răspunsul secundar este amplificat prin expuneri
repetate

Despre imunitate putem afirma:

A. Imunitatea activă artificială necesită un interval pentru imunogeneză

B. Imunitatea pasivă induce memorie imunologică
C. Imunitatea pasivă este activă la gazda agamaglobulinemică
D. Imunitatea activă se instalează la gazda imunocompetentă
E.Imunitatea pasivă este de lungă durată
F.Anticorpii IgA materni sunt transmişi la nou-născut prin lapte
G. Seroterapia constă în administrarea de anticorpi preformați
H. Administrarea unui vaccin se numește seroprofilaxie
I. Imunitatea pasivă artificială este asigurată de anticorpii materni
J.Imunitatea activă naturală se obține prin vaccinare

35. Despre statusul imun al nou născutului se poate spune:

A. Nou născutul nu are capacitate de răspuns imun
B. Nou născutul are anticorpi materni de tip IgM
C. Limfocitele specific sensibilizate traversează bariera placentară
D. Receptivitatea la infecții a prematurului este mai crescută decât la nou născutul la termen
E.Fagocitele sunt imature funcţional
F.Nou născutul are receptivitate crescută la infecţii cu bacterii gram negative
G. Intervalul dintre luna a patra si a sasea de viata se numește “fereastră imunologică”
H. Nou născutul este lipsit de experienţa antigenică
I. Anticorpi materni de tip IgA se transmit la nou născut, prin lapte
J.Vaccinarea care vizează răspunsul imun celular începe cu fereastra imunologică (Greșit. Care
vizează rs imun umoral)
36. Despre apărarea antiinfecțioasă la nou născut putem spune:
A. Fereastra imunologică se caracteriează prin hipergamaglobulinemie fiziologică
B. Nivelul imunoglobulinic al adultului este realizat la vârsta de 1 an pentru IgA Greșit. Pt IgM, la 10-
11 ani pt Ig A
C. Semnele clinice ale bolilor infecțioase sunt discrete (Buiuc pg 105)
D. Nou născutul are memorie imunologică
E.Prezența anticorpilor IgM semnifică infecție congenitală
F.Vaccinarea care vizează răspunsul imun celular trebuie făcută nou-născutului la termen,
imediat după naştere
G. Prezența anticorpilor IgM semnifică infecție neo-natală
H. Anticorpii IgG materni se transmit pe toată durata sarcinii (începând cu sf. trimestrului III, nu toată
sarcina)
I. Inițiază un răspuns inflamator imatur
J.Are receptivitate crescută la infecţii cu bacterii facultativ intracelulare

37. Despre barierele externe de apărare nespecifică, putem afirma:

A. este reprezentată de bariere ecologice
B. funcţionează la nivelul suprafeţelor de înveliş (tegument şi mucoase);
 C. este reprezentată de bariere ecologice, cum ar fi activarea complementului, prin lectină
D. este reprezentată de bariere mecanice
E. pot avea uneori o componentă specifică, prin prezența mutacinelor produse de microbiota
D indigenă
F.este reprezentată de bariere celulare
G. este reprezentată de bariere chimice
H. pot avea uneori o componentă specifică, prin prezența bacteriocinelor produse de
microbiota indigenă
I. este reprezentată de bariere ecologice, cum ar fi activarea complementului, pe cale clasică
J.pot avea uneori o componentă specifică, prin prezența colicinelor produse de microbiota indigenă

38. Despre mecanismele comune de apărare care intervin la nivelul mucoaselor, putem
afirma: p 100
A. stratul de mucus maschează receptorii celulari pentru liganzii microbieni conține transferină
B. participă și bariera ecologică reprezentată de IgA secretor
C. stratul de mucus maschează receptorii celulari pentru liganzii microbieni conține tiocianați
D. sunt mecanisme antimicrobiene simple, care, uneori, pot fi mai eficiente decât cele de la
nivelul tegumentului
E.participă și bariera ecologică de la nivelul mucoaselor reprezentată de flora patogenă
F.participă și îndepărtarea microorganismelor prin spălarea suprafeţelor de către secreţii sau
excrete
G. participă și bariera ecologică de la nivelul mucoaselor normal colonizate
H. sunt reprezentate de integritatea mucoaselor
I. sunt mecanisme antimicrobiene complexe, dar mai puţin eficiente ca cele tegumentare
J.stratul de mucus maschează receptorii celulari pentru liganzii microbieni conține
lizozim și lactoferină

39. Despre barierele interne ale apărării nespecifice, putem afirma: p 102
A. complementul face parte dintre barierele chimice, ca răspuns la infecție
B. lizozimul face parte dintre barierele chimice, ca răspuns la infecție
C. complementul face parte dintre barierele chimice constitutive
D. interferonii şi proteinele de fază acută fac parte dintre barierele chimice, ca răspuns la infecție
E.cimentul intercelular, membranele bazale, ţesutul conjunctiv și fasciile, reprezintă barierele
celulare
F.interferonii şi proteinele de fază acută fac parte dintre barierele chimice constitutive
G. fagocitele “profesionale” (PMN şi macrofage) și celule NK (natural ucigașe), reprezintă
barierele celulare
H. cimentul intercelular, membranele bazale, ţesutul conjunctiv și fasciile, reprezintă barierele
mecanice
I. lizozimul face parte dintre barierele chimice constitutive
J.fagocitele “profesionale” (PMN şi macrofage) și celule NK (natural ucigașe), reprezintă
barierele mecanice

40. Despre sistemul complement seric, putem afirma:

A. Activarea complementului poate duce la liza microbilor, prin complexul de atac al
membranelor, reprezentat de C2-C5
 B. Este constituit din componente sintetizate de macrofage, ficat și splină
C. Poate fi activat prin lectină
D. Activarea prin lectină, asemănătoare căii alterne, dar se poate desfăşura şi în
absenţa Ac

E.Activarea prin lectină, asemănătoare căii clasice, dar se poate desfăşura şi în absenţa Ac
F.Este constituit din componente sintetizate de măduva hematogenă
G. Poate fi activat pe cale clasică, prin proteina C reactivă, anticorpi, complexe Ag-Ac
H. Poate fi activat pe cale clasică, prin LPS
I. Opsonizarea eficientizează fagocitoza antigenilor de către celule specializate, prin C5b
J.Poate fi activat pe cale alternă, prin LPS sau compuşi endotoxină-like

41. Măsuri specifice de prevenire a infecției:

A. Contactul sexual protejat
B. Triajul donatorilor de sânge
C. Izolarea bolnavului cu o boală transmisibilă
D. Administrare de anatoxină
E.Imunizarea artificială activă
F.Administrare de anticorpi preformați
G. Seroprofilaxia
H. Vaccinarea
I. Spălarea mâinilor
J.Carantinarea

42. Prevenirea infecțiilor nosocomiale (infecții asociate asistenței medicale) presupune:

A. respectarea cu rigurozitate a metodei lucrului aseptic în orice manevră invazivă
B. nu este necesar să izolăm pacienţii cu receptivitate înaltă la infecţii, pentru a-i proteja în cazul
unei epidemii
C. sterilizarea sau dezinfecţia instrumentarului folosit în intervenţii exploratorii sau terapeutice
D. izolarea pacienţilor colonizaţi sau cu infecţii determinate de tulpini “periculoase”
E.nu este necesar să realizăm circuite distincte pentru materialul steril şi cel contaminat
F.spălarea mâinilor înainte şi după orice contact cu pacientul
G. dacă purtăm mănuși, nu este nevoie să ne decontaminăm pe mâine prin spălare cu apă și săpun
H. personalul medical nu poate fi sursă de infecție pentru infecțiile nosocomiale
I. măsuri care să evite ca personalul de spital să constituie rezervor de agenţi infecţioşi
J.nu este necesar să incinerăm materialul contaminat, deoarece acesta este strâns în pungi
speciale

43. Un vaccin viu atenuat este contraindicat la:

A. Pacient febril
B. Pacient imunodeprimat, în cazul vaccinurilor vi atenuate
C. Pacient cu hipoacuzie
D. Pacient cu ulcer gastric
E.Sugar sub protecția anticorpilor materni
 F. Persoană alergică
G. Femeia însărcinată
H. Copil sub vârsta de 2
ani

I. Adolescent
J. Pacient cu verucă palmară

44. Preparate pentru imunizări artificiale active:

A. Gammaglobuline
B. Microorganisme omorâte
C. Polizaharide capsulare
D. ARNm
E.Anatoxină
F.Anticorpi materni
G. Microorganisme atenuate
H. Anticorpi preformați
I. Antibiotice cu spectru larg
J.Ser imun

45. Seroprofilaxia:
A. Se utilizează profilactic la persoane cu boala serului
B. Asigură protecție un timp limitat
C. Se administrează anticorpi preformați
D. Este o metodă nespecifică de profilaxie
E.Utilizează limfocite T specific sensibilizate
F.Asigură protecție imediată
G. Este indicată la persoane cu agammaglobulinemie
H. Asigură protecție pentru toată viața
I. Nu este urmată de apariția memoriei imunologice
J.Se referă la administrarea de anatoxine

46. Chimioprofilaxia:
A. Eficiența durează cât este administrat medicamentul
B. Poate fi indicată pentru stingerea unei izbucniri epidemice (ex. boala meningococică)
C. Poate genera disbioze, în special candidoze
D. Nu poate fi folosită în profilaxia reumatismului articular acut
E.Are eficacitate imediată
F.Protecția oferită apare după aproximativ 3 săptămâni
G. Calea de administrare este intramusculară
H. Nu poate fi folosită în profilaxia tuberculozei
I. Previne apariția unor infecții
J.Nu influențează fenomenul de rezistență la antibiotice
 Indicații ale chimioprofilaxiei: pag 119
A. Prevenirea gangrenei gazoase la pacienți cu
plăgi
B. Prevenirea tuberculozei

C. Prevenirea colonizărilor anormale

D. Prevenirea unei izbucniri epidemice într-o colectivitate închisă
E.Prevenirea bolilor post-streptococice
F.Prevenirea tetanosului la pacienți cu plăgi
G. Prevenirea uscăciunii mucoaselor
H. Prevenirea unor disbioze
I. Prevenirea unor intoxicații
J.Prevenirea rezistenței la antibiotice

48. Măsuri pentru întreruperea transmisiei infecțiilor închise:

A. Carantinarea purtătorilor sănătoși
B. Spălarea pe mâini
C. Sterilizarea instrumentarului reutilizabil
D. Distrugerea insectelor hematofage
E.Pasteurizarea
F.Utilizarea de instrumentar medical de unică folosință
G. Portul măștii chirurgicale
H. Educația sexuală
I. Dezinsecție
J.Triajul donatorilor de sânge

49. Dezavantajele colective ale chimioprofilaxiei sunt:

A. Deamplificarea fondului genetic de rezistență la antibiotic
B. Candidoze orale
C. Amplificarea fondului genic de rezistență la antibiotice
D. Reactivarea unei infecții latente
E.Inițierea unei izbucniri epidemice
F.Candidoze vaginale
G. Apariția unei pandemii
H. Poate favoriza selecția de tulpini rezistente
I. Candidoze intestinale ???? orale, vaginale, intest–Buiuc pag 95 sus
J.Boala infecțioasă indusă De ex colita pseudomembranoasa??????

50. Măsuri nespecifice de prevenire a infecției la om:

A. Tratamentul pacienților cu boli transmisibile
B. Administrarea de anticorpi anti-toxină difterică
C. Administrarea de anatoxină difterică
D. Izolarea pacienților infecțioși
 E. Administrarea de anticorpi anti-toxină tetanică
F. Controlul apei potabile
G. Inocularea de antigen de suprafață al virusului
hepatitei B

H. Controlul alimentelor
I. Reducerea numărului de persoane din încăperi
J. Administrarea de anatoxină tetanică

51. Imunizarea artificială pasivă poate fi utilă pentru:

A. Prevenirea unor toxiinfecții grave
B. Tratamentul infecției latente herpetice
C. Prevenirea guturaiului
D. Protecția nevaccinaților dacă există riscul unei viroze grave
E.Protecția pacienților agamaglobulinemici față de infecții cu bacterii piogene
F.Terapia bolii serului
G. Protecția unei persoane cu o plagă și nevaccinată anti-tetanic
H. Prevenirea unei infecții latente
I. Prevenirea unor intoxicații grave
J.Terapia șocului anafilactic

52. Preparate pentru imunizări pasive:

A. Seruri hiperimune heterologe brute
B. Imunoglobuline umane hiperimune specifice
C. Toxina tetanică purificată și concentrată
D. Toxina difterică purificată și concentrată
E.Anatoxină tetanică
F.Gamaglobuline umane standard
G. Polizaharide capsulare
H. Seruri hiperimune heterologe purificate şi concentrate
I. Anticorpi monoclonali de sinteză
J.Anatoxină difterică

53. Tipuri de vaccin pot fi:

A. polizaharide capsulare (stafilococ, bacil difteric)
B. vaccinuri corpusculare (vaccinul BCG, antipoliomielitic, antirujeolic, antirubeolic, antivariolic etc)
C. vaccinuri clonate, respective clonarea în celule bacteriene sau fungice a genelor care
codifică Ag vacinante (ex. anti-hepatită B)
D. vaccinuri vii atenuate (anti-pertussis, anti-holeric, antigripal, antipoliomielitic etc)
E.vacinuri corpusculare inactivate (anti-pertussis, anti-holeric, antigripal, antipoliomielitic etc)
F.amplificate genetic
G. vaccinuri vii atenuate (vaccinul BCG, antipoliomielitic, antirujeolic, antirubeolic, antivariolic etc)
H. vaccinuri sintetice: endotoxine reprezentând paratopi ai antigenelor de virulenţă
 I. vaccinuri sintetice: polipeptide sau oligopeptide reprezentând epitopi ai antigenelor de virulenţă
J. componente microbiene purificate: anatoxine (tetanică, difterică etc), polizaharide capsulare
(meningococ, pneumococ), componente ale peretelui bacterian (anti-pertussis purificat),
subunităţi

antigenice virale

54. Eficiența unui vaccin este condiționată de:

A. Calitatea imunogenă a vaccinului
B. Temperatura ambientală
C. Administrarea injectabilă
D. Adăugarea unui dezinfectant puternic
E.Interval de timp suficient pentru elaborarea efectorilor imunitari
F.Suficient timp pentru apariția răspunsului imun
G. Capacitatea gazdei de a monta răspuns imun
H. Administrarea precoce după apariția infecției
I. Zona geografică
J.Capacitatea gazdei de a memora răspuns imun

55. Despre complicațiile și contraindicațiile vaccinării, putem afirma:

A. reacţii alergice mediate celular la persoane sensibilizate la antigene vaccinale sau din
impurităţi ale mediului de cultivare, pot reprezenta complicații ale vaccinării
B. boală infecţioasă indusă prin vaccinuri vii atenuate la persoane cu deficienţe ale apărării
immune, poate reprezenta o complicație
C. nu există complicații după vaccinare
D. reacţiile alergice mediate umoral la persoane sensibilizate la antigene vaccinale sau din
impurităţi ale mediului de cultivare, pot reprezenta complicați ale vaccinării
E.vaccinurile vii atenuate se pot administra la persoane cu imunsupresii
F.contraindicații temporare pentru vaccinare pot fi: sarcina sau tratamente imunodepresive
(pentru vaccinuri vii atenuate), boli febrile, sugari sub protecţia Ac materni
G. contraindicații permanente ale vaccinării pot fi: persoane cu teren atopic (astm bronşic,
urticarie, eczeme etc), infecţia cu HIV (pentru vaccinuri vii atenuate)
H. nu există contraindicații permanente pentru vaccinare
I. nu s-au semnalat reacții alergice după vaccinare
J.nu există contraindicații temporare pentru vaccinare

56. Proprietățile farmacologice ale antibioticului ideal sunt:

A. bună distribuție tisulară, inclusiv în LCR
B. chiar dacă se elimină rapid, să poată fi adminsitrat ușor
C. lipsa interacțiunii cu alte medicamente
D. persistența în organism suficient de lungă
E.să fie ieftin
F.dacă interacționează cu alte medicamente, să putem crește doza
 G. lipsa de activitate față de organismul gazdă (toxicitate
selectivă)
H. lipsa reacțiilor de sensibilizare (alergice)
I. să existe și ca sirop pentru copii

J. să inducă reacții alergice care pot fi tratate

57. Despre relația antibiotic-bacterie in vitro, putem afirma: p 130

A. Bacteriile pot fi definite ca sensibile, rezistente sau intermediar rezistente la un antibiotic
B. CMB, înseamnă cantitatea cea mai mică de antibiotic care omoară cel puţin 99.9% din
bacteriile tulpinii testate
C. CMI, înseamnă cantitatea maximă de antibiotic care inhibă cultivarea unei tulpini bacteriene
D. Antibioticele bacteriostatice au raportul CMB/CMI < 4
E.Antibioticele bactericide au raportul CMB/CMI > = 4
F.Antibioticele bacteriostatice au raportul CMB/CMI > = 4
G. CMB, înseamnă cantitatea cea mai mică de antibiotic care omoară cel puţin 55.9% din
bacteriile tulpinii testate
H. CMB, înseamnă cantitatea cea mai mică de antibiotic care omoară cel puţin 69.9% din
bacteriile tulpinii testate
I. Antibioticele bactericide au raportul CMB/CMI < 4
J.CMI, înseamnă cantitatea minimă de antibiotic care inhibă cultivarea unei tulpini bacteriene

58. Sunt inhibitori ai sintezei peretelui bacterian:

A. antibioticele beta-lactamice
B. bacampicilina
C. antibioticele glicopeptidice
D. rifampina
E.sulfamidele
F.neomicina
G. fosfomicina
H. bacitracina
I. cicloserina
J.polimixinele

59. Despre antibioticele beta-lactam putem afirma:

A. rezistența se poate instala prin sinteza de beta-lactamaze (penicilinaze), care este cel mai
frecvent întâlnită (numai la bacterii gram-pozitive, aerobe sau anaerobe)
B. rezistența se poate instala prin modificarea PLP, prin mutaţie sau câştigarea de gene de
rezistenţă (ex. la S. pneumoniae, respectiv S.aureus)
C. sunt bactericide în perioada de multiplicare staționară
D. rezistența se poate instala prin sinteza de beta-lactamaze (penicilinaze), care este cel mai
frecvent întâlnită (numai la bacteriile gram-negative, aerobe sau anaerobe)l
E.sunt bactericide în perioada de multiplicare exponenţială
 F. rezistența se poate instala prin impermeabilitatea membranei externe sau eflux (ex. la
P.aeruginosa)
G. se fixează pe enzime din spațiul periplasmic, proteine de legare a penicilinelor (PLP), care
inhibă sinteza peptidoglicanului în faza terminală

H. se fixează pe enzime din membrana citoplasmatică, proteine de legare a penicilinelor

(PLP), care inhibă sinteza peptidoglicanului în faza terminală
I. sunt bacteriostatice în perioada de multiplicare exponenţială
.J rezistența se poate instala prin sinteza de beta-lactamaze (penicilinaze), care este cel mai
frecvent întâlnită (atât la bacterii gram-pozitive, cât şi gram-negative, aerobe sau anaerobe)

60. Despre peniciline, putem afirma:

A. cefepima este un nou inhibitor de beta-lactamaze care protejează penicilinele de inactivarea
prin beta-lactamaze
B. ampicilină, amoxicilină și bacampicilină sunt aminopeniciline
C. cefuroxima este un nou inhibitor de beta-lactamaze care protejează penicilinele de inactivarea
prin beta-lactamaze
D. azlocilină, mezlocilină și piperacilină sunt carboxipeniciline
E.avibactamul este un nou antibiotic din categoria aminopenicilinelor
F.azlocilină, mezlocilină și piperacilină sunt ureidopeniciline
G. sulbactamul, tazobactamul și acidul clavulanic sunt inhibitori de beta-lactamază care
protejează penicilinele de inactivarea prin beta-lactamaze
H. carbenicilină și ticarcilină sunt carboxipeniciline
I. carbenicilină și ticarcilină sunt ureidopeniciline
J.benzil-penicilina, fenoximetil-penicilina, procain-penicilina și benzatin-penicilina sunt peniciline
de biosinteză

61. Despre inhibitorii acizilor nucleici, putem afirma:

A. Chinolonele fac parte din această categorie
B. Norfloxacina, ciprofloxacina, ofloxacina și pefloxacina fac parte din chinolonele de generația a 2-a
C. Cotrimoxazolul este o asociaţie sinergică între sulfametoxazol şi trimetroprim, cu efect bactericid
D. Levofloxacina, gatifloxacina și moxifloxacina fac parte din chinolonele de generația a 2-a
E.Rifampicina este activă doar asupra speciilor de Mycobacterium
F.Levofloxacina, gatifloxacina și moxifloxacina fac parte din chinolonele de generația a 3-a
G. Rifampicina, sulfamidele, trimetroprimul, metronidazolul fac parte din această categorie
H. Cotrimoxazolul este asociaţie sinergică între sulfametoxazol şi telavacin, cu efect bacteriostatic
I. Norfloxacina, ciprofloxacina, ofloxacina și pefloxacina fac parte din chinolonele de generația a 3-a
J.Chinolonele de generația întâi sunt active numai asupra bacililor gram-poztiv

62. Despre glicopeptide, putem afirma:

A. au ca spectru de activitate doar bacteriile aerobe şi anaerobe gram-pozitive
B. dalbavacinul, un nou derivat de teicoplanină, este activ asupra stafilococului auriu
rezistent la vancomicină (mi-au pus ca e gresita la examen)
 C. au un mecanism de acţiune diferit de beta-lactamine: se atașează la porţiunea terminală a
lanţului pentapeptidic (D-ala – D-ala), blocând încorporarea de noi subunităţi în
macromolecula de

D. au un mecanism de acţiune diferit de beta-lactamine: se atașează la porţiunea terminală a

lanţului pentapeptidic (D-ala – D-ala), blocând încorporarea de noi subunităţi în
macromolecula de peptidoglican, cu efect bacteriostatic în faza exponenţială de creştere
E.oritavancinul, un nou glicopeptid, este derivat de teicoplanină
F.ca reprezentanși putem enumera: reprezentanţi: vancomicină, teicoplanină, dalbavancin,
oritavancin, telavancin
G. dalbavacinul nu este activ asupra stafilococului auriu rezistent la vancomicină
H. au ca spectru de activitate doar bacteriile aerobe şi anaerobe gram-negative
I. bacteriile gram-negative sunt natural rezistente la glicopeptide
J.au un mecanism de acţiune diferit de beta-lactamine: se atașează la porţiunea terminală a
lanţului pentapeptidic (D-ala – D-ala), blocând încorporarea de noi subunităţi în
macromolecula de peptidoglican, cu efect bactericid în faza exponenţială de creştere

63. Despre antibioticele care inhibă peretele bacteriilor acido-alcoolo-rezistente, putem

afirma:
A. Streptomicina și rifampina fac parte dintre tuberculostaticele de linia a doua
B. Izoniazida, inhibă sinteza arabinogalactanului, are efect bacteriostatic numai faţă de bacilii
extra- celulari
C. Izoniazida, inhibă sinteza acizilor micolici, are efect bactericid faţă de bacilii extra- şi intra-celulari
D. Izoniazida, inhibă sinteza acizilor micolici, are efect bacteriostatic faţă de bacilii extra- şi intra-
celulari
E.Etambutolul este un antituberculos de linia întâi
F.Pirazinamida este un antituberculos de linia întâi
G. Izoniazida este un antituberculos de linia întâi
H. Pirazinamida are un spectru de acțiune identic cu izoniazida, cu efect bacteriostatic
I. Streptomicina și rifampina fac parte dintre tuberculostaticele de linia întâi
J.Etambutolul are acțiune bactericidă

64. Despre antibioticele care alterează funcţiile membranei citoplasmatice, putem afirma:
A. Acțioenază doar asupra bacteriilor gram-negativ
B. Polimixina B se mai numește colimicină
C. Au efect bacteriostatic
D. Colistinul face parte din această categorie
E.Au efect bactericid
F.Sunt active doar pe bacteriile gram-poztiv
G. Polimixina E se mai numește colistin
H. Au efect bacteriostatic doar în faza staționară de creștere a bacteriilor
I. Polimixina B face parte din această categorie
J.Polimixina B se mai numește colistin
 Despre antibioticele care inhibă sinteza proteinelor, putem
afirma:
A. Aminoglicozidele au efect bacteriostatic
B. Tetraciclinele sunt antibiotice cu spectru larg și au efect
C. Aminoglicozidele au efect bactericid
D. Macrolidele (eritromicina, claritromicina, azitromicina etc.) fac parte dintre antibiotcele care
inhibă sinteza proteică, acționând pe subunitatea 30S ribozomală
E.Macrolidele au efect bactericid ??? DEPINDE DE CANTITATE
F.Gentamicina și tobramicina sunt active faţă de P. aeruginosa; au efect sinergic cu
peniciline sau glicopeptide, faţă de Enterococcus
G. Aminoglicozidele (amikacina, streptomicina, gentamicina, sisomicina, netilmicina etc.) fac
parte dintre antibiotcele care inhibă sinteza proteică, acționând pe subunitatea 30S
ribozomală
H. Clormfenicol și tiamfenicolul, fac parte din categoria fenicolilor și au efect bacteriostatic
I. Tetraciclinele (tetraciclină, oxitetraciclină, clortetraciclină, rolitetraciclină, doxiciclină, minociclină)
fac parte dintre antibiotcele care inhibă sinteza proteică, acționând pe subunitatea 30S
ribozomală și au efect bacteriostatic
J.Clormfenicol și tiamfenicolul, fac parte din categoria fenicolilor și sunt antibiotce are inhibă
sinteza proteică, acționând pe subunitatea 50S ribozomală

66. Ecologia este stiința care studiază: ??????

A. relațiile între microorganisme în condiții de creștere in laborator
B. sensibilitatea la antibiotice a bacteriilor
C. patogenitatea micoorganismelor
D. microbiota indigenă a omului
E.relațiile dintre microorganismele plăcii dentare
F.multiplicarea bacteriilor în condiții de viată perfect controlate
G. relatiile dintre microorganisme si mediul lor de viață
H. modul în care microorganismele produc infecții
I. relațiile dintre microorganismele intestinale
J.relațiile dintre microorganismele orale si diferitele biotopuri orale

67. Ecosistemul oral cuprinde: ????

A. mucoasele orale
B. flora microbiană a mucoaselor
C. biofilmul dentar
D. flora microbiană a crevaselor gingivale
E. dinții
F.flora faringelui si a rinofaringelui
G. flora cavităților nazale
H. dispozitivele protetice introduse prin cavitatea orală
I. flora microbiană a tegumentelor periorale
J.flora microbiană a tesutului gingival
 Biotopuri orale
sunt:
A. saliva
B. crevasele
gingivale

C. dinții
D. mucoasa jugală
E. mucoasa jugulară
F.glandele parotide
G. mucoasa trompei lui Eustachio
H. mucoasa glotică
I. mucoasa nazală
J.mucoase palatinală

69. Despre flora orală a noului născutului putem afirma: ???

A. cavitatea sa orală este colonizată de microorganismele care trec prin placentă
B. cavitatea sa orală este sterilă
C. un număr mic de microorganisme pot ajunge în cavitatea orală inainte de naștere
D. colonizarea incepe la cateva ore după naștere, după ce nn este alăptat
E.imeidat după naștere incepe colonizarea cavității orale
F.colonizarea precede contaminarea
G. contaminarea precede colonizarea
H. primii colonizanți se numesc specii pionier
I. cavitatea sa orală este contaminată de micoorganismele transplacetare
J.primii colonizanti se numesc specii comnesale primar

70. Speciile pionier orale: ???

A. sunt in principal stafilococii coagulazo-negativi
B. sunt în principal streptococii orali
C. au liganzi pentru receptorii de pe mucoasele orale
D. sunt speciile care sunt prezente in alimentele pe care le ingerează nn
E.sunt bacterii care sunt retinute pasiv
F.sunt neisserii nepretențioase
G. sunt primele bacterii care contaminează și apoi colonizează mucoasele orale
H. au receptori pentru liganzii de pe mucoasele orale
I. sunt streptococi betahemolitici
J.sunt bacterii care se pot atașa de mucoasele orale

71. In primul an de viață: ????

A. mucoasele rale nu sunt colonizate
B. dinții sunt colonizați în principal de lactobacili
C. dinții sunt colonizață de streptococii grupului mutans
D. crevasele gingivale sunt colonizate de bacterii anaerobe
E. flora orala este dominata de S. mutans
F. mucoasele sunt colonizate de S. mutans
G. apar dintii si crevasele gingivale
H. dintii sunt colonizați de actinomicete
I. dinții sunt colonizați în principal de bacterii anaerobe
J. flora orală este dominată de streptococii orali

72. La persoanele adulte:

A. flora orală conține aproximatix 500 de specii microbiene
B. dinții au speții retentive mai importante
C. crevasele gingivale mai adanci favorizează clonizarea cu streptococi orali
D. majoritatea microorganismelor de colonizare sunt virusuri orale
E.dinții morfologie identică si colonizare similară cu ce a copilului
F.flora orală este compusa din multe specii de tranziție
G. crevasele gingivale sunt mai adanci
H. flora orală conține peste 1000 de specii microbiene
I. flora orală este variată (comunitate climax)
J.majoritatea microorganismelor de colonizare sunt bacterii

73. La persoanele edentate:

A. flora orală este similară cu ce a persoanelor needentate
B. creștee numărul de levuri
C. Fara enunt
D. se reduce numărul de bacterii anaerobe
E.flora orală seamana cu ce a sugarului edentat
F.flora orală este mai săracă decât la cei cu dentitie
G. scade numărul de levuri
H. crește numărul de bacterii anaerbe
I. dispar dinții și crevasele gingivale
J.crește numărul de streptococi mutans

74. Factori care influentează dezvoltarea florei orale pot fi:

A. aderența bacteriilor la ligazii virali
B. aderența bacteriilor la receptorii celulari
C. prezenta fagilor temperați
D. aderența bacteriilor la pelicula salivară
E.coagregarea bacteriilor
F.prezenta situsurilor retractile
G. aderența bacteriilor la neura,inidazele bacteriene
H. ph-ul acid din sulcusul gingival inflamat
I. prezenta crevaselor gingivale
J. Prezenta situsurilor protectoare
75. Eliminarea microorganismelor orale se poate efectua prin urmatoarele mecanisme
A. descuamarea epiteliului malpighian
B. prezenta sucurilor digestive
C. eliminarea biofilmului dentar prin fluxul salivar
D. mișcările limbii
E.masticația alimentelor abrazive
F.ph-ul alcalin al salivei
G. fluxul fluidului crevicular
H. spălarea prin secreția salivară
I. infecțiile simultane bacteriene si virale
J.descuamarea biofilmului dentar

76. Multiplicarea microorganismelor orale este condiționată de următorii factori:

A. prezența nutrienților
B. existența dinților in cavitatea orală
C. ph-ul sangvin
D. interacțiunile bacteriene
E.temperatura caității orale
F.concentratia salivară de calciu
G. pH-ul
H. potențialul de oxido-reducere
I. duritatea hidroxiapatitei
J.terapia cu antibiotice

77. Bacteriile orale pot folosi ca nutrienți:

A. produși de secreței ai glandelor pituitare
B. proteinele salivare
C. nutrienți plasmatici
D. compuși rezultați din metabolismul bacteriilor orale
E.receptori salivari
F.glutaraldehida salivară
G. nutrienți alimentari
H. nutrienți din fluidul crevicular
I. radiația luminoasă
J.proteine din celulele decuamate

78. Despre flora de colonizare a dinților:

A. dinții sunt colonizață in starea de sanatate orală
B. dinții sunt doar contaminați în starea de boală
C. flora bacteriana este diferită atat numeric cât și ca tip pe fiecare suprafață dentară
 D. dinții au aceeași structură și același tip de
colonizatori
E. dinții sunt colonizață in starea de sanatate orală
F. dinții vor fi colonizață de populații bacteriene
diferite

G. dinții sunt doar contaminați in starea de sănătate

H. populațiile bacteriene care colonizează dinții sunt foarte stabile
I. dinții sunt alcătuiți din mai multe biotopuri
J.nu există diferențe cantitative sau calitative ale colonizării diferitelor biotopurilor dentare

79. Condițiile oferite de crevasele gingivale care condiționează constituirea florei bacteriene
la acest nivel sunt:
A. bacteriile strict anaerobe sunt dominante în aceste condiții de găzdiure
B. fluidul crevicular asigură eliminarea eficientă a bacteriilor
C. fluxul salivar asigură eliminarea bacteriilor de la acest nivel
D. presiunea parțială a oxgenului este redusă am gasit scris in ppt-uri
E.suprefete cu proprietăți diferite (dentară radiculară, gingivală) pentru atasarea bacteriilor nu cred
că se referă la crevase
F.bacteriile nepretențăase nutritiv sunt favorizate in acest biotop
G. periajul dentar este principalul mecanism de eliminarea a bacteriilor din crevasele gingivale
H. sunt spații retentive
I. bacteriile nu se pot atasa la acest nivel
J.fluidul crevicular asigură un aport de proteine plasmatice

80. Despre colonizarea protezelor și a aparatelor ortodontice putem afirma:

A. aparatele ortodontice por fi colonizte de bacteriile orale
B. bacteriile orale nu pot adera aparatele ortodontice
C. flora de colonizare a suprafețelor dentare nu este identică cu ce a materilelor protetice
D. flora de colonizare a aparatelor ortodontice nu este identică cu ce a materilelor protetice
E.materialele protetice sunt suprafețe la care pot adera bacteriile orale
F.bacteriile orale nu pot adera materialele protetice
G. flora de colonizare a aparatelor ortodontice este identică cu ce a materilelor protetice
H. protezele și aparatele ortodontice incorect curîțate pot deveni surse de infecție
I. materialele protetice protejează impotriva dezvoltării infecțiilor orale
J.flora de colonizare a suprafețelor dentare este identică cu ce a materilelor protetice

81. Streptococii orali:

A. se mai numesc și streptococi viridans
B. sunt intotdeauna alfa-hemolitici
C. se mai numesc și streptococi anginoși
D. pot fi betahemolitici (niciodata)
E.pot fi nehemolitici
F.sunt agenți etiologici principali ai anginei bacteriene (Angina e data de S. pyogenes)
G. majoritatea speciilor sunt alfa-hemolitice
 H. nu pot coloniza primar biofilmul dentar
I. colonizează mucoasele orale și biofilmul dentar
J. au citotoxine reponsabile de prodcerea
alfahemolizei

82. Streptococii orali:

A. sunt colonizatori tertiari ai biofilmului dentar
B. sunt bacterii facultativ anaerobe
C. sunt coci gram-pozitivi așezați în lanturi lungi
D. aparțin grupului filogenetic Streptaocccus viridans
E.aparțin la mai multe grupuri filogenetice
F.sunt bacterii nepretențioase nutritiv
G. sunt colonizatori primari ai biofilmului dentar
H. sunt bacterii pretențioase nutritiv
I. sunt bacterii strict anaerobe
J.sunt coci gram-negativi așezați în lanturi lungi

83. Streptococii viridans:

A. pot produce infecții sistemice la pacienții normoreactivi
B. colonizează primar mucoasele tractusului repirator inferior
C. pot determina pneumonie acută lobară
D. se mai numesc și streptococi patogeni
E.pot fi implicață în infecții endodontce
F.colonizează primar mucoasele orale
G. se mai numesc și streptococi orali
H. pot detrrmina pneumonie interstițială
I. sunt colonizatori ai peliculei dentare
J.pot determina endocardite infecțioase

84. Streptocii orali apartin următoarelor grupuri filogenetice:

A. casei
B. haemolyticus
C. anginosus
D. mitis
E.termophilus
F.acidoplilus
G. salivarius
H. sanguinis
I. mutans
J.saprophyticus

85. Streptococii orali pot fi implicați în producerea următoarelor infecții:

A. boală inflamatorie pelvină
 B. infecții digestive
C. boală parodontală
D. boală parodontală

G. infecții endodontice
H. pneumonie acută lobară
I. carii dentare
J. endocardită infecțioasă subacută
K. abcese cerebrale
L.infecții de tract urinar

86. Stafilococii:
A. colonizează tegumentele
B. colonizează mucoasele orale
C. colonizează tesuturile parodontale
D. colonizează mucoasele tractusului repirator inferior
E.sunt bacterii nepretențioase nutritiv
F.sunt coci gram-pozitivi așezați în grămezi
G. sunt coci gram-negativi așezați în grămezi
H. sunt bacterii pretențioase nutritiv
I. sunt bacterii strict anaerobe
J.sunt bacterii facultativ anaerobe

87. Următoarele specii bacteriene sunt stafilococi cagulazo-negativi:

A. S. capitis
B. S. anginosus
C. S. mitis
D. S. mutans
E.S. saprophyticus
F.S. epidermidis
G. S.aureus
H. S. intermedius
I. S. auricularis
J.S. haemolyticus

88. Stafilococii pot determina urătoarele infecții:

A. mononucleoză infecțioasă
B. septicemie
C. foliculite
D. furuncul
E.gangrenă gazoasă
F.angină acută
 G. stafilococia
maligna
H. erizipel
I. scarlatină

J. osteomielită

89. Următoarele genuri bacteriene sunt strict anaerobe:

A. Finegoldia
B. Staphylococcus
C. Escherichia
D. Streptococcus
E.Pseudomonas
F.Peptococcus
G. Parvimonas
H. Enterococcus
I. Micromonas
J.Peptostreptococcus

90. Următoarele genuri bacteriene sunt bacterii gram-pozitive:

A. Capnocytophaga
B. Neisseria
C. Eikenella
D. Esherichia
E.Peptococcus
F.Streptococcus
G. Actinomyces
H. Porphyromonas
I. Staphylococcus
J.Lactobacillus

91. Următoarele genuri bacteriene sunt bacili gram -pozitivi:

A. Lactobacillus
B. Eubacterium
C. Clostridium
D. Actinomyces
E.Fusobacterium
F.Propionibacterium
G. Porphyromonas
H. Eikenella
I. Capnocytophaga
J.Escherichia

92. Următoarele genuri bacteriene sunt bacterii facultative:

 A. Peptococcus
B. Staphylococcus
C. Proteus

D. Tanerella
E.Fusobacterium
F.Peptostreptococcus
G. Porphyromonas
H. Klebsiella
I. Streptococcus
J.Escherichia

93. Următoarele specii bacteriene sunt bacterii carboxifile:

A. Aggregatibacter actinomycetemcomitans
B. Eikenella corrodens
C. Kingella kingae
D. Haemophilus paraphrophilus ar fi trebuit aphrophylus ,buiuc pg243
E.Capnocytophaga gingivalis
F.Porphyromonas endodontalis
G. Fusobacterium nucleatum
H. Haemophilus actinomycetemcomitans
I. Streptococcus carboxiphilus
J.Tanerella forsythia

94. Despre actimomycete putem spune:

A. au creștere filamentoasă
B. sunt bacili gram-pozitivi
C. se mai numesc și micete
D. sunt bacterii anaerobe sau aerotolerante
E.au perete de tip gram-pozitiv
F.sunt levuri gram-pozitive
G. au perete de tip gram-negativ
H. sunt asemănătoare morfologic cu fungii filamentoși
I. sunt fungi filametoși
J.determină infecții numite micoze

95. In microbiota cavității orale putem găsi următoarele bacterii:

A. lactobacili
B. giardii
C. virusuri herpetice
D. toxoplasme
E.streptococi orali
F. Trichomonas
tenax (mi-au pus
ca e gresita la
examen)
G.
enterobacteriacee
H. plasmodii
 I. actinomicete
J. corinebacterii

96. Factorii care condiționează apariția bolii carioase sunt:

A. factorul genetic
B. dieta bogată în lipide
C. bacteriile din salivă
D. bacteriile din placa dentară
E.timpul de acțiune al factorilor cariogeni
F.bacteriile proteolitice orale
G. timpul de generație
H. factorul psihologic
I. bacteriile cariogene orale
J.dieta bogată în zaharuri

97. Bacteriile cariogene orale aparțin următoarelor categorii:

A. levuri orale
B. actinomicete
C. lactobacili
D. bacterii anaerobe
E.protozoare orale
F.streptococi orali
G. alte bacterii acidogene
H. streptococi mutans
I. bacterii strict aerobe
J.bacterii proteolitice

98. Determinanții cariogenității unei bacterii pot fi următorii factori:

A. toleranța la pH alcalin
B. capacitatea de a produce lipopolizaharide extracelulare
C. aciduricitatea
D. capacitatea de a adera la epiteliile orale
E.capacitatea de a adera la placa dentară
F.capacitatea de a produce metaboliți intermediari
G. acidotoleranța
H. capacitatea de a produce metaboliți acizi
I. capacitatea de a produce polizaharide intracelulare
J.capacitatea de a produce lipide intracelulare
 Determinanții cariogenității unei bacterii pot fi următorii
factori:
A. capacitatea de a produce lipide intracelulare
B. capacitatea de a produce polizaharide intracelulare

C. capacitatea de a produce metaboliți intermediari

D. capacitatea de a produce lipopolizaharide extracelulare
E.capacitatea de a produce metaboliti acizi
F.capacitatea de a adera la biofilmul dentar
G. capacitatea de a produce polizaharide extracelulare
H. capacitatea de a produce acid lactic
I. capacitatea de a adera la epiteliile orale
J.toleranța la pH alcalin
100. Capacitatea unor bacterii de a adera la biofilmul dentar poate fi explicată prin:
A. producerea de glicocalix
B. existența liganzilor pentru smalțul dentar
C. aderența la celulele biofilmului dentar E vorba despre epiteliale.. sau bacteriene?????
D. aderanța la matricea plăcii dentare
E.producerea de polizaharide extracelulare
F.capsula bacteriană Capsula nu e tot un tip de glicocalix? ba da e dens
G. endosporii bacteriilor cariogene
H. existența liganzilor pentru pelicula salivară
I. producerea de polizaharide intracelulare
J.producerea de enzime digestive
101. Despre boala carioasă putem spune:
A. este o boală rară
B. dieta joacă un rol esential în generarea biofilmului dentar cariogen
C. principalul factor etiologic sunt bacteriile salivare trebuie mai intai sa fie prezente in saliva pt a
se “depune” pe pelicula
D. este o boală endogenă
E.factorul genetic este cel mai important factor etiologic
F.princpalul factor etiologic sunt bacteriile acidogene orale
G. este o condiție distructivă a țesutului osos dur al osului alveolar
H. este o boală eminamente exogenă e endogena
I. este o condiție distructivă a țesutului osos dur al dintelui dintele nu e tesut osos
J.este o condiție patologică foarte frecventă

102. Despre animalele germ free putem spune:

A. sunt animale libere sa isi dezvolte flora comensală
B. au fost descoperite de Louis Pasteur
C. prin colonizare controlata pot fi transformate în animale normale
D. au fost modele experimentale pentru demonstrarea etiologiei cariilor dentare
E. Sunt animale lipsite de biofilm dentar deoarece nu au dinti
F. Trebuie hrănite cu hrană sterilă
G.prin colonizare controlata se pot transforma in animale gnatobiotice
H. pot fi crescute numai în condiții speciale de laborator
I. au fost modele experimentale pentru demonstrarea etiologie tuturor infecțiilor orale
J. sunt animale fără floră bacteriană

103. Despre procesul de cariogeneză putem spune:

A. are legătură cu activitatea metabolică a bacteriilor zaharolitice
B. cantitatea de carbohidrați este ami importantă decat frecvența consumului lor
C. pH-ul acid inițiază procesul de mineralizare
D. are legătură cu producerea de metaboliți acizi din carbohidrați
E.are legătură cu activitaea invazivă directă a bacteriilor din biofilmul dentara
F.are legătură cu producerea de metaboliți acizi din degradarea proteinelor alimentare
G. natura densă a plăcii dentare menține acizii in contact cu smalțul și favorizează demineralizarea
sa
H. pH-ul acid inițiază procesul de demineralizare
I. cantitatea de carbohidrați nu este critică ci frecvența consumului lor
J.metaboliții acizi sunt usor neutralizați de sistemele tampon salivare

104. Urmatoarele specii apartin grupului mutans de streptococi orali:

A. Streptococcus indicus
B. Streptococcus criceus cricetus***
C. Streptococcus milleri
D. Streptococcus sobrinus
E.Streptococcus mutans
F.Streptococcus oralis
G. Streptococcus mitis
H. Streptococcus macacae
I. Streptococcus ratii
J.Streptococcus cariogenosus

105. Streptococcus mutans:

A. aderă primar la pelicula dentară
B. este o specie umana
C. este o specie cariogenă pentru om și animale
D. colonizează suprafețele dentare
E.este una dintre speciile de streptococi orali
F.colonizarea începe imediat după naștere
G. colonizează predilect mucoasele orale
H. poate fi alfahemolitic, nehamolitic sau chiar batahemolitic
I. este o specie de steptococ patogen
 J. este o bacterie strict
anaerobă

Streptococcus sobrinus:
A. este o specie umana
B. este o specie cariogenă pentru om și animale
C. colonizarea începe imediat după naștere
D. colonizează predilect mucoasele orale
E.aderă primar la pelicula dentară
F.este o specie de streptococ din grupul mutans
G. este o bacterie strict anaerobă
H. este o specie cariogenă
I. colonizează suprafețele dentare
J.este o specie de steptococ patogen

107. Determinanți ai cariogenității pentru Streptococcus mutans pot fi:

A. capacitatea de a produce incluzii
B. capacitatea de a fermenta zaharoza din alimnetație
C. capacitatea de a supraviețui in mediu acid
D. peretele de tip Gram-pozitiv
E.capacitatea de produce mari cantități de acid lactic
F.producerea de betahemoliză
G. capacitatea de a produce apa oxigenată
H. timpul de generație scurt
I. capacitaea de a coloniza mucoasele orale
J.capacitatea de a stoca carbohidrații intracelular pentru a-i folosi ulterior ca sursă de energie

108. Factori de virulență pentru Streptococcus mutans pot fi:

A. producerea de proteaze care degradează colagenul
B. producerea de catalază
C. producerea de coagulază
D. producerea de glicoziltransferaze
E.capacitaea de a metaboliza glucidele cu producere de glicerină
F.adezinele de suprafață lectin-like
G. producerea de batalactamază
H. producerea de glucagon
I. producerea de glucani insolubili extracelulari
J.producerea de mutacine

109. Despre achiziția S. mutans în flora orală putem afirma:

A. sursa este mama in cele mai multe dintre cazuri
B. sursa de infecție este reprezentată de contactul cu alimetele contaminate
C. se realizează după naștere (cred ca e corect ptc il poate lua de la mama sau cand un copil baga
in gura lucruri atins de saliva unui adult ce are deja S.mutans) de acord
 D. alimentația are un rol important în apariția leziunilor carioase !!!! nu are legatura cu
“achizitia” S mutans
E. sursa de infecție este reprezentată de saliva persoanelor din anturajul copilului
F. cu cat achiziția se face mai tarziu in cursul vietii cu atât cleziunile carioase sunt mai
tardive

G. debutul leziunilor carioase nu este influențat de momentul contaminării

H. sursa de infecție este reprezentată de contactul cu personalul medical
I. de regulă contaminarea se face tarziu, in cursul vieții adulte
J.se realizează după erupția dinților

110. Lactobacilii:
A. sunt bacterii acidogene
B. colonizează suprafețele netede al ale dintilor
C. sunt bacterii acidurice
D. sunt bacterii microaerofile sau strict anaerobe
E.sunt bacili gram-pozitivi
F.sunt bacterii care determină progresia bolii parodontale
G. sunt bacili gram-negativi
H. sunt agenți etiologici ai bolii carioase
I. sunt bacterii strict naerobe
J.aderă ferm al pelicula dentară

111. Determinanții cariogenității lactobacililor:

A. sunt bacterii acidurice
B. peretele de tip gram-pozitiv
C. contribuie la progresia leziunilor carioase inițiate de streptococii orali
D. capacitaea de a adera ferm la suprefelele dentare
E.producerea de lactoizine ????? Nu am găsit ce inseamna lactoizine
F.pot adera la biofilmul dentar prin intemediul matricii zaharidice produse de streptcoci
G. capacitatea de a produce apa oxigenată
H. pot tolera nivele foare reduse de pH (sub 4) cred ca da, pt ca se zicea că in biofilm pH-ul ajunge
uneori sub 4
I. capacitatea de a produce betalactamine
J.sunt bacterii acidogene

112. Specii de lactobacili asociate cariei dentare pot fi:

A. Lactobacillus faecalis
B. Lactobacillus epidermidis
C. Lactobacilluls acidophilus
D. Lactobacilluls salivarius
E.Lactobacillus saprophyticus
F.Lactobacillus gingivalis
G. Lactobacillus fermentum
H. Lactobacillus casei
 I. Lactobacillus mitis
J. lactobacillus

113. Următoarele speciii de actinomicete fac parte din microbiota orală:

A. Actinomyces israelii,
B. Actinomyces acidophilus
C. Actinomyces naeslundi
D. Actinomyces saprophyticus
E.Actinomyces gerencseriae
F.Actinomyces actinomycetemcomitans
G. Actinomyces pneumoniae
H. Actinomyces radicidentis
I. Actinomyces pyogenes
J.Actinomyces odontolyticus

114. Despre actinomicete putem spune:

A. sunt fungi filamentoși
B. sunt bacteriile cele mai acidotolerante
C. nu s-a dovedit implicarea lor in caria dentară
D. sunt colonizanti frecvență ai supraFetelor cutanate
E.nu sunt sensibile la Penicilină
F.sunt bacterii filamentoase, Gampozitive
G. sunt implicate în cariile de suprafață radiculară
H. contribuie la structurarea biofilmuli dentar
I. formeaza agregate microbiene in ,,stiulete de porumb,, cu alte specii orale
J.sunt bacterii zaharolitice ////????

115. Controlul bolii carioase se poate realiza prin următoarele metode:

A. terapie biologică cu S. mutans inactivat
B. utilizarea fluoruluii sistematic
C. antiseptice orale
D. profilaxie specifică prin vaccinare antimutans la animale a dat rezult promitatoare, dar la om?...
E.contolul greutatii corporale
F.consumul de alcool etilic
G. profilaxie specifică cu clorhexidină
H. fluorizare topică
I. controlul alimentației
J.controlul glicemiei

116. Profilaxia specifică a cariei dentare s-ar putea realiza astfel:

A. utilizare de probiotice orale
B. imunizare cu anticorpi impotriva proteinelor de suprafață
 C. imunizare pasivă cu anticorpi preformați administrați oral
D. imunizare pasivă cu antigene de suprafață ale S. mutans Imunizarea cu Ag nu poate fi
PASIVA
E. vaccinare contra lactobacililor

F.antibioticoterapia este eficientă în prevenirea bolii carioase

G. imunizare pasivă cu anticorpi monoclonali antiglicoziltransferaza
H. imunizarea nu este eficientă pentru prevenirea colonizării cu S. mutans
I. vaccinarea sistemica are reactii adverse importante
J.imunizare sistemică cu antigene de suprafață ale S. mutans

117. Antiseptice eficiente antiplacă pot fi următoarele:

A. clorură de cetilpiridină
B. clorfeniramina
C. dentocalmin
D. mentol Am gasit menthol, ulei esential, efect aprox ca eucaliptol asupra placii
E.glutaraldehida
F.hipocloritul de sodiu
G. apa distilată
H. betalizina Nu am gasit betalizina
I. clorhexidina
J.eucaliptol

118. Terapia ecologică a cariei dentare:

A. tulpinile folosite pentru recolonizare trebuie să fi puțin acidogene
B. se poate reliza prin vaccinare antimutans
C. este o terapie veche dar care nu a fost utilizată pana acum din motive de cost
D. se mai numește și terapie de recolonizare
E.presupune înlocuirea tulpinilor virulente de S.. mutans cu tulpini avirulente
F.presupune administrarea de antibiotice care să elimine streptococii patogeni
G. se mai numește și terapie specifică
H. tulpinile folosite pentru terapia ecologică trebuie să aibă mare capacitare de colonizare
I. tulpinile producătoare de bacteriocine antimutans sunt candidate pentru acest gen de terapie
J.poate fi relizată cu antiseptice orale care schimbă echilibrul ecologic oral

119. Mediile de cultură pentru izolarea streptococilor mutans ar trebui să îndeplinească

următoarele exigențe:
A. pot fi medii selective
B. mediile trebuie să aibă un ph acid
C. agarul Mac Conkey este un mediu selectiv pentru streptococii mutans ?????/
D. sa conțină cantități mari de agar
E.geloza sange este un mediu bun pentru izolare
F.sa fie medJii anaerobe
 G. trebuie să fie bogate nutritiv
H. să asigure o temperatură adecvată
I. trebuie să conțină mari cantități de
zaharuri

J. să fie medii aerobe

120. Mediile de cultură pentru izolarea lactobacililor ar trebui să îndeplinească următoarele

exigențe:
A. să fie medii aerobe
B. geloza MRS este un mediu bun pentru izolare
C. sa fie medii anaerobe( sunt microaerofile)
D. trebuie să fie bogate nutritiv (suntt nepretentiosi, cultiva la ph acid si cu putini nutrienti)
E.mediile trebuie să aibă un ph acid
F.agarul Mac Conkey este un mediu selectiv pentru streptococii mutans ?????
G. sa conțină cantități mari de agar
H. pot fi medii selective
I. să asigure o temperatură adecvată (37C, pentru ca majoritatea speciilor traiesc in corpul nostru)
J.trebuie să conțină mari cantități de zaharuri

121. Decontaminarea instrumentarul stomatologic presupune:

A. controlul eficienței sterilizării prin martori chimici lpentru fiecare instrument sterilizat
B. sterilizarea instrumentarului prin caldura uscata
C. sterilizarea instrumentarului prin caldura umeda
D. sterilizarea la autoclav la 134 grade
E.controlul eficienței sterilizării prin martori chimici la fiecare sterilizare
F.controlul prin testul Bowie-Dick la fiecare sterilizare
G. sterilizarea la autoclav la 121 grade
H. controlul biologic al sterilizării
I. controlul periodic al parametirlor fizici
J.sterilizare chimică

122. Despre controlul biologic al sterilzării al auticlav putem spune:

A. este obligatoriu
B. sporii de Geobacillus atrophaeus sunt utilizati de rutină pentru controlul sterilizării la autoclav
C. dacă sporii rămân viabili după sterilizare vor germina prin incubare la 56 grade
D. germinarea sporilor semnifică eficiența procedurii de sterilizare
E.se realizează cu spori vii care vor fi supuși procesului de sterilizare
F.sporii de Geobacillus stearothetrophilus sunt utilizati controlul sterilizării la autoclav
G. absența viabilității sporilor semnifică eficiența procedurii de sterilizare
H. dacă sporii rămân viabili după sterilizarenu vor germina in absența luminii
I. se realizează la achizitia aparatului si apoi periodic, la fiecare verificare
J.se realizează cu bacterii vii care vor fi supușe procesului de sterilizare

123. Despre diagnosticul etiologic al cariei dentare:

 .A deterinarea cantitativă a bacteriilor cariogene nu este utilă pentru controlul bolii
carioase
B. este necesar pentru diagnosticul bolii carioase
C. testarea sensibilității la antibiotice nu este necesară

D. este obligatoriu la fiecare pacient

E.testarea sensibilității este necesară deoarece bacteriile cariogene au devenit rezistente la
antibiotice
F.poate fi utila determinarea cantitativă a bacteriilor cariogene (streptococi mutens, lactobacili)
G. se face in scop de cercetare pentru cunoașterea etiologiei bolii carioase
H. indiferent de tipul de leziune carioasă agentii etiologici sunt similari
I. nu se face de rutină
J.agenții etiologici ai leziunilor carioase diferă în funcie de tipul de carie

124. Despre sensibilitatea la substanțe antimicrobiene a patgenilor cariogeni putem spune:

A. tratamentul cu antibiotic este util în boala carioasă
B. testarea sensibilității lor nu este necesară de rutină
C. tratamentul cu antibiotice nu este util în boala carioasă
D. utilizarea Penclinei este utilă pentru controlul bolii carioase
E.testarea sensibilității lor este necesară de rutină
F.apa oxigebată este un antiseptic activ anti-mutans
G. utilizarea antibioticelor si amidonul previne multiplicarea speciilor cariogene
H. clorhexidina este un antiseptic activ anti-mutans
I. utilizarea antisepticelor orale este utilă pentru controlul bolii carioase
J.utilizarea antisepticelor si controlul alimentației previne multiplicarea speciilor cariogene

125. Despre mutacine putem spune:

A. sunt substanțe de natură proteică
B. sunt sintetizate de streptococii grupului mitis
C. tulpinile producătoare de mutacine pot fi folosite in terapia ecologică a bolii carioase
D. sunt antibiotice macrolide
E.este un caracter de tulpină
F.sunt enzime litice intestinale
G. pot fi transfomate in anatoxine și utilizate pentru vaccinare anti-mutans
H. tulpinile producătoare de mutacine au mare capacitate de colonizare
I. sunt plasmide liniare neintegrate in cromosom
J.sunt bacteriocine produse de S. mutans

126. Boala parodontală este: 6 rasp?

A. poate aparea atat la tinetiri cat și la adult
B. o boală foarte raspândită ????
C. afectează dinții temporari și definitivi
D. este o boală care poate fi usor controlată dacă pacientul respectă indicațiile stomatologului
E.apare doar la varsta adultă
 F. o boală rară
G. este o boală cronică, cu evoluție
progresivă
H. o boală reumatismală

I. o boală inflamatorie cu caracter distructiv

J. afectează structurile de susținere ale dinților (gingie, ligamente dento-alveolare, os aveolar)

127. Leziunile caracteristice pentru boala parodontală sunt:

A. durere dentară
B. mobilitate exagerată in articuația temporo-mandibulară
C. carii dentare explozive
D. mobilitatea osoasă
E.retracțiile gingivale
F.necroza mucoasei orale
G. inflamatia gingivală
H. inflamația osului alveolar
I. pungile parodontale
J.necroza epiteliului gingival

128. Forme clinice de boală parodontală pot fi următoarele:

A. parodontita toxică medicamentoasă
B. gingivo-stomatita herpetică
C. parodontita ulcero-necrozantă
D. gingivita de sarcină
E.gingivita ulcero-necrozantă
F.herpangina
G. abcesele parodontale
H. candidozele gingivală
I. angina ulcero-necrotică
J.gingivita acută

129. Mecanismele patogene ale declanșării leziunilor din boala parodontală pot fi:
A. bacteriile din placa bacteriana colonizează și invadează țesuturile parodontale
B. placa bacteriană subgingivală este principalul factor patogen
C. bacteriile din placa bacteriana colonizează în mod normal țesuturile parodontale
D. responsabile de declanșarea bolii sunt bacteriile din palca bacteriană
E.bacteriile cu metabolism zaharolitic sunt principalele responsabile de distrucția tisulară
F.responsabile de declanșarea bolii sunt bacteriile din salivă
G. invazia este favorizată de leziunile produse prin calcificarea plăcii și formarea tartrului
H. bacteriile cu metabolism proteolitic sunt principalele responsabile de distrucția tisulară
I. bacteriile patogene nu invadează țesuturile direct
J.placa bacteriană supagingivală este principalul factor patogen
 Rezultatul invaziei bacteriene a țesuturilor
gingivale:
A. stimularea chemotactismului
polimorfonuclearelor
B .eliberarea de endotoxină

C. eliberarea de enzime litice VARIANTA A ar fi si ea o posibilitate ???? endotoxina se

elibereaza in momentul lizei bacteriei
D. necroza tesuturilor parodontale
E.inflamație cronică granulomatoasa
F.fermentarea zaharurilor și eliberare de metaboliti acizi toxici
G. activarea anticopilor cu liza celulară ????
H. eliberare de citochine proinflamatorii
I. cele mai invazive bacterii sunt cele gram-pozitive
J.eliberare de citoscheletină

131. Teoria nespecifică privind etiopatogenia bolii parodontale:

A. placa bacteriană subgingivală este cea patogenă pentru țesuturile parodontale
B. boala parodontală nu are neapărat etiologie bacteriană
C. bacteriile din salivă pot contribui la apariția leziunilor de boala
D. numai anumite specii bacteriene pot contribui la generarea leziunilor
E.placa bacteriană supragingivală este cea patogenă pentru țesuturile parodontale
F.toate bacteriile din placă contribuie la declanșarea bolii
G. boala parodontală este o boală ecologică
H. boala parodontală este determinată de bacterii
I. inflamația produsă de bacterii este mecanismul de distrugere a tesuturilor parodontale
J.bacteriile care determină boala parodontală sunt cele din placa bacteriană

132. Teoria specifică privind etiopatogenia bolii infectioase:

A. speciile patogene sunt cele care au echipament enzimatic proteolitic
B. toate bacteriile din placă sunt patogene
C. boala apare cand numărul speciilor patogene crește
D. speciile patogene sunt cele care au potețial invaziv pentru țesuturile parodontale
E.boala parodonntală apare datorită unui dezechilibru cantitativ și calitativ la nivelul plăcii
bacteriene subgingivale
F.boala parodontală este determinată de bacteriile zaharolitice din placa bacteriană subgingivală
G. speciile patogeneau rezistentă crescută la antibiotice
H. boala parodontală este o infecție exogenă
I. speciile patogene sunt bacterii gram-pozitive
J.unele specii din placa bacteriană sunt patogene

133. Teoria ecologică privind etiopatogenia bolii infectioase:

A. boala parodonntală poate fi prevenită prin interferarea factorilor de mediu care
favorizează multiplicarea lor
B. speciile patogene sunt cele invazve, care au echipament enzimatic proteolitic
 C. boala parodontală este o disbioză caracterizată prin inmultirea levurilor în placa
dentară subgingivală
D. controlul bolii parodontale se face prin eliminarea patogenilor din placa dentară
subgingivală

E.boala parodontală este o disbioză a plăcii bacteriene subgingivale

F.boala parodontală este o infecție nozocomială
G. boala parodontală poate fi controlată prin reducerea numerică a bacteriilor patogene
H. numai cateva specii bacteriene din lacă pot iniția boala parodontală
I. controlul factorilor de mediu care favorizează multiplicarea patogenilor nu este util.
J.orice specie bacteriană care are anumite caractere poate deveni patogenă

134. Bacteriile patogene parodontal au următoarele caractere:

A. pot avea exotoxine
B. sunt bacterii invazive
C. au endotoxină
D. au coagulaze
E.pot avea citotoxine
F.sunt bacterii obligatoriu zaharilitice
G. sunt bacterii aerobe sau facultative
H. sunt bacterii gram-pozitive
I. sunt bacterii imobile
J.sunt bacterii proteolitice

135. Bacteriile protectoare pentru boala parodontală:

A. sunt bacterii care antagonizează streptococii orali
B. ocupă spețiul vital ce ar putea fi ocupat de bacteriile patogene
C. sunt bacterii invazive
D. anumite specii de streptococi orali pot fi bacterii protectoare
E.sunt bacteriile care nu generează reație inflamatorie după pătrundereea in țesuturile parodontale
F.inactivează anumiți patogeni parodontali
G. numărul lor este crescut la pacienții cu stare de sanatate parodontală
H. sunt bacteriile strict anaerobe?????
I. numărul lor este crescut la pacienții boală parodontală
J.inhibă aderența bacteriilor patogene la parodonțiu

136. Despre grupul rosu de patogeni parodontali putem spune:

A. Prevotella intermedia aparține acestui grup
B. a fost numit astfel de Socranscki în urma studiilor asupra etiologiei bolii parodontale
C. a fost numit asa de Forsythe, un parodontolog considerat parintele microbiologiei parodontale
D. Tannerella forsythia aparține acestui grup
E.este constituit din bacterii foarte puternic asociate cu leziunile de boală parodontală
F.Streptococcus oralis aparține acestui grup
 G. domină in placa subgingivală si la pacienții cu stare de sanatate
parodontală
H. Porphyromonas gingivalis aparține acestui grup
I. Fusobacterium nucleatum aparține acestui grup

J. Treponema denticola aparține acestui grup

137. Despre grupul portocaliu de patogeni parodontali putem spune:

A. Eikenella corrodens aparține acestui grup ? e doar puternic asociata ,nu apartine
B. Fusobacterium nucleatum aparține acestui grup
C. Prevotella intermedia aparține acestui grup
D. Porphyromonas gingivalis aparține acestui grup
E.Treponema denticola aparține acestui grup
F.Tannerella forsythia aparține acestui grup
G. a fost numit astfel de Socranscki în urma studiilor asupra etiologiei bolii parodontale
H. a fost numit asa de Forsythe, un parodontolog considerat parintele microbiologiei parodontale
I. domină in placa subgingivală si la pacienții cu stare de sanatate parodontală POSIBIL???
depinde de cantitatea lor
J.este constituit din bacterii puternic asociate cu leziunile de boală parodontală

138. Bacteriile foarte puternic asociate cu boala parodontală:

A. Tannerella forsythia aparține acestei categorii de bacterii orale
B. Eikenella corrodens aparține acestei categorii de bacterii orale
C. Fusobacterium nucleatum aparține acestei categorii de bacterii orale
D. Aggregatibacter actinomycetemcomitans aparține acestei categorii de bacterii orale
E.Porphyromonas gingivalis aparține acestei categorii de bacterii orale
F.Treponema denticola aparține acestei categorii de bacterii orale
G. sunt bacterii care predomină în leziunile de boală parodontală și lipsesc sau sunt în numar
erdus la indivizii cu satre de sanatate orală
H. Prevotella intermedia aparține acestei categorii de bacterii orale
I. sunt bacterii multiplu rezistente la antibiotice
J.domină in placa bacteriană subgingivală si la pacienții cu stare de sanatate orală

139. Bacterii puternic asociate cu boala parodontală sunt:

A. Prevotella intermedia aparține acestei categorii de bacterii orale
B. Tannerella forsythia aparține acestei categorii de bacterii orale
C. domină in placa bacteriană subgingivală si la pacienții cu stare de sanatate orală
D. Aggregatibacter actinomycetemcomitans aparține acestei categorii de bacterii orale
E.Treponema denticola aparține acestei categorii de bacterii orale
F.Porphyromonas gingivalis aparține acestei categorii de bacterii orale
G. Fusobacterium nucleatum aparține acestei categorii de bacterii orale
H. Campylobacter rectus aparține acestei categorii de bacterii orale
I. Eikenella corrodens aparține acestei categorii de bacterii orale
 J. sunt bacterii care predomină în leziunile de boală parodontală dar se găsesc în numar
redus la

140. Postulatele lui Socranski pentru bacteriile cu potențial de patogenitate parodontală:

A. eliminarea sau reducerea sa sub tratament sa ducă la o evoluție cinică bună
B. patogenul parodontal trebuie să fie o bacterie acidogenă
C. nu este prezent sau este redus numeric in situsurile fără boală
D. patogenul parodontal este prezent în număr mare in situsurile afectate de boală
E.să inducă boala la animalele de laborator germ-free (si asta cred ca e corecta) de acord
F. să genereze răspuns imun specific din partea gazdei
G. patogenul parodontal este prezent în număr mare și in situsurile neafectate de boala
H. tratamentul sa fie eficace atat la pacienții cu boală cat și la cei fără boală
I. să nu inducă boala la animalele de laborator
J.să genereze inflamație acută după pătrunderea în țesuturile parodontale

141. Despre Porphyromonas gingivalis putem spune:

A. nu are factori de invazie pentru tesuturile parodontale
B. este o bacterie foarte puternic asociată cu boala parodontală
C. este un bacil gram-pozitiv
D. are factori de virulență ce explică patogenitatea sa
E.este o bacterie natural rezistentă la aminopeniciline
F.este o bacterie microaerofilă și carboxifilă
G. formează colonii pigmentate in negru ERA LA PREVOTELLA, LA PORPHYROMONAS ERAU
COLONII MARI , BRUNE !!!! Aparent in Buiuc coloniile sunt mici, negre. Pag 251
H. este o bacterie care a dezvoltat rezistentă la aminopeniciline
I. este un bacil gram-negativ strict anaerob
J.este o bacterie puternic asociată cu boala parodontală

142. Factori de virulență ai Porphyromonas gingivalis sunt: !!!3 RASP

A. gingipaina
B. fimbriile
C. coagulaza( posibil bun)
D. elastina
E.catalaza
F.caspaza(posibil bun)
G. perforinele
H. endotoxina(posibil bun) E BACIL GRAM NEGATIV
I. leucotoxina(posibil bun) = LEUCOCIDINA ????
J.capsula

143. Despre Aggregatibacter actinomycetemcomitans putem spune:

A. este o bacterie foarte puternic asociată cu boala parodontală
B. este un bacil gram-negativ E COCOBACIL GRAM NEGATIV
 C. este un bacil gram-pozitiv
D. face parte din grupul actinomicetelor D nu cred ca e corecta,face parte
din HACEK

F.este o bacterie anaerobă strict

G. este o bacterie puternic asociată cu boala parodontală
H. este o bacterie natural sensibilăla metronidazol
I. este o bacterie natural rezistentă la metronidazol
J.face parte din grupul HACEK

144. Factori de virulență ai Aggregatibacter actinomycetemcomitans sunt: ?????

A. leucotriena
B. toxina eritrogenă AICI AR TREBUI VERIFICAT, EU NU AM GASIT
C. chaperonina
D. endotoxina
E.leucoplastina
F.CDT (cytolethal distensing toxin)
G. toxina care induce resorbție osoasă
H. toxina filamentoasă
I. leucotoxina
J.toxina botulinică

145. Despre Treponema denticola putem spune:

A. este o bacterie foarte puternic asociată cu boala parodontală
B. este o bacterie moderat asociată cu boala parodontală
C. este un spiril
D. este o bacterie nepretențioasă nutritiv
E.este o bacterie natural sensibilă la penicilina LA SPIROCHETE MERGE PENICILINA
F.este o spirocheta mobila
G. face parte din grupul treponemelor nepatogene
H. este o bacterie strict anaerobă
I. este o bacterie natural rezistentă la penicilina ???? CRED CA E GRESIT
J.face parte din grupul treponemelor patogene

146. Prevotella intermedia:

A. formează colonii pigmentate in negru sau brun
B. este o bacterie asociată cu boala parodontală la gravide
C. este o specie natural sensibila la metronidazol
D. este o specie natural rezistenta la metronidazol
E.este un coc gram-negativ
F.hormonii estrogeni sunt factori de crestere pentru aceasta specie
G. hormonii tiroidieni sunt factori de crestere pentru aceasta specie
 H. este un bacil gram-negativ
I. este o bacterie facultativa
J. este o bacterie asociată cu boala parodontală la
sugari

147. Tannerella forsythia:

A. hormonii estrogeni sunt factori de crestere pentru aceasta specie
B. este o bacterie carboxifila
C. este o bacterie strict anaerobă
D. este un coc gram-negativ
E.este o specie natural sensibila la metronidazol
F.este o bacterie slab asociată cu boala parodontală
G. este o specie natural sensibila la aminoglicozide
H. este o bacterie foarte puternic asociată cu boala parodontală
I. este un bacil gram-negativ
J.hormonii estrogeni sunt factori de crestere pentru aceasta specie //????

148. Fusobacterium nucleatum:

A. este un bacil gram-pozitiv filamentos
B. este o bacterie puternic asociată cu boala parodontală
C. hormonii estrogeni sunt factori de crestere pentru aceasta specie
D. este o bacterie foarte puternic asociata cu boala parodontală
E.este un bacil gram-negativ
F.hormonii estrogeni nu sunt factori de crestere pentru această specie
G. este o bacterie nepretentíoasă nutritiv
H. este o specie natural sensibila la vancomicina
I. este o bacterie strict anaerobă
J.are un aspect microscopic particular

149. Despre diagnosticul etiologic al boalii perodontală putem spune:

A. nu se face de rutină
B. diagnosticul modern este scump si putin accesibil
C. diagnosticul clasic este scump și laborios
D. testarea moleculară este singura metodă care permite testarea sensibilității la
antibiotice a patogenimlor parodontali
E.testele moleculare sunt gold-standardul în diagnosticul bolii parodontale
F.se face la toti pacienții cu forme severe de boală
G. diagnosticul clasic este accesibil laboratoarelor obișnuite
H. asocierea de metode este cea mai buna abordare a diagnosticului etiologic
I. diagnosticul modern este accesibil laboratorelor obișnuite
J.cultivarea este singura metodă care permite testarea sensibilității la antibiotice a
patogenimlor parodontali
 Antibiotice utile în tratamentul leziunilor de boală parodontală
sunt:
A. Metronidazol + Amoxicilină+acid clavulanic, 7-10 zile
B. Oxacilină + acid clavulanic, 3x500 mg, 7-10 zile

C. Gentamicină, 4x300 mg, 7-10 zile

D. Amoxicilină + acid clavulanic, 3x500 mg, 7-10 zile
E.Metronidazol , 3x500 mg, 7-10 zile
F.peniclină , 3x500 mg, 7-10 zile
G. Amoxicilină, 3x500 mg, 7-10 zile
H. Ceftriaxonă, 3X500 mg, 7-10 zile
I. Oxacilină, 3x500 mg, 7-10 zile
J.Clindamicină, 4x300 mg, 7-10 zile

151. Despre tratamentul local al bolii parodontale putem spune:

A. doxiciclina este un antibiotic ce poate fi administrat local
B. are mai puține reacții adverse decât terapia sistemică
C. este mai ieftină decât terapia sistemică
D. are o complianță mai bună decât terapia sistemică
E.bacteriile dezvoltă rapid rezistentă la antibioticele administrate local
F.bacteriile nu dezvoltă rezistentă la antibioticele administrate local
G. are o complianță mai redusă pentru pacient decât terapia sistemică
H. are mai multe reacții adverse la nivel local decât terapia sistemică
I. penicilina este un antibiotic ce poate fi administrat local
J.este mai scump decât terapia sistemică

152. Despre tratamentul local al bolii parodontale putem spune:

A. penicilina este un antibiotic ce poate fi administrat local
B. metronidazolul este un antibiotic ce poate fi administrat local
C. amoxicilina este un antibiotic ce poate fi administrat local
D. poate utiliza soluții injectabile sau comprimate orale
E.tetraciclina este un antibiotic ce poate fi administrat local
F.doxiciclina este un antibiotic ce poate fi administrat local
G. poate utiliza antibiotice sub forme de gel, pilimeri, fibre cu eliberare controlată de antibiotice
H. vancomicina este un antibiotic ce poate fi administrat local
I. poate utiliza antibiotice sau antiseptice
J.poate utiliza dezinfectante cu toxicitate redusă pentru mucoasele orale

153. Antiseptice orale ce pot fi utilizate în terapia locală a bolii parodontale sunt:
A. clorhexidina poate fi utilizata ca antiseptic local
B. clorhexidina poate fi utilizată ca antiseptic numai in bola carioasă
C. glutaraldehida poate fi utilizata ca antiseptic local
D. antisepticele nu pot fi utilizate în tratamentul bolii parodontale
 E. hipocloritul de sodiu 10% poate fi utilizat ca antiseptic
local
.F chitosanul poate fi utilizat ca antiseptic local
G. hipocloritul de sodiu 0,5% poate fi utilizat ca antiseptic
local

H. pot fi aplicate sub forma de pasta de dinti, ape de gură, gumă de mestecat, sprayuri, geluri
I. triclosanul poate fi utilizat ca antiseptic local
J.clorhexidina nu poate fi utilizata ca antiseptic local

154. Tratamentul antibiotic sistemic in boala parodontală are următoarele indicații:

A. boala parodontală necrozantă
B. pacienții cu parodontite agresive
C. abces parodontal cu extindere la lojile învecinate
D. parodontite cronice generalizate
E.după un tratament chirurgical pentru prevenirea bacteriemiei
F.pacientele cu gingivită de sarcină
G. pacienții cu gingivite asociate plăcii bacteriene
H. la toți pacienții cu abces parodontal
I. inainte de chirurgia parodontală pentru prevenirea bacteriemiei
J.parodontite cu pierdere de atașament după tratament corect

155. Despre rolul antibioticelor în boala parodontală putem spune: gresita

A. tratamentul cu antibiotic se face doar in anumite forme de în boala parodontală
B. sensibilitatea la antibiotice a patogenilor parodontali nu variază considerabil
C. sensibilitatea la antibiotice a patogenilor parodontali nu variază considerabil
D. se administrează profilactic pentru prevenirea invaziei țesuturilor parodontale după
chiuretaea pungilor parodntale
E.au rolul de a elimina biofilmului dentar subgingival
F.se administrează profilactic pentru prevenirea invaziei țesuturilor parodontale după
chiuretaea pungilor parodntale
G. tratamentul cu antibiotic se face doar in anumite forme de în boala parodontală
H. au rolul de a elimina biofilmului dentar subgingival
I. au rolul de a menține concentrația patogenilor parodontali din biofilmului dentar
J.au rolul de a menține concentrația patogenilor parodontali din biofilmului dentar

156. Tratamentul antibiotic sistemic in boala parodontală are următoarele indicații:

A. abces parodontal cu extindere la lojile învecinate
B. pacienții cu gingivite asociate plăcii bacteriene
C. pacienții cu parodontite agresive
D. după un tratament chirurgical pentru prevenirea bacteriemiei
E.boala parodontală necrozantă
F.pacientele cu gingivită de sarcină
G. inainte de chirurgia parodontală pentru prevenirea bacteriemiei
 H. parodontite cu pierdere de atașament după tratament
corect
I. la toți pacienții cu abces parodontal
J. parodontite cronice generalizate

157. Despre rolul antibioticelor în boala parodontală putem spune:

A. au rolul de a elimina biofilmului dentar subgingival
B. au rolul de a controla formarea biofilmului dentar
C. au rolul de a elimina patogenilor parodontali din țesuturile parodontale
D. sensibilitatea la antibiotice a patogenilor parodontali nu variază considerabil
E.tratamentul cu antibiotic se face doar in anumite forme de în boala parodontală
F.sensibilitatea la antibiotice a patogenilor parodontali variază
G. au rolul de a reduce concentrația patogenilor parodontali din biofilmului dentar
H. au rolul de a menține concentrația patogenilor parodontali din biofilmului dentar
I. se administrează profilactic pentru prevenirea invaziei țesuturilor parodontale după
chiuretaea pungilor parodntale
J.tratamentul cu antibiotic e este o componentă obligatorie a tratamentului boala parodontală

158. Cultivarea, ca metodă de diagnostic in boala parodontală:

A. este singura metodă care permite testarea sensibilității la antibiotice
B. antibiograma nu este necesară pentru ca patogenii parodontali nu au dobândit
resistență la antibiotice
C. este principala metodă de diagnostic utilizată în boala parodontală (alaturi de PCR, da)
D. este o metodă lentă, bacteriile patogene pentru parodonțiu având creștere lentă
E.necesită medii pentru culturi de celule
F.necesită medii de cultură speciale, imboătite și diferențiale
G. este o metodă uzuală, accesibilă tuturor laboratoarelor (ar putea sa fie corect)
H. este o metodă rapidă, bacteriile patogene pentru parodonțiu fiind bacterii cu creștere rapidă
I. este o metodă accesibilă numai laboratoarelor specialăzate în microbiologie orală (cultivarea e o
metoda care se foloseste cam in toate laboratoarele de microbiologie, deci e gresita)
J.nu se face de rutină, fiind o metodă laborioasă și costisitoare (nu cred ca e corect)

159. Metodele moleculare de diagnostic in boala parodontală:

A. este o metodă lentă, bacteriile patogene pentru parodonțiu având creștere lentă
B. orice patogen parodontal poate fi detectat, chiar si cei necultivabili
C. se utilizează de rutină, fiind o metodă usor de realizat dar costisitoare cred ca da, valabil pt PCR
D. necesită medii de cultură speciale, imboătite și diferențiale
E.permit detecția patogenilor parodontali direct in leziune pe baza genelor lor specifice daca e
“direct din leziune” cred ca ar fi corect, dar direct in leziune nu cred…
F.este singura metodă care permite testarea sensibilității la antibiotice a bacteriilor din leziune
G. permit detecția factorilor de virulență responsabili de patogenitatea tulpinii patogenului depistat
H. nu permit testarea sensibilitații la antibiotice
I. sunt metode accesibile laboratoarelor specializate în diagnosticul serologic
J.este o metodă care permite aprecierea cantitativă a patogenilor din leziune
 Următoarele specii bacteriene sunt pretențioase
nutritiv:
A. Prevotella melaninogenica
B. Haemophilus aprophilus

C. Eikenella corrodens
D. Salmonella enterica
E.Streptococcus mutans
F.Staphilococcus aureus
G. Escherichia coli
H. Porphyromonas gingivalis
I. Klebsiella pneumoniae
J.Pseudomonas aeruginosa

161. Accesul bacteriilor la pulpa dentară se poate face prin următoarele modalități:
A. iatrogen, prin colonizarea canalelor dentinare după tratarea unei leziuni carioase Incorect,
colonizarea canalelor dentinare nu implica neaparat colonizarea pulpei
B. pe cale pulpo-parodontală
C. prin instrumentar nesteril
D. prin colonizarea directă a canalelor radiculare am gasit in ppt-uri
E.direct, prin leziuni carioase profunde
F.anachoreză
G. direct, prin canalele parodontale
H. prin soluții antiseptice contaminate
I. prin fracturi ale dintelui, prin traumatisme coronare
J.pulpa dentară este in mod normal colonizată

162. Intervenții stomatologice cu risc bacteriemic mare sunt:

A. procedurile de albire a dinților
B. montarea aparatelor ortodontice
C. chirurgia parodontală
D. tratamentul cariilor dentare superficiale
E.extracțiile dentare
F.periajul dentar brutal
G. chiuretarea pungilor parodontale
H. intervențiile chirurgicale la nivelul mucoasei orale
I. sigilarea fosetelor ocluzale
J.realizarea unei proteze totale dar daca e vorba de implanturi all on, tot e proteza totala…

163. Infecțiile pulpei dentare se pot complica cu:

A. propagarea bacteriilor orale este puțin probabilă ele fiind nepatogene
B. propagare hematogenă a bacteriilor
C. abcese la distanță
D. propagarea bacteriilor la spețiul cervical profund
 E. osteomielită
F. osteosinteza bacteriilor
G. propagarea directă a bacteriilor la țesuturile orale
moi

H. propagarea bacteriilor la nivel neuronal

I. propagarea bacteriilor la ganglionii limfatici regionali
J.propagarea bacteriilor la nivelul smalțului

164. Despre etiologia pulpitelor putem spune:

A. pulpitele sunt infecții mixte, determinate de bacterii facultative și anaerobe
B. bacteriile care determină pulpita sunt bacterii exogene
C. bacteriile care determină pulpita sunt bacterii orale patogene
D. pulpitele sunt infecții plurimicrobiene determinate de 2-4 specii bacteriene
E.bacteriile care determină pulpita sunt bacterii condiționat patogene
F.in etiologia pulpitei intervin atat bacterii cât si fungi sau virusuri
G. bacteriile care determină pulpita sunt bacterii endogene ce fac perte din flora orală
H. pulpitele sunt infecții plurimicrobiene
I. in etiologia pulpitei intervin 5-8 specii bacteriene
J.pulpitele sunt infecții mixte, determinate de bacterii strict aerobe și strict anaerobe

165. Următoarele bacterii sunt implicate frecvent în etiologia pulpitelor:

A. Haemophilus aprophilus
B. Eikenella corrodens
C. Klebsiella pneumoniae
D. Salmonella enterica
E.Prevotella melaninogenica
F.Porphyromonas gingivalis
G. Staphilococcus aureus
H. Streptococi orali
I. Escherichia coli
J.Pseudomonas aeruginosa

166. Despre diagnosticul etiologic al infecțiilor pulpare putem spune:

A. diagnosticul etiologic nu este necesar
B. pentru tratamentul pulpitelor este absolut necesar să cunoaștem etiologia
C. este necesară cultivarea și realizarea antibiogramei
D. diagnosticul etiologic nu se face de rutină
E.antibiotico-terapia este o componentă a terapiei in pulpite
F.recomandat este controlul microbiologic al sterilixării canalelor radiculare, ca parte a
terapiei endodontice
G. cercetarea etiologiei pulpitelor nu este necesară fiin deja foarte bine cunoscută
H. diagnosticul pulpitelor se stabilește clinic
 I. diagnosticul etiologic se face in scop de cercetare pentru studiul etiologiei
pulpitelor
J. diagnosticul etiologic se face de rutină

167. Despre infecțiile periapicale putem spune:

A. se mai numesc și abcese apicale sau dento-alveolare
B. tratamentul acestor infecții nu este neapărat necesar, puroiul eliminându-se spontan prin
fistulizare
C. in cursul acestor infecții se acmulează puroi la apexul dintelui
D. durerea și tumefacția pot fi insoțite de febră
E.sunt considerate urgențe stomatologice
F.diagnosticul acestor infecții este dificil deoarece sunt infecții profunde
G. apar cel mai frecvent secundar unei carii profunde sau după traumatisme dentare
H. apar cel mai frecvent după periaj dentar brutal
I. infecția se traduce prin inflamație pulpară secundară multiplicării bacteriene la nielul
biofilmului dentar
J.se mai numesc și parodontite cronice apicale

168. Despre etiologia abceselor dento-alveolare putem spune:

A. sunt infecții mixte, determinate în special de bacterii aerobe și facultative
B. formele severe de abcese sunt determinate de bacterii strict anaerobe cum sunt streptococii orali
C. sunt infecțiii plurimicrobiene determinate de 5-10 specii microbiene
D. bacteriemia este o eventualitate rară pentru acest tip de infecție
E.bacteriile se pot descărca în sange cu producerea de bacteriemăă sau septicemie
F.sunt infecțiii plurimicrobiene determinate de 3-5 specii microbiene
G. sunt infecții mixte, determinate in principal de bacterii anaerobe
H. bacteriile nu pot migra in profunzime pentru ca sunt bacterii condiționat patogene
I. formele severe de abcese sunt determinate de bacterii strict anaerobe ca Porphyromonas
gingivalis, Porphyromonas endodontalis
J.bacteriile pot migra in profunzime la osul alveolar, detrminând osteite

169. Tratamentul abceselor periapicale presupune:

A. antibioticele de elcție sunt penicilinele asociate cu metronidazolul
B. in formele severe de infecție periapicală antibiotico-terapia este obligatorie
C. in caz de eșec terapeutic trebuie suspectată prezența bacteriilor producătoare de
betalactamaze și se administrează amoxicilina + acid clavulanic
D. în cele mai multe dintre cazuri drenajul chirurgical al puroiului este suficient
E.terapia cu antibiotice este obligatorie in toate formele de abces
F.antibioticele de elcție sunt penicilinele asociate vancomicină
G. drenajul chirurgical al puroiului nu este necesar
H. in caz de eșec terapeutic trebuie suspectată prezența bacteriilor producătoare de
betalactamaze și se administrează macrolide
I. la pacienții alergici la peniciline se administrează alte betalactamine
 J. la pacienții alergici la peniciline se administrează macrolide sau
clindamicină

Despre infecțiile endodontice secundare putem spune:

A. microorganismele ajung în canalele radiculare in timpul tratamentului, intre programări sau

după terminarea tratamentului endodontic
B. sunt implicate în general bacterii facultative sau microaerofile
C. bacteriile implicate in infecțiile secundate sunt bacterii sensibile la terapia endodontică secundară
D. sunt determinate în principal de utilizarea instrumentarului nesteril
E.sunt infecții produse de alte microorganisme decât cele care au produs infecția primară
F.sunt implicate 1-2 specii bacteriene
G. bacteriile implicate sunt in general bacterii strict anaerobe
H. sunt infecții produse de aceleași bacterii care produc pulpitele primare
I. sunt infecții mixte determinate de 4-5 specii microbiene
J.pot supraviețui terapiei endodontice și antisepticelor de canal

171. Despre candidozele orale putem afirma:

A. derivații de metronidazol sunt folosiți in tratamentul candidozelor
B. determinate de bacteriile din genul Candida
C. sunt infecții fungice
D. sunt infecții bacteriene
E.aceste infecții apar frecvent la pacienții aflați sub antibioticoterapie cu spectru larg
F.sunt disbioze ale microbiotei orale
G. derivații de imidazol sunt folosiți în tratamentul candidozelor
H. aceste infecții apar frecvent la pacienții aflați sub terapie cu antiacide
I. tratamentul chirurgical este tratamentul de elecție
J.sunt determinate de levurile din genul Candida

172. Forme clinice de candidoză orală sunt:

A. cheilita angulară
B. angină candidozică
C. candidoza acuda hiperplazică(candidoza hiperplazica este cronică)
D. candidoza acută necrotică(candisoză acuta ulcero-necrotică) dintre C si D cel mai probabil e D
E.candidoză anginoasă
F.glosita mediană
G. candidoza pseudomembranoasa
H. candidoza seroasă
I. candidoză algică
J.candidoza acută atrofică

173. Specii de Candida implicate in înfectiile orale pot fi:

A. C. albicans
B. C. diphtheriae
 C. C.
parapsilosis
D. C.
saprophyticus
E. C. glabrata

F.C. tropicalis
G. C. perfringens
H. C. krusei
I. C. aureus
J.C. tetani

174. Factori favorizanți pentru producerea candidozelor sunt:

A. igiena orală deficitară
B. periajul dentar agresiv
C. chirurgia orală
D. tratamentele imunomodulatoare
E.aparatele ortodontice
F.corticoterapia
G. tratamentele imunosupresive A, E, F, H, J am gasit sigur, dar ar fi si tratam imunosupresive pt
ca era mentionat “imunocompromisi” si in plus corticoterapia inhiba sist imun.
H. antibioticoterapia cu spectru larg
I. medicația antiinflamatorie
J. proteza totală

175. La pacienții protezati candidozele sunt mai frecvente deoarece:

A. frecvența candidozelor crește direct proportional cu vârsta
B. levurile sunt dominante in flora orală la protezați(am gasit o explicatie cum ca ar creste numarul
organismelor candidozice in biofilm)
C. sunt pacienti cu imunodepresie fiziologică
D. proteza impiedică mecanismele fiziologice de curățare
E.protezele dentare sunt colonizate in mod normal de levuri
F.proteza poate constitui o sursă de infecție
G. vârsnicii pot avea o igienă orală deficitară
H. bacteriile anaerobe favorizează colonizarea cu levuri nu cred ca are legatura
I. sunt de regulă pacienți vârstnici
J.flora bacteriană la acesti pacieți dispare

176. Despre diagnosticul etiologic in candidoze putem afirma:

A. nu este necesar este necesar pt ca se pot confunda cu alte leziuni, ex leucoplakia
B. levurile sunt specii necultivabile
C. examenul microsocopic permite detecția levurilor
D. produsul patologic recomandat este puroiul din leziune
E.nu se face de rutină cred ca se face, e f simplu
F.examenul microsocopic permite testarea sensibilității la antibiotice a levurilor
G. are ca scop izolarea și identificarea levurilor
 H. cultivarea permite izolarea și identificarea levurilor până la nivel de
specie
I. produsul patologic recomandat este raclatul din leziune
J. este indicat în toate formele de candidoză

177. Despre periimplantită putem afirma:

A. antibioticele nu sunt indicate pentru tratamentul periimplatitei
B. eșecul precoce al implantării este cauzat de depunerea de tartru
C. eșecul precoce al implantării are de regulă cauză chirurgicală
D. biofilmul dentar este identic cu biofilmul care se formează pe materialele de implant
E.patogenii care determină implantite sunt aceeiași cu cei care determină boală parodontală
F.implantul dentar are biomecanică și chemotactism celular diferit față de dintele natural
G. proprietățile implantului și tehnica chirurgicală sunt determinante in apariția periimplantitei
H. reprezință distrugerea de cauză mecanică a țesuturilor de suport ala implantului
I. pentru prevenirea periimplantitei procedura se realizează imediat după extracție
J.reprezință distrugerea de cauză infecțioasă a țesuturilor de suport ala implantului

178. Leziunile care pot apărea in candidoza orală pot fi:

A. leziunile sunt de regulă unice
B. eritem și atrofie a mucoasei palatinale
C. depozite brun-cenusii pe mucoasele orale
D. depozite albicioase pe mucoasele orale (lingială jugală, palatinală)
E.eritem și edem al mucoaselor în contact cu proteza
F.leziunile diseminează sistemic in cele mai multe dintre cazuri
G. secreție purulentă la nivelul leziunii
H. eritem si depapilare la nivel lingual
I. edem si necroză la nivelul micoasei afectate
J.fisuri la nivel comisural

179. Următoarele substanțe antimicrobiene au activitate antifungică:

A. fluconazol
B. penicilina
C. metronidazol
D. amfotericină B
E.itraconazol
F.ketoconazol
G. fungistop (asta e o vopsea lavabilă)
H. aztreonam
I. nistatin
J.nitrofurantoin

180. Tratamentul candidozelor orale presupune:

A. tratament antifungic
 B. administrare de antibiotice cu activitate antifungică NU EXISTA!!!
FOLOSIM DOAR ANTIFUNGICE.
C. decontaminarea corectă a protezelor mobile e corect, dar “doar”
mobile…..
D. eliminarea protezelor și implantare obligatorie

E. adaptarea corectă a protezelor totale (nu inteleg dc e corect) pt ca adaptarea incorecta=> saliva
comisuri bucale => cheilită angulara
F. igienă orală foarte bună
G. utilizarea glutaraldehidei pentru decontaminarea protezelor
H. folosirea protezelor cu activitate antifungică(posibil corect pentru ca exista proteze tratate cu
substante antifungice dar inca sunt in cercetare)
I. întreruperea antibiotico-terapiei sau folosirea antibioticelor cu spectru redus (restrâns)
J. periaj profesional al protezei cu paste antifungice(posibil raspuns corect) “profesional”...???

181. Abcesele lojilor superficiale la nivel maxilo-faciel pot fi localizate:

A. Parietal
B. Maseterin, genian, parotidian sau temporal
C. Submandibular
D. Lingual
E.Pterigoidian
F.Sublingual
G. Submentonier
H. Infratemporal
I. Vestibular
J.Laterofaringian

182. Pot fi infecţii ale tegumentelor şi ţesuturilor orale moi:

A. Erizipel
B. Furuncul
C. Abcesele lojilor superficiale
D. Abcese periosoase
E.Furuncul antracoid
F.Flegmonul difuz hemifacial
G. Foliculita feței
H. Impetigo
I. Flegmonul difuz al planşeului bucal
J.Abcesele lojilor profunde

183. Despre furunculele feței, putem afirma:

A. Furunculele din regiunea supracomisurală pot avea evoluţie gravă, se pot complica cu
tromboflebită de sinus cavernos (numită stafilococie malignă a feţei)
B. Este determinat de S. mutans
C. Tromboflebită de sinus cavernos se mai numită stafilococie benignă a feţei
D. Este determinat de S. agalactiae
E.Apar cel mai frecvent în condiţii de imunodepresie, diabet, igienă proastă
 F. Înregistrează o incidenţă maximă la adulţi şi tineri
G. Furunculul antracoid (carbunculul), se dezvoltă cel mai frecvent în regiunea adipoasă
a cefei (reprezintă aglomerarea unor furuncului aflaţi în stadii diferite)

H. Este determinat de S. pyogenes

I. Furunculul antracoid se mai numește erizipel
J.Este determinat de S. aureus

184. Despre antibioticele antistafilococice, utile în infecțiile de părți moi, putem afirma:
A. Pentru tulpini meticilino rezistente se poate folosi vancomicina (de primă intenție) sau
teicoplanina (ca alternativă)
B. Pentru tulpini meticilino-sensibile, ca primă intenţie se pot utiliza: oxacilina, cloxacilina,
dicloxacilina.
C. Pentru tulpini meticilino rezistente se poate folosi cloxacinlina (de primă intenție) sau
lincosamidele (ca alternativă)
D. Pentru tulpini neproducatoare de penicilinază, ca antibiotic deprimă intenţie se
utilizează vancomicina
E.Pentru tulpini neproducatoare de penicilinază, ca antibiotic deprimă intenţie se
utilizează teicoplanina
F.Pentru tulpini meticilino-sensibile, ca alternativă, se pot folosi cefalospirine (gen I, gen.II)
G. Pentru tulpini meticilino rezistente se poate folosi dicloxacinlina (de primă intenție)
sau cefalosporinele de gen a II-a (ca alternativă)
H. Pentru tulpini meticilino-sensibile, ca alternativă, se pot folosi: macrolide sau lincosamide.
I. Pentru tulpini meticilino rezistente se poate folosi oxacinlina (de primă intenție) sau macrolidele
(ca alternativă)
J.Pentru tulpini neproducatoare de penicilinază, ca antibiotic deprimă intenţie se utilizează
penicilina G

185. Despre erizipel, putem afirma:

A. Este o dermită, respectiv un placard congestiv cu margini bine delimitate
B. Este localizat la nivelul feței și nu apare niciodată în alte zone ale corpului
C. Tratamentul de elecție este penicilina G, în doze standard, 3 zile
D. Este frecvent localizat la nivelul feței
E.Tratamentul de elecție este eritromicina, în doze standard, 3 zile
F.Erizipelul ”in fluture”, apare la nivelul unui hemifacies, apoi prinde nasul şi se extinde la partea
opusă sau în alte regiuni (poate fi localizat și la nivelul membrelor infecrioare)
G. Este determinat de S. aureus
H. Este determinat de S. pyogenes
I. Tratamentul de elecție este penicilina G, în doze standard, 10 zile
J.Tratamentul de elecție este vancomicina, în doze standard, 10 zile

186. Despre celulită, putem afirma:

A. Are ca punct de plecare infecţii superficiale ale pielii sau traumatisme
 B. Este o nfecţia tegumentului ce prinde şi ţesutul celular subcutanat
C. Poate fi determinat de S. pyogens
D. Pentru tartamentul formelor agresive de celulită streptococică se administrează doar
penicilina G

E. Poate fi determinat, mia rar, de bacterii anaerobe nesporulate

F. Poate fi determinat de S. epidermidis
G. Pentru celulite de alte etiologii (decât streptococică sau stafilococică) se administrează colistin
H. Poate fi determinat de S. aureus
I. Poate fi determinat de S. oralis
J. Pentru tartamentul formelor uşoare şi medii de celulită streptococică se administrează penicilina
G + clindamicină

187. Pot fi infecții ale oaselor maxilare:

A. Osteomielita oaselor maxilare
B. Osteomielita cronică nesupurativă (Guillion-Barre)
C. Osteomielita neo-natală
D. Osteomielita acută la adult
E.Osteita cronică care se mai numește osteită peridurală
F.Osteita cronică care se mai numește osteită nesupurativă
G. Osteita cronică care se mai numește osteită calcaroasă
H. Osteita cronică (numită și osteita scleroasă)
I. Osteita cronică care se mai numește osteită periorală
J.Osteita acută supurată

188. Despre osteita oaselor maxilare, putem afirma: (osteomielita ar fi fost corect)
A. Este o infecție mixtă la care pot fi implicați ca etiologie, Porphyromonas, mai ales când o
fractură deschisă este sursa de infecţie
B. Este o infecție mixtă la care pot fi implicați ca etiologie, Prevotella, mai ales când o fractură
deschisă este sursa de infecţie
C. Este o infecție mixtă la care pot fi implicați ca etiologie, bacteriile anaerobe ca:
Proteus, Pseudomonas aeruginosa, Enterobacter
D. Este o infecție mixtă la care pot fi implicați ca etiologie, bacteriile anaerobe ca
Prevotella, Porphyromonas sau Bacteroides
E.Unul dintre factorii favorizanți, este boala Paget, care este o boală acută ce favorizează
creșterea anomală a oaselor
F.Este o infecție mixtă la care pot fi implicați ca etiologie, streptococi beta-hemolitici
G. Este o infecție mixtă la care pot fi implicați ca etiologie, Bacteroides mai ales când o
fractură deschisă este sursa de infecţie
H. Ca factori predispozanți pot fi: iradierea, osteoporoza, boala Paget; diabetul zaharat
dezechilibrat; leucemia; alcoolismul cronic; malnutriţia
I. Este o infecție mixtă la care pot fi implicați ca etiologie, S. aureus, mai ales când o fractură
deschisă este sursa de infecţie
 J. Este o infecție mixtă la care pot fi implicați ca etiologie, bacili gram-negativ ca: Klebsiella,
Proteus,
Pseudomonas aeruginosa, Enterobacter

189. In tratamentul osteomielitei oaselor maxilare, putem folosi:

A. Dacă sunt implicate bacteriile anaerobe: tetraciclina, penicilina G, ampicilină
B. Dacă este implicat S. aureus: colistin
C. Dacă sunt implicate bacteriile anaerobe: metronidazol sau clindamicină
D. Dacă sutn implicați bacili gram-negativi facultativ-anaerobi: ampicilină, cefazolină, cefuroximă
sau ciprofloxacin
E.Dacă se izolează Pseudomonas aeruginosa: teicoplanina, dalbavacin, oritavancin
F.Dacă este implicat S. aureus: oxacilina sau vancomicină pentru tulpinile meticilino-rezistente
G. Dacă se izolează Eikenella corrodens: tetraciclina, penicilina G, ampicilină, cefalosporine de
generaţia a 3-a
H. Dacă se izolează Pseudomonas aeruginosa: piperacilina, ceftazidimă, aztreonam,
fluorochinolone, tobramicină
I. Dacă se izolează Pseudomonas aeruginosa: metronidazol sau clindamicină
J.Dacă se izolează Eikenella corrodens: vancomicina

190. Despre stomatite, putem afirma:

A. Stomatita acuta eritematosă apare întodeuana ca leziune independentă
B. Stomatita acuta eritematoasă este determinată de S. mutans sau S. oralis
C. Stomatita acută gangrenoasă (noma) este o infecţie ulcerativ-necrotică extensivă a
obrazului şi buzelor
D. Stomatita acută gangrenoasă se mai numește și boală Paget
E.Stomatita Vincent este determinată de asocierea dintre bacterii anaerobe, predominant bacili
gram- negativi (Fusobacterium, Prevotella) și treponeme orale
F.Stomatita acută eritematoasă este determinată de Streptococcus pyogenes, și,
ocazional de Staphylococcus aureus sau Escherichia coli.
G. Stomatita acută gangrenoasă este determinată de bacterii anaerobe, comensale ale cavităţii
bucale (specii de stafilococi sau streptococi)
H. Stomatita acută gangrenoasă este determinată de bacterii anaerobe, comensale ale cavităţii
bucale (specii de Prevotella şi Porphyromonas).
I. Stomatita Vincent este determinată de asocierea dintre bacterii anaerobe, predominant bacili
gram- negativi (bacili difterimorfi, Actinomyces) și treponeme orale
J.Stomatita acuta eritematosă apare rar ca leziune independentă

191. Despre infecţii ale plăgilor şi arsurilor în teritoriul maxilo-facial, putem afirma:
A. In etiologia plăgilor pot fi implicați bacterii gram-pozitiv: Pseudomonas
B. In etiologia arsurilor pot fi implicați bacterii gram-pozitiv: Pseudomonas aeruginosa, Escherichia
coli, Klebsiella
C. In etiologia plăgilor pot fi implicați bacterii gram-pozitiv: Fusobacterium. ///??e bacterie gram
negativa :::E GRESIT
 D. In etiologia arsurilor pot fi implicați bacterii gram-poztiv: Staphylococcus aureus,
Streptococcus pyogenes, Enterococcus faecalis e sigur bun, Enterococcus faecalis e G+
E. In etiologia arsurilor pot fi implicați bacterii gram-negativ: Staphylococcus aureus,
Streptococcus

pyogenes, Enterococcus faecalis

F.In etiologia plăgilor pot fi implicați bacterii gram-pozitiv: Staphylococcus aureus,
Enterococcus faecalis, streptococi
G. In etiologia plăgilor pot fi implicați: Haemophilus influenzae, Klebsiella, Enterobacter,
Bacteroides, coci gram-pozitivi anaerobi, Fusobacterium.
H. In etiologia arsurilor pot fi implicați bacterii gram-negativ: Pseudomonas aeruginosa,
Escherichia coli, Klebsiella
I. In etiologia plăgilor pot fi implicați bacterii gram-pozitiv: Enterobacter Enterobacter e G-
J.Pentru diagnosticul etiologic al plăgilor se recurge la examenul microbiologic al puroiului din plagă

192. Despre manifestările orale din tuberculoză, putem afirma:

A. Ca tratament, recurgem la cefalosporine de generația 3 sau 4
B. Sunt determinate de M. hominis
C. Leziuni tuberculoase ale oaselor maxilare sunt localizate, de elecţie la nivelul mandibulei, în
regiunea unghiului şi ramurii mandibulare
D. In evoluție se semnalează cazeificarea ganglionilor limfatici regionali
E.Ca tratament, recurgem la antituberculoase de primă linie, cum ar fi: cicloserină,
fluorochinolone, sau capreomicină
F.Tuberculoza glandelor salivare este foarte freceventă
G. S-au semnalat leziuni tuberculoase ale oaselor maxilare
H. Sunt determinate de M. tuberculosis
I. Focarul infecţios primar, este, de regulă, limba sau amigdalele
J.Focarul infecţios primar, este de regulă, bolta palatină

193. Despre manifestările orale din sifilis, putem afirma:

A. Leziunile din sifilisul terțiar se numesc plăci mucoase și sunt bogate în treponeme
B. Leziunile din sifilisul secundar se numesc plăci mucoase
C. Leziunile din sifilisul terțiar se numesc gome și sunt sărace în treponeme
D. Sunt determinate de Treponema vincenti
E.Deoarece în sifilisul secundar leziunile sunt bogate în treponeme, recurgem la izolarea pe
medii îmbogâțite, cum este mediul Löwenstein-Jensen
F.Deoarece în sifilisul terțiar leziunile sunt bogate în treponeme, recurgem la examenul
microscopic pe fond întunecat
G. Sunt determinate de T. pallidum
H. Diagnsoticul serologic nu este util în diagnosticul sifilisului
I. In sifilisul primar, leziunea caracteristică se numește șancru
J.In sifilisul primar, leziunile sunt bogate în treponeme şi extrem de contagioase
 Despre diagnosticul sifilisului, putem afirma:
A. VDRL este testul de confirmare al diagnosticului în sifilis, fiind un test
specific
B. RPR este testul de confirmare al diagnosticului în sifilis, fiind un test
C. RPR, însemană Rapid Plasma Reagine și utilizează cardiolipin ca antigen
D. RPR, însemană Rapid Plasmatic Reactivity și utilizează cardioendotoxin, ca antigen
E.Deoarce agentul etiologic nu se izolează pe medii artificiale, diagnosticul indirect este cel mai util
F.Pentru diagnosticul serologic utilizăm, ca teste nespecifice: VDRL și RPR
G. TPHA este testul screening, nespecific, cel mai folosit în testele pentru diagnosticul sifilisului
H. VDRL, înseamnă Venereal Research Diseases Laboratory și utilizează cardioendotoxin, ca
antigen
I. Pentru diagnosticul serologic utilizăm, ca teste specifice, de confirmare, TPHA, ELISAsau
Western- blot
J.VDRL, înseamnă Venereal Research Diseases Laboratory și utilizează cardiolipin ca antigen

195. Despre actinomicoza cervico-facială, putem afirma:

A. Este o boală plurietiologică, deaorece pot fi implicați mai mulți agenți etiologici: Actinomyces
israelii, alte actinomicete, Bifidobacterium, Propionibacterium, Porphyromonas gingivalis
B. În aproximativ 70% dintre cazuri actinomicoza are localizare la nivelul antebrațelor
C. La finele evoluției din orificiile fistuloase se scurge un puroi caracteristic grunjos (”granule de
sulf”)
D. În aproximativ 70% dintre cazuri actinomicoza are localizare cervico-facială
E.Este o infecţie enxogenă (deoarece actinomicetele provin din apa sau alimentelel contaminate).
F.Ca etiologie, putem enumera doar specii de Astinomyces, de aceea se cheamă actinomicoză
G. Are ca factori favorizanţi: extracţiile dentare, intervenţiile chirurgicale sau traumatismele
H. Este o infecţie endogenă (deoarece actinomicetele provin din flora cavităţii orale şi din
placa dentară).
I. Ca tratament, utilizăm, aztreonamul sau cotrimoxazolul
J.La finele evoluției din orificiile fistuloase se scurge un puroi caracteristic cazeos (așa-
numitele, ”granule cazeoase”)

196. Despre infecțiile ale articulației temporo-mandibulare, putem afirma:

A. In artritele cronice, leziunile au caracter distrofic, degenerativ la nivelul elementelor articulare
B. In artrite, ca etiologie pentru copii sub 2 ani, putem enumera: Kingella kingae,
Haemophilus influenzae
C. In artrite, ca etiologie, putem enumera, ca anaerobi: Fusobacterium nucleatum, Bacteroides
spp, Finegoldia magna.
D. In artritele determinate de anaerobi, tratamentul se realizează cu: metronidazol sau
amoxicilina + acid clavulanic sau imipenem.
E.In artrite, ca etiologie, putem enumera, ca anaerobi: : Kingella kingae, Haemophilus influenzae
F.Artritele cronice repzintă aproximativ 50% din numărul total de artrite
G. Tratamentul de elecție, în artritele streptococice este vancomicina
H. Unele artrite, la persoane active sexual, pot fi implicați și gonococii; pentru tratament, în acest
caz, administrăm vancomicină sau teicoplanină
 I. Artritele pot fi specifice și nespecifice
J. In artrite, ca etiologie pentru copii sub 2 ani, putem enumera: : Fusobacterium
nucleatum, Bacteroides spp, Finegoldia magna.

197. Despre infecțiile bacteriene ale glandelor salivare, putem afirma:

A. Cel mai frecvent, în etiologia parotiditei cronice este implicat Bacteroides fragilis
B. Cel mai frecvent, în etiologia parotiditei acute supărate, sunt impicați: Staphylococcus
aureus, Enterobacteriaceae sau streptococi alfa-hemolitici
C. Cel mai frecvent, în etiologia parotiditei acute supărate, sunt impicați: Staphylococcus
agalactiae, Prevotella și anaerobi nesporulați
D. Parotidita acută supurată apare mai frecvent la: vârstnici, persoane debilitate prin boli sistemice
sau la pacienţi cu intervenţii chirurgicale anterioare
E.Cel mai frecvent, în etiologia parotiditei cronice este implicat Streptococcus aureus
F.Terapia începe cu penicilină G
G. Invazia bacteriană a glandelor salivare se poate face pe caleascendentă, prin canaliculele
glandelor
H. Cel mai frecvent, în etiologia parotiditei cronice este implicat Staphylococcus aureus
I. Parotidita acută supurată apare cel mai frecvent la tineri, imunocompetenți
J.Terapia începe cu peniciline rezistente la penicilinază, cefalosporine de prima
generaţie, clindamicină, vancomicină

198. Despre periimplantită, putem afirma:

A. Este uneori un eșec tardiv, datorat prezenţei biofilmului dentar sau design-ului
neadecvat al implantului
B. Agenți etiologici pot fi: Aggregatibacter comitans, Treponema pallidum
C. Agenți etiologici pot fi: S. aureus, S. agalacitie, Bacterodes fragilis
D. Agenți etiologici pot fi: Aggregatibacter actinomycetemcomitans; Porphyromonas
gingivalis, Tannerella forsythia, Treponema denticola
E.Și în prezent se consideră a fi de cauză traumatică
F.Apare la indivizi care au avut înainte de momentul implantului parodontită sau periimplantită
la nivelul altui situs.
G. Nu se impune chimioprofilaxia, nici la pacienți cu diverse boli metabolice, nici la
personae cu deficiențe de apărare imună
H. Astăzi este defintă ca distrugerea de cauză infecţioasă a ţesuturilor de suport ale implantului
I. Este uneori un eșec precoce datorat erorilor chirurgicale e corect ;am gasit in ppt
J.Sursa microorganismelor implicate în etiologie este exterioară, respectiv apa sau
alimentelel contaminate

199. Despre sinuzita maxilară odontogenă, putem afirma:

A. Polipii nazali nu pot reprezenta factor de risc
B. In etiologie pot fi implicați anaerobi sporulați
C. Obstrucţia ostiumului maxilar prin edemul mucoasei poate fi factor de risc
 D. Deviația de sept nu poate fi factor de risc
E Deviația de sept poate fi factor de
risc(corecta)
F. Poate fi consecința traumatismelor prin
lovire

G. Poate fi consecința infecțiilor odontogene

H. Poate fi consecința perforării sinusului în timpul extracţiei dinţilor maxilari
I. Polipii nazali pot reprezenta factor de risc
J.Poate fi consecința infecțiilor exogene

200. Despre factorii determinanți în sinizita maxilară odontogenă, putem afirma:

A. In infecții cu origine în cavitatea bucală, pot fi implicați coci gram-negativ facultativ-aerobi
B. Infecțiile cu origine nazală nu pot fi factor determinant
C. Chisturile radiculare şi foliculare neinfectate fac parte dintre aceștia
D. Osteita procesului alveolar sau a crestei alveolare face parte dintre aceștia
E.Implantele endoosoase și infecțiile de origine nazală fac parte dintre aceștia E CORECTA
F.In infecții cu origine nazală, pot fi implicați anaerobii, mai ales cocii gram-pozitiv ca Prevotella E
GRESIT ORIGINE CAVITATE BUCALA
G. Chisturile radiculare şi foliculare suprainfectate fac parte dintre aceștia E CORECTA
H. In infecții cu origine nazală, pot fi implicați anaerobii, mai ales cocii gram-pozitiv ca
Fusobacterium ???E GRESITA PT CA E IN INFECTII CU ORIGINEA IN CAVITATEA BUCALA
I. Parodontita apicală de la nivelul dinţilor aflaţi în vecinătatea sinusului maxilar face parte
dintre aceștia
J.tratamentele endodontice traumatizante fac parte dintre aceștia

201. Despre sinuzita maxilară odontogenă, putem afirma:

A. Pot fi forme acute sau cronice
B. In cazul etiologiei cu bacterii anaerobe se administrează: macrolide noi sau fluoroquinolone noi
C. In cazul etiologiei cu bacterii anaerobe se administrează: metronidazol, amoxicilină + acid
clavulanic
D. Nu se poate extinde la mucoasa celorlalte sinusuri
E.In evoluție se poate complica cu osteite, osteomielite, abcese geniene sau orbitare
F.Există doar forme cronice
G. Există doar forme acute
H. In cazul etiologiei cu bacterii facultative se administrează: amoxicilină, cefalosporine de
generaţia a doua şi a treia, macrolide noi, fluoroquinolone noi
I. In cazul etiologiei cu bacterii facultative se administrează: metronidazol, amoxicilină +
acid clavulanic
J.In evoluție se poate extinde la mucoasa celorlalte sinusuri

202. Despre fasciita necrozantă, putem afirma:

A. Cea mai frecventă cauză a formelor cu localizare cap-gât o reprezintă infecțiile dentare
B. Afectează doat tegumentul superficial
C. Este o infecție auctă, cu potențail letal
D. Este de regulă cronică, fără riscuri majore
 E. Cea mai frecventă cauză a formelor cu localizare cap-gât o reprezintă traumasmele cu
obiecte contaminate
F. Reprezintă necroza tegumentului, a ţesuturilor subcutanate şi a fasciilor musculare

G. Este rară
H. Există cazuri care survin după extracții dentare
I. Nu apare niciodată după extracții dentare
J.Este frecventă

203. Despre fasciita necrozantă, putem afirma:

A. Una dintre asocierile sinergice care explică evoluția fulminantă este cea dintre Streptococcus
aureus și Stapylococcus agalactiae
B. Cea mai indicată asociere de antibiotice: amoxicilină cu mebendazol
C. Are o etiologie mixtă, fiind implicate bacterii anaerobe şi facultativ anaerobe
D. Una dintre asocierile sinergice care explică evoluția fulminantă este cea dintre anaerobi
(Clostridium, Bacteroides) şi bacterii facultative-anaerobe
E.Cea mai indicată asociere de antibiotice: penicilină cu izoniazidă
F.Una dintre asocierile sinergice care explică evoluția fulminantă este cea dintre
anaerobi (Pseudomonas, Acinetobacter) şi bacterii facultative-anaerobe
G. Cea mai indicată asociere de antibiotice: penicilină cu imidazol
H. Tratamentul este complex: antibioterapie, debridare chirurgicală şi/sau fasciotomie, la
care se aduagă tratamentul suportiv
I. Una dintre asocierile sinergice care explică evoluția fulminantă este cea dintre
Streptococcus pyogenes și Stapylococcus aureus
J.Acționează sinergic două tipuri de bacterii

204. Despre infecțiile spațiului cervical profund, putem afirma:

A. In etiologie au fost implicate doar bacteriile anaerobe E GRESIT , NU SUNT DOAR ANAEROBE
B. Pot fi infecţii ale regiunii suprahioidiene: submandibular, sublingual, lateral faringian
C. Recunosc doar origine odontogenă
D. Recunosc doar orgine orofaringiană
E.In etiologie au fost implicate doar bacteriile facultaticv-anaerobe
F.Pot fi infecţii ale spaţiilor din jurul feţei: masticator, bucal, canin, parotidian e corect
G. Terapia nu pune probleme, putem admisntra antibiotice cu spectru îngust
H. Sunt infecţii de origine odontogenă sau orofaringiană care se extind la nivelul spaţiului
cervical profund
I. Pot fi infecții ale regiunii subhioidiene: retrofaringian, pretraheal
J.Ca etiologie au fost izolate: Staphylococcus aureus, Streptococcus pyogenes,
Prevotella, Porphyromonas sau Fusobacterium

205. Despre supurații putem afirma: CORECTE:B,C,D,G, H

A. Imunodepresia nu este un factor favorizant pentru această categorie de infecții
 B. Tratamentul este de cele mai multe ori chirurgical
C. Sunt infecții cu evoluție acută sau cronică(corect)
D. Sunt infecții in care se produce și se elimină puroi(corect)

E.Sunt infecții cu etiologie cel mai vrecvent virală

F.Supurațiile nozocomiale sunt cel mai frecvent întâlnite în cabinetul stomatologic
G. Sunt infecții cu etiologie bacteriană
H. Tratamentul cu antibiotice este intotdeuna necesar dacă infecția este purulentă
I. Antibioticele sunt utile numai in anumite cazuri GREȘIT
J.Pacientii înalt receptivi la infecții supurative sunt cei cu depresivi??? ?? NU,E GRESIT

206. Robert Koch:

A. a fost un cercetator francez
B. este cunoscut pentru descoperirea microscopului electronic
C. a descoperit streptococii orali
D. a pus la punct mediile de cultură solide
E.a descoperit Penicilina
F.a elaborat trei postulate care stau la baza diagnosticului etiologic al infectiilor
G. a trait in perioada interbelică
H. a descoperit bacilul tuberculozei
I. a fost medic ca formație
J.a fost un cercetator de origine germană

207. Microscopul optic:

A. se mai numeste si microscop electric
B. poate fi folosit pentru obiectivarea mobilitatii microorganismelor
C. permite evidentierea virusurilor
D. a fost pus la punct in secolul XIX
E.colorarea microorganismelor este absolut necesara GRESIT
F.colorarea microorganismelor nu este absolut necesara pentru observarea lor DE
EXEMPLU:PREPARATE LAMA/LAMELA
G. poate fi folosit pentru evidentierea bacteriilor
H. permite vizualizarea microorganismelor cu dimensiuni de ordinul micronilor
I. este format din parte optica si parte electronica
J.permite vizualizarea microorganismelor cu dimensiuni de ordinul milimetrilor

208. Louis Pasteur:

A. a fost un cercetator de origine germana
B. este primul cercetaor care a observat bacteriile
C. este considerat parintele medicinei
D. a studiat bolile laptelui si ale vinului
E.a pus la punct primele vaccinuri
F.a fost biochimist ca forma
 G. pune bazele sterilizarii si lucrului
aseptic
H. a fost medic microbiolog

J. a discreditat teoria aparitiei spontanee a germenilor

209. Alexander Fleming:
A. a fost medic microbiolog //????
B. este considerat parintele medicinei
C. a descoperit fungii
D. a primit premiul Nobel pentru descoperirea Penicilinei
E.a fost medic microbiolog ????
F.a fost un cercetator de origine germana
G. a descoperit primul antibiotic introdus in terapie
H. este primul cercetaor care a observat bacteriile
I. a descoperit Penicilina
J.este un cercetator de origine scoțiană
210. Antonie van Leeuvenhoeck:
A. a descoperit streptococii orali
B. a fost un cercetator francez
C. a pus la punct primul micorscop optic
D. a desenat bacteiile orale pe care le-a numit animalculi
E.este cunoscut pentru descoperirea microscopului electronic
F.a fost un cercetator de origine olandeză
G. a studiat bacteriile din materia albă de pe dinte???????
H. a trait in perioada interbelică
I. a descoperit Penicilina
J.este primul cercetator care a observat si a desenat bacteriile orale

211. Clasificarea fenotipică a bacteriilor se face dupa următoarele criterii:

A. afinitatea tinctorială în colorația Gram
B. aspectul coloniilor
C. sensibilitatea la antibiotice da, formează patternuri de rezistență la antibiotice
D. particularitațile taxonomice ale bacteriei tine de clasif analitica
E.caracterele metabolice
F.caracterele oncogenetice
G. secvența specifică a ADN-ului bacterian
H. ribotipul bacterian
I. caracterele antigenice
J.continutul de guanină/citozină

212. Clasificarea genotipică ia in considerare următoarele criterii

 A. caracterele genului
bacterian(corect)
B. lizotipul bacterian
C. serotipul bacterian

D. conținutul de guanină/citozină
E.secvența specifică a ADN-ului bacterian
F.omologia la hibridizarea ADN-ului bacterian VARIANTA A E GRESITA , NU TINE DE GENOTIP
G. secvența specifică a ADN-ului plasmidic
H. ribotipul bacterian
I. antibiotipul
J.caracterele taxonomice

213. În clasificarea analitică a bacteriiLor:

A. numele speciilor bacteriene se scriu cu caractere italice
B. numele de specie se scrie cu litera mare
C. un gen poate avea una sau mai multe specii
D. familia este formată din mai multe tipuri de bacterii
E.unitatea de clasificare este familia
F.o familie include mai multe genuri
G. numele genului se scrie cu litera mica
H. numele unei specii este un termen binar
I. specia este unitatea taxonomică de bază
J.genul include mai multe familii
214. Caractere taxonomice primare, utile pentru identificarea speciei bacteriene sunt:
A. mobilitatea bacteriilor gresit
B. citoplasma bacteriană gresit
C. afinitatea tinctoriala in coloratiile diferentiale
D. pilii sexuali ????
E.sporul bacterian
F.prezenta flgelilor, numarul si dispozitia lor
G. pilii bacterieni ???
H. bacteriofagii
I. glicocalixul bacterian ??
J.forma bacteriilor

215. Numirea unei specii bacteriene:

A. numele speciei se scrie cu caractere majuscule
B. numele familiei se scrie cu caractere bold
C. specia are un nume simplu, legat de unul dintre caracterele ei
D. numele genului se scrie cu caractere bold
E.este dat de cel care izoleaza specia bacteriană
 F. în textele tiparite numele speciilor bacteriene se scriu cu caractere italice(corect)
G. specia are un nume binar ce include și numele genului din care face parte specia
respectiva(corecta)
H. este realizată de un comitet internațional de taxonomie bacteriană

I. numele genului bacterian se scrie cu litera majuscula

J. numele sepciei se scrie cu litera mica

216. Despre peretele bacterian putem spune:

A. are rol in protecția bacteriei față de agenții de decontaminare
B. condiționeaza sensibilitatea bacteriei la unele clase de antibiotice ???/
C. este de natură lipoproteică
D. dă forma specifică a bacteriilor
E.micoplasmele nu au perete bacterian
F.procariotele au în perete glicoproteine codificate de celula gazdă !!!! nu tine de peretele bacterian
G. este o structură facultativă a bacteriilor
H. se găseste la exteriorul bacteriei, dupa capsulă
I. este inhibat de antibiotice macrolide
J.este o stuctura prezentă la aproape toate bacteriile

217. Structuri bacteriene obligatorii sunt urmatoarele:

A. nucleoplasma bacteriană
B. pilii comuni
C. peretele bacterian
D. membrana citoplasmică
E.citoplasma bacteriană
F.capsula bacteriană
G. pilii sexuali
H. ribosomii
I. flagelii
J.sporii bacterieni

218. Despre citoplasma bacteriană putem spune:

A. conține enzimele digestive
B. poate contine incluzii citoplasmatice
C. conține mitocondrii
D. este o structura implicatî in replicarea bacteriilor
E.este un hidrogel coloidal
F.conține lizozoli
G. este permanent in stare de gel
H. conține nucleoplsma bacteriană
I. este in stare permanenta de sol
J.contine ribosomii bacterieni
 Membrana citoplasmică a bacteriilor:
A. este sediul metabolismului energetic la bacteri(corect)i
B. funcția sa poate fi afectată de unele antibiotice sau de unele(corect)
dezinfectante

C. se găseste la exeriorul peretelui bacterian

D. are permeabilitate selectivă
E.este formată în principal din colesterol
F.este sediul sintezei proteice la bacterii
G. este implicată în sinteza peretelui bacterian ??are enzime implicate in sinteza da, Buiuc pag 23
H. este formată dintr-un dublu strat fosfolipidic
I. este invecinată cu capsula bacteriană
J.are rol de protecție contra agenților fizici ???

220. Peptidoglicanul:
A. reprezintă ținta de acțiune a penicilinelor
B. este implicat în sinteza capsulei bacteriene
C. are specificitate de specie
D. reprezintă ținta de acțiune a lizozimului
E.este o structură prezenta numai în peretele micobacteriilor
F.se mai numește si mureină
G. se mai numeste si muraminidază
H. este o componentă constantă a peretelui bacterian
I. este o structură macromoleculară rigidă
J.are rol antifagocitar

221. Peretele bacteriilor gram-pozitive:

A. este mai gros decât cel al bacteriilor gram-negative
B. este mai gros la bacteriile anaerobe
C. este ținta de actiune a aminoglicozidelor
D. poate conține proteine de suprafață
E.condiționeaza afinitatea tinctorială a acestor bacterii
F.conține acizi teichoici si lipoteichoici
G. conține membrana externă a acestor bacterii
H. conține numeroase molecule lipopolizaharidice
I. este format in principal din transpeptidaze
J.este format în principal din peptidoglican

222. Peretele bacteriilor gram-negative: B,C,E,G,I.

A. conține in principal steroli
B. conține proteine cu rol de receptor pentru bacteriofagi
C. contine peptidoglican în rețea bidimensională
D. conține în principal peptidoglican
 E. delimiteaza spațiul periplasmic la interior(corecta

F. are rol în sinteza energetică a acestor bacterii prin membrana

externă
G. conține membrana externă(corecta)

H. este o structura flexibila ce permite diapedeza bacteriilor țn tesuturi

I. are rol de protecție
J. conține acizi teichoici de perete

223. In legatutura cu mobilitatea bacteriilor putem spune:

A. este asigurată de flageli
B. este asigurată de pilii comuni ??? gresit,au rol de adeziune
C. toate bacteriile sunt mobile
D. mobilitatea este utilă in identificarea bacteriilor
E.mobilitatea treponemelor este asigurată prin fibre axiale corect ,am gasit in BUIUC
F.numărul si dispozitia flagelilor nu sunt caractere taxonomice primare
G. este un avantaj selectiv ce permite supraviețuirea în condiții variate de mediu
H. numărul flagelilor este constant la toate bacteriile
I. este asigurată de cilii bacterieni ???gresit, nu exista cili la bacterii
J.mobilitatea este un factor de virulență pentru unele specii bacteriene ???corect

224. Despre pilii comuni putem spune:

A. au rol in mobilitatea bacteriilor gresit
B. sunt prezenți la toate bacteriile
C. sunt comuni pentru bacterii si fungi
D. nu sunt implicați în mobilitatea bacteriilor corect
E.au rol in atașarea bacteriior la receptorii celulari
F.sunt formati din flagelină
G. sunt factori de colonizare
H. au rol antifagocitar
I. sunt structuri fibrilare scurte
J.sunt prezenți numai la unele bacterii

225. Despre pilii sexuali putem spune:

A. bacteriile cu pil sexual se numesc bacterii donoare
B. sunt structuri inplicate in diviziunea bacteriilor
C. sunt structuri prezente doar la unele bacterii
D. bacteriile cu pil sexual se pot multiplica sexuat
E.sunt structuri implicate in transferul genetic la bacterii
F.pilul sexual este codificat plasmidic
G. au rol in infectarea bacteriilor cu un anumit fag transductor
H. este o structura codificată cromosomal
I. sunt structuri implicate in conjugarea bacteriilor
 J. sunt structuri inplicate in transductia la
bacterii

Sporul bacterian:

A. conține multă apă

B. este implicat in diviziunea bacteriilor
C. conține un inveliș numit cortex sporal
D. sporularea la bacterii este obligatorie pentru supraviețuire ???ar fi corect in cazul in care se refera
la cele care au spor, pt ca nu toate au
E.poate germina în condiții favorabile de mediu
F.conține mult dipicolinat de calciu în peretele sporal (in citoplasma)
G. este mai puțin rezistent decât sporul fungic ????? nu am gasit informatia asta e mai putin rez
H. este o forma inactivă metabolic
I. poate germina numai in anaerobioză
J.este forma de viață cea mai rezistentă a bacteriilor

227. Glicocalixul bacterian:

A. poate fi penetrat de substantele colorate ???doar cel slime
B. are rol în atașarea bacteriilor la suprafețele inerte și la celulele gazdei
C. are rol in metabolismul glucidic la bacterii
D. este o structură proteică la majoritatea bacteriilor
E.este vizibil la microscopul electronic
F.este o structură laxă numită slime
G. este prezent constant la bacterii
H. are rol în sinteza capsulei bacteriene
I. este o structură facultativă a bacteriilor
J.poate fi usor observat la microsocpul optic

228. Despre coloratia Gram putem spune:

A. bacteriile gram-negative se colorează în roșu
B. este o colorație simplă
C. bacteriile gram pozitive se colorează în violet
D. este o coloratie diferentială
E.permite identificarea bacteriilor
F.afinitatea bacteriilor în aceasta colorație este conditionată de structura peretelui lor
G. celulele eucariote se colorează în violet
H. permite identificarea speciei bacteriene
I. capsula bacteriilor se colooreaza in roșu
J.afinitatea bacteriilor în aceasta colorație este conditionată de tipul citoplasmei bacteriene

229. Despre coloratia Ziehl Neelsen putem afirma:

A. presupune o etapă de colorare prelungită cu un colorant roșu foarte concentrat
B. bacteriile cu perete de tip gram-negativ se colorează in albastru
C. presupune o colorare prelungită cu un colorant albastru concentrat ???
 D. este o coloratie specială pentru micobacterii(corect)
E. bacteriile cu perete de tip gram-negativ se coloreaza in
roșu
F. este o colorație uzuală

G. este o colorație diferentială

H. presupune o decolorare agresivă cu un amestec de alcool si acid clorhidric
I. bacteriile acido-alcoolo-rezistente se colorează in albastru
J.celulele eucariote se cloreaza in roșu

230. Despre peretele bacteriilor acido-alcoolo-rezistente putem spune:

A. este impermeabil pentru colorantii coloratiei Gram
B. se colorează in roșu în colorația Gram
C. condiționeaza rezistența acestor bacterii la agenții chimici de decontaminare
D. este mai gros și mai putin permeabil decât cel al bacteriilor gram-pozitive
E.condtionează creșterea foarte lentă a acestor bacterii
F.nu necesită colorare
G. conditionează afinitatea lor tinctorială in colorația Gram
H. aceste bacterii nu au perete
I. determină capactatea acestor bacterii de a rezista la fagocitoza
J.se multiplică mai rapid din cauza rezistenței lor la antibiotice

231. Structuri bacteriane facultative sunt:

A. glicocalixul
B. plasmidele
C. cromosomul bacterian
D. capsula
E.pilii comuni
F.ribosomii bacterieni
G. citoplasma
H. peretele bacterian
I. membrana citoplasmică
J.sporul

232. Despre capsula bacteriană putem spune:

A. are rol antifagocitar sigur da
B. este un factor important de virulență la bacterii
C. este o structură antigenică ce poate fi utilă pentru identificarea bacteriilor
D. este o structură antigenică ce poate fi utilizată ca antigen vaccinal
E.nu este vizibilă la microscopul optic deoarece nu se coloreaza
F.este responsabilă de aparitia beta-hemolizei
G. poate fi vizualizată la microscopul optic
H. anticorpii anticapsulari sunt utili in scop terapeutic
 I. este o structura prezentă doar la unele
virusuri
J. confera protecție impotriva macrofagelor

233. Despre flageli putem spune:

A. sunt formate din molecule proteice de flagelină
B. numărul sau poziția flagelilor nu sunt caractere utile pentru identificare
C. sunt structuri antigenice cu rol in identificarea bacteriilor
D. numărul lor este constant la toate speciile bacteriene
E.sunt structuri prezente la unele bacterii
F.sunt responsabili de mobiitatea bacteriofagilor
G. bacteriile imobile nu au flageli( dar se pot misca prin alte metode)
H. sunt formați din unități proteice de motilină
I. sunt structuri responsabile de mobilitatea bacteriilor
J.sunt mai mici decât cilii bacterieni

234. Despre procesul de sporulare putem spune:

A. toate bacteriile pot sporula în condiții nefavorabile de mediu
B. reprezintă formarea sporilor bacterieni în conditii nefavorabile de mediu
C. sporii fungici sunt mai rezistenți decât sporii bacterieni (
In general, fungi sunt mai rezistenti la medicaie decât bacteriile)
Da, dar sporii fungici sunt mai puin rezisteni
D. sporularea asigură supravietuirea și multiplicarea bacteriilor
E.sporularea asigură supravietuirea bacteriilor
F.și fungii pot sporula
G. sporularea la fungi are rol in multiplicare, supraviețuire și in propagarea lor
H. numai unele genuri bacteriene pot sporula
I. germinarea este posibilă doar pentru sporii bacterieni
J.unele bacterii pot sporula în condiții favorabile de mediu

235. Despre incluzii putem spune:

A. se găsesc la numai la bacteriile patogene dintr-un gen gen
B. sinteza lor depinde de calitatea mediului de cultură
C. sunt rezerve de ADN pentru bacterii
D. sinteza lor se realizeaza numai ,,in vivo,,
E.Corynebacterium diphtheriae poate contine incluzii ce determină crup-ul difteric
F.Corynebacterium diphtheriae poate conține incluzii de volutină
G. sunt prezente în citoplasma unor bacterii
H. au rol in replicarea bacteriilor
I. reprezintă rezerve nutritive
J.sunt utile pentru identificarea unor specii bacteriene

236. Despre micoplasme putem afirma: 4 raspunsuri

A. sunt bacterii lipsite de perete celular
B. sunt dependente de energia unei celule vii nu neaparat, pt ca cultiva pe medii Acelulare
 C. sunt rezistente la antibioticele care inhibă sinteza ai peretelui
bacterian
D. sunt bacterii vizibile la microscopul optic
E. sunt bacterii comensale ale tractuslui respirator (superior, doar
unele micoplasme) in Buiuc pag 88 scrie ca Mycoplasmele nu sunt
comensale pt nasofaringe
F.au capacitate de sinteza proteică și energetică proprie ???
G. sunt bacterii foarte mici
H. au perete de tip gram-negativ
I. cultiva pe medii artificiale
J.nu cultiva pe medii acelulare (cultiva pe medii acelulare)

237. Mycoplasma penumoniae:

A. determină pneumonie acuta lobară
B. este o bacterie condiționat patogenă
C. este o bacterie patogenă primar
D. tratamentul infecțiilor determinate se face cu Penicilină
E.diagnosticul etiologic se realizează prin PCR
F.poate determina pneumonie interstițială
G. poate determina infecții de tractus respirator superior (totusi pneumonia interstitiala este o infectie
de TRI)
H. cultivarea acestei specii nu este posibilă de rutină
I. determină de regulă micoze orale
J.sunt bacterii acido-alcoolo-rezistente

238. Mycoplasma genitalium:

A. este cea mai mică specie bacteriană
B. este o bacterie gram-negativă
C. este o bacterie comensală a tractusului genital
D. tratamentul infecțiilor cu aceasta specie se face cu Penicilină
E.tratamentul infecțiilor se face cu macrolide sau tetracicline
F.determină infecții genitale la bărbat și la femeie
G. diagnosticul presupune cultivarea, izolarea si identificarea speciei
H. este o bacterie patogenă primar
I. este o bacterie acido-alcoolo-rezistentă
J.detectia acestui patogen se face prin PCR

239. Despre chlamidii putem afirma:

A. sunt bacterii mici intracelulare
B. sunt dependente de energia unei celule vii
C. au perete celular da, e G-
D. au capacități de sintetiză proprie (sunt capabile de sinteza proteica totusi???) da
E.nu au perete celular
F.sunt bacterii facultativ intracelulare
G. sunt paraziți intracelulari obligatorii
 H. pot cultiva pe medii artificiale speciale
I. sunt natural sensibile la peniciline
J. nu au capacitate de sinteză proteică
proprie

240. Chlamydia trachomatis:

A. diagnosticul direct nu este posibil
B. tratamentul infectiilor se face cu macrolide sau tetraciline
C. este principalul agent etiologic al penumoniilor interstițiale
D. diagnosticul infecțiilor se poate face direct sau indirect
E.penicilinele sunt antibioticele de elecție
F.cultiva lent pe medii de cultura imbogățite
G. este o bacterie comensală
H. se multiplică doar in interiorul unei celule eucariote
I. are un ciclu replicativ particular
J.este principalul agent etiologic al infectiilor cu transmitere sexuală

241. Chlamydophila pneumoniae:

A. determina infectii de tractus respirator superior (gresit -TRI) e agent etiologic al anginei,
faringite (Buiuc 288)
B. forma infecțioasă sunt corpii elementari
C. forma intracelulară se numește corp reticulat
D. poate determina penumonie interstitială
E.cultivă numai pe medii de cultura imbogatite cu sânge
F.infecția se tratează cu cefalosporine
G. are rezistenta crescută la agentii de decontaminare
H. este o specie patogenă
I. diagnosticul infecției se poate face numei prin metode indirecte si asta cred ca e corecta -cred ca
da ,pentru ca este parazint intracelular !!Nu, se examineaza si tampoane faringiene la microscop
(Buiuc 288)
J.determină pneumonie acută lobară

242. Ricketsiile:
A. au tropism numai pentru celulele tractusului respirator
B. sunt sensibile la Penicilină
C. sunt bacterii comensale
D. au capacități de sinteza proprii
E.sunt bacterii obligat intracelulare
F.au rezistență foarte scazută la factorii de mediu extern
G. au un ciclu de replicativ ce implică formarea de corpi reticulați nu sunt zigura aici, zicea de corpi
retic la Chlamidii (eu as spune ca e fals)
H. se transmit pe cale digestivă
I. sunt adaptate la transmiterea prin vectori
J. sunt dependente de energia oferită de celula gazda cred ca e buna

243. Coxiella burnetii:

A. are poarta de intrare digestivă????nu
 B. este o enterobacteriacee
C. este un bacil gram-pozitiv
D. are poartă de intrare
respiratorie

E. cultivă doar pe medii de cultura imbogatite

F. poate forma endospori
G. este un patogen cu transmitere sexuală
H. determină pneumonie interstitială DA(vezi lp)
I. este o rickettsie
J. este agentul etiologic al febrei Q

244. Micobacteriile:
A. sunt bacterii cu rezistență crescută la agenții de decontaminare
B. sunt bacterii cu creștere lentă
C. sunt bacterii natural sensibile la peniciline
D. sunt bacterii facultativ intracelulare corect, Buiuc pag 252
E.determină pneumonie atipică primară
F.sunt bacterii acido-alcoolo-rezistente
G. cultivă rapid pe medii de cultură speciale
H. sunt bacterii cu perete de tip gram-pozitiv
I. sunt bacterii strict anaerobe
J.determină infecții cronice

245. Spirochetele:
A. sunt bacterii foarte mobile gasit Buiuc
B. se transmit prin vectori gasit Buiuc
C. determina infecții sistemice nu am gasit exact, dar e logic
D. sunt agenti etiologici ai tuberculozei
E.sunt bacterii foarte fragile în mediul extern
F.sunt natural rezistente la Penicilină sunt Sensibile la Penicilina. Surprinzator)) Buiuc pag 261
G. sunt bacterii spiralate
H. sunt fungi spiralați comensali ?????
I. sunt virusuri invelite
J.pot determina infecții cu transmitere sexuală Treponema pallidum=>sifilis

246. Despre fungi putem spune:

A. sunt microorganisme eucariote
B. sporii fungici sunt mai rezistenți decât sporii bacterieni La spori cei bact sunt mai rezist
C. sunt micoorganisme procariote
D. sunt bacterii procariote particulare
E.au un perete celular ce conține polizaharide și chitină
F.determina infecții numite actinomicetoame
 G. se pot multiplica sexuat
H. sunt micoorganisme saprofite ale mediului
extern
I. se pot multiplica numai asexuat

J. determină infecții numite micoze

247. Levurile:
A. pot forma pseudohife, forma invazivă a levurii
B. celula fiica se numeste blastoconidie
C. sunt natural sensibile la peniciline
D. se divid prin inmugurire
E.sunt fungi unicelulari
F.se mai numesc si forme L bacteriene
G. sunt forme de rezistență ale fungilor
H. Candida albicans este o levură
I. determina infecții numite levurioze( LEVUROZE e termenul corect)
J.nu pot determina decât extrem de rar infecții la om

248. Fungii filamentosi:

A. hifele pot fi septate sau neseptate
B. determină infecții numite filarioze
C. se tratează cu antibiotice cu spectru larg
D. cresc sub formă de filamente groase numite hife
E.se mai numesc și mucegaiuri
F.sunt microorganisme eucariote
G. prin creștere si multiplicare formează micelii
H. sunt micoorganisme strict anaerobe
I. pot să crească sub formă de pseudohife
J.sunt fungi dimorfi

249. Fungii dimorfi:

A. cresc sub forma de levura la 37˚C
B. sunt microorganisme procariote
C. sunt micorganisme comensale ale mucoaselor respiratorii
D. sunt fungi patogeni Cred ca si asta ar fi corecta. La 37 grade ei sunt patogeni
E.cresc sub forma filamentoasă la temperatura camerei
F.antifungicul de electie este tetraciclina
G. Hisptoplasma capsulatum este un fung dimorf
H. au formă diferită în functie de mediul de cultură pe care cresc
I. Candida albicans este un fung dimorf
J.pot determina infecții grave, sistemice

250. Despre infecțiile fungice putem spune:

 A. pot fi determinate de levuri comensale
B. se pot trata cu antibiotice cu spectru larg
C. sunt asociate frecvent cu deficite de aparare

D. necesita in general conditii favorizante

E.pot aparea ca urmare a tratamentului cu antibiotice
F.pot fi tratate cu derivați de propranolol
G. sunt determinate numai de fungi înalt patogeni
H. se numesc si micoze
I. se numesc fungioze
J.apar numai ca urmare a unui traumatism contaminat cu pamânt

251. Virusurile:
A. se mai numesc și viroizi
B. au capacitati de sinteza proteica dar nu de sinteza energetica Nu au capacit de sint proprie
C. sunt microorganisme comensale
D. sunt microorganisme parazite
E.au structură procariotă
F.pot infecta numai omul
G. pot infecta bacterii, celule animale sau vegetale
H. sunt replicate de celula pe care o parazitează
I. nu au capacități de sinteza proteica proprie
J.sunt replicate în citoplasma sau în nucleul celulei gazdă

252. Despre capsida virala putem spune:

A. are rol in atașarea la receptorii nucleari
B. are rol in atasarea la receptorii celulei gazda
C. este degradata ușor de soluții alcoolice
D. este o structura proteică prezentă la toate virusurile
E.are rol antifagocitar
F.are rol de protecție
G. da forma specifica virionului
H. este inhibata de anticorpii antivirali
I. este formată din capsomere
J.este o structura prezenta numai la virusurile nude

253. Despre anvelopa virală putem spune:

A. este sensibilă la actiunea alcoolilor si a detergenților (daca virusul este un parazit intracelular cum
sa ajunga detergentii in organism ?)
B. este o structură derivată din membrana celulei gazdă
C. are pe suprafață glicoproteine cu rol de liganzi la receptorii celulari
D. are rol in apărarea virusului față de celulele apărării gazdei
E.nu este prezenta la coronavirusuri
F. are o structură proteică e lipidica
G. poate avea pe suprafata glicoproteine cu rol de enzime
H. este prezentă doar la unele virusuri
 I. este specifica virusurilor ADN
J. nu este o structură antigenică

254. Genomul viral:

A. este sediul replicării virale
B. este format din ADN sau din ARN
C. conține informația genetică a virusului
D. este format din ADN si din ARN
E.virusurile ADN sunt replicate de regulă în nucleul celulei tintă
F.este mai rezistent la virusurile nude
G. poate să conțină plasmide
H. este replicat în celula infectată
I. codifică toate proteinele si enzimele virale
J.este format dintr-un singur cromosom

255. Despre virusurile gripale putem spune:

A. sunt virusuri învelite
B. sunt virusuri ADN
C. pot determină pneumonie interstițială
D. sunt virusuri nude
E.nu există vaccin antigripal disponibil
F.au genom ARN segmentat
G. nu există terapie antivirală disponibilă
H. fac parte din genul Influenza virus
I. nu prezinta variatie antigenică
J.glicoproteinele specifice sunt hemaglutinina si neuraminidaza

256. Despre virusul imunodeficientei umane putem spune:

A. nu exista terapie specifică
B. prezinta revers-transcriptază si integrază
C.este un virus nud
D. are genom ARN
E.celulele tintă sunt celulele cu receptori CD4
F.poate infecta macrofagele
G. este un retrovirus
H. glicoproteinele de capsida sunt gp120 si gp41
I. determină o infecție acută autolimitată
J.diagnosticul indirect nu este util
 Virusul hepatitic B (VHB):
A. prin PCR putem detecta cantitativ Ag HBs nu,
prin Elisa
B. Ag HBs nu este detectabil în ser în faza acută a
bolii

C. este un virus capsulat virusurile nu au capsula, au capsida +- anvelopa

D. diagnosticul serologic nu este util
E.este un virus ADN
F.diagnosticul direct presupune detectia Ag HBc in ser
G. vaccinul anti-hepatita B este un vaccin clonat
H. diagnosticul direct presupune detectia Ag HBs in ser
I. viremia plasmatică se determina prin PCR
J.posedă antigene specifice AgHBs, Ag Hbe

258. Virusul hepatitic C (VHC):

A. este un virus ADN
B. este un virus invelit
C. este un virus ARN
D. infecția cu virusul hepatitic C este incurabilă
E.antigenele virusului nu sunt detectabile în sânge
F.PCR-ul este test de confirmare pentru infectia cu VHC
G. diagnosticul se face de rutină prin metode serologice
H. vaccinul anti-hepatita C are eficienta doar in 90% dintre cei vaccinați
I. determina cel mai frecvent infecții cronice
J.este un virus nud

259. Virusul SARS-CoV-2:

A. infecțiile sunt frecvent asimptomatice unde scrie ? Cultura generala, pandemie
B. virusul poate fi detectat în celulele din tractusul respirator superior recoltezi proba pt PCR din nas
C. poate determina pneumonie interstițială
D. poate infecta doar celulele tractusului respirator
E.diagnosticul serologic este cel mai utilizat pentru detecția virusului nu, PCR
F.este un coronavirus ADN
G. este un coronavirus
H. virusul poate fi detectat cel mai usor în sange
I. este un virus învelit
J.PCR-ul pune în evidenta antigenele de suprafață ale capsidei virale

260. Virusul Ebstein Barr:

A. determină mononucleoza infectioasă
B. este un virus ARN e ADN
C. face parte din familia virusurilor hepatitice
D. se transmite numai pe cale sexuală
 E. determina gripa
sezoneră
F. este un virus nud

G. Determina o

H. se poate transmite prin salivă

I. face parte din familia virusurilor herpetice
J. este un virus ADN

261. Genomul bacterian:

A. informatia genetica la bacterii este codificată sub forma de ADN
B. include unul sau doi cromosomi
C. este format din cromosom si eventual una sau mai multe plasmide
D. este localizat in nucleoplasma bacteriană
E.informatia genetică la bacterii este codificata sub forma de ARN dublu catenar
F.bacteriile au un singur cromosom
G. este localizat în nucleul bacteriei
H. bacteriile au cel mai mic genom dintre toate microorganismele
I. genomul bacterian include obligatoriu una sau mai multe plasmide
J.este suportul eredității la bacterii

262. Transferul genetic la bacterii se poate realiza prin:

A. secvențe de insertie
B. transfer pasiv
C. comensalism
D. transpozoni
E.transducție
F.consangvinitate
G. hemoliză parțială
H. transformare
I. conjugare
J.mutualism genetic

263. Plasmidele sunt:

A. se replică independent de cromosom
B. molecule de ADN dublu catenar, circular
C. pot fi transferate de la o bacterie la alta prin exocitoza
D. nu pot lipsi din citoplasma bacteriei
E.sunt structuri esentiale pentru supravietuirea bacteriei
F.mici molecule de ARN dublu catenar, liniar
G. fragmente de ADN extracromosomal
H. codifică unele caractere ce conferă bacteriei posesoare avantaje selective
I. elemente prezente numai la bacteriile gram-negative
 J. Sunt elemente genetice mobile

264. Conjugarea bacteriilor reprezintă:

A. plasmidul conjugativ nu poate fi integrat in cromosom
B. bacteria donor este posesoarea unui pil sexual
C. transferul genetic realizat prin pili comuni
D. transferul genetic de la o bacterie donor F+ la o bacterie receptor F-
E.plasmidul conjugativ codifica pilul sexual
F.presupune prezența unui plasmid conjugativ F
G. bacteria receptor este posesoarea unui plasmid conjugativ
H. bacteria donor este o bacterie rezistentă la antibiotice
I. transferul genetic realizat prin pili sexuali
J.transferul unor gene fagice F+ la bacterie receptor

265. Mutațiile:
A. sunt evenimente frecevnte ce apar în cursul diviziunii bactetriilor
B. mutantii auxotrofi sunt mai putin pretentioși decât populația parentală
C. frecvența mutațiilor intr-o populație bacteriană este constantă
D. sunt evenimente rare, spontane si imprevizibile
E.sunt erori aparute in cursul replicării ADN
F.rata mutatiilor spontane este foarte scazuta
G. agentii mutageni scad frecventa mutațiilor într-o populatie bacteriană
H. sunt determinate de creșterea nucleului bacterian in cursul replicării
I. gena mutanta se numeste alela
J.contribuie la selectia naturala si la evolutia specillor

266. Despre procesul de nutriție la bacterii :

A. enzimele digestive sunt localizate la nivelul membranei citoplasmice nu, ele sunt elim extracell
B. la bacteriile gram-pozitive digestia se realizează mai usor deoarece nu au membrană externă
Buiuc p 28 jos
C. enzimele digestive sunt eliberate extracelulat si participa la sinteza proteica
D. digestia se realizează la nivelul lizozomilor bacterieni
E.digestia la bacterii se realizează la nivelul lantului transportor din membrana celulară
F.enzimele bacteriene pot fi factori de virulență importanți
G. digestia la bacterii se realizează extracelular
H. nutrienții se generează intracelular și intră direct în procesele de biosinteză
I. nutrienții rezultați din digestie pot traversa membrana citoplasmică bacteriană
J.bacteriile gram-negative rețin enzimele digestive în spațiul periplasmic

267. Factorii de creștere pentru bacterii:

A. factorii de creștere sunt enzime bacteriene implicate în creșterea și multiplicarea bacteriilor
B. sunt condiții de mediu care determină creșterea bacteriilor
C. bacteriile nepretențioase nutritiv sunt dependente numai de un singur factor de creștere
 D. cunoasterea lor este utilă pentru realizarea mediilor de cultură
E. bacteriile pot produce unul sau mai multi factori de creștere
F. sunt metaboliți esențiali care trebuie să fie prezenți în mediul de
viață

G. bacteriile patogene pot fi dependente de factori de creștere cred ca e corect

H. sunt reprezentați de baze purinice sau pirimidinice, aminoacizi esențiali, vitamine
I. sunt metaboliți esențiali pe care bacteria nu ii poate produce
J.mediile de cultură nu trebuie sa conțină factori de creștere

268. Respirația bacteriilor: mi se pare cea mai stupida intrebare de pana acum. Care e leg
dintre respiratie si factori de crestere….?
A. mitocondriile bacteriilor sunt mai mici decat cele ale celulelor eucariote
B. bacteriile nepretențioase nutritiv sunt dependente numai de un singur factor de creștere
C. mediile de cultură nu trebuie sa conțină factori de creștere
D. bacteriile microaerofile nu tolereaza prezenta oxigenului atmosferic ba da 5 -10% Microaerofilii
sunt microorganisme care nu sunt ucise în totalitate prin prezența de oxigen în sine, dar sunt capabili să
tolereze doar nivelurile sub-atmosferice de oxigen în mediul lor.
E.bacteriile anaerobe cresc numai in prezenta bioxidului de carbon
F.bacteriile anaerobe nu necesita oxigen pentru crestere și multiplicare
G. sunt condiții de mediu care determină creșterea bacteriilor
H. factorii de creștere sunt enzime bacteriene implicate în creșterea și multiplicarea bacteriilor
singura care mai ramane corecta, dar legatura cu respiratia….????
I. bacteriile pot produce unul sau mai multi factori de creștere(slide 12 curs 5:metaboliti esentiali pe
care bacteria NU ii poate sintetiza,slide 13 curs 5:bacteriile prototrofe isi sintetizeaza INTEGRAL
tori metabolitii esentiali)
J.respirația la bacterii se face le nivelul ribosomilor

269. Bacterii auxotrofe sunt următoarele: B, C, D, G, H

A. Pseudominas aesruginosa nepretentioasa, creste si in apa distilata
B. Mycobacterium leprae
C. Neisseria gonorrhoeae e Pretentioasa => e auxotrofa
D. Haemophilus influenzae Pretentioasa
E.Eschericia coli e enterobacteriacee, e nepretentioasa
F.Staphylococcus aureus nepretentioasa
G. Chlamydophila pneumoniae intracelulara
H. Treponema pallidum auxotrofie extrema
I. Klebsiella pneumoniae e enterobacteriacee, e nepretentioasa
J.Enterococcus faecalis e enterobacteriacee, e nepretentioasa

270. Despre creșterea unei populații bacteriene într-un volum de mediu de cultura limitat
putem afirma: Buiuc pag 50
A. timpul de generație pentru o specie bacteriană este determinat genetic
B. accelerarea ritmului de creștere începe în momentul în care concentrația nutrienților scade
C. în faza de lag bacteriile nu se multiplică
D. în faza de creștere logaritmică timpul de generație este cel mai scurt
E.în faza de lag bacteriile se adaptează la noile condiții de mediu și încep să se multiplice
F.timpul de generație la bacteriile cu creștere rapidă este de 24 ore 10 minute la vibrio,e gresit
G. testarea sensibilității la antibiotice se relizează în faza logaritmică de creștere
 H. in faza staționară bacteriile au sensibilitate maximă la
antibiotice
I. in culturile bătrâne toate bacteriile sporulează
J. în faza staționară bacteriile au morfologie caracteristică

271. Parazitismul reprezintă:

A. o relatie între un microorganism și gazda sa
B. se mai numește și oportunism
C. un microorganism comensal poate dezvolta in anumite condiții o relație de parazitism???? da
D. microorganismele patogene primar dezvolta cu gazda lor relații de parazitism ???? da poate
E.se mai numește și forezie
F.microorganismul se hranește pe seama gazdei dar îi aduce deservicii acesteia
G. este o infecție ?? cred ca poate ajunge la o infectie, dar nu neaparat daca sist imun se descurca
H. este o disbioză
I. virusurile sunt microorganisme parazite
J.este o colonizare patologică

272. Comensalismul reprezintă:

A. este o relație unilateralănu cred ca A poate coexista cuC,relatiile sunt prezentate ca bidirectionale
B. un microorganism patogen poate deveni comensal da, la gazda imunocompetenta
C. o relație intre un microorganism și gazda sa
D. se mai numește și oportunism
E.microorganismele comensale fac parte din flora normală a omului
F.bacteriile comensale se mai numesc și bacterii pioneer
G. un microorganism comensal poate veni în anumite condiții parazit
H. microorganismul se hrănește pe seama gazdei dar nu ii aduce deservicii acesteia
I. este o infecție
J.se mai numește și forezie
273. Mutualismul reprezintă:
A. lezarea barierelor gazdei poate transforma un microorganism mutualist intr-unul patogen
B. se mai numește și oportunism
C. bacteriile mutualiste se mai numesc și bacterii saprofite
D. se mai numește și forezie
E.este o relație unilaterală
F.o relatie intre un microorganism și gazda sa
G. este o infecție
H. din această relație beneficiază ambii parteneri
I. bacteriile mutualiste se pot transforma in anumite condiții în bacterii patogene
J.o bacterie care determină infecție latentă dezvoltă cu gazda o relație de mutualism
274. Bacteriile oportuniste:
A. determină infecții al orice gazda
B. lezarea bariereler antimicrobiene ale gazdei favorizează patogenitatea acestora
C. in anumite condiții pot deveni patogene
D. se mai numesc și bacterii condiționat patogene

E.sunt bacterii patogene primar

F.transferul de material genetic intre bacterii poate favoriza patogenitatea acestora
G. sunt bacterii nepatogene
H. se mai numesc și bacterii inalt patogene
I. determină disbioze cred ca mai degraba disbiozele determ b oportuniste sa devina patogene-
adevarta
J.pot fi bacterii comensale sau mutualiste
275. Bacteriile înalt patogene:
A. nu pot determina infecții in condiții normale
B. ricketsiile sunt bacterii înalt patogene
C. se mai numesc și bacterii atipice
D. se mai numesc și bacterii patogene primar
E.micoplasmele sunt bacterii înalt patogene
F.Mycobacterium tuberculosis este o bacterie înalt patogenă
G. se mai numesc și oportuniste
H. sunt bacterii care determină infecții la gazda imunocompetenta
I. sunt virusuri invelite
J.determină infecții numai la nou-nascut și sugar

276. Speciile pionier:

A. sunt primele specii bacteriene care colonizează o suprafață
B. se mai numesc specii climax
C. speciile pionier modifică condițiile din biotopul in care habitează
D. sunt primele specii virale care colonizează o suprafață
E.nu pot coloniza suprafețele gazdei
F.sunt de regula specii inalt patogene
G. sunt primele bacterii care contaminează o suprafată sterilă
H. sunt bacterii care se pot adapta la condițiile oferite de gazdă
I. crează condiții pentru colonizarea cu speciile de tranzitie
J.se mai numesc și specii de tranziție

277. Microbiota indigenă a cavității orale:

A. este dominată de bacteriile strict aerobe
B. este dominată de streptococi beta-hemolitici
C. include in număr mic levuri
D. include levuri in număr mare
E.include specii de neisserii pretențioase
F.este dominată de streptococi alfa-hemoliti
 G. include stafilococi coagulazo-pozitivi
H. include de neisserii nepatogene
I. este dominată de bacteriile strict
anaerobe
J. include stafilococi coagulazo-negativi

278. Microbiota indigenă a tegumentului:

A. este dominată de bacteriile strict aerobe
B. este dominată de bacterii rezistente la uscăciune
C. include in număr mic levuri
D. include bacili difterimorfi???
E.include specii de neisserii pretențioase
F.este dominată de stafilococi coagulazo-pozitivi
G. este dominată de streptococi beta-hemolitici
H. este dominată de bacterii nepretențioase nutritiv
I. este dominată de stafilococi coagulazo-negativi
J.include levuri în număr mare

279. Zone contaminate dar necolonizate sunt:

A. sinusurile paranazale
B. uretra distală
C. urechea medie
D. ileonul terminal
E.mucoasa orală
F.mucoasa vaginală
G. mucoasa conjunctivală
H. căile genitale interme
I. căile biliare
J.căile respiratorii inferioare

280. Zone normal colonizate ale organismului uman sunt:

A. tegumentul
B. uretra distală
C. mucoasa orală
D. sângele
E.căile genitale interne
F.conjunctiva
G. cavitatea peritoneală
H. colonul
I. cavitatea pericardică
J.uretra proximala

281. Legat de patogenitatea microorganismelor putem afirma:

 A. bacteriile nepatogene pot imbolnăvi gazda normoreactivă
B. reprezinta ansamblul proprietăților unui microorganism care ii permit să colonizeze
gazda
C. bacteriile nepatogene pot determina infecții in condiții speciale
D. bacteriile condiționat patogene pot determina infecții dacă dobândesc factori de
virulentă suplimentari
E.bacteriile condiționat patogene pot determina infecții la gazda cu apărare deficitară
F.bacteriile patogene pot imbolnăvi gazda fără apărare specifică
G. bacteriile condiționat patogene pot determina infecții la gazda normoreactivă
H. bacteriile nepatogene nu pot determina infecții In curs scrie ca nu, in Buiuc scrie ca da….
I. reprezintă ansamblul proprietăților unui microorganism care ii permit să infecteze gazda
J.bacteriile patogene nu pot imbolnăvi gazda normoreactivă

282. Atributele majore ale unei bacterii patogene pot fi:

A. sensibilitatea la antibiotice
B. capacitatea de a persista în organismul gazdei
C. sensibilitatea la agentii de decontaminare
D. capacitatea de a se multiplica in mediul acid
E.capacitatea de a coloniza gazda
F.capacitatea de a se multiplica în organismul gazdei
G. transmisibilitatea de la o gazdă la alta
H. rezistența in mediul extern
I. capacitatea de a pătrunde în organismul gazdei
J.capacitatea de a leza gazda

283. Transmisibilitatea unei bacterii poate fi asigurată prin:

A. capacitatea de a sporula
B. virusurile cu poarta de intrare respiratorie sunt inalt transmisibile
C. capacitatea de a se dezvolta în medii minimale nutritiv
D. capacitatea de a se dezvolta în medii imbogățite
E.adaptarea la transmitere prin vectori
F.adaptarea la transmiterea prin plăgi și arsuri
G. capacitatea de a tolera medii cu pH variabil presupun ca e asta, dar nu am gasit pe text
H. sensibilitatea la acțiunea agenților chimici
I. rezistența la uscăciune
J.rezistența la temperaturi scăzute posibil , pt ca unele se dezvolta si in frigider

284.Capacitatea unei bacterii de a pătrunde în organismul gazdei poate fi favorizată de:

A. producerea de betalactamază
B. producerea de catalază
C. în condițiile în care găsește discontinuități în barierele de înveliș ale gazdei
D. producerea de coagulază
 E. producerea de hialuronidază
F. depinde de capacitatea gazdei de a dezvolta răspuns
imun
G. producerea de neuraminidază

H. forma spiralată și mobilitatea ei

I. depinde de capacitatea bacteriei de a rezista în mediul extern
J.producera de colagenaze

285. Capacitatea unei bacterii de a leza gazda poate fi explicată prin:

A. activarea sistemului complement
B. producere de endotoxine
C. producerea de plasmide
D. variabilitatea genetică
E.producerea de bacteriocine
F.producere de enzime litice
G. reactii de hipersensibilizare
H. producerea de capsulă in curs- capsula tine mai degraba de supravietuirea in organism
I. producerea de betalactamaze
J.producere de toxine

286. Capacitatea de invada organismul gazdei poate fi dată de:

A. stafilokinază
B. fibrinolizine
C. hemoliză
D. streptokinază
E.colagenaze
F.factor v
G. hemină
H. hialuronidaze
I. penicilinază
J.betalactamază

287. Exotoxinele:
A. pot fi transformate în anatoxine
B. nu pot fi transformate în anatoxine
C. sunt termolabile
D. sunt termostabile
E.au acțiune nespecifică
F.au acțiune specifică
G. doza letală este de ng/kg corp
H. doza letală este de μg/kg corp
I. sunt toxine de natură lipopolizaharidică
J.sunt toxine de natura proteica
 J. sunt toxine de natură
proteică

Endotoxinele:
A. sunt toxine de natură lipopolizaharidică
B. doza letală este de ng/kg corp
C. pot fi transformate în anatoxine
D. sunt termolabile
E.nu pot fi transformate în anatoxine
F.sunt termostabile
G. doza letală este de μg/kg corp
H. sunt toxine de natură proteică
I. au acțiune nespecifică
J.au acțiune specifică

289. Anatoxinele:
A. nu sunt imunogene
B. sunt utilizate ca antigene vaccinale
C. prin tratare chimică si-au pierdut toxicitatea
D. sunt utilizate ca vaccinuri vii atenuate ????
E.au structură proteică
F.au structură lipidică
G. derivă din toxine bacteriene
H. sunt imunogene
I. prin tratare chimică si-au pierdut parțial toxicitatea
J.derivă din anticorpii antitoxină

290. Antitoxinele:
A. au acțiune specifică
B. sunt toxine proteice modificate care pierd toxixitatea dar pastrează imunogenitatea
C. sunt inrudiți cu toxinele bacteriene proteice
D. sunt utili in terapia specifică a infecțiilor toxigene
E.au acțiune nespecifică
F.sunt anatoxine
G. sunt utili in seroprofilaxia specifică a infecțiilor toxigene
H. pot neutraliza toxinele bacteriene
I. sunt anticorpi antitoxină
J.sunt utili în chimioprofialxie

291. Efectele biologice ale endotoxinelor:

A. vasodilatație cu cresterea permeabilității vasculare
B. stimularea fagocitozei la nivelul limfocitelor
C. fenomene de necroza localizată (fenomen Schwartzman)
 D. diaree acută
E. coagulare intravasculară
.F activarea complementului pe cale
alternă

G. producerea de mediatori chimici neuronali

H. activarea macrofagelor pentru producere de anticorpi
I. activarea complementului pe cale clasică
J.eliberare de citokine proinflamatorii

292. Toxina tetanică: 6 rasp….

A. este o toxină proteică
B. determină paralizia musculară specifică din tetanos muschii sunt spastici
C. este o toxină lipopolizaharidică
D. este produsă de Corynebacterium tetani
E.este responsabilă de fenomenele sapastice din tetanie in tetanos musculatura e contractata
F.dt blocarea relaxării sinaptice
G. se mai numeste si tetanolizină
H. este produsă de Clostridium tetani
I. se mai numeste si tetanospasmină Buiuc 241- tetanospasmina cauzeaza spasmele
J.este responsabilă de fenomenele din tetanos

293. Toxina difterică:

A. este responsabilă de fenomenele toxice din difterie
B. este produsă de Clostridium diphtheriae
C. determină fenomenele necrotice specifice anginei difterice Buiuc 229
D. se mai numeste si difterină nu am găsit “difterină”
E.este o toxină lipopolizaharidică
F.determină paralizia musculară specifică din difterie
G. este o toxină proteică
H. este responsabilă de fenomenele spastice din grupul difteric
I. are efect de blocare a sintezei proteice
J.este produsă de Corynebacterium diphtheriae

294. Toxina botulinică:

A. determină contractura musculară specifică din botulism
B. este o toxină lipopolizaharidică
C. este o toxină proteică
D. determină paralizia musculară specifică din botulism
E.este responsabilă de fenomenele toxice din angina botulinică
F.produce botulismul, o toxinfecție alimentară ???
G. are ca efect specific blocarea transmiterii influxului nervos la nivelul plăcii neuromusculare
H. este produsă de Clostridium botulinum
 I. este produsă de
Corynebacteriumbotulinum

295. Rol de adezină la suprafețele celulare pot avea:

A. proteinele de suprafată ale peretelului bacterian
B. glicocalixu
C. flagelii
D. endosporii
E.fimbriile
F.acizii teichoici
G. capsula
H. pilii sexuali
I. peptidoglicanii
J.arabinogalactanul