1.

Referitor la mecanismul de producere al infecţiei din tuberculoza pulmonară

primară, sunt adevărate următoarele afirmaţii: (Pneumo vol 1 tuberculoză, pag. 129)

A. Riscul de infecțiozitate nu depinde de caracteristicile inoculului

B. Riscul de infecțiozitate depinde de caracteristicile inoculului si ale aerului

circulant

C. Proporția de persoane susceptibile expuse la o sursă contagioasă nu

depinde de densitatea populației evaluată în mediul respectiv.

D. Transmisia Micobacterium tuberculosis se realizează de la o persoană

bolnavă, prin droplet nuclei

E. Proporția de persoane susceptibile expuse la o sursă contagioasă depinde

de densitatea populației evaluată în mediul respectiv

F. Mecanismul de producere al infecției este practic același ca la adult

G. Mecanismul de producere al infecției diferă semnificativ față de cel de la adult

H. Numărul de microorganisme necesare pentru a infecta un copil trebuie să fie

foarte mare

I. Numărul de microorganisme necesare pentru a infecta un copil este în

general mic

J. Transmisia Micobacterium tuberculosis se realizează de la o persoană

sănătoasă, prin droplet nuclei

2. Progresia de la infecția primară la tuberculoza boală se caracterizează prin:

(Pneumo vol 1 tuberculoză, pag. 129-130)

A. Timpul necesar de la inhalarea bacililor până la dezvoltarea reacției de

hipersensibilitate întârziată durează în medie 4-8 săptămâni

B. Rata de progresie de la infecția primară la boală la copil este aceeași ca la

adult

C. La copii, toate cazurile pot progresa de la infecție la boală activă după primul
an de la producerea infecției primare

D. La adulți, intervalul de la progresia infecției la boala activă este întotdeauna

foarte redus (zile)

E. La copii, majoritatea cazurilor pot progresa de la infecție la boală activă în

primul an de la producerea infecției primare

F. La adulți, intervalul de la progresia infecției la boala activă este mult mai

îndelungat (ani sau zeci de ani)

G. Rata de progresie de la infecția primară la boală este diferită la copil față de

adult

H. Rata de progresie de la infecția primară la boală depinde de vârsta copilului

 I. Rata de progresie de la infecția primară la boală nu depinde niciodată de
vârsta copilului

J. Timpul necesar de la inhalarea bacililor până la dezvoltarea reacției de

hipersensibilitate întârziată durează maximum 1 săptămână

3. Standardul de aur în diagnosticul tuberculozei la copil se sprijină pe: (Pneumo

vol 1 tuberculoză, pag. 133, 155)

A. Absența unei legături cu un caz cunoscut de tuberculoză

B. Exclusiv test intradermic la tuberculină

C. Test intradermic pozitiv la tuberculină (indurație de maxim 5 mm la un copil

nevaccinat BCG)

D. Test intradermic pozitiv la tuberculină (indurație de maxim 10 mm la un copil

vaccinat BCG)

E. Demonstrarea unei legături cu un caz cunoscut de tuberculoză

F. Testul intradermic pozitiv la tuberculină

G. Manifestări radiologice şi/sau clinice caracteristice tuberculozei

H. Test intradermic pozitiv la tuberculină (indurație de minim 15 mm la un copil

vaccinat BCG)

I. Test intradermic pozitiv la tuberculină (indurație de minim 10 mm la un copil

nevaccinat BCG)

J. Manifestări radiologice şi/sau clinice necaracteristice tuberculozei

4. Infecția TB latentă (ITBL) se definește ca: (Pneumo vol 1 tuberculoză, pag. 135-
138)

A. Test de eliberare a interferonului gamma (IGRA) negativ

B. Test de eliberare a interferonului gamma (IGRA) pozitiv

C. Test intradermic (IDR) pozitiv la tuberculină

D. Test intradermic (IDR) negativ la tuberculină

E. Persistența bacteriilor nereplicabile și care au activitate metabolică foarte

scăzută.

F. Boală severă (se replică bacterii active din punct de vedere metabolic)

G. Rezultate pozitive la teste imunologice la o persoană care nu prezintă imagini

radiologice de tuberculoză activă

H. Rezultate pozitive la teste imunologice la o persoană care nu prezintă

simptome sau semne fizice specifice de tuberculoză
 I. Boală ușoară-moderată (se replică bacterii active din punct de vedere
metabolic)

J. Boala incipientă (se replică bacterii care sunt active din punct de vedere
metabolic)

5. În tuberculoza primară clinic manifestă se pot întâlni următoarele sindroame,

considerate patognomonice pentru tuberculoza primară: ( Volum 1 , pag 141 )

A. Un sindrom febril particular (febră care evoluează lent, insidios și care se

menține în platou, la 38-39 °C, iar apoi scade treptat)

B. Sindrom febril particular, denumit “Tifobaciloza lui Landouzzi”

C. Subfebrilitate

D. Leziuni oculare: flictene pe conjunctiva globului ocular, lăcrimare și fotofobie

E. Eritem nodos

F. Inapetență

G. Dureri articulare difuze similare celor întâlnite în afecțiunile reumatice

H. Scădere ponderală

I. Tuse cronică

J. Febră care evoluează și scade rapid

6. Despre tuberculoza (TB) se poate afirma: (Kumar p 968)

A. Majoritatea cazurilor sunt in Africa si Asia

B. Infectia cu M. tuberculosis afecteaza 5% din populatia globului

C. TB estSe una din cel mai rare boli infectioase la nivel mondial.

D. Majoritatea cazurilor sunt inAmerica si Europa

E. Din totalul deceselor prin TB, 1% erau co-infectati HIV

F. Incidenta tuberculozei multidrog-rezistente este in crestere.

G. Din totalul deceselor prin TB, 20% erau co-infectati HIV ??

H. TB este una din cel mai frecvente boli infectioase la nivel mondial.

I. O treime din populatia globului este infectata cu tuberculoza

J. Incidenta tuberculozei multidrog-rezistente este in scadere

7. Factorii care afecteaza incidenta si riscul de a dezvolta tuberculoza sunt:

+Kumar 968, cadran 28.40

A. Diabetul zaharat
 B. Origine dintr-o tara cu incidenta mare a TB

C. Tratamentul cu antibiotice

D. Obezitatea

E. Ulcerul gastric

F. Tratament cu imunosupresoare

G. Boala cronica de rinichi

H. HTA

I. Malnutritia

J. Origine dintr-o tara cu incidenta mica a TB

8. Factorii implicati in reactivarea TB latente sunt: (kumar, 968 cadran 28.41)

A. Diabetul zaharat

B. Hepatita B

C. Imbatranirea

D. Hipercolesterolemia

E. BPOC

F. Co-infectia HIV

G. Co-infectia cu Helicobacter pylori

H. Chimioterapia

I. Hipertiroidia

J. Malnutritia

9. Despre patogenia TB se poate afirma: Kumar p 968

A. Nu toti cei infectati dezvolta boala activa

B. Pentru dezvoltarea infectiei TB este necesara inhalarea unui numar mic de

bacterii

C. TB se transmite prin tuse via picaturi respiratorii

D. TB se transmite pe cale aeriana

E. M. tuberculosis este un patogen extracelular anaerob

F. TB se transmite prin sange

G. M. tuberculosis este un patogen intracelular aerob.

 H. Toti cei infectati dezvolta boala activa

I. Nu afecteaza copiii si adolescentii.

J. TB este o boala autoimuna

10. Sarcoidoza se caracterizează prin : vol 2, 88

A. Etiologie necunoscută

B. Acumulare de eozinofile

C. Este o afecțiune sistemică

D. Formare de granuloame epiteloide cazeoase

E. Este idiopatică

F. Are evoluție progresivă

G. Afectează cel mai frecvent cordul

H. Acumulare de limfocite și monocite în multe organe

I. Formare de granuloame epiteloide necazeoase

J. Este determinată de infecția cu micobacterii

11. Tratamentul sarcoidozei : vol 2, 94,5

A. Sunt suficiente 4-6 săptămâni de tratament

B. Nu se repetă în cazul recăderilor

C. Nu este eficient

D. Se bazează pe terapii imunosupresoare

E. Nu este necesar în majoritatea cazurilor

F. Durează minim 1 an

G. Este necesar în afectările progresive

H. Este administrat când apar disfuncții de organ

I. Se administrează întotdeauna după diagnostic pentru a preveni progresia

J. Se bazează pe antibiotice specifice

12. Stadializarea sarcoidozei : vol 2, 93,4

A. In stadiul 1 nu există afectare pulmonară

B. Presupune evaluarea afectării pulmonare si ganglionilor limfatici

 C. In stadiul 1 nu este posibilă cu rezoluția spontană

D. Leziunile pulmonare sunt în special în câmpurile inferioare

E. 80% din pacienții în stadiul I au regresie a adenopatiilor în 1-3 ani

F. Blocul atrio-ventricular este un criteriu pentru stadiul 4

G. Se realizează pe baza examenului imagistic toracic

H. Se realizează pe baza examenului clinic

I. Stadiul 4 este stadiul cu fibroză avansată

J. In stadiul 2 nu există afectarea ganglionilor limfatici

13. Abordarea diagnosticului în sarcoidoză trebuie să urmărească (Note de Curs

vol. 2, pag 90):

A. Confirmarea histologică

B. Probabilitățile de evoluție

C. Oportunitatea inițierii tratamentului

D. Identificarea agentului cauzal

E. Aprecierea gravității

F. Aprecierea impactului funcțional

G. Tratamente anterioare

H. Sexul pacientului

I. Istoricul medical

J. Vârsta pacientului

14. Diagnosticul de sarcoidoză se bazează pe următoarele (Note de Curs vol. 2,

pag 90):

A. Istoricul medical

B. Prezența de granuloame gigantocelulare cu cazeificare centrală

C. Prezența de granuloame gigantocelulare fără cazeificare centrală

D. Prezența de granuloame epiteloide fără cazeificare centrală

E. tablou radiologic sugestiv

F. Tratamente anterioare

G. Examenul sputei
 H. Identificarea agentului cauzal

I. Excluderea altor patologii

J. tablou clinic sugestiv

15. Sindromul Lӧfgren include (Note de Curs vol. 2, pag 91):

A. prognostic favorabil

B. eritem nodos

C. febră

D. parotidită

E. prognostic nefavorabil

F. afectarea nervilor cranieni

G. afectare articulară

H. uveită

I. adenopatii hilare

J. mai rar întâlnit la caucazieni

16. Sindromul Heerfordt include (Note de Curs vol. 2, pag 91):

A. febră

B. afectarea nervilor cranieni

C. adenopatii hilare

D. parotidită

E. Eritem nodos

F. Este o formă de manifestare a sarcoidozei

G. afectare articulară

H. uveită

I. Lipsa febrei

J. eritem nodos

17. Stadiile sarcoidozei includ:pneumo note de curs vol 2, p. 93

A. Infiltrate interstițiale localizate preponderent în teritoriile pulmonare inferioare

B. Stadiul 1 – adenopatie hilară bilaterală

 C. Stadiul 2 – adenopatie hilară bilaterală și infiltrate interstițiale

D. Stadiul 3 – reducerea dimensiunilor până la dispariția adenopatiilor hilare,

extensia afectării pulmonare interstițiale

E. Aproximativ 80% din cazurile în stadiul I au tendință de regresie în 1-3 ani

F. In orice stadiu nu este posibilă rezoluția spontană

G. Stadiul 0 – afectare intratoracică prezentă

H. In stadiul 3 rezoluția spontană este mai deseori întâlnită

I. Stadiul 4 – leziuni extinse de fibroză pulmonară cu caracter retractil

J. Stadiul 2 – adenopatie hilară bilaterală fără infiltrate interstițiale

18. Prognosticul nefavorabil în sarcoidoză este sugerat de:pneumo note de curs vol
2, p. 94

A. existența localizărilor extrapulmonare

B. Absența localizărilor extrapulmonare

C. originea europeană

D. evoluția îndelungată

E. debutul după 40 de ani

F. prezența fibrozei pulmonare

G. debutul înainte de 40 de ani

H. originea africană

I. Absența sindromului obstructiv bronșic

J. evoluția rapidă

19. Criterii de inițiere a tratamentului sarcoidozei :pneumo note de curs vol 2, p. 95

A. Rezultate anormale la teste de laborator: hipercalciurie ± hipercalcemie,

creșterea transaminazelor hepatice (în lipsa altor cauze), creșterea numărului de
limfocite în lavajul bronho-alveolar.

B. Rezultate anormale la teste de laborator: hipercalciurie ± hipercalcemie

C. Rezultate anormale la teste de laborator: creșterea numărului de limfocite în

lavajul bronho-alveolar

D. Prezența eritemului nodos

E. Sindromul Lӧfgren

F. Stadiul 1
 G. Simptomatologie persistentă cu impact asupra calității vieții

H. Tratamentul se inițiază imediat după diagnostic la toate cazurile

I. Rezultate anormale la teste de laborator: scăderea numărului de limfocite în

lavajul bronho-alveolar

J. semne de disfuncție de organ

20. Despre sarcoidoză se poate afirma :pneumo note de curs vol 2, p.88

A. O frecvență mai mare a cazurilor a fost raportată în China

B. Este ușor mai frecventă la femei

C. La populația de culoare evoluția este de obicei mai nefavorabilă

D. Vârful incidenței este situat la persoane cu vârsta cuprinsă între 20-30 de ani

E. O frecvență mai mare a cazurilor a fost raportată în țări situate în Europa de

Nord

F. La populația de rasă albă evoluția este de obicei mai nefavorabilă

G. Este mai frecventă după 60 de ani

H. afectarea cordului este mai întâlnită la europeni

I. Populația de culoare este mai frecvent afectată

J. eritemul nodos fiind mai comun la japonezi

21. Factorii genetici care au fost sugerați a fi implicați în sarcoidoză sunt :

(Pneumologie vol 2 pg 90)

A. HLA B22 mai frecvent la italieni

B. rpo-B

C. asocieri nefaste ca HLA B12 și DR4

D. haplotipuri asociate cu incidența mai mare: HLA-A1, B8, DR3

E. SERPINA1 asociată cu deficitul de alfa1-antitripsină

F. Desi a fost identificată o agregare familială nu au fost identificate modificări

genetice

G. DR5j cu un prognostic rezervat la japonezi

H. Gena CFTR

I. DR-17 asociat cu un prognostic favorabil la populația scandinavă

J. Nu există
22. Pentru biopsiile pulmonare în vederea diagnosticului de sarcoidoză se pot
utiliza următoarele metode: (Pneumologie vol 2 pg 90)

A. Biopsia pleurală

B. Toracocsopia

C. puncţia transbronşică ecoghidată

D. Biopsia endobronșică dacă dacă la examinare nu se constată vascularizaţie

submucoasă net accentuată

E. biopsia transbronşică

F. chirurgicale

G. Nu sunt necesare deoarece există metode mai puțin invazive

H. Nu aduc un aport diagnostic

I. mediastinoscopia

J. puncţia transbronşică fără control vizual

23. Aspectele morfopatologice descrise la biopsiile sugestive pentru sarcoidoză

includ: (Pneumologie vol 2 pg 90)

A. celule gigante multinucleate

B. Nu există modificări caracteristice

C. celule inflamatorii mononucleare

D. Afectare parenchimatoasă focalizată

E. afectare parenchimatoasă extensivă

F. Leziunile sugestive apar numai în ganglionii limfatici

G. biopsiile cutanate din leziunile de eritem nodos

H. granuloame cu cazeificare

I. granuloame fără cazeificare

J. granuloame mărginite de limfocite și fibroblaste

24. Leziunile cutanate din sarcoidoză includ: (Pneumologie vol 2 pg 91)

A. nodulii subcutanați

B. Sarcoidoza nu determină leziuni cutanate

C. uveită (e la ochi)

D. parotidită (=oreion)
 E. Ulcerații

F. eritemul nodos

G. transformarea keloidă a cicatricilor

H. Excoriații

I. Plăci

J. lupus pernio

25. Sunt afectiuni tumorale sau pseudo tumorale apartinand tipic mediastinului
posterior : kumar 998 + pneumo note de curs vol. 2 pg 125

A. chistul dermoid

B. schwanomul

C. chistul pleuropericardic

D. anevrismul de aorta descendenta

E. neoplasmul esofagian (treime medie)

F. hernia prin foramenul Morgagni

G. tumorile timice

H. hernia diafragmatica posterioara

I. tumorile cardiace

J. abcesul paravertebral

26. Sunt afectiuni tumorale sau pseudo tumorale apartinand tipic mediastinului
posterior : kumar 998 + pneumo note de curs vol. 2 pg 125

A. chistul neuroenteric

B. tiroida retrosternala

C. anevrismul de aorta descendenta

D. chistul dermoid

E. tumorile timice

F. chistul bronhogen

G. hernia diafragmatica posterioara

H. neurinomul

I. abcesul paravertebral
 J. limfomul

27. Sunt afectiuni tumorale sau pseudo tumorale apartinand tipic mediastinului
anterior : kumar 999 + fig. 28.43

A. chistul dermoid

B. hernia prin foramenul Morgagni

C. chistul neurogen

D. tuberculoza

E. tumorile cardiace

F. tiroida intratoracica

G. tumorile neurogene

H. timomul

I. abcesul paravertebral

J. tumorile timice

28. Sunt afectiuni tumorale sau pseudo tumorale apartinand tipic mediastinului
anterior : kumar pg 998

A. carcinomul bronsic

B. tumorile timice

C. tiroida intratoracica

D. hernia prin foramenul Morgagni

E. sarcoidoza

F. anevrismul de artera pulmonara

G. chistul bronhogenic

H. limfomul

I. chistul dermoid

J. timomul

29. Sunt afectiuni tumorale sau pseudo tumorale apartinand tipic mediastinului
superior :(Kumar 998)

A. tumorile cardiace

B. anevrisme aortice (regiunea ascendenta)

C. chistul pleuropericardic
 D. tumori timice

E. hernia prin foramenul Bochdalek

F. hernia prin foramenul Morgagni

G. chistul dermoid

H. hernia prin hiatusul esofagian

I. chistul esofagian (treimea superioara)

J. tiroida retrosternala

30. Sunt afectiuni tumorale sau pseudo tumorale apartinand tipic hilului pulmonar :
(Kumar 998)

A. anevrismul de artera pulmonara

B. hernia prin foramenul Morgagni

C. sarcoidoza

D. tuberculoza

E. chistul pleuropericardic

F. hernia prin foramenul Bochdalek

G. carcinomul bronsic

H. abcesul paravertebral

I. chistul bronhogenic

J. tumorile cardiace

31. Sunt afectiuni tumorale sau pseudo tumorale apartinand tipic hilului pulmonar :

A. chistul dermoid

B. carcinomul bronsic

C. tuberculoza

D. sarcoidoza

E. tumorile timice

F. hernia prin hiatusul esofagian

G. tumorile neurogene

H. tiroida retrosternala

I. anevrismul de artera pulmonara

 J. chistul bronhogenic

32. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii despre patologia mediastinala :(Kumar

999)

A. cea mai frecventa formatiune mediastinala este tiroida retrosternala

B. chistul bronhogen este frecvent malign-

C. cele mai frecvente hernii diafragmatice survin prin foramenul Bochdalek

D. chistul bronhogen este un rest embrionar benign

E. chisturile pericardice contin lichid clar

F. chisturile neuroenterice apar frecvent in mediastinul anterior

G. chistul pericardic are tendinta la malignizare-

H. tiroida intratoracica poate provoca paralizia corzilor vocale

I. cea mai frecventa formatiune mediastinala este chistul bronhogen-

J. dispneea poate fi simptomul cardinal al unei tiroide intratoracice

33. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii despre patologia mediastinala :

A. pozitia si caracterele imagistice ale leziunii orienteaza diagnosticul etiologic

B. tumorile timice se asociaza cu miastenia gravis

C. chistul pericardic nu necesita urmarire in timp

D. tumorile timice se gasesc uzual la nivelul mediastinului superior si anterior

E. majoritatea pacientilor cu tumori timice asociaza sindrom Good (defect al

imunitatii umorale si celulare)

F. tiroida intratoracica nu are niciodata caracter compresiv

G. tratamentul unei tiroide retrosternale simptomatice este chirugical

H. chisturile pericardice sunt situate tipic pe partea stanga

I. chisturile neuroenterice apartin tipic mediastinului anterior

J. chisturile pericardice sunt situate tipic pe partea dreapta

34. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii despre patologia mediastinala :

A. cea mai fecventa formatiune mediastinala este chistul neuroenteric

B. tiroida intratoracica nu are niciodata caracter compresiv

C. cea mai frecventa formatiune mediastinala este tiroda retrosternala

 D. tumorile timice se gasesc uzual la nivelul mediastinului superior si anterior

E. chisturile pericardice pot avea diametre de ordinul centimetrilor

F. limfomul se manifesta tipic prin adenopatii interesand mediastinul mijlociu

G. tumorile mediastinale sunt frecvente in populatia generala

H. chisturile pericardice nu au tendinta de malignizare

I. examinarea RMN nu este utila in diagnosticul patologiei mediastinale

J. majoritatea pacientilor cu tiroida retrosternala asociaza sindrom Good (defect

al imunitatii umorale si celulare)

35. Spectrul etiologic al pleureziei exsudative include :

A. Insuficiența cardiacă

B. Afecțiuni ale pancreasului

C. Boli neoplazice

D. Boli infecțioase

E. Boli de colagen

F. Malnutriția

G. Embolia pulmonara

H. Dializa peritoneală

I. Sindromul nefrotic

J. Atelectazia pulmonară

36. Exsudatul pleural se caracterizează prin (conform criteriilor Light):

A. LDH pleural 200 U/L

B. pH < 7.1-7.2

C. Glucoza < 30 mg/dL

D. Proteine pleurale/ proteine serice > 0.5

E. LDH in lichidul pleural/ LDH seric > 0.6

F. Proteine pleurale > 3 g/dl

G. Limfocite > 85%

H. LDH pleural > 2/3 din limita superioara de normalitate pentru LDH seric

I. Amilaza x 6 fata de nivelul sangvin normal

 J. ADA > 60 U/mL

37. Funcțiile spațiului pleural:

A. Limitează mișcările plămânilor

B. Rol de protecție împotriva traumatismelor

C. Rezervor de sânge

D. Realizează oxigenarea sângelui venos

E. Permite distribuția egală a presiunilor de inflație din plămâni

F. Previne supradistensia alveolelor de la suprafața plămânului

G. Preia excesul de lichid alveolar

H. Reprezintă o zona tampon

I. Rol de protecție împotriva bacteriilor

J. Permite mișcarea liberă a plămânilor

38. La persoanele sănătoase, cavitatea pleurală, conține: pneumo note de

curs vol 2 pagina 97, 98, 99

A. Lichid cu concentrația de glucoză apropiată de cea serică

B. Aer

C. Un exsudat fibrinos

D. Lichid ce poate fi considerat ca un ultrafiltrat plasmatic

E. Lichid cu concentrația de glucoză mai mică decît de cea serică

F. Aproximativ 50 ml de lichid pleural

G. Un lichid care se formează și se resoarbe continuu (aproximativ 650 ml/ zi)

H. aproximativ 0,3 mL/kg de lichid pleural

I. Lichid care facilitează alunecarea celor două foițe pleurale

J. Lichid care conține albumină în concentrații mai mari decât în sânge

39. Mecanisme de formare a lichidului pleural: pag 99 note de curs pneumo vol 2

A. Creșterea presiunii hidrostatice capilare

B. Reducerea presiunii în spațiul pleural

C. Reducerea presiunii coloid-osmotice intravasculare (e la fel cu H)

D. scăderea permeabilității pleurale (cf ultimelor modificari)

 E. dezechilibrul presional de la acest nivel

F. plasarea corectă a cateterului venos central

G. Reducerea transportului din peritoneală în cea pleurală prin canalele Ranvier

H. Reducerea presiunii coloid-osmotice intravasculare

I. creșterea permeabilității pleurale

J. Creșterea drenajului limfatic

40. Diagnosticul pozitiv al pleureziei poate fi susținut prin:

A. Puncția pleurală

B. Mediastinoscopie

C. Ecografie

D. Simptome clinice

E. Computer-tomografie

F. Bronhoscopie

G. Examen bacteriologic

H. Scintigrafie pulmonară

I. Toracoscopie

J. Radiografia de torace

41. Etiologia TB a pleureziei poate fi susținută prin:

A. Predominanța neutrofilelor în lichidul pleural

B. Concentrația crescută a adenozindeaminazei

C. Prezența de colonii pe mediul Lowenstein-Jensen

D. Aspectul de lichid lăptos

E. Aspectul hemoragic

F. Identificarea BAAR la examenul microscopic

G. Creșterea LDH în lichidul pleural

H. Teste genetice pozitive pentru ADN de M. tuberculosis

I. Creșterea amilazei în lichidul pleural

J. Identificarea de granuloame cu cazeificare la biopsia pleurală

42. Spectrul etiologic al pleureziei transsudative include :

A. Dializa peritoneală

B. Sindromul nefrotic

C. Boli neoplazice

D. Sarcoidoza

E. Afecțiuni ale pancreasului

F. Malnutriția

G. Insuficiența cardiacă

H. Embolia pulmonară

I. Boli infecțioase

J. Boli de colagen

43. Următoarele afirmații cu privire la pleurezia de cauză malignă sunt adevărate:

pag 109 Pneumologie note de curs

A. Este frecvent bilaterală masivă

B. Apare cel mai frecvent în cazul neoplasmului pleural

C. Este frecvent unilaterală masivă

D. Este de obicei tip transsudat

E. Citologia este cu predominanță limfocitară

F. Frecvent secundară neoplasmului bronhopulmonar și de sân și limfoamelor

G. Este de tip exsudat în peste 95% din cazuri

H. Majoritatea pacienților cu pleurezii maligne sunt simptomatici

I. Majoritatea pacienților cu pleurezii maligne sunt asimptomatici

J. Citologia este cu predominanță neutrofilică

44. Următoarele afirmații cu privire la pleurezia din insuficiența cardiacă sunt

adevărate: pneumo note de curs- pag 110

A. Este frecvent unilaterală

B. Insuficiența cardiacă este cea mai frecventă cauză de revărsat pleural

lichidian

C. Este frecvent bilaterală

D. Dozarea NT-proBNP poate fi utilă în stabilirea diagnosticului

 E. Etiologia cardiacă este rareori întâlnită

F. Necesită de obicei drenaj pleural

G. Citologia este cu predominanță neutrofilică

H. Toracenteza terapeutică poate fi indicată numai atunci când este prezent un

revărsat pleural în cantitate mare.

I. Lichidul este un transsudat

J. Este de obicei tip exssudat

45. Următoarele afirmații despre pleura parietală sunt corecte: pneumo note curs-
pag 97

A. Nu conține fibre senzitive

B. Este formată din celule mezoteliale

C. delimitează spațiul pleural

D. Vascularizația arterială este asigurată de arterele bronșice

E. Este impermeabilă

F. Vascularizația provine din arterele intercostale și mamare interne

G. Nu participă la formarea lichidului pleural

H. trimite eferențe senzitive

I. tapetează suprafața plămânilor

J. tapetează suprafața internă a toracelui

46. Spectrul etiologic al pleureziei exsudative include : pag 101 pneumo note curs
vol 2

A. Tuberculoza

B. Malnutriția proteică

C. Infecțiile virale

D. Obstrucția venei cave superioare

E. Reducerea suprafeței de absorbție

F. Glomerulonefrită

G. Tumorile pulmonare

H. Ruptura de esofag

I. Tulburări de proteoliză
 J. Tumorile de sân

47. Spectrul etiologic al pleureziei transudative include : pag 100 pneumo note de
curs vol 2

A. Tulburări de proteoliză

B. Obstrucția venei cave superioare

C. Atelectazie pulmonară

D. Poliartrită reumatoidă

E. Tratament cu anumite medicamente

F. Malnutriția proteică

G. Reducerea suprafeței de absorbție

H. Hernia diafragmatica

I. Glomerulonefrită

J. Lupus eritematos sistemic

48. Următoarele afirmații despre durerea de tip pleuritic sunt corecte:Vol 2 102
6 raspunsuri 🙁

A. este resimțită în regiunea în care este localizat procesul patologic

B. Nu poate fi difuză, este numai localizată

C. este în strânsă legătura cu ciclul respirator (corect, da in grile il iau gresit)

D. Pleura viscerală prezintă nociceptori

E. Este secundară inflamației

F. Se corelează cu imaginea radiologică

G. Este mediată de pleura parietală

H. se poate accentua sau poate dispărea odată cu apariția efuziunii pleurale

I. Pleura viscerală nu prezintă nociceptori

J. Nu poate fi prezentă

49. Ecografia toracică în evaluarea pleureziilor este: Note de curs vol 2 , 104

A. poate cuantifica cantitatea de lichid

B. Nu oferă informații privind modificările pleurale

C. utilă
 D. poate realiza rapid diagnosticul diferențial al opacităților

E. se poate evidenția și marca locul optim de efectuare a puncției pleurale

F. poate identifica existența septurilor sau a loculațiilor

G. Nu permite estimarea cantității de lichid

H. Este iradiantă

I. Permite diferențierea exsudatelor de transsudate

J. inutilă

50. Care dintre urmatoarele afirmatii despre neoplaziile tractului respirator sunt
adevarate :

A. sindromul Eaton Lambert este o forma de dermatomiozita paraneoplazica

B. fumatul este responsabil pentru peste 80% dintre cazurile de cancer

pulmonar

C. expunerea la azbest este un factor de risc pentru aparitia cancerului

pulmonar

D. prezenta unei cavitati cu necroza centrala sugereaza un carcinom cu celule

mici

E. cancerul pulmonar este cea mai frecventa tumora maligna la nivel mondial

F. hipercalcemia paraneoplazica este cauzata tipic de carcinomul cu celule mari

G. prezenta unei cavitati cu necroza centrala sugereaza un adenocarcinom

H. expunerea la nichel este un factor de risc pentru aparitia cancerului pulmonar

I. expunerea la radon este un factor de risc pentru aparitia cancerului pulmonar

J. carcinomul cu celule mari este cel mai frecvent intalnit tip histologic de
neoplasm pulmonar

51. Care dintre urmatoarele afirmatii despre neoplaziile tractului respirator sunt
adevarate : pag 189-190 pneumo note de curs vol 2

A. expunerea la hidrocarburi aromatice este un factor de risc pentru aparitia

cancerului pulmonar

B. mutatiile EGFR (epidermal growth factor receptor) sunt mai frecvente la

nefumatori

C. infectia HIV este un factor de risc pentru aparitia cancerului pulmonar

D. tumorile carcinoide sunt in majoritatea cazurilor neoplasme cu grad crescut

de malignitate

E. fibroza pulmonara este un factor de risc pentru aparitia cancerului pulmonar

 F. tumorile carcinoide sunt tumori cu crestere rapida

G. tumorile carcinoide reprezinta aproximativ 10% din totalul tumorilor bronsice

H. un pacient cu status de performanta ECOG 5 este complet activ

I. in majoritatea cazurilor tumorile carcinoide bronsice secreta serotonina

J. expunerea la arsen este un factor de risc pentru aparitia cancerului pulmonar

52. Care dintre urmatoarele afirmatii despre neoplaziile tractului respirator sunt
adevarate :Pneumo vol 2 pag 189-206

A. adenocarcinomul este cel mai frecvent tip de cancer la fumatori

B. mutatiile EGFR (epidermal growth factor receptor) sunt mai frecvente la femei

C. metastazele suprarenaliene determina in general insuficienta suprarenaliana

D. pleureziile maligne sunt in general asimptomatice

E. anomalia ALK este frecvent intalnita la pacienti tineri

F. radiografia toracica poate fi normala

G. mutatiile EGFR (epidermal growth factor receptor) sunt mai frecvente la

persoane de origine asiatica

H. anomalia ALK este frecvent intalnita la nefumatori sau fosti fumatori

I. metastazele suprarenaliene sunt in general extrem de dureroase

J. examenul computer tomografic toracic nu este util in stadializarea bolii

neoplazice

53. Care dintre urmatoarele afirmatii despre neoplaziile tractului respirator sunt
adevarate :kumar 927

A. carcinomul scuamocelular apare din celulele epiteliale asociate cu productia

de keratina

B. sindromul Horner cuprinde midriaza, ptoza palpebrala si anhidroza

C. radiografia toracica arata intotdeauna modificari specifice la pacientii cu

cancer pulmonar

D. disfonia asociata cancerului pulmonar este datorata cel mai frecvent

compresiei nervului recurent drept

E. anomalia ALK este frecvent intalnita la persoane de origine asiatica

F. carcinomul scuamocelular metastazeaza in general tardiv

G. adenocarcinomul este cel mai frecvent tip histologic de cancer pulmonar la

nefumatori
 H. hipercalcemia paraneoplazica este cauzata tipic de carcinomul cu celule mici

I. adenocarcinomul are originea in celulele glandulare secretoare de mucus

J. examenul tomografic computerizat este util pentru aprecierea extinderii bolii

54. Care dintre urmatoarele afirmatii despre neoplaziile tractului respirator sunt
adevarate :

A. hipercalcemia paraneoplazica este cauzata tipic de carcinomul cu celule mici

B. carcinomul cu celule mari metastazeaza precoce

C. carcinomul cu celule mari este de obicei slab diferentiat

D. adenocarcinomul secreta adesea hormoni polipeptidici

E. dispneea este simptomul cel mai frecvent intalnit in cancerul pulmonar

F. un pacient cu status de performata ECOG 4 este inca capabil sa munceasca

G. carcinomul cu celule mici are origine in celulele neuroendocrine

H. mutatiile EGFR sunt frecvent inalnite la fumatori

I. carcinomul cu celule mici secreta adesea hormoni polipetidici

J. carcinomul bronhioloalveolar este un subtip de adenocarcinom

55. Care dintre urmatoarele afirmatii despre neoplaziile tractului respirator sunt
adevarate :kumar ( 976-980)

A. disfonia asociata cancerului pulmonar este datorata cel mai frecvent

compresiei nervului recurent stang

B. sindromul Horner este datorat compresiei structurilor sistemului simpatic din

regiunea cervicala

C. carcinomul scuamos secreta adesea hormoni polipeptidici

D. carcinomul cu celule mici metastazeaza precoce

E. hemoptizia este simptomul cel mai frecvent intalnit in cancerul pulmonar

F. tusea persistenta pentru mai mult de trei saptamani impune efectuarea unei
radiografii toracice

G. un pacient cu status de performata ECOG 3 este inca capabil sa munceasca

H. hipercalcemia paraneoplazica este cauzata tipic de carcinomul cu celule mari

I. tusea este simptomul cel mai frecvent intalnit in cancerul pulmonar

J. mutatiile EGFR sunt frecvent inalnite la pacienti varstnici

56. Care dintre urmatoarele afirmatii despre neoplaziile tractului respirator sunt
adevarate :kumar ( 976-980)

A. sindromul Horner cuprinde mioza, ptoza palpebrala si anhidroza

B. sediile de metastazare frecventa a cancerului pulmonar sunt ficatul si

glandele suprarenale

C. tumorile traheale se manifesta uzual prin dispnee progresiva si stridor

D. hipercalcemia paraneoplazica este cauzata tipic de carcinomul scuamos

E. hipercalcemia paraneoplazica este cauzata tipic de adenocarcinom

F. disfonia este simptomul cel mai frecvent intalnit in cancerul pulmonar

G. mutatiile EGFR sunt mai frecvent intalnite la sexul masculin

H. prezenta unui cancer pulmonar poate determina aparitia unei anemii

hemolitice ca sindrom paraneoplazic

I. un pacient cu status de performata ECOG 2 este inca capabil sa munceasca

J. carcinomul cu celule mari secreta adesea hormoni polipeptidici

57. Care dintre urmatoarele afirmatii despre neoplaziile tractului respirator sunt
adevarate :kumar ( 976-980)

A. cea mai frecventa manifestare clinica a mezoteliomului este hemoptizia

B. carcinomul cu celule mici tinde sa se dezvolte central

C. prezenta unei cavitati cu necroza centrala sugereaza un carcinom scuamos

D. pleureziile maligne determina frecvent dispnee

E. carcinomul bronhioloalveolar este un tip de carcinom scuamos

F. carcinomul scuamocelular tinde sa determine obstructii bronsice si pneumonii

retrostenotice

G. radiografia toracica este intotdeauna nespecifica

H. un pacient cu status de performata ECOG 0 nu este capabil sa se

autoingrijeasca

I. sindromul Lambert Eaton presupune secretie inadecvata de hormon

antidiuretic

J. adenocarcinomul tinde sa realizeze leziuni periferice

58. Care dintre urmatoarele afirmatii despre neoplaziile tractului respirator sunt
adevarate : kumar 976

A. metastazele suprarenaliene nu determina uzual insuficienta suprarenaliana

 B. pleureziile maligne se asociaza cu durere de tip pleuritic

C. suspiciunea imagistica a implicarii neoplazice a unui ganglion mediastinal

este formulata daca diametrul acestuia depaseste 1 cm

D. rezonanta magnetica nucleara poate fi utila in evaluarea metastazelor

cerebrale

E. cea mai frecventa manifestare clinica a mezoteliomului este disfonia

F. carcinomul cu celule mici isi are originea in celulele gladulare secretoare de

mucus

G. un pacient cu status de performata ECOG 1 nu este capabil sa se

autoingrijeasca

H. carcinomul scuamos este cel mai raspandit tip de cancer pulmonar la

nefumatori

I. o persoana de 65 ani, fosta fumatoare are indicatie de principiu pentru

screening prin CT cu doza mica

J. sindromul Lambert Eaton presupune existenta unei purpure trombotice

trombocitopenice

59. Care dintre urmatoarele afirmatii despre neoplaziile tractului respirator sunt
adevarate :981-982

A. cea mai frecventa manifestare clinica a mezoteliomului este wheezing-ul

localizat

B. un pacient cu status de performata ECOG 2 nu este capabil sa se

autoingrijeasca

C. carcinomul scuamos isi are originea in celulele gladulare secretoare de

mucus

D. statusul de performanta ECOG 1 corespunde unor limitari ale activitatilor

fizice solicitante cu pastrarea capacitatii de a efectua munci usoare

E. tumorile carcinoide au in general crestere lenta

F. tumorile carcinoide sunt neoplasme cu grad scazut de malignitate

G. carcinomul cu celule mici este cel mai raspandit tip de cancer pulmonar la
nefumatori

H. screeningul pentru cancer pulmonar se face uzual prin CT cu doza mica

I. sindromul Lambert Eaton presupune existenta hipocratismului digital

J. screeningul pentru cancer pulmonar este adresat in general persoanelor

peste 55 ani

60. Care dintre urmatoarele afirmatii despre neoplaziile tractului respirator sunt
adevarate : kumar 976-980
 A. sindromul Horner cuprinde midriaza, ptoza palpebrala si anhidroza

B. trombocitoza este o manifestare hematologic frecvent asociata cancerului

pulmonar

C. hipercalcemia paraneoplazica este cauzata tipic de carcinomul cu celule mari

D. prezenta metastazelor hepatice poate determina durere in hipocondrul drept

E. hemoptizia este simptomul cel mai frecvent intalnit in cancerul pulmonar

F. tumorile carcinoide sunt tumori cu crestere rapida

G. prezenta metastazelor hepatice poate determina anorexie si greata

H. examenul computer tomografic toracic nu este util in stadializarea bolii

neoplazice

I. aproximativ 10% dintre cancerele cu celule mici produc hormoni ectopici

J. tumorile care determina obstructie partiala a cailor respiratori se insotesc

frecvent de pneumonie retrostenotica

61. Care dintre urmatoarele afirmatii despre neoplaziile tractului respirator sunt
adevarate : kumar 978-982

A. evaluarea functionala respiratorie nu este indicata de rutina inainte unor

tratamente radicale

B. acanthosis nigricans poate surveni ca o manifestare extrapulmonara a unui

cancer pulmonar

C. mezoteliomul pleural este aproape intotdeauna legat de expunerea la azbest

D. cea mai frecventa manifestare a mezoteliomului este revarsatul pleural

E. scorul Brock este utilizat pentru statializarea tumorilor de apex pulmonar

(Pancoast)

F. aspectul histologic al unei tumori carcionoide poate varia de la tipic la atipic

G. rezonanta magnetica nucleara este utila in principal in diagnosticul

carcinomului in situ

H. majoritatea nodulilor pulmonari decelati fortuit prin examinari CT toracesunt

de natura maligna

I. in general tumorile carcinoide bronsice secreta hormon adrenocorticotrop

J. Ganglionii limfatici cu diametrul sub 1 cm nu contin niciodata celule maligne

62. Care dintre urmatoarele afirmatii despre neoplaziile tractului respirator sunt
adevarate : kumar 976-981

A. 90% dintre cancerele pulmonare secreta hormoni ectopici

 B. sindroamele paraneoplazice endocrine insotesc in majoritatea cazurilor
adenocarcinoamele

C. prezenta unor adenopatii mediastinale voluminoase poate determina o

durere toracica surda

D. computer tomografia efectuata cu scop de stadializare trebuie sa includa

rinichii

E. metastazele osoase pot determina aparitia unor fracturi pe os patologic

F. ganglionii limfatici cervicali nu sunt uzual afectati

G. statusul de performanta ECOG 5 corespunde decesului

H. tromboflebita migratorie poate surveni ca o manifestare extrapulmonara a

unui cancer pulmonar

I. hipocratismul digital este o manifestare extrapulmonara rara a neoplasmului

pulmonar

J. tumora Pancoast poate invada plexul brahial

63. Care dintre urmatoarele afirmatii despre neoplaziile tractului respirator sunt
adevarate :(kumar ,976-981)

A. determinarile secundare cerebrale pot determina manifestari clinice de

presiune intracraniana crescuta

B. tumorile traheale determina tipic obstructii ale cavei superioare

C. uzual examinarea computer tomografica include ficatul si glandele

suprarenale

D. hemoptizia este simptomul cel mai frecvent intalnit la pacientii cu cancer

pulmonar

E. secretia inadecvata de hormon antidiuretic face parte dintre manifestarile

extrapulmonare non-metastatice ale cancerului pulmonar

F. dozarea sodiului seric se efectueaza uzual la pacientii cu neoplasm

bronhopulmonar

G. sindromul Horner invazia tumorala a nervului frenic determina paralizia

diafragmului controlateral

H. disfonia ce insoteste cancerul pulmonar este cel mai frecvent datorata

compresiei nervului frenic

I. dozarea calciului seric se efectueaza uzual la pacientii cu neoplasm

bronhopulmonar

J. durerea intensa de tip pleuritic insoteste de obicei tumorile centrale

64. Care dintre urmatoarele afirmatii despre neoplaziile tractului respirator sunt
adevarate :(Kumar,976-981)
 A. diametrul unui nodul pulmonar solitar este prin definitie sub 3 cm

B. mezoteliomul este intotdeauna corelat cu expunerea la radon

C. adenocarcinomul este un tip de cancer pulmonar cu celule mici

D. nodulul pulmonar solitar este in majoritatea cazurilor benign

E. nodulii reumatoizi se gasesc intre entitatile ce pot explica prezenta unui nodul
pulmonar solitar

F. punctia transtoracica ghidata ecografic este o metoda utila pentru obtinerea

unor rezultate histologice si citologice

G. fibrobronhoscopia este o metoda utila pentru obtinerea unor rezultate

histologice si citologice

H. tratamentul cancerului pulmonar nu depinde de tipul histologic

I. incidenta cancerului pulmonar este mai mare in mediul rural

J. expunerea la radiatii ionizante nu este un factor de risc pentru cancerul

pulmonar

65. În bronhopneumopatia obstructivă cronică, spirometria evidențiază:(curs

pneumo si note de curs vol 2,BPOC), pg 69)

A. Creșterea capacității pulmonare totale în rândul pacienților cu emfizem

pulmonar

B. Disfuncție ventilatorie obstructivă

C. VEMS/CVF>0,9

D. Creșterea CVF, care este mai evidentă cu cât boala progresează

E. Scăderea capacității pulmonare totale în rândul pacienților cu emfizem

pulmonar

F. Întotdeauna disfuncție ventilatorie restrictivă

G. Reducerea CVF, care este mai evidentă cu cât boala progresează

H. VEMS/CVF<0,7(Volum expirator Maxim în prima Secundă/Capacitate Vitală

Forțată)

I. Creșterea VEMS

J. Reducerea VEMS

66. La ora actuală sunt cunoscute următoarele fenotipuri de bronhopneumopatie

obstructivă cronică(BPOC): (aici am cautat pe internet,nu scria nicaieri nimic ,decat in
vol 2 ca sunt 4 tipuri,la pagina 81 si erau oarecum descrise)

A. Bronșitic cronic
 B. Exacerbator frecvent

C. Overlap-Astm-BPOC (ACO): coexistența criteriilor de diagnostic de astm (test

bronhodilatator negativ), fără elemente de diagnostic pentru BPOC

D. Exacerbator frecvent: o exacerbare moderată necesitând antibiotic+/-

corticoterapie

E. Bronşitic subacut

F. Emfizematos

G. Overlap Astm-BPOC (ACO)

H. Overlap bronșiectazii-BPOC

I. Bronşitic acut

J. Bonșitic cronic: tuse productivă maximum o lună pe an

67. În diagnosticul diferențial dintre astm și bronhopneumopatia obstructivă

cronică (BPOC), sunt considerate elemente pro BPOC: (e un tabel din note de
curs,volumul 2 pg 71)

A. Debut la vârstă mijlocie

B. Spirometria confirmă limitarea fluxului de aer care nu este total reversibilă

C. Progresia lentă a simptomelor

D. Simptomatologia este mereu accentuată în timpul nopții

E. Simptomele variază întotdeauna de la o zi la alta

F. Istoric de expunere la alte gaze nocive

G. Antecedente familiale de astm bronșic

H. Debut frecvent în copilărie

I. Prezența în mod constant a alergiilor, rinitei și/sau a eczemelor

J. Istoric de fumat

68. Următoarele entități clinice sunt comorbidități frecvente ale

bronhopneumopatiei obstructive cronice: (Vol 2, 73)

A. Depresia

B. Diabetul

C. Cardiopatia ischemică

D. Sindromul nefrotic

E. Rinita cronică
 F. Meningita

G. Osteoporoza

H. Sindromul vestibular

I. Insuficiența cardiacă

J. Erizipelul

69. Următoarele afirmaţii referitoare la exacerbarea din bronhopneumopatia

obstructivă cronică (BPOC) sunt adevărate: (Vol 2, 74)

A. Pentru a vorbi de o exacerbare, durata evenimentului nu trebuie să

depășească 2 ore

B. Mediatorii inflamației aeriene și sistemice din BPOC sunt mai crescuți

C. Interleukina-6 (IL-6) are întotdeauna valori scăzute

D. Mediatorii inflamației sistemice din BPOC nu suferă niciodată modificări

E. Nu necesită niciodată o ajustare a schemei de tratament de fond al BPOC

F. Interleukina-8 (IL-8) are întotdeauna valori scăzute

G. Pentru a vorbi de o exacerbare, durata evenimentului trebuie să depășească

24 de ore

H. Proteina C reactivă este cel mai semnificativ biomarker al exacerbărilor

I. Exacerbarea BPOC este definită prin schimbarea caracterului bazal al

dispneei, tusei sau expectorației pacientului, suplimentar față de variația zilnică
cunoscută a acestor simptome

J. Poate determina o modificare în schema de tratament a pacientului

70. Referitor la tratamentul farmacologic în bronhopneumopatia obstructivă

cronică (BPOC), sunt adevărate următoarele afirmații: (Vol 2, 79)

A. β2-agoniștii cu durată scurtă de acțiune (BADSA) intră în acțiune în câteva

minute și își mențin activitatea 4-6 ore

B. Metilxantinele prezintă numeroase efecte adverse și o marjă terapeutică

îngustă (dozele terapeutice sunt aproape de cele toxice)

C. Anticolinergicele se administrează pentru blocarea bronhoconstricției, prin

inhibarea acetilcolinei la nivelul receptorilor muscarinici

D. β2-agoniștii cu durată lungă de acțiune (BADLA) intră mai lent în acțiune, dar
au o durată de acțiune mai lungă

E. β2-agoniștii cu durată scurtă de acțiune (BADSA) intră în acțiune în câteva

ore și își mențin activitatea 2-3 zile
 F. β2-agoniștii cu durată lungă de acțiune (BADLA) intră în acțiune în câteva
minute și își mențin activitatea 4-6 ore

G. Nu se utilizează niciodată antimuscarinice cu durată scurtă de acțiune

(tiotropium)

H. Metilxantinele prezintă efecte adverse discrete și nu impun monitorizarea

nivelelor serice

I. Printre anticolinergicele cu durată ultralungă (24 ore) de acțiune se numără

tiotropium si umeclidinium

J. Printre anticolinergicele cu durată ultralungă (24 ore) de acțiune se numără

aclidinium

71. În ceea ce privește bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) clasificată

ca grup C, sunt adevărate următoarele afirmații: (Vol 2, 81)

A. Dacă simptomele se intensifică, se poate utiliza în schema terapeutică

combinația anticolinergic cu durată lungă de acțiune+ β2-agonist cu durată lungă
de acțiune (ACDLA+BADLA)

B. Grupul C este considerat fenotip de exacerbator infrecvent

C. Referitor la algoritmul de tratament, se recomandă anticolinergic cu durată

lungă de acțiune (ACDLA) pentru început

D. Definirea grupui C presupune un scor CAT<10

E. Definirea grupului C include include dispnee 0-1 mMRC

F. Dacă simptomele se intensifică, se poate trece la combinația β2-agonist cu

durată lungă de acțiune+ corticosteroid inhalator (BADLA+CSI)

G. Definirea grupului C include include dispnee 2-3 mMRC

H. Definirea grupui C presupune un scor CAT>10

I. Referitor la algoritmul de tratament, se recomandă corticosteroizi inhalatori

pentru început

J. Dacă se constată exacerbări recurente la un VEMS >50%, în contextul clinic

de bronșită cronică, se poate insera Roflumilast

72. În ceea ce privește bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) clasificată

ca grup D, sunt adevărate următoarele afirmații: (Vol 2, 81)

A. Definirea grupului D include include dispnee mMRC ≥2

B. Dacă se constată exacerbări recurente la un VEMS >70%, în contextul clinic

de bronșită cronică, se poate insera Azitromicină în regimul terapeutic

C. Referitor la algoritmul de tratament, se preferă asocierea unui corticosteroid

inhalator și a unui β2-agonist cu durată lungă de acțiune (CSI+BADLA)

D. Definirea grupui D presupune un scor CAT≥10

 E. Grupul D este considerat fenotip de exacerbator infrecvent

F. Adăugarea de corticosteroid inhalator(CSI) în schema terapeutică se va lua

în calcul ori de câte ori simptomele nu pot fi controlate

G. Riscul de exacerbare al pacienților cu BPOC încadrați în grupul D este mai

mare, comparativ cu riscul pacienților cu BPOC încadrați în grupul B

H. Definirea grupului D include include dispnee 0-1 mMRC

I. Definirea grupului D presupune un scor CAT<10

J. Referitor la algoritmul de tratament, se preferă asocierea unui anticolinergic

cu durată lungă de acțiune și a unui β2-agonist cu durată lungă de acțiune
(ACDLA+BADLA)

73. Următoarele afirmații referitoare la exacerbările severe din bronhopneumopatia

obstructivă cronică sunt adevărate: NOTE DE CURS VOL 2 PG 82

A. Nu necesită niciodată tratament cu corticosteroizi sistemici F

B. Nu necesită niciodată oxigenoterapie F

C. Impun spitalizare/adresare la camera de gardă A

D. Un element de demarcare a severității este prezența sau absența insuficienței

respiratorii cronice amenințătoare de viață F - ACUTE

E. Ventilația invazivă este rezervată cazurilor grave (pacient inconștient, instabil

hemodinamic, cu hipoxemie ireductibilă prin alte metode)

F. Un element de demarcare al severității este prezența sau absența

insuficienței respiratorii acute amenințătoare de viață

G. Se tratează în general doar cu bronhodilatatoare cu durată scurtă de acțiune

H. În caz de acidoză respiratorie și semne de epuizare a mușchilor respiratori,

se poate iniția ventilație mecanică non-invazivă

I. În schema terapeutică sunt incluși corticosteroizii sistemici, timp de 5-7 zile

J. Nu necesită niciodată spitalizare

74. Diagnosticul diferențial al exacerbării din bronhopneumopatia obstructivă

cronică se poate face cu: PG 75

A. Embolia pulmonară, care presupune hipoxemie și/sau hipocapnie

B. Edemul pulmonar necardiogen, în caz de disfuncție ventriculară stângă

C. Embolia pulmonară, care poate fi pusă în evidență cu ajutorul dozării D-

dimerilor și a angioscannerului pulmonar (angio-CT)

D. Sindromul de apnee în somn

E. Edemul pulmonar cardiogen

 F. Pneumonia acută comunitară, întotdeauna la tineri F

G. Rinita cronică F

H. Embolia pulmonară, care presupune întotdeauna hipercapnie F

I. Pneumonia acută comunitară

J. Hidropneumotorax

75. Sunt semne în cadrul tabloului clinic din bronhopneumopatia obstructivă

cronică (BPOC): kumar pg 957

A. Plămânii pot prezenta hiperinflație

B. Pacienții cu hipocapnie prezintă întotdeauna asterixis (flapping tremor) F

C. Raluri sibilante

D. Edemul papilar este specific pentru diagnosticul BPOC F

E. Pacienții cu hipercapnie pot prezenta asterixis (flapping tremor)

F. Pacienții cu hipercapnie prezintă mereu vasoconstricție periferică F

G. Polipnee și expir prelungit în formele severe de BPOC

H. Pacienții dezvoltă hipertensiune pulmonară și cord pulmonar încă de la debut

I. Pacienții care își conservă răspunsul la dioxid de carbon prezintă de obicei

dispnee, dar rareori cianoză

J. În formele ușoare pacienții prezintă frecvent polipnee

76. Următoarele afirmații privind investigațiile din bronhopneumopatia obstructivă

cronică (BPOC) sunt adevărate: KUMAR 957

A. Tomografia computerizată cu rezoluție înaltă toracică (HRCT) poate fi utilă,

mai ales când radiografia pulmonară este normală

B. Gazometria arterială poate fi utilă pentru identificarea insuficienței respiratorii

C. Testele funcționale pulmonare arată obstrucție difuză a căilor aeriene

D. Hemoglobina și hematocritul pot fi scăzute datorită hipoxemiei persistente

E. Factorul de transfer gazos al monoxidului de carbon este mereu scăzut în

prezența unui grad redus de emfizem F

F. La pacienții cu hipertensiune pulmonară secundară BPOC, unda P este

aplatizată (P mitral) F

G. Măsurarea nivelului seric și a genotipului de α1-antitripsină este recomandată

mereu la pacienții fumători sau cu debut tardiv al bolii F
 H. Radiografia toracică este adesea normală, chiar și în stadiile avansate ale
bolii

I. Factorul de transfer gazos al monoxidului de carbon este scăzut în prezența

unui grad semnificativ de emfizem

J. Indicele Tiffeneau este crescut întotdeauna F

77. Strategiile de tratament în bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC)

presupun următoarele abordări: kumar pg 958

A. Oxigenoterapia continuă pe termen lung la domiciliu aduce un beneficiu

pacienților care prezintă PaO2<55mmHg în aer ambiant

B. Oxigenoterapia continuă pe termen lung la domiciliu aduce un beneficiu

pacienților care prezintă PaO2>70mmHg și care asociază policitemie secundară,
hipoxemie nocturnă, edeme periferice sau semne de hipertensiune pulmonară

C. Utilizarea regulată a unui anticolinergic cu durată lungă de acțiune

ameliorează funcția pulmonară, dispneea și calitatea vieții pacienților

D. Preparatele de teofilină cu durată scurtă de acțiune aduc un beneficiu cert în

BPOC F

E. Utilizarea corticosteroizilor inhalatori (CSI) se recomandă exclusiv pacienților

cu un număr scăzut de eozinofile sangvine F PG80 vol 2

F. Se poate utiliza ca terapie adjuvantă un inhibitor de fosfodiesterază

(Roflumilast) în tratamentul de întreținere la pacienții cu VEMS<50% din valoarea
prezisă și cu bronșită cronică Kumar pg 957

G. Cea mai utilă masură terapeutică este cea de a convinge pacientul să

oprească fumatul

H. Folosirea anticolinergicelor cu durată lungă de acțiune previne întotdeauna

declinul VEMS F

I. Oxigenoterapia continuă pe termen lung la domiciliu aduce un beneficiu

pacienților care prezintă PaO2<60mmHg și care asociază policitemie secundară,
hipoxemie nocturnă, edeme periferice sau semne de hipertensiune pulmonară

J. Oxigenoterapia continuă pe termen lung la domiciliu aduce un beneficiu

pacienților care prezintă PaO2>65mmHg în aer ambiant

78. Tratamentul exacerbării bronhopneumopatiei obstructive cronice (BPOC)

constă din următoarele măsuri:-kumar pag 957

A. Dacă există argumente de acidoză respiratorie, în pofida tratamentului

medical, se va lua în considerare ventilația non-invazivă, dacă nu există
contraindicații

B. Eliminarea secrețiilor retenționate prin fizioterapie toracică

C. Oxigenoterapie

D. Fizioterapia toracică nu este utilă în eliminarea adecvată a secrețiilor

 E. Ventilația non-invazivă crește întotdeauna mortalitatea

F. Se poate utiliza mască cu procent fix (masca Venturi) pentru a furniza

concentrații controlate de oxigen

G. Ventilație non-invazivă exclusiv în cazurile cu alcaloză respiratorie persistentă

H. În ceea ce privește masca cu procent fix (masca Venturi), sunt disponibile

doar măști care furnizează o concentrație inspirată de oxigen de 24%

I. La pacienții cu hipercapnie, oxigenoterapia se ajustează pentru a menține

saturația mai mare de 96%

J. Administrare de corticosteroizi sistemici

79. Următoarele afirmații referitoare la bronhopneumopatia obstructivă cronică

(BPOC) sunt adevărate:-kumar pag 956,957

A. Din punct de vedere histopatologic, se observă inflamația căilor aeriene și

modificări structurale ale căilor aeriene și ale parenchimului pulmonar

B. Vârsta înaintată nu este factor de prognostic nefavorabil în BPOC

C. Stadiul 4 GOLD presupune VEMS>40% din prezis

D. Pacienții cu BPOC ar trebui să primească vaccinare antigripală anuală

E. Nu se recomandă niciodată transplant uni-pulmonar la pacienții cu emfizem

terminal

F. Infecția respiratorie este deseori cauza precipitantă a exacerbărilor acute ale

bolii

G. Obstrucția căilor aeriene este de obicei progresivă şi se asociază cu un

răspuns inflamator anormal al plămânilor la particule şi gaze nocive

H. Emfizemul centro-acinar se asociază mereu cu deficitul de α1-antitripsină

I. Nu se recomandă niciodată excizia chirurgicală a bulelor emfizematoase mari

care reduc capacitatea pulmonară

J. BPOC se asociază frecvent cu multiple comorbidități

80. Inflamatia bronsica din astm implica: -net

A. celule epitelioide

B. reticulocite

C. limfocite T

D. histiocite

E. mastocite

F. celule gigante
 G. hipertrofia celulelor musculare netede

H. neutrofile

I. eozinofile

J. formarea de dopuri de mucus

81. Fiziopatologia astmului bronsic include:-carte pneumologie note de curs vol 2

pag 33

A. Obstructia difuza a cailor aeriene

B. Fibroza interstitiala

C. Hiperreactivitatea bronsica

D. Inflamatia bronsica

E. Remodelarea cailor aeriene

F. Inflamatie de tip granulomatos

G. Distrugerea alveolelor pulmonare

H. impactarea cailor aerienecu mucus

I. Dilatatii bronsice

J. Areactivitate bronsica

82. Astmul poate fi clasificat in functie de: (Kumar, pg. 949)

A. Capacitatea pulmonara totala

B. Varsta de debut

C. Comorbiditati

D. Aspectul radiologic

E. Subtipul inflamator

F. Raspunsul la tratament

G. Suprainfectia bacteriana

H. Factorii sai declansatori

I. Testul de difuziune al monoxidului de carbon(TLCO)

J. Severitate

83. Factori declansatori ai astmului: (Kumar, pg. 950)

A. Corticosteroizii inhalatori
 B. Poluarea

C. Efortul intelectual intens

D. Efortul fizic

E. Medicamente

F. Alergene

G. Beta-2 agonistii

H. Expunerea la lumina polarizata.

I. Sensibilizanti ocupationali

J. Inhibitorii de receptori de leucotriene

84. Tabloul clinic al astmului cuprinde: (Kumar, pg.951)

A. Bronhoree purulenta

B. Dispnee episodica

C. Disfagie

D. Senzatie de constrictie toracica

E. Tuse nocturna

F. Wheezing

G. Alterarea calitatii vietii

H. Otalgie

I. Hemoptizie

J. Durere toracica

85. Investigatiile de diagnostic in astm cuprind: (Kumar, pg. 951)

A. Determinarea eozinofilelor din sange si sputa

B. Oxidul nitric din aerul expirat

C. Testele de provocare alergenica

D. EKG

E. Masurarea debitului expirator de vârf (PEF)

F. Tomografia computerizata toracica

G. Scintigrafia pulmonara
 H. Testul de difuziune al monoxidului de carbon(TLCO)

I. Poligrafia respiratorie de somn

J. Spirometria

86. Tratamentul medicamentos in astm: kumar 952

A. Se prefera medicatia administrata oral

B. Se folosesc medicamente inhalatorii sub forma de pulbere

C. Terapia antiinflamatorie se initiaza chiar in formele usoare.

D. Se pot utiliza camere de inhalare (spacers)

E. Se prefera medicatia administrata injectabil

F. Se folosesc medicamente inhalatorii sub forma de aerosoli

G. Efectele secundare sistemice sunt numeroase.

H. Terapia inhalatorie este optiunea principala

I. Corticosteroizii inhalatori se administreaza doar in astmul moderat si sever.

J. Oxigenoterapia este obligatorie

87. Ghidurile de tratament al astmului recomanda: kumar 952

A. Bronhodilatatoarele cu durata scurta de actiune se recomanda ca terapie de

control.

B. Folosirea crescânda a medicatie ibronhodilatatoare pentru ameliorarea

simptomelor este un indicator de deteriorare a bolii.

C. Bronhodilatatoarele cu durata scurta de actiune se recomanda doar pentru

ameliorarea simptomelor.

D. Terapia antiinflamatorie (decontrol) ar trebui initiata chiar și în formele usoare

de astm.

E. Astmul poate fi gestionat numai de catre medicul pneumolog.

F. Astmul ar trebui sa fie auto-gestionat de pacient, cu monitorizare regulata.

G. Terapia antiinflamatorie (decontrol) nu ar trebui initiata in formele usoare de

astm.

H. Medicatia de control poate fi intrerupta cand simptomele se amelioreaza.

I. Folosirea crescânda a medicatiei bronhodilatatoare pentru ameliorarea

simptomelor este un indicator de ameliorare a bolii.

J. Medicatia se administreaza in trepte terapeutice.

88. Referitor la exacerbarile astmului: kumar 952

A. Nu sunt influentate de lipsa aderentei la tratament

B. Nu au legatura cu virusurile respiratorii.

C. Pot fi declansate de un medicament

D. Nu pot fi declansate de un medicament.

E. Sunt cel mai frecvent cauzate de lipsa aderentei la tratament

F. Nu se amelioreaza cu terapie prin nebulizare.

G. Nu pot aparea spontan

H. Pot fi declansate de infectii cu virusuri respiratorii.

I. Pot aparea spontan

J. Pot fi declansate de expunerea la un alergen

89. Pacientii cu exacerbare astmatica severa: kumexacerbarear 952

A. frecventa respiratorie >25/min

B. Necesita spitalizare in terapie intensiva

C. PEF de 33-50% din valoarea prezisa

D. frecventa respiratorie ramane sub 25/min

E. Necesita o cura de 2 saptamani cu prednison 30-60 mg/zi

F. PEF > 50% din valoarea prezisa

G. Prezinta doar simptome nocturne.

H. Nu pot termina o propozitie in timpul unei singure respiratii

I. Prednisonul nu este eficient

J. tahicardie >110/min

90. Manifestarile unei exacerbari astmatice amenintatoare de viata sunt: 954 Kumar

A. Alterarea starii de constienta

B. Tahicardie

C. PEF < 33% din valoarea prezisa

D. Hipotensiune

E. Hipertensiune
 F. Cianoza

G. Parestezii

H. SpO2 > 92%

I. Bradicardie

J. Insomnie

91. Intr-o exacerbare astmatica severa, amenintatoare de viata: Kumar 954 dreapta

A. PaO2 < 60 mmHg

B. PaCO2 < 40 mmHg

C. PaCO2 > 45 mmHg

D. Pulsoximetria este utila în monitorizarea saturatiei oxigenului

E. PaO2 > 60 mmHg

F. pH arterial este scazut sau in scadere

G. Analiza gazelor sanguine este optionala.

H. pH arterial este crescut

I. Analiza gazelor sanguine trebuie întotdeauna efectuata

J. Pulsoximetria nu este utila.

92. Tratamentul exacerbarii astmatice severe (acasa): Kumar 954 +carte 54

A. Daca debitul expirator de vârf (PEF) este <150 Lmin, ar trebui solicitata o
ambulanta.

B. Se administreaza 200 mg hidrocortizon i.v

C. Se administreaza 60 mg prednison oral

D. Nu se administreaza oxigen

E. Se administreaza 600 mg hidrocortizon i.v

F. Se administreaza oxigen

G. Se administreaza 5 mg de salbutamol prin nebulizare la fiecare 20 min

H. Daca SpO2 este 95-96%, ar trebui solicitata o ambulanta.

I. Se administreaza 5 mg de salbutamol prin nebulizare

J. Nu se administreaza prednison oral

93. Tratamentul exacerbarii astmatice severe (in spital): kumar 954

 A. Se instituie obligatoriu ventilatie non-invaziva.

B. Nu se asociaza bromura de ipratropium 0.5 mg prin nebulizare la salbutamol.

C. Se masoara gazele sanguine; daca PaC02 este >60 mmHg, oxigenoterapia

este suficienta.

D. Se administreaza o singura doza de 5 mg de salbutamol prin nebulizare

E. Se asociaza bromura de ipratropium 0.5 mg prin nebulizare la salbutamol

F. Se administreaza 5 mg de salbutamol prin nebulizare la fiecare 4 ore.

G. Se administreaza hidrocortizon 200 mg i.v.

H. Se masoara gazele sanguine; daca PaC02 este >60 mmHg, ventilatia

mecanica poate fi necesara.

I. Se administreaza oxigen 40-60%

J. Se administrează Teofilină inhalator

94. Medicamentele utilizate in astm: (Note de curs vol2, pg 43)

A. Anticolinergice inhalatorii

B. Beta-2 agonisti inhalatori cu durata lunga de actiune

C. Teofilina inhalatorie

D. Combinatii de beta-2 agonisti inhalatori cu durata lunga de actiune si

corticosteroizi inhalatori

E. Agonisti muscarinici

F. Antagonisti ai leucotrienelor

G. Anticolinergice orale

H. Inhibitori ai monoaminoxidazei.

I. Beta-blocante inhalatorii

J. Corticostroizi inhalatori

95. Referitor la manifestările extra-pulmonare ale pneumoniilor comunitare, care

dintre următoarele afirmații sunt adevărate? (Kumar 964)

A. Pneumonia cu Legionella nu poate avea hepatita drept manifestare

extrapulmonară

B. Meningoencefalita este foarte frecventă

C. Reactivarea Herpes simplex labial este frecventă în pneumonia cu

pneumococ
 D. Artralgiile sunt frecvente mai ales în infecțiile determinate de Legionella
pneumophila

E. Cefaleea este rără în pneumonia cu Legionella

F. Eritemul nodos nu apare în pneumonii

G. Diareea și vărsăturile sunt frecvente

H. Sindromul Stevens-Johnson este o complicație frecventă a pneumoniei

I. Mialgiile sunt frecvente în infecțiile determinate de Mycoplasma pneumoniae

J. Eritemul polimorf este întâlnit în infecțiile cu Mycoplasma pneumoniae

96. Despre clinica pneumoniilor comunitare NU se poate afirma că:(Kumar 964)

A. Un scor CURB-65 de 3+ necesită îngrijire într-o secție de terapie intensivă

B. Durerea toracică are de obicei natură pleuritică

C. Empiemul nu se caracterizează prin febră oscilantă

D. În faza inițială a bolii se poate asculta frecătura pleurală

E. Un scor CURB-65 de 3+ înseamnă că pacientul poate fi tratat ambulator

F. Tinerii au un tablou clinic atipic, cum ar fi stare confuzională sau căderi

recurente

G. Un scor CURB-65 de 2 nu necesită internarea în spital

H. Tusea nu poate fi însoțită de hemoptizie

I. Tabloul clinic variază în funcție de statusul imun al pacientului

J. Hemoptizia însoțește uneori tusea

97. Care dintre următoarele afirmații cu privire la investigațiile necesare evaluării

bolnavului cu Pneumonie Comunitară sunt adevărate? (Kumar 965)

A. Testul „Coombs” direct este util în infecțiile cu Mycoplasma

B. Limfopenia și nivele mari al transaminazelor serice orientează diagnosticul

către o pneumonie cu Legionella

C. Radiografia toracică normală exclude diagnosticul de pneumonie

D. O neutrofilie de 90% este un indicator pentru pneumonia cu Legionella

E. Infecția HIV nediagnosticată anterior frecvent debutează cu pneumonie

F. În infecțiile cu Mycoplasma numărul de leucocite este, de obicei, foarte

crescut
 G. Dacă saturația sângelui este sub 94% în aerul ambiental, gazometria
sangvină nu este necesară

H. Hemoculturile sunt necesare doar la pacienții cu comorbidități

I. Radiografia toracică normală la prezentare trebuie repetată la 2-3 zile de la

suspiciunea clinică de pneumonie comunitară

J. Infecția cu Streptoccocus pneumoniae determină creșteri semnificative ale

probelor inflamatorii biologice.

98. Din tratamentul pneumoniei comunitare face parte: (Kumar 965)

A. Antiinflamatoriile nonsteroidiene reduc riscurile de complicații datorate

restricției respirației secundară durerii

B. Tratamentul unei pneumonii cu scor CURB-65 se începe cu amoxicilină 500

mgx2/zi

C. Antibiotice administrate în prima oră după identificarea oricărui criteriu de risc

înalt

D. Antibioticul nu trebuie administrat până la rezultatul investigațiilor indiferent de

criteriile de risc

E. Fizioterapia este utilă în cazurile cu retenție de spută

F. Paracetamolul este inutil în tratamentul durerii pleuritice

G. Suplimentarea nutrițională parenterală, la toate formele de pneumonie

H. Oxigenul suplimentar

I. La pacientul internat peste 12 ore se recomandă o doză mică de heparină cu

greutate moleculară mică

J. Amoxicilina se administrează în doză de încărcare inițială de 200 mg

99. Care dintre afirmațiile cu privire la tratamentul antibiotic în pneumonia

comunitară sunt corecte? (Kumar 966)

A. La bolnavii cu pneumonie comunitară nu se administrează fluorochinolone

B. Doza de claritromicină este 1,2 g x3/zi

C. Doza de combinație amoxicilină+acid clavulanic (co-amoxiclav) este de 1,2 g

x3/zi, administrată intravenos

D. Dacă se suspectează infecția cu Legionella pneumophila (boala legionarilor)

trebuie administrată o fluorochinolonă

E. La bolnavii cu pneumonie comunitară nu se asociază claritromicina la niciun

regim terapeutic

F. Doza de claritromicină este de 500 mg x2/zi

 G. Pentru un scor CURB-65 de 3 sau peste 3, trebui administată doxiciclină 100
mg/zi

H. Amoxicilina se poate administra împreună cu claritromicina dacă scorul

CURB-65 este de 2

I. Doza de combinație amoxicilină+acid clavulanic (co-amoxiclav) este de 200

mg x2/zi, administrată oral

J. La un pacient alergic la penicilină, se poate administra levofloxacină 500

mgx2/zi, oral

100. Dintre complicațiile pneumoniei fac parte: (Kumar 965)

A. Angiolupoidul Broq-Paultier

B. Insuficiența hepatică

C. Insuficiența respiratorie

D. Alergia la penicilină

E. Abcesul pulmonar

F. Sepsis

G. Bronhopneumopatia obstructivă cronică

H. Revărsatul pleural

I. Empiem

J. Abcesul dentar

101. Care dintre afirmațiile următoare cu privire la pleurezia parapneumonică

sunt adevărate? (Kumar 966)

A. Pleurezia este frecventă la pacienții cu pneumonie

B. Empiemul trebuie drenat urgent

C. Un pH mai mic de 7,2 în lichidul pleural este normal

D. Majoritatea pleureziilor din pneumonii sunt revărsate exudative simple

E. Empiemul scurtează tratamentul antibiotic din pneumonii

F. Empiemul indică faptul că revărsatul pleural este un transsudat

G. Agenții patogeni sunt rareori detectați în lichidul pleural din empiem

H. Prezența empiemului crește riscul de deces

I. Empiemul nu este necesar a fi drenat

J. Lichidul extras prin toracocenteză trebuie colorat Gram

102. Care dintre afirmațiile următoare, cu privire la complicațiile pneumoniei sunt
adevărate? (Kumar, 967)

A. Respirația și producția de spută cu miros fetid se datorează prezenței florei

anaerobe din abcesul pulmonar

B. Nu se izolează niciodată Staphyloccocus aures în abcesul pulmonar

C. Mycobacterium tuberculosis nu poate fi izolat în abcesul pulmonar

D. În abcesul pulmonar, poate apărea anemia normocitară

E. Abcesul pulmonar poate avea drept cauză aspirația de corp străin

F. Fara enunt

G. Probele inflamatorii ale pacienților cu abces pulmonar sunt, de obicei,

normale sau scăzute.

H. Abcesul pulmonar reprezintă supurația pulmonară generalizată

I. Un lichid pleural cu PH mai mic de 7,2 este intens sugestiv pentru empiem

J. Mycobacterium tuberculosis poate fi un microorganism cauzal obișnuit în

abcesul pulmonar

103. Care dintre următoarele microorganisme pot fi cauze ale abcesului

pulmonar? (Kumar, 967)

A. Acinetobacter baumanii

B. Pneumocystis jirovecii

C. Bacili enterici Gram-negativi

D. Haemophilus influenzae

E. Borrelia burgdoferi

F. Mycobacterium tuberculosis

G. Bacilul Calmette-Guerin

H. Klebsiella pneumoniae

I. Mycobacterium gordonae

J. Staphylococcus aureus

104. În legătură cu pneumonia nosocomială se poate afirma că: (Kumar, 967)

A. Pneumonia nosocomială nu crește riscul de deces X

B. Acinetobacter spp. poate fi o cauză de pneumonie nosocomială

C. Este a doua cea mai frecventă cauză de infecție nosocomială

 D. Microorganismele responsabile de pneumonia nosocomială sunt Klebsiella
pneumoniae și Mycobacterium tuberculosis X

E. Este o pneumonie dobândită în spital

F. Pneumonia nosocomială nu este însoțită de modificări radiologice X

G. Pneumonia nosocomială reprezintă un nou debut de tuse și expectorație

purulentă asociate cu condensare pe radiografia toracică la pacienții care au fost
spitalizați în decurs de 24 de ore. X

H. Poate fi determinată de bacterii gram negative

I. Se diagnostichează la pacienții care au fost într-o instituție medicală în

ultimele 3 luni

J. Este frecvent produsă de germeni care colonizează în mod obișnuit tractul

respirator al pacientului X

105. Despre pneumonia de aspirație se poate afirma că: (Kumar, 967)

A. Datorită anatomiei bronșice, materialul aspirat ajunge frecvent la nivelul

lobului superior drept

B. Tratamentul poate fi efectuat cu asocierea amoxicilină și acid clavulanic

C. Tratamentul pneumoniei de aspirație se face cu doxiciclină în doză inițială de

încărcare de 200 mg/zi apoi 100 mg/zi

D. Spectrul terapeutic trebuie extins dacă nu există un răspuns sau forma de

pneumonie de aspirație este severă

E. Poate progresa către bronșiectazii

F. Pneumonia de aspirație nu se tratează antibiotic

G. Tratamentul cu combinația amoxicilină și acid clavulanic este util doar în

formele severe de pneumonie de aspirație

H. Aspirația de conținut gastric în plămâni poate fi fatală

I. Cel mai frecvent se localizează în lobul mediu și lobul inferior drept

J. Pneumonia de aspirație care persistă este întotdeauna cauzată de bacterii

Gram pozitive, aerobe

106. Alegeți variantele corecte cu privire la pneumonia la pacienții

imunodeprimați:

A. Clinic, pacienții prezintă febră înaltă și tuse seacă

B. Tratamentul empiric în pneumonia cu P. jirovecii nu se justifică nici măcar la

cei cu forme severe de boală

C. Pneumonia la pacienții imunodeprimați are drept cauză doar microorganisme

oportuniste, care nu ar fi de așteptat să cauzeze o boală
 D. Pacienții tratați cu anticorpi monoclonali sau metotrexat sunt protejați de a
dezvolta o formă de pneumonie.

E. Tabloul clinic al pneumoniei la pacienții imunodeprimați poate fi nespecific

F. Pneumonia cu Pneumocystis jirovecii este produsă mai degrabă prin

reactivarea microorganismelor dobândite în copilărie

G. Diagnosticul poate fi afirmat și prin lavaj bronhioloalveolar ? bronho-alveolar

H. Pneumonia cu Pneumocystis jirovecii este produsă mai degrabă prin

reinfecție

I. Pneumonia cu P. jirovecii este deseori întâlnită la pacienții cu mai puțin de

200 de limfocite CD4 /mm3.

J. Tratamentul de primă linie al pneumoniei cu P. jirovecii este cu combinația

amoxicilină+acid clavulanic

107. Alegeți variantele greșite cu privire la pacienții cu pneumonie cu

Pneumocystis jirovecii: 6 raspunsuri

A. Este cea mai frecvent întâlnită infecție oportunistă din practica clinică

B. Tratamentul empiric nu se justifică niciodată

C. Acești pacienți prezintă tuse cu expectorație fetidă, fără febră

D. Se produce mai degrabă prin reinfecție

E. Acești pacienți sunt sub terapie pentru boli autoimune

F. Aspectul radiologic tipic este de condensare unică, localizată în treimea

medie a câmpurilor pulmonare

G. Tratamentul de primă linie este cu co-amoxiclav (combinația amoxicilină +

acid clavulanic)

H. Acești pacienți au un număr de limfocite CD4 peste 200 celule/mm3

I. Desaturarea rapidă la efort este o manifestare caracteristică

J. Pneumocystis jirovecii este prezent în aer

108. Care dintre următoarele afirmații cu privire la pneumonii sunt adevărate?

A. Tromboprofilaxia este inutilă la pacientul spitalizat, cu pneumonie comunitară

B. O cauză de pneumonie cu rezoluție lentă este trombembolismul pulmonar

C. Miocardita poate fi o manifestare extrapulmonară în pneumonia cu

Mycoplasma pneumoniae
 D. Vaccinarea antigripală nu aduce niciun beneficiu în managementul
pneumoniei comunitare

E. Severitatea pneumoniei comunitare este, de obicei, evaluată prin scorul

CURB-65 sau CRB-65

F. Pneumonia eosinofilică este o cauză de abces pulmonar - duc la fibroza

pulmonare

G. Hipocratismul digital nu apare niciodată în supurația cronică

H. Pneumonia cu Pneumocystis jirovecii se complică întotdeaună cu empiem

I. Empiemul este o complicație a pneumoniei

J. Vaccinarea antigripală se recomandă ca măsură preventivă în pneumonia

comunitară

109. Care dintre următoarele afirmații cu privire la pneumonii sunt false?

A. Embolii septici conțin, de obicei, stafilococi

B. Diagnosticul de pneumonie cu Pneumocystis jirovecii trebuie confirmat prin

imunofluorescență indirectă, pe spută indusă

C. Pneumonia comunitară poate fi o infecție localizată sau difuză

D. Pneumonia asociată ventilației este deseori produsă de Pneumocystis

jirovecii

E. În caz alergie la penicilinp, la pacienții cu scor CURB-65 de 4 sau 5, se poate

administra amoxicilină orală, în doze de 200 mg/zi

F. Regimul antibiotic trebuie continuat indiferent de rezultatul antibiogramelor

G. Pacienții cu un scor CURB-65 de 0 sau 1 necesită internare urgentă în spital

H. La pacienții cu pneumonie comunitară trebuie administrate doze mari de

oxigen, mai ales la pacienții cu risc de retenție de bioxid de carbon

I. Tratamentul imunosupresor este un factor de risc

J. La un scor CRB-65 de 0 este recomandat tratamentul la domiciliu

110. Chestionarul STOP BANG utilizat în apneea de somn tip obstructiv

urmărește: (Kumar, 962)

A. Fatigabilitatea

B. Indicele de masă corporală

C. Sforăitul

D. Obstrucția nazală

E. Trezirile nocturne
 F. Vârsta și genul

G. Circumferința gâtului

H. Circumferința taliei

I. Frecvența respiratorie

J. Frecvența cardiacă

111. Apneea în somn de tip obstructiv: (Kumar, 961)

A. Are o prevalență crescută la pacienții cu tulburări endocrine

B. Constă în colabarea căilor respiratorii inferioare

C. Poate apărea și la copiii cu hipetrofie amigdaliană

D. Nu se corelează cu frecvența obezității

E. Nu se întâlnește la copiii cu trisomie 21

F. Se întâlnește mai frecvent la femei

G. Prezintă episode de apnee și hipopnee obstructive neasociate cu desaturare

H. Are o prevalență crescută la pacienții la pacienții cu obezitate

I. Se caracterizează prin colabarea căilor respiratorii superioare

J. Constă în episode de apnee și hipopnee obstructive asociate cu desaturare

112. Fiziopatologia sindromului de apnee în somn tip obstructiv cuprinde:

(Kumar, 961-962)

A. Muschii dilatatori ai faringelui isi mentin tonusul in timpul somnului.

B. Hipopneea nu este determinată de îngustarea căii aeriene până la un nivel

critic

C. Apariția apneei determinate de ocluzia completă a căii aeriene

D. Cauzele determinante nu pot fi corectate

E. În timpul somnului cu mișcări oculare rapide (REM), diafragmul este inactiv

F. Instalarea hipoxiei și a efortului respirator intens odată cu instalarea apneei

G. Diafragmul este singurul mușchi activ în timpul somnului cu mișcări oculare

rapide (REM)

H. Colabarea părții posterioare a gâtului datorită presiunii inspiratorii negative

I. O activitate a mușchilor respiratori diminuată în timpul somnului cu mișcări

oculare rapide (REM)
 J. Trezirea din somn a pacientului nu este produsă de combinația stimulării
hipoxice centrale și a efortului necesar pentru depășirea obstrucției

113. Diagnosticul sindromului de apnee în somn de tip obstructiv: (Kumar, 962)

A. Ronhopatia nu este un diagnostic diferențial

B. Utilizează scala de somnolență Epworth

C. Utilizează Chestionarul STOP BANG

D. Frecvent rudele pacienților pot relata simptomatologia acestora

E. Nu implică utilizarea Chestionarului STOP BANG

F. Senzația matinală de somn neodihnitor este frecventă la pacienții cu această

patologie

G. Pacienții pot acuza dificultăți de concentrare

H. Nu necesită utilizarea scalei Epworth

I. Nu necesită investigații suplimentare anamnezei

J. Chestionarele de screening nu dețin un rol important în stabilirea

diagnosticului

114. Investigațiile sindromului de apnee în somn de tip obstructive implică:

(Kumar pg 962)

A. Indicele de desaturare în oxigen (IDO) nu se corelează cu indicele de apnee-

hipopnee

B. Studiile somnografice nu dețin un rol important în stabilirea diagnosticului

C. Monitorizarea pulsului și a nivelului de oxigen

D. Oximetria nocturnă poate diferenția între episoadele de apnee obstructivă și

cele centrale

E. Desaturăririle ciclice au aspect tipic de zimți de fierăstrău

F. Folosirea pulsoximetriei nocturne

G. Poligrafia include și electroencefalografia

H. Severitatea apneei în somn nu poate fi determinată de indicele de desaturare

în oxigen (IDO)

I. Severitatea apneei în somn poate fi determinata cu ajutorul indicelui de

desaturare în oxigen (IDO)

J. Numărul de desaturări pe oră este măsurat de indicele de desaturare în

oxigen (IDO)
115. Despre sindromul de apnee în somn de tip obstructiv se poate afirma că:
(Kumar pg 962)

A. Indicele apnee-hipopnee (IAH) este considerat normal când are valori sub 5

B. Severitatea se definește prin numărul de episode de apnee și hipopnee pe

oră de somn, cunoscut ca indicele apnee-hipopnee (IAH)

C. Studiile somnografice se recomandă în cazul unui diagnostic incert

D. Indicele apnee-hipopnee (IAH) este considerat normal când are valori peste
30

E. Indicele apnee-hipopnee (IAH) cu o valoare peste 30 sugerează o formă

severă a apneei în somn de tip obstructiv

F. Indicele de desaturare în oxigen (IDO) măsoară numărul de desaturări pe

minut

G. Indicele apnee-hipopnee (IAH) cu o valoare între 5-15 relevă o formă ușoară

a apneei în somn de tip obstructiv

H. Severitatea apneei în somn nu se corelează cu indicele de apnee-hipopnee

I. Indicele apnee-hipopnee (IAH) cu o valoare între 5-15 relevă o formă

moderată a apneei în somn de tip obstructiv

J. Indicele apnee-hipopnee (IAH) cu o valoare între 15-30 relevă o formă

ușoară a apneei în somn de tip obstructiv

116. Tratamentul sindromului de apnee în somn de tip obstructiv:

(Kumar pg 962)

A. Recomandă presiunea pozitivă continuă la pacienții cu somnolență diurnă

B. Recomandă presiunea negativă continuă

C. Include diminuarea consumului de alcool

D. Nu recomandă presiunea pozitivă continuă

E. Constă în corectarea cauzelor reversibile

F. Presiunea pozitivă continuă nu se recomandă la pacienții care acuză și

somnolență diurnă

G. Tratamentul nu constă în corectarea cauzelor reversibile

H. Nu s-a demonstrat îmbunătițirea simptomelor cu ajutorul presiunii pozitive

continue

I. Presiunea pozitivă continua nu permite colabarea căilor aeriene superioare

J. Include încurajarea scăderii în greutate

117. Cauzele apneei de somn obstructive care pot fi corectate sunt: (Kumar pg
962)

A. Acromegalia

B. Obstructia bronsica

C. Hipertrofia amigdaliana

D. Hipertensiunea pulmonara

E. Emfizemul pulmonar

F. Hipertensiunea arteriala

G. Medicamentele cu efect deprimant respirator

H. Ateroscleroza

I. Vegetatiile adenoidiene

J. Obezitatea

118. Despre stabilirea diagnosticului în Tromboembolismul pulmonar, sunt

adevărate următoarele: Kumar 1004

A. Când scorul Wells indică probabilitate mică de embolie pulmonară, D-Dimeri

negativi exclud diagnosticul fără investigații suplimentare

B. Cea mai sensibilă și disponibilă investigație imagistică este echografia

C. Cea mai comună tehnică imagistică în diagnosticul tromboembolismului

pulmonar este radiografia toracică

D. Se va ține cont de prezența factorilor de risc pentru trombembolism venos

(TEV)

E. Când scorul Wells indică probabilitate mică de embolie pulmonară și D-

Dimerii sunt negativi sunt necesare investigații suplimentare

F. Se ia în considerare folosirea scorului Wells cu 2 nivele

G. Investigația imagistică este esențială la pacienții cu nivel crescut de D-Dimeri

H. Importanța D-Dimerilor în diagnostic se bazează pe valoarea lor predictivă

negativă

I. Echocardiografia transtoracică la patul bolnavului nu este indicată

J. Măsurarea D-Dimerilor nu este recomandă la pacienți cu scor Wells mare

119. În cazul suspiciunii de embolie pulmonară fără șoc sau hipotensiune, sunt
adevărate următoarele afirmații : Kumar 1005

A. Hemoleucograma este mereu necesară

 B. IRM toracic este mereu necesar

C. Echografie abdominală este mereu necesară

D. Radiografie toracică este mereu necesară

E. Este necesară dozarea D-Dimerilor

F. Examenul de spută este mereu necesar

G. D-Dimeri negativi la un pacient cu scor Wells improbabil pentru TEP=este

exclusă EP

H. Angiografia pulmonară prin tomografie computerizată (angio-CT) confirmă EP

I. Este necesară evaluarea clinică a probabilității prin scorul Wells

J. Este necesară angiografia pulmonară prin tomografie computerizată (angio-

CT)

120. Despre algoritmul de management al emboliei pulmonare (EP) cu șoc sau

hipotensiune se poate afirma că: Kumar 1007

A. Nu se vor căuta alte cauze de instabilitate hemodinamică dacă nu sunt

semne de disfuncție sau supraîncărcare a ventricolului drept

B. Dacă apare o supraîncărcare sau disfuncție de ventricul drept (VD) se

institutie tratament specific pentru EP

C. Tratamentul emboliei pulmonare se poate face endovascular

D. Tratamentul emboliei pulmonare se poate face prin tromboliză

E. Dacă angiografia pulmonarp prin tomografie computerizată este negativă

pentru EP se vor căuta alte cauze de instabilitate hemodinamică

F. Suspiciunea de EP cu hipotensiune se referă la scăderea presiunii sistolice

sub 40 mmHg

G. Se caută alte cauze de instabilitate hemodinamică dacă angiografia

pulmonarp prin tomografie computerizată este pozitivă pentru EP

H. La suspiciunea de EP cu șoc sau hipotensiune se ia în calcul, în primul rând

dozarea D-Dimerilor

I. Lipsa disfuncției ventriculare drepte stabilește indicația de tromboliză

J. Tratamentul EP poate fi chirurgical, prin embolectomie

121. Care dintre următoarele afirmații cu privire la tromboembolismul pulmonar

(TEP, EP) sunt adevărate? Kumar 1007

A. Dacă scorul Wells indică EP probabilă, se recomandă angiografie pulmonară

prin tomografie computerizată
 B. Scorul Wells cu 2 niveluri pentru EP definește drept probabilă embolia
pulmonară dacă are o valoare peste 4

C. La un scor Wells sub 4 EP este improbabilă

D. Femeile gravide nu sunt considerate cu risc înalt pentru EP

E. Dacă angiografia pulmonară prin tomografie computerizată oferă un rezultat

negativ, atunci suspiciunea de EP este eliminată

F. Abordarea diagnostică a EP este similarp cu cea a trombozei venoase

profunde (TVP)

G. Dacă angiografia pulmonară prin tomografie computerizată oferă un rezultat

negativ, atunci suspiciunea de EP este investigată prin D-Dimeri

H. D-Dimerii negativi exclud EP la dacă scorul Wells este ridicat

I. angiografia pulmonară prin tomografie computerizată nu este sensibilă și deci

poate fi exclusă din algoritmul de diagnostic al EP

J. Scorul Wells pentru EP ridică suspiciunea de risc înalt dacă este mai mic
decât 1

122. Scorul Wells cu 2 niveluri pentru Embolia Pulmonară (EP) ia în calcul:

(Kumar 1004)

A. Intervenție chirurgicală în ultimii 3 ani

B. Alura ventriculară sub 100 /min

C. Istoricul de tromboză venoasă profundă/embolie pulmonară (TVP/EP)

D. Diagnosticul alternativ mai improbabil decât EP

E. hematemeza

F. Edem al piciorului

G. Cancer sub tratament în ultimele 6 luni sau paleație

H. Durerea la palpare a venelor mâinii drepte

I. EP improbabilă la un scor Wells peste 5

J. Hemoptizia

123. Despre Hipertensiunea Arterială Pulmonară (HTAP) se poate afirma că:

(Kumar 1116)

A. Poate fi idiopatică

B. Apare la valori ale presiunii arteriale pulmonare medii (PAPm) de peste 25

mmHg în repaos, măsurată prin cateterism cardiac drept
 C. Apare la valori ale presiunii arteriale pulmonare medii (PAPm) de sub 25
mmHg în repaos, măsurată prin cateterism cardiac stâng

D. Se asociază cu boli ale țesutului conjunctiv

E. Este o consecință a unei infecții

F. Radiografia toracică este investigația de elecție în diagnosticul HTAP

G. Pacienții cu HTAP nu au semne de hipertrofie ventriculară dreaptă

H. Poate fi asociată cu schisostomiază

I. Poate fi ereditară

J. Cateterismul cardiac drept este o investigație facultativă și nu se indică în

diagnosticul HTAP

124. Care dintre următoarele întrebări cu privire la tratamentul hipertensiunii

arteriale pulmonare (HTAP) sunt adevărate? (Kumar 1117)

A. Supraviețuirea post-transplant, la 5 ani, este de doar 40-50%

B. Inhibitorii de fosfodiesterază-5 produc vasoconstricție în teritoriul vascular

pulmonar

C. Anestezia generală este preferată celei epidurale în cazul pacienților cu

HTAP

D. Prostaciclina este un vasodilatator potent care inhibă proliferarea celulară

E. Pacientele cu HTAP trebuie să folosească obligatoriu contraceptive orale pe

bază de estrogeni

F. Anticoagularea orală este susținută pentru pacienții cu HTAP ereditară,

idiopatică și secundară, cu menținerea INR între 2 și 3

G. Transplantul pulmonar este indicat doar în cazurile cu prognostic favorabil pe

termen lung

H. Diureticele sunt utilizate la pacienții cu insuficiență cardiacă dreaptă

I. Vaccinarea se contraindică în HTAP

J. Digoxinul poate fi util la pacienții cu tahiaritmii

125. Alegeți afirmațiile corecte cu privire la investigațiile paraclinice din

Hipertensiunea Arterială Pulmonară (HTAP): (Kumar 1116)

A. Determinarea presiunii arteriale pulmonare poate fi făcută prin

echocardiografie

B. Oxidul nitric este o opțiune pentru tratamentul pacienților cu HTAP

C. Radiografia toracică pune n evidență anomaliile arterelor pulmonare

 D. Activitatea fizică nu este indicată- X

E. De rutină, se recomandă testarea sensibilității la prostacicline

F. Echografia abdominală este utilă în evaluarea hipertensiunii portale

G. Medicamentele sau substanțele toxice pot fi agentul etiologic al hipertensiunii

arteriale pulmonare ereditare - X

H. Pentru a evalua seriat funcția ventriculară dreaptă se folosește IRM

I. Regurgitarea tricuspidiană poate fi pusă în evidență prin echografie cardiacă

J. Insuficiența cardiacă dreaptă conduce la edeme centrale și hepatopatie

toxică

126. Alegeți variantele corecte cu privire la Hipertensiunea Arterială Pulmonară

(HTAP):(kumar cap 30 pag 1115-1117)

A. Blocantele de calciu sunt eficiente în doze mici la pacienții cu forma ereditară

de HTAP

B. Hipertensiunea pulmonară cronică tromboembolică se dezvoltă după un

episod de tromboembolism pulmonar acut

C. În timpul călătoriei cu avionul, pacienții cu HTAP trebuie să primească

medicație bronhodilatatoare

D. Prostanoizii nu sunt indicați în tratamentul HTAP

E. Fibroza pulmonară este frecvent asociată cu HTAP

F. Prostaciclinele au un efect de lungă durată

G. Blocantele de calciu pot fi eficiente în doze mari

H. Prostaciclinele sintetice acționează pe o durată scurtă

I. Anticoagularea orală țintește obținerea unui INR sub 2

J. În cazurile severe de HTAP se poate lua în considerare septostomia atrială

cu balon

127. În legătură cu Hipertensiunea Arterială Pulmonară (HTAP), următoarele

afirmații sunt false: (kumar cap 30 pag 1115-1117)

A. Probele de sânge de rutină includ doar funcția hepatică și serologia pentru

bolile autoimune

B. Pentru a identifica pacienții care pot beneficia de terapia vasodilatatoare,

trebuie efectuată o probă cu oxid nitric inhalat sau adenozină

C. IRM este utilă în bolile cardiace congenitale ale adultului

D. HTAP progresivă duce la hipertrofie și dilatare ventriculară dreaptă

E. Radiografia toracică relevă opacități pulmonare la nivelul apexurilor
pulmonare

F. Dilatarea ventriculară dreaptă nu poate fi vizualizată prin radiografie toracică

G. EKG-ul pune în evidență prezența undei „p” pulmonară

H. Presiunea atrială dreaptă nu se estimează prin ecuația lui Bernoulli

I. Pentru evaluarea clinică a HTAP se indică cateterismul cardiac stâng

J. EKG-ul poate pune în evidență hipertrofie ventriculară dreaptă