INFECŢIILE

NOSOCOMIALE
Definiţie • Etiologie • Procesul epidemiologic •
Tipuri de infecţii nosocomiale • Prevenirea şi
combaterea infecţiilor nosocomiale
Conf. Dr. Irina Brumboiu

infecti_spinale
 Infecţia nosocomială ≈ Infecţia
asociată asistenţei medicale

Este patologia infecţioasă câştigată de o

persoană în urma suportării sau acordării
asistenţei medicale, în cursul spitalizării sau în
condiţii de ambulator, patologie care nu era în
incubaţie sau manifestă în momentul
respectiv, precum şi infecţiile câştigate de
nou-născut în urma trecerii prin canalul
genital matern.
2
 Infecţiile asociate asistenţei
medicale (HAI) - 2005
• terminologia generică care include infecţiile
– câştigate în spital şi manifeste pe perioada internării în
unităţi cu spitalizare de scurtă durată
– câştigate în unităţi cu spitalizare de scurtă durată dar
care se manifestă după externare
– asociate spitalizării (îngrijirilor) anterioare
– asociate asistenţei în spitalele de cronici
– consecinţa asistenţei ambulatorii
– apărute la personalul medical în urma acordării
asistenţei medicale
– personal nemedical (voluntari), vizitatori, muncitori,
cei care manevrează deşeuri, care livrează mărfuri
3
• HAI în spital de acuţi
– manifestarea locală sau sistemică a consecinţelor
interacţiunii dintre organismul uman şi un agent(enţi)
infecţios(oşi) sau toxina(ele) acestuia(ora), apărută în
perioada spitalizării, dar care nu a fost prezentă sau
în incubaţie în momentul internării pacientului
• să nu se încadreze în criteriile definiţiei infecţiei prezente
la internare
• criteriile funcţie de localizarea infecţiei să fie prezente în
a treia sau după a treia zi de la internare
• să nu se repete mai mult de o dată intercalarea unei zile
fără simptomatologie între două elemente componente ale
criteriilor diagnostice
• una sau două infecţii: dacă prima continuă ca evoluţie, dar
se identifică un nou agent: un episod 4
CDC/NHSN Surveillance Definitions for specific types of infections; CDC surveillance definitions, 2014.
 5
CDC/NHSN Surveillance Definitions for specific types of infections; CDC surveillance definitions, 2014.
 Infecția asociată spitalizării
actuale
• Infecția corespunde definiției de caz și
– are debutul în ziua a 3-a
– pacientul supus intervențeiei chirurgicale:
debutul poate fi anterior zilei a 3-a
– montarea unui dispozitiv medical invaziv:
debutul poate să fie anterior zilei a 3-a

6
 Infecție asociată unei spitalizări
anterioare
• Infecția corespunde definiției de caz și
– pacientul a fost reinternat la mai puțin de 2 zile
– infecția plăgii chirurgicale în primele 30 zile
– în primele 90 zile de la intervenția chirurgicală
pentru implant – infecție profundă
– infecția cu Clostridium difficile în primele 28
zile de la externare

7
• Alte considerente pentru diagnosticul de HAI
în spitale de acuţi
– observarea directă a situs-ului infecţiei (plaga) sau
înregistrarea din evidenţele medicale.
– observare directă a leziuni prin metode invazive,
endoscopie sau alte metode diagnostice, dacă nu
sunt evidenţe contrare acestora.
– infecţiile noului-născut în urma naşterii spontane,
dacă întrunesc criteriile de nosocomialitate.

8
CDC/NHSN Surveillance Definitions for specific types of infections; CDC surveillance definitions, 2014.
Infecţiile prezente în momentul
internării
• Infecţiile care corespund criteriilor de
definire după localizarea anatomică şi care
sunt prezente cu două zile anterior internării
în prima zi şi/sau a doua zi după internare şi
sunt documentate în evidenţele medicale
• documentarea medicală
• infecţia urinară: febra înainte de internare şi
urocultură cu >100.000 cfu/ml

9
1.CDC/NHSN Surveillance Definitions for specific types of infections; CDC surveillance definitions, 2014. 2. 2. Garner JS, Jarvis WR, Emori
TG et al: CDC efinitions for nosocomial infections, 1988, Am J Infect Control 16:128-140, 1988
 Nu sunt considerate HAI
• Infecţiile transmise transplacentar:
– rubeola, toxoplasmoza, sifilisul, infecţia cu virus
citomegalic, infecţia cu virus herpes simplex.
• Complicaţiile intrainfecţioase sau extinderea în timpul
spitalizării a unei infecţii prezente la internare
– excepţie: un alt agent etiologic sau simptomatologia
sugerează o nouă infecţie
– pneumonia variceloasă primară, encefalita rujeolică.
– erizipel, varicela, rujeola, rubeola, scarlatina.
• Patologia care era în incubaţie în momentul internării.
• Reactivarea unei infecţii latente
– herpes simplex, herpes zoster (zona), sifilis, tuberculoză, etc.
10
CDC/NHSN Surveillance Definitions for specific types of infections; CDC surveillance definitions, 2014.
 Diferenţierea faţă de
• colonizare
– prezenţa şi proliferarea microorganismelor la
nivelul tegumentelor, mucoaselor, plăgilor
deschise, fără să determine răspuns imun,
leziuni morfo-funcţionale sau simptomatologie
clinică
• inflamaţia tisulară
– răspuns la agresiuni sau stimulări prin agenţi
neinfecţioşi (ex. fizici, chimici)
după: 1). *** CDC Definitions of Nosocomial Infections. In Olmsted RN, ed. APIC Infecion Control and Applied Epidemiology: Principles and
Practice, 1-20. 2). Teresa Horan, Mary Andrus, Margaret Dudeck: CDC/NHSN surveillance definition of health care-associated infection and 11
criteria for specific types of infections in the acute care setting; Am J Infect Control, june 2008, 36, 5, 309-332. 3). CDC/NHSN Surveillance
Definitions for specific types of infections; CDC surveillance definitions, 2014.
 • portajul - purtătorul de germeni
– persoana care găzduieşte şi multiplică agentul
infecţios la nivelul porţii de intrare sau într-un
organ la distanţă, determinând reacţii locale
minime sau absente, fără a cauza reacţii
generale.
• infecţia (procesul infecţios)
– totalitatea consecinţelor multiplicării
microorganismelor în organismul uman.

după: 1). *** CDC Definitions of Nosocomial Infections. In Olmsted RN, ed. APIC Infecion Control and Applied Epidemiology: Principles and
Practice, 1-20. 2). Teresa Horan, Mary Andrus, Margaret Dudeck: CDC/NHSN surveillance definition of health care-associated infection and 12
criteria for specific types of infections in the acute care setting; Am J Infect Control, june 2008, 36, 5, 309-332. 3). CDC/NHSN Surveillance
Definitions for specific types of infections; CDC surveillance definitions, 2014.
 Contaminarea
• termen generic care se referă la prezenţa
microorganismului pe suprafaţa elementelor
(obiectelor) din mediu sau la nivelul
suprafeţei organismului uman, fără să
determine invazie tisulară sau reacţii imune

13
Stabilirea caracterului nosocomial
al unei infecţii
• caracterul prevenibil sau inevitabil al IN
– colita pseudomembranoasă determinată de C.
difficile
– infecţii cu streptococ grup B la nou-născut
• scopul nu este stabilirea (alege) un
tratament
– ! infecţia HIV poate fi omisă iar altele
(urocultura pozitivă) pot fi considerate eronat
infecţii
14
 Considerentul actual privind HAI
• HAI – problemă majoră privind
– siguranţa pacientului
– calitatea îngrijirilor medicale
• HAI reprezintă >50% dintre aspectele privind
siguranţa pacientului
– poate afecta supravieţuirea pacientului
• Supravegherea şi prevenirea HAI :
– o prioritate în unităţile medicale pentru
îmbunătăţirea siguranţei pacientului;
1.WHO guidelines for adverse events reporting and learning system; WHO, Geneva; 2005;. 2. The burden of health care-associated infection. WHO Guidelines on Hand Hygiene in Health
15
Care; ISBN 978 92 4 159790 6; WHO, Geneva, 2009, 270p. 3. World Alliance for Patient Safety.The Global Patient Safety Challenge 2005 –2006 “Clean Care is Safer Care”. Geneva, World
Health Organization, 2005 (http://www.who.int/gpsc/ en/, accessed 1 December 2008) 4. Prevention of hospital-acquired infections, A practical guide; WHO, Geneva, 2002, 72p,
http://www.who.int/emc, accessed 6 may 2013.
 Importanţa IN

EPIDEMIOLOGICĂ
braila_1996

CLINICĂ ECONOMICĂ

16
 IAAM în ţările dezvoltate
• 5%-10% pacienți spitalizați – 15-40% TI

SUA Europa

4.5% = 1.700.000
5.000.000 cazuri/an
10% focar epidemic

99.000 decese – 90% 50.000 decese/an = 1%

evitabile 135.000 (2.7%) evolutie grava

6,5 miliarde $ 13 – 24 miliarde euro

1. The burden of health care-associated infection. WHO Guidelines on Hand Hygiene in Health Care; ISBN 978 92 4 159790 6; WHO, Geneva, 2009, 270p.
32 World Alliance for Patient Safety.The Global Patient Safety Challenge 2005–2006 “Clean Care is Safer Care”. Geneva, World Health Organization, 2005 17
(http://www.who.int/gpsc/ en/, accessed 1 May 2013).
M. Klevens, J. R. Edwards, C. L. Richards et al: Estimating Health Care-Associated Infections and Deaths in U.S. Hospitals, 2002.; Public Health Reports, 2007, 12: 160-166. 18
 IAAM în Europa

HAI AB
Primary hospitals 5.8% 36.2%
Secondary hospitals 6.3% 32.1%
Tertiary hospitals 7.4% 35.7%
Specialised hospitals 7.8% 28.7%
(P Zarb, B Coignard, J Griskeviciene, A Muller, V Vankerckhoven, K Weist, M M Goossens, S Vaerenberg, S Hopkins, B Catry, D L Monnet, H Goossens, C Suetens: The European 19
Centre for Disease Prevention and Control (ECDC) pilot point prevalence survey of healthcare-associated infections and antimicrobial use. Euro Surveill, 2012, 17(46): pii-20316.)
 20
(P Zarb, B Coignard, J Griskeviciene, A Muller, V Vankerckhoven, K Weist, M M Goossens, S Vaerenberg, S Hopkins, B Catry, D L Monnet, H Goossens, C Suetens: The European
Centre for Disease Prevention and Control (ECDC) pilot point prevalence survey of healthcare-associated infections and antimicrobial use. Euro Surveill, 2012, 17(46): pii-20316.)
 Evaluarea nivelului endemic al IAAM în
ţările în curs de dezvoltare – 220 articles

B. Allegranzi, S. B. Nejad, C. Combescure, W. Graafmans, H. Attar, L. Donaldson, D. Pittet: Burden of endemic health-care-asociated infection in
21
developing countries: systematic review and meta-analysis; Lancet, 2011; 377:228-41.
 Incidenţa:
Prevalenţa:
1.7 – 23.6 la
5.7 – 19.1 la
100 pacienţi
100 pacienţi

1.B. Allegranzi, S. B. Nejad, C. Combescure, W. Graafmans, H. Attar, L. Donaldson, D. Pittet: Burden of endemic health-care-asociated infection in developing countries:
systematic review and meta-analysis; Lancet, 2011; 377:228-41.
2. ECDC. Annual epidemiological report on communicable diseases in Europe 2008: report on the state of communicable diseases in the EU and EEA/EFTA countries. 2008.
http://www.ecdc.europa.eu/en/ publications/Publications/0812_SUR_Annual_Epidemiological_ Report_2008. 22
3. Klevens RM, Edwards JR, Richards CL Jr, et al. Estimating health care-associated infections and deaths in US hospitals, 2002. Public Health Rep 2007; 122: 160–66.
B. Allegranzi, S. B. Nejad, C. Combescure, W. Graafmans, H. Attar, L. Donaldson, D. Pittet: Burden of endemic health-care-asociated 23
infection in developing countries: systematic review and meta-analysis; Lancet, 2011; 377:228-41.
 Etiologia IAAM
BACTERIANĂ VIRALĂ FUNGICĂ
VRS
gripal , paragripal Cryptococcus
E coli Histoplasma
adenovirusuri
Stafilococcus rotavirusuri Aspergillus
Pseudomonas enterovirusuri Candida spp.
Klebsiella citomegalic Fusarium
Enterobacter varicelo-zosterian Pneumocystis
Serratia
Moraxella herpes simplex carinii
Enterococ Epstein-Barr
Legionella rujeolic
Acinetobacter rubeolic
Proteus PARAZITARĂ
Listeria virusul urlian
Mycobacterium parvovirusul B 19
Cryptosporidium
HIV
Giardia
H B, C
24
 Agenţi etiologici din mediul de
spital implicaţi în IN

• Acinetobacter
• prezent în sol, apă;
• colonizează: traheostomia, plăgi deschise;
• infecţii: pneumonia, infecţii sanguine sau de plagă;
• pacienţii la risc: imunodeficienţe, afecţiuni cronice
pulmonare, diabet;
• factori de risc: ventilaţia mecanică, plăgile deschise,
prezenţa dispozitivelor invazive;
• A. baumannii – 80% din infecţii;
25
• Clostridium difficile
• determină colita;
• simptomatologia obişnuită: diaree, febră;
• factori de risc: vârsta înaintată, utilizarea excesivă a
antibioticelor;
• tratament: 20% în urma întreruperii antibioticului; 10 zile
metronidazol, vancomicina (oral), fidaxomicin;
• pacienţii pot rămâne colonizaţi.
• Clostridium sordellii
• rar: pneumonia, endocardita, artrita, peritonita, miozita
(necroze), sepsis, şoc toxico-septic asociat infecţiilor
genitale sau de bont ombilical;
• la risc: naştere, avort (forme fatale după avort medical);
colonizare la 29% din femei după avort;
• transmitere: contact cu persoane sau mediu contaminat; 26
• Enterobacteriaceae – rezistente la carbapenemi
• dificil de tratat – rezistente la majoritatea antibioticelor;
• Klebsiella sp., Escherichia coli;
• factori de risc: ventilator, catetere urinare, intravenoase,
tratamente antibiotice de durată;
• enzime: Klebsiella pneumonie carbapenemase (KPC);
New Delhi Metallo-beta-lactamase (NDM), Verona
Integron-Encoded Metallo-beta-lactamase (VIM),
Imipenemase Metallo-beta-lactamase (IMP);
– gene de codificare a carbapenemazelor se pot transmite de la o
tulpină la alta de Enterobacteriaceae; (KPC sunt elemente
genetice cu mobilitate înaltă);
• infecţii: sanguine, pneumonia de ventilator, meningite, de
plagă chirurgicală, abcese intra-abdominale, infecţii
urinare;
• transmitere: mâini, echipament medical contaminat; 27
• Staphylococcus aureus
• prezent în mod uzual la nivel tegumentar, nazal - 30%
din indivizi;
• infecţii: bacteriemie, sepsis, pneumonie (afecţiuni
preexistente), endocardite, osteomielite;
• pacienţi la risc: diabetici, cancere, afecţiuni vasculare,
pulmonare, eczeme, imunodeficienţe, interveţii
chirurgicale, catetere venoase;
– S. aureus rezistent la meticilină (MRSA)
• rezistent şi la betalactamine: oxacilina, penicilina,
amoxicilina;
– S. aureus vancomicin – intermediar şi rezistent
• pacienţi diabetici, afecţiuni renale cronice, dispozitive,
infecţii anterioare cu MRSA şi tratamente recente cu
vancomicina şi/sau alte antibiotice
28
• Pseudomonas aeruginosa
• identificat frecvent în mediu;
• Rezistența
– Carbapenemaze
– New Delhi Metallo-beta-lactamase (NDM)
– Verona Integron-Encoded Metallo-beta-lactamase (VIM)
• infecţii: sanguine, pneumonie, post-chirurgicale,
otite (copii), rash cutanat (jacuzzi, cadă
hidromasaj, piscină), oculare (lentile de
contact);
• la risc: pacienţi ventilaţi mecanic, dispozitive
invazive (catetere), plăgi chirurgicale, arsuri;
• transmitere: mâinile personalului, echipament
29
contaminat;
• Hepatitele virale
–A
• factori de risc: a mânca şi bea în zonele de îngrijire ale
pacienţilor; nespălarea mâinilor după contactul cu
pacientul infectat;
–B
• transmitere prin sânge: ace contaminate, seringi, alt
instrument ascuţit;
–C
• consecinţe tardive ale infecţiei – ciroza, cancer hepatic;
• transmitere prin sânge;

30
• Gripa
• circulaţia intensă comunitară;
• prevenire – măsuri complexe: vaccinare, igiena
respiratorie, măsuri faţă de personalul bolnav, precauţii
standard, faţă de secreţiile din căile respiratorii;
• manevre medicale care generează aerosol;
• focare epidemice în spitale de “lung sejur”;
• HIV
• transmiterea nosocomială este rară;
– la pacient;
• majoritatea expunerilor nu duc la câştigarea infecţiei;
• prevenire: precauţiile standard;

31
• Norovirus
• gastroenterite - persoane sănătoase;
• transmitere rapidă :
– contact cu infectaţi, consum de mâncare, apă contaminate,
atingerea suprafeţelor contaminate urmată de contaminarea
gurii cu mâna sau a alimentelor;
• risc pentru forme grave sau prelungite:
– copii mici, vârstnici, pacienţi cu patologie cronică;
• risc de focare epidemice nosocomiale;

32
 Microorganisme cu importanţă
epidemiologică particulară
• agenţi infecţioşi având caracteristici de:
– apariţie în focare epidemice;
– determină forme invazive de infecţie;
– rezistenţă la antibioticele de primă linie – MRSA,
VISA, VRSA, VRE, bacterii producătoare de
ESBL;
– model particular de rezistenţă;
– rezistenţa faţă de mai multe clase de antibiotice;
– germeni nou identificaţi sau re-emergenţi.
Jane D. Siegel, MD; Emily Rhinehart, RN MPH CIC; Marguerite Jackson, PhD; Linda Chiarello: 2007 Guideline for Isolation Precautions: Preventing 33
Transmission of Infectious Agents in Healthcare Settings ; Healthcare Infection Control Practices Advisory Committee; CDC, Atlanta, 225p.
 Rezistenţa la antibiotice

MĂSURI DE
CONTROL
INFECȚIA - Ineficace
- Durata
CAUZA - Evoluţia
- Tratament Ab - Tratament
eronat
- Contagiozitate

34
 Particularităţi actuale
• tratamente imunosupresoare
• spitalizare prelungită
• transplante, grefe
• intervenţii chirurgicale
• pandemia SIDA
• structura şi funcţionalitatea spitalului
• agenţi antiinfecţioşi – rezistenţe
35
 Factorii epidemiologici primari:
Elemente de mediu
Persoane
Sursa
Aer
Personal Alimente
Bolnavi Apa
Purtători
Colonizaţi Deşeuri

Pacienţi
Preparate farmaceutice

T Mâinile contaminate ale personalului Apa de băut şi pentru igiena personală

r Suprafeţe contaminate cu sânge, excrete Vectori mecanici insecte: muşte, ţânţari, gândaci
a sau fluide biologice Curenţi de aer
Contaminarea aerului: tuse, strănut Consum de alimente
n Administrarea medicamentelor
s
m
i
t
e
r Persoana receptivă
e 36
 Transmiterea

• Mecanismele de transmitere a IN :
– transmiterea prin contact
– picături de secreţii
– aerogenă

37
38
după: Gonzalo Bearman: Nosocomial infection, diagnosis and management. Inf. Contr, 2004. 39
40
41
 Receptivitatea
• Alterarea microbiocenozelor naturale:
– tratamente antibiotice, intervenţii locale
– colonizarea – “cameleon bacteriologic”.
• Stări patologice:
– distrofia, malformaţiile congenitale, atopiile, anergia
postinfecţioasă, hipogamaglobulinemia, splenectomia,
corticoterapia, terapia antineoplazică, diabetul zaharat,
hemopatiile maligne, neoplaziile, ciroza hepatică, bolile
de colagen etc.
• Vârsta:
– nou-născuţi, vârstnici. 42
 Factori epidemiologici secundari:
economico - sociali
• intervenţii invazive diagnostice sau terapeutice:
– transplant de organ, implante.
• utilizarea frecventă a chimioterapiei antiinfecţioase
• durata mare de spitalizare
• spitale monopavilionare, circuite nefuncţionale
• personal numeros şi nivelul de pregătire profesională
• lipsuri materiale:
– dezinfectante, materiale sanitare, materiale cu unică folosinţă;

Riscul de apariţie al IN după tipul de serviciu medical:

– ATI • Pediatrie • Maternitate • Chirurgie •
43
Modul de manifestare al IN

• Sporadic
• Endemic
• Epidemic

44
 Categorii de IN utilizate
pentru supraveghere
• infecţii urinare
• infecţii chirurgicale
Entităţi clinico-epidemiologice
• pneumonii
• infecţii urinare
• sanguine
• pneumonii
• osteo-articulare
• infecţii de cateter
• infecţii ale SNC
• infecţii postoperatorii
• cardio-vasculare
• septicemii
• ORL
• infecţii posttransfuzionale
• gastro-intestinale
• căi respiratorii inferioare
• tract genital
• cutanate şi ţesut subcutanat
• sistemice - diseminate

45
Infecţii urinare nosocomiale (IUN)

• sunt mai frecvente în:

– unităţi de terapie intensivă, urologie, arşi,
neurologie.
• etiologia:
– Escherichia coli, Pseudomonas aeruginosa,
Klebsiella, Enterobacter, Serratia,
Stafilococcus aureus, S. epidermidis,
enterococi, Candida spp. (asociată bacteriilor).
46
 Factorii de risc ai IUN
• abordările instrumentare ale căilor urinare (sondaje,
endoscopii)
– mecanismele de contaminare la pacienţii exploraţi
instrumentar:
• endoluminal – manevrarea tubulaturii
• exoluminal - montarea cateterului
• transuretral
• caracteristici personale (intrinseci):
– gen feminin
– vârsta peste 50 ani
– diabet zaharat
– antibioterapia anterioară
– afecţiuni neurologice – vezica neurogenă
47
 Aspecte clinice a IUN
• Forme clinice de manifestare:
– uretrita
– cistita
– pielonefrita
• Complicaţii:
– bacteriemie cu şoc infecţios
– sepsis
– abces perirenal
– prostatite, epididimite
48
 Prevenirea IUN
• Limitarea indicaţiei de sondaj urinar
• Tehnică aseptică:
– toaleta regiunii perineale;
– spălarea antiseptică a mâinilor;
– mănuşi; sondă sterilă.
• Durata scurtă a păstrării sondei
• Sistem închis de drenare a urinii
• Respectarea regulilor de întreţinere ale sondei a igienei
locale şi generale
• Hidratarea adecvată a pacientului
49
 Pneumonia nosocomială
• Frecvenţa:
– aproximativ 20% din toate IN
– 30-60% din decesele prin IN.
• Etiologie:
– Psedomonas aeruginosa, Acinetobacter spp.,
Klebsiella, Enterobacter, Serratia, Escherichia coli,
Haemophilus influenzae, Staphilococcus aureus,
epidermidis, Streptococcus pneumoniae, Legionella,
Candida, Aspergillus, VRS, gripal, paragripale etc.
50
 Factori de risc ai PN
• factori de gazdă:
– vârstă, obezitate, fumat, alcoolism, malnutriţia, imunosupresia,
boli cronice pulmonare
• condiţii ce favorizează colonizarea orofaringiană:
– tulburări de conştienţă, traheostomia, medicaţia antiacidă !
• condiţii ce favorizează refluxul gastric
• ventilaţia asistată - pacientul ventilat mecanic (chiar și
intermitent) în perioada de 48 ore anterior debutului
• perturbarea mecanicii respiratorii:
– intervenţii chirurgicale la nivelul etajului abdominal
superior, sedarea, etc.

51
• colonizarea
– orofaringiană
• antibiotice, aderenţa gram negativilor
– gastrică
• pH crescut – gram negativi
• colonizare orofaringiană
• invadarea căilor respiratorii inferioare
– aspirarea din orofaringe
• tulburări ale stării de conştienţă, disfagie (afecţiuni
neurologice), sonda endotraheală, traheostomie,
enterală.
– ventilaţia artificială
– aerosoli
– hematogen 52
 Prevenirea PN

• prevenirea aspirării florei (prin secreţii) orofaringiene

sau gastrice
– poziţie semişezândă - igienă orofaringiană, nazală
– nutriţie enterală, în bolus repetat; sonda enterală
– aspirarea secreţiilor bronşice,
• spălarea mâinilor
• mobilizarea postoperatorie precoce, paturi cinetice
• dezinfecţie, materiale şi soluţii sterile, curăţirea şi
dezinfecţia zilnică a rezervoarelor de umidifiere a
aerului.
• chimioprofilaxie – bolnavi cu ventilaţie mecanică
53
 Infecţii asociate unui cateter

• Factorii de risc crescut

pentru infecţiile de
cateter:
– Tip de cateter – venos
central
– Situsul de implantare –
femurală
– Tipul de material –
cateter de teflon sau
polivinil • Etiologie:
– Implantarea de urgenţă – Stafilococi (aureu, coagulazo-negativi);
– Enterobacterii
– Piocianic
– Candida
– Bacillus
– Acinetobacter etc. 54
 Colonizarea cateterului

• exoluminal
– a suprafeţei externe până la punctul de inserţie cutanată,
realizată în timpul montării
• endoluminală
– în urma manevrării racordurilor, fiind realizată prin mâna
personalului
• pe cale hematogenă
– de la un focar situat la distanţă
• prin soluţiile perfuzate
55
 Profilaxia infecţiilor de cateter
• Limitarea indicaţiilor de cateterizare
• Asepsie riguroasă în momentul montării
• Utilizarea venei subclavii
• Întreţinerea corespunzătoare a liniei venoase: pansament
ocluziv, schimbarea liniei venoase la 48 – 72 ore,
fixarea corectă a cateterului
• Soluţii perfuzabile sterile
• Identificarea precoce a semnelor inflamatorii locale
• Igiena locală
56
 IN postoperatorii
• Tipuri de infecţii
postoperatorii:
– superficiale
– profunde
– ale viscerelor sau
spaţiilor periviscerale

Sursa: CDC, MMWR - Recomendation and report, 2006. 57

 Factori de risc ai IN postoperatorii
• Factori de risc endogeni
– după prezența insuficiențelor de organ, starea
generală a pacientului
• Tipul de chirurgie - clasificarea Altemeier
– gradul de contaminare
• Durata spitalizării preoperatorii
• Durata intervenţiei

58
Riscul infecţios după scorul National Nosocomial
Infections Survey System NNISS

Scorul NNISS Riscul infecţios

(apreciat în puncte) (%)

0 1,5

1 2,6

2 6,8

3 13

59
 Prevenirea IN postoperatorii
• Durata de spitalizare preoperatorie scurtă
• Tratarea infecţiilor preexistente
• Pregătirea cutanată a zonei operatorii
• Spălarea chirurgicală corespunzătoare
• Echipament de protecţie adecvat
• Igiena blocului operator
• Tehnică operatorie rapidă, mai puţin traumatică
• Postoperator – asepsie riguroasă
60
 Bacteriemii şi septicemii nosocomiale
• Categorii:
– Primară – în lipsa unui focar
– Secundară
• dispozitiv intravascular,
• Infecții: cutanată, digestivă, pulmonară, urinară, plaga
operatorie
• Etiologia:
– E. coli; Klebsiella pneumoniae; Stafilococcus
aureus; Enterococi; Candida spp.;
Pseudomonas aeruginosa; Enterobacter;
Serratia
61
 IN posttransfuzionale

• Etiologie
– Virusurile hepatitice B, D, C, A, TTV
– Retrovirusuri: HIV, HTLV
– Virusuri herpetice:
• CMV, Epstein-Barr;
• Parvovirus B 19
– Bacterii: Pseudomonas, E. coli, Stafilococcus epidermidis
– Spirochete
• Treponema pallidum, Borrelia burgdorferi
– Protozoare
• Plasmodium malariae, Toxoplasma gondii, Babesia
62
 HAI după transplant de organe
• prima lună: Candida, aspergiloza;
• primele1-6 luni:
• CMV, hepatita B, C, adenovirus, varicella-zoster, Epstein-Barr,
Pneumocystis carinii, Aspergillus spp, Nocardia spp., Toxoplasma
gondii, Listeria monocytogenes, Cryptococcus neoformans;
• infecții emergente
• de la donator: rabia, West Nile virus, virusul coriomeningitei
limfocitare (lymphocytic choriomeningitis virus - LCMV);
• infecții cu germeni rezistenți: tuberculoza;
• gripa pandemică

63
D. R. Snydman: Epidemiology of infections after solid-organ transplantation; Clin Inf Dis, 2001, 33: s5-8.
 Transplant cu celule stem
• transplant celule stem: sânge periferic,
măduvă osoasă, sânge din cordon ombilical;
• virale: Epstein-Barr, herpes-simplex,
adenovirus, CMV, virus respirator sincițial;
• infecții fungice: aspergiloză invazivă,
Candida;
• Gram negativi : Pseudomonas aeruginosa

64
 IN la personalul medical
• accidente cu expunere la produse biologice si
risc de transmitere a VHB, VHC sau HIV
– sânge, secreţii genitale, fluide biologice
– prin:
• accident transcutan
• contactul mucoaselor sau al tegumentelor care
prezintă leziuni
• contactul prelungit al tegumentului intact
• implicarea unei suprafeţe tegumentare întinse
65
66
Prevenirea şi controlul IN
 Scopurile măsurilor de prevenire
şi control al IN

• protejarea pacienţilor
• protejarea personalului, a vizitatorilor şi a
altor persoane prezente în mediul de spital
• măsurile adecvate (numai când este posibil)
adaptate principiilor de cost-eficienţă

68
 Prevenirea IN

• Supravegherea epidemiologică
• Igiena mediului de spital
• Măsurile de precauţii standard
• Măsuri de precauţii adiţionale
– transmiterea prin contact, prin picături de
secreţii, aerogenă
– izolarea stricta si de protectie
69
 Supravegherea epidemiologică
• frecvenţa IN
• măsurarea riscului pentru IN
• depistarea precoce a epidemiilor de IN
• sistem de alertă integrat în sistemul de
supraveghere
– circulaţia tulpinilor bacteriene, pentru controlul
epidemiilor de IN
• supravegherea prescrierii de antibiotice
– rezistenţele dezvoltate
70
 Scopurile supravegherii IN
• Reducerea frecvenţei IN
• Stabilirea ratei endemice bazale
• Identificarea epidemiilor
• Convingerea personalului pentru aplicarea masurilor
de prevenire a IN
• Evaluarea măsurilor de control
• Respectarea cerinţelor autorităţilor de reglementare
• Documentarea calităţii îngrijirilor
• Comparaţii între spitale
71
 Supravegherea ţintită
• Categorii de pacienţi: chirurgicali, medical,
copii, necesită terapie intensivă
• Tipul de investigaţie, intervenţii:
hemodializă, endoscopie, cateterizare,
transfuzie
• Germeni: stafilococ aureu, MRSA,
Clostridium difficile, norovirus

72
 Igiena mediului de spital
• dezinfecţia zilnică, periodică
• asigurarea sterilităţii
• circuite funcţionale
• igiena alimentaţiei, aer

73
 Combaterea IN
• diagnosticarea cazului cu IN – registru
electronic al IAAM
• ancheta epidemiologică
• măsuri combative
• izolarea în secţie
• declararea nominală

74
Măsurile de prevenire recomandate

• Plauzibilitatea biologică – obținerea

efectului așteptat
• Practice – accesibile ca preţ
• Acceptabile administrativ de către
administraţia unității medicale
• Personalul: grad de aplicare

75
Legislaţia privind prevenirea şi
controlul IN
• Legea nr. 95/april. 2006: Reforma în domeniul sănătății.
• Ord. MS nr. 1.101 din sept. 2016, Normele de supraveghere,
prevenire şi limitare a IAAM.
• Ord. MS 961/aug. 2016: Normele tehnice privind curăţarea,
dezinfecţia şi sterilizarea în unităţile sanitare
• Ord. MS nr. 1.226 dec. 2012: Normele tehnice privind
gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale.
• Ordinul MS nr. 1025 din 2000: Normele privind serviciile
de spălătorie pentru unităţile medicale.

76
?
77