Școala Postliceală Sanitară „Grigore Ghica Vodă” Iași

Specializarea: Asistent Medical Generalist

An studiu: II Grupa: G 3

TEST FINAL
MODUL 19. BOLI INFECȚIOASE ȘI NURSING SPECIFIC

Nume elev:

Ungureanu Ovidiu Nicolae

Prof. Ruxandra RADU

C=curs; S=subiect
Întrebările cu variante de răspuns, au variante de răspuns multiplu.
La întrebările închise răspunsul nu trebuie să depășească spațiul
impus.
 C-1- Introducere in problematica bolilor S5. Uniți definițiile cu termenii corecți pentru
infecțioase proprietățile agentului patogen
S1. Definiți terminologia capacitatea agentului
Infecția = = reprezintă pătrunderea şi patogen de a pătrunde în
multiplicarea unui agent infecţios în ţesuturile 1. Patogenitate F a organismul receptiv și de a
se multiplica în țesuturile
organismului uman sau animal, care nu este urmată acestuia
în mod obligatoriu de starea de boală infecţioasă capacitatea microbilor de a
2. Virulența A b produce toxină.
proprietatea de a-și schimba
structura antigenică
3. Toxigenitate B c adaptându-se la condițiile
Infecțios = Persoanele infectate pot transmite un noi formate
agent patogen (cauza unei infecții) altor persoane proprietatea de a supraviețui
4. Infecțiozitate E d în mediu și la diverși factori.
proprietatea
microorganismelor de a
5. Variabilitate C e declanșa fenomene morbide
Contaminarea = = defineşte prezenţa agenţilor în organismul gazdă
infecţioşi pe suprafaţa unui organism (tegumente, gradul de patogenitate a
mucoase), sau a unor obiecte unei culturi, indice relativ și
6. Viabilitate D f individual al
microorganismului patogen

Caracterul contagios = este strâns legat de

cel infecţios, orice boală infecţioasă este
transmisibilă (contagioasă) în grade diferite, sau cel
puţin potenţial (experimental) transmisibilă,
aceasta fiind trăsătura esenţială a acestor boli,
responsabilă de eventualitatea apariţiei multiplelor
îmbolnăviri în colectivitatea umană

Sursa de infecție = = Poate fi om, animal sau

insecte artropode

S2. Care dintre următoarele nu sunt forme de

 
manifestare a procesului epidemiologic?
a) forma sporadică
b) forma plasmatică
c) forma dinamică
d) forma endemică
e) forma pandemică

S3. Prezentați forma pandemică de

manifestare a procesului epidemiologic?
Număr foarte mare de îmbolnăviri (de peste100 de ori
mai multe cazuri faţă de numărulaşteptat)
Afectarea unor areale geografice foarte extinse
(ţări, continente)
 S6. Cum se face transmiterea directă a bolilor
infecțioase?
a) prin contact fizic
b) prin transfuzii de sânge / plasma (malaria, HIV,
hepatita B,C)
c) prin aer (boli eruptive, gripa si viroze respiratorii)
d) prin secreții nazofaringiene (febre eruptive)
e) prin transmitere transplacentară (rubeola)
f) prin sputa (infecții respiratorii)
A/B/C/D/E/F
C-2- Particularități ale bolilor infecțioase
S7. Prezentați diferențele dintre triajul
permanent și triajul zilnic.
1. TRIAJUL PERMANENT
Pe toată durata activităţii cabinetului de
consultaţii Important în:
Consultaţiile pediatrice perioade epidemice: viroze
respiratorii, boli prevenibile prin vaccinare
Policlinici – triaj unic pentru diferite cabinete
Organizarea circuitului bolnavilor în dispensare
policlinice, spitale
Evitarea contactului persoanelor cu BI cu cele care au
altă patologie
Spaţii special amenajate la intrarea în unitate – cei
suspecţi sau bolnavi de BI – examinaţi în izolator –
domiciliu sau spital, după caz
2. TRIAJUL ZILNIC
Colectivităţi de preşcolari (creşe, cămine, grădiniţe)
Spaţii special amenajate: Creşe: termometrizare
zilnică
Cămine, grădiniţe: termometrizare doar la copiii
suspecţi sau bolnavi; la toţi contacţii unui caz apărut,
pe durata incubaţiei maxime
Examen clinic: tegumente, mucoase, conjunctive
Anamneza: contact cu bolnavi de BI, sau prezenţa
semnelor, simptomelor de BI
Colectivităţi săptămânale: în ziua în care copilul este
adus din mediul familial

S4. Care dintre următoarele nu apare în lista

bolilor infectocontagioase din grupa A,
conform Anexei nr. 1/2020 la HG nr.
1186/2000
a) difteria;
b) febra Q;
c) AVC;
d) limfogranulomatoza inghinală benignă;
e) malaria;
f) IMA;
g) COVID-19.
 S8. Care sunt proprietățile rezistenței
antiinfecțioasă specifice?
a) Rezistență ferma, integrala, de scurtă durata,
definitivă, ce nu permite o a doua îmbolnăvire;
b) Rezistență ferma, integrala, definitivă, ce permite o
a doua îmbolnăvire;
c) Rezistență de scurtă durată;
d) Rezistență cu instalare tardivă, ce permite evoluția
cronică îndelungată, cu recidive și necesita
depistare și tratament precoce și corect.
e) Rezistență disociată, prezentă față de toate armele
de agresiune ale agentului patogen;
f) Rezistență specifică câștigată (dobândită): natural
(prin trecerea prin boală) și/sau artificial (prin
imunizare activa si/ sau pasivă).
S9. Ce înseamnă perioada de stare?
a) perioada în care germenii se adaptează în organism,
se dezvoltă, multiplică și produc toxine;
b) se caracterizează prin apariția semnelor generale
nespecifice bolii: indispoziție, adinamie, dereglarea
somnului, inapetență, cefalee, vertij etc.
c) caracterizată prin manifestări specifice bolii: febră
cu caracter specific, erupții, semne catarale,
dispeptice, meningiene, etc.
d) capacitatea agentului patogen de a pătrunde în
organismul receptiv și de a se multiplica.
C-3- Boli Infecțioase cu poarta de intrare
RESPIRATORIE
S10. Definiți rubeola
Rubeola este o boala infecțioasă acută produsă de virusul
rubeolic, caracterizata prin erupție (exantem micropapulos),
febră, adenopatii cervicale posterioare, manifestări catarale
ușoare. Mai este denumita “pojarul german” sau, în termeni
populari, “pojărel”.
S12. Care sunt elementele specifice definitorii
pentru perioada de invazie (prodromală) pentru
următoarele boli ale „copilăriei”?
3-4 zile, viremia secundară, febră 39 0-400
C, astenie, anorexie, după 24 de ore
1. Rubeola D a triplul catar, facies „plâns”, semn Koplik,
cefalee,
somnolență, obnubilare
durere radiculară în teritoriul nervului
afectat, ce precede erupția cu 3-7 zile; 48-
72 h de la apariția sindromului
2. Rujeola A b eritematos, ce evoluează spre vezicule cu
lichid ce acoperă 1-3 dermatoame
adiacente,
veziculele pot conflua formând bule.
Manifestările prodromale rare.
Dacă apar găsim: febra, mialgii, cefalee,
3. Varicela F c
anorexie și stare de rău. Debut:
tumefacția uni/bilaterala a glandelor
parotide.
2-3 zile, febră moderată, fenomene
catarale nazale, faringită discretă,
4. Herpes
d adenopatie generalizată, predominant la
zoster
B nivelul occipital retro și sub mastoidieni,
laterocervicali, submaxilari, tuse, rinoree
1-3 zile, febră 39-400C, frison,
odinodisfagie, adenopatie, vărsături,
dureri abdominale, angină roșie, limbă
5. Oreion C e saburală, cefalee, stare toxică, faringita
(enantem). Specific: masca lui Filatov și
semnul Grozovici Pastia
1-2 zile, indispoziție, inapetență, astenie,
cefalee, febră moderată 38°C, frison,
6. Scarlatina E f
odinofagie, aceasta perioada trece
neobservată.
S.13. Profilaxia COVID
-spalarea mainilor cat mai des
-evitati contactul cu oamenii care sufera de
infectii respiratorii acute
-nu va atingeti nasul,ochii,gura,daca nu aveti
mainele igeniezate
-acoperiti-va nasul si gura cand stranutati tusiti
-nu luati medicamente antivirale sau antibiotice
fara prescritia medicului
-curatati suprafetele cu dezinfectanti pe baza de
clor sau alcool
-folositi masca de protectie numai daca
suspectati ca sunteti racit sau sunteti in
apropierea oamenilor bolnavi
-animalele de companie nu raspandesc virusul
-apelati 112 daca aveti febra sau tuse si ati
calatorit in tari cu cazuri confirmate de persoane
infectate cu corona virus.Specificati acest lucru dispecerului

S11. În rubeola congenitală, șanse de a fi afectat

fătul în funcție de luna de sarcină sunt?
a) Infecția în primele 2 luni de sarcină: risc de a fi
afectat fătul este de 10% de a dezvolta un singur
defect congenital
b) Infecția în luna a 3-a de sarcină: 30-35% risc de a
dezvolta un singur defect (surditate sau boală
cardiacă congenitală),
c) Din luna a 4-a de sarcină: 65-85% șanse de a fi
afectat fătul, cu defecte congenitale multiple și/sau
avort spontan,
d) Infecția în trimestrul al 2-a de sarcină: peste 85%
șanse de a fi afectat fătul.
 C-4- Boli infecțioase cu poarta de intrare S18. Cauzele IAAMS Surse endogene: sunt punctele
DIGESTIVĂ corpului, cum ar fi pielea, nasul, gura, tractul gastrointestinal (GI)
S14. Precizați diferența intre co-infecție si sau vaginul care sunt în mod obișnuit locuite de microorganisme
suprainfecție VHB-VHD.
-VHD numai cand este
prezent VHB
-VHB 5-10% duce la
ciroza si cancer iar VHD
este cea mai severa
forma de hepatita Surse exogene:

sunt cele externe pacientului, cum ar fi personalul

medical, vizitatorii, echipamentele de îngrijire a pacienților,
dispozitivele medicale sau mediul medical

S19. Mijloace de prevenție IAAMS

Măsuri pentru surse:
– Precautiuni de izolare

S15. În toxiinfecțiile alimentare, alimentele

pot fi contaminate încă de la originea lor prin,
cu excepția: Măsuri pentru căile de transmitere:
a) contactul cu excrețiile provenite de la animalele – Sterilizarea
bolnave (cazul cărnii, laptelui)
– Dezinfectia
b) irigarea culturilor de legume și unele fructe cu ape
fecaloid-menajere – Curatenia
c) manipularea alimentelor de către oamenii bolnavi – Combaterea insectelor vectoare si a rozatoarelor
sau purtători de germeni
d) contaminarea alimentelor prin intermediul
muștelor, gândacilor de bucătărie, rozătoarelor
e) folosirea apei decontaminate

Măsuri pentru masa receptivă:

– Imunizarea personalului
– Antibio si chimioprofilaxia selectiva
– Precautiuni de izolare

S16.Medicația de elecție pentru diferiți paraziți:

1. Giardioza C a Mebendazolul Piperazina
2. Ascaris
lumbricoides b Mebendazolul, Piperazina.
C-5- IAAMS
B
S17. Definiți IAAMS
3. Tenia D c Metronidazolul, Tinidazolul
INFECTIA INTRASPITALICEASCA (NOSOCOMIALA) este infectia
Antihelmintică: praziquantel,
4. Oxiuriaza A d Albendazol, Niclosamid
contactata in spital sau in S20. Dezinfecția mucoaselor se face cu:
alte unitati sanitare (de a) H2O2
stat sau private) si se b) soluție alcoolică de iod (2% iod
c) Lugol (iod dizolvat în apă)
refera la orice boală d) soluție de cloramină
infecțioasă datorată e) peroxid de O2 3%
micro-organismelor, ce
poate fi recunoscuta
C-6-7- RECOLTAREA PRODUSELOR
clinic și/sau BIOLOGICE ȘI PATOLOGICE
microbiologic, pentru S21. În pregătirea pacientului pentru
care există dovada recoltarea de produse asistentul medical
epidemiologică a respectă următoarele, cu excepția:
contractării în timpul a) orarul recoltărilor;
b) pregătirea fizică și psihică a pacientului;
spitalizării/actului
c) efectuarea tehnicii propriu-zise (reguli de sepsie);
medical sau manevrelor d) etichetarea produsului;
medicale, care afecteaza e) păstrarea produsului la 24-250C (2 ore).
pacientul, fie ca pacient f) transportul produsului recoltat (după 24 ore)
spitalizat sau in
tratament ambulatoriu,
fie personalul sanitar
datorita activitatii sale,
indiferent daca
simptomele apar, sau nu,
in timp ce persoana
respectiva se afla in
spital.
S22. Cum se pregătește un frotiu de picătură
groasă?
-la extremitatea unei lame de sticlă se aplică o
picătură de sânge de 3-4 mm diametru.
-se aşează o lamelă cu marginile şlefuite în unghi de
45⁰ pe o lamă – picătura de sânge se întinde prin
capilaritate.
- lamela se trage către partea liberă a lamei, păstrând
aceiaşi înclinaţie şi antrenând toată picătura fără a o
fragmenta.
-se agită lama pentru uscare.
-se etichetează (sau se notează pe spatele lamei cu
creion dermatograf).
- se trimite la laborator
S25. Recoltarea secrețiilor se face, de obicei,
în laborator, iar pacientul trebuie să știe
următoarele:
a) nu se va începe nici un tratament intern sau extern cu
antibiotice înainte de recoltarea secrețiilor;
b) secreția uretrala (a canalului urinar) se recoltează în
laborator după o toaletă completă a tegumentului;
c) secreția si vaginala se recoltează la cabinetul de
ginecologie, doar în urma unui contact sexual;
d) sputa se recoltează de către bolnav într-un recipient sterile
cu gura larga, steril care se procura de la laborator.

S26. Definiți vărsătura:

Vărsătura este conţinutul gastric care se elimină spontan , de
obicei în afecţiunile digestive, dar întâlnită şi ca un simptom în
alte afecţiuni (alcoolism, HIC) sau în sarcină.

probele destinate examenului coproparazitologic

S23. Recoltarea urinei pentru urocultură

presupune:
a) recipientul (borcanul sau sticla) in care se
recoltează urina sa fie perfect curat;
b) înainte de urinare se va face o toaleta a organelor
genitale cu apa si săpun pentru îndepărtarea
eventualilor microbi.
c) nu are importanta faptul daca o persoana a mai urinat
in timpul nopții
d) se recoltează de la mijlocul jetului, după ce prima parte
a urinei, care a spălat canalul urinar, a fost aruncata la
closet.

S24. Care sunt materialele necesare pentru

recoltarea scaunului pacientului?
– container de carton cerat cu utilizare unică
– recipient recuperabil dezinfectat după utilizare prin
tratare cu soluţie de cloramină B 4% timp de 6 ore, spălat
apoi cu apă şi săpun şi clătit abundent cu apă; înainte de
utilizare va fi clătit cu apă clocotită;
– coprorecoltor cu mediu de transport pentru probele
destinate coproculturii;
– coprorecoltor fără mediu de transport pentru
 S27. Cum nu se realizează recoltarea din
vezicule, pustule ulcerații se face:
a) se sterilizează ansa prin încălzire la roșu și se
așteaptă să se răcească
b) se recoltează aseptic cu o pipetă Pasteur,
flambată și răcită sau cu o ansă de platina
c) se recoltează întreaga cantitate de puroi, de sub
crustă sau de la marginea ulcerațiilor
d) materialul recoltat se trece pe o lama de sticlă
sterilă și se efectuează frotiu
e) examenul direct (citobacteriologic) se face pe
lama colorată May-Grumwald-Giemsa.
S28. Tipurile de prelevate recoltate din
colecțiile purulente sunt, cu excepția:
a) Aspirate din cavități nesterile (ascită, exsudate
peritoneale, pleurale, pericardice, articulare);
b) Aspirate din colecții purulente apărute prin metastazare
septică (stomatologice, digestive, ginecologice);
c) Puroiul din plăgi (mușcate, traumatice, chirurgicale ș.a.)
d) Supurații ale țesuturilor denudate (arsuri, escare),
totdeauna contaminate.
e) Nici o variantă posibilă.

S29. Enumerați vaccinurile cuprinse

în calendarul național de imunizare din

In primele 24 ore: Vaccin hepatitic B (Hep B)

 in maternitate

2-7 zile: Vaccin de tip Calmette Guerrin (BCG)

 in maternitate

2 luni: Vaccin hexavalent (DTPa-VPI-Hib-Hep B), Vaccin pneumococic*

 la medicul de familie

4 luni: Vaccin hexavalent (DTPa-VPI-Hib-Hep B), Vaccin pneumococic*

 la medicul de familie

11 luni: Vaccin hexavalent (DTPa-VPI-Hib-Hep B), Vaccin pneumococic*

 la medicul de familie

12 luni: Vaccin rujeolic-rubeolic-urlian, viu atenuat (ROR)

 la medicul de familie

5 ani - 7 ani: Vaccin rujeolic-rubeolic-urlian, viu atenuat (ROR)

 •    la medicul de familie

6 ani**: Vaccin tetravalent diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic (DTPa-VPI)/VPI **

 •    la medicul de familie

8 ani***: VPI***

 la medicul de familie

14 ani: Vaccin DTPa adulti

 •    la medicul de familie

S30. În jumătate de pagină, realizați o sinteză
a importanței imunoprofilaxiei și propuneți
minim 3 avantaje și 3 dezavantaje în legătură
cu profilaxia.