HEMOLEUCOGRAMA

Compoziţia sângelui

3 l plasmă + 2 l celule (la adult cca. 1/13 din

greutatea corporală)

Celulele provin din măduva hematopoetică.

Tipurile de celule:
• Eritrocite (hematii, globule roşii)
• Leucocite (globule albe)
• Trombocite (plachete sangvine)
 Tipuri de leucocite
polimorfonucleare mononucleate
neutrofile limfocite
eozinofile monocite
bazofile
 Tipuri de leucocite

Mononucleare Polimorfonucleare
Limfocite Eozinofile
Monocite Bazofile
Neutrofile
 Aspecte patologice
Patologie legată de hematii
• anemii – scăderea numărului de hematii datorită pierderilor,
scăderii producţiei sau distrucţiei
• poliglobulii - creşterea numărului de hematii circulante

Patologie legată de leucocite

• leucocitoze – creşterea numărului de leucocite (reactivă - infecţii,
leziuni celulare sau în cadrul proliferărilor maligne- leucemii)
• leucopenii – scăderea numărului de leucocite

Patologie legată de trombocite

• trombocitopenii – scăderea numărului de trombocite
• trombocitoze, trombocitemii – creşterea numărului de trombocite
(reactivă sau în cadrul hemopatiilor maligne)
Recoltare de sânge venos

Tuburi cu anticoagulant (EDTA)

Se recoltează 2 ml. Se agită tubul
după recoltare
Neomogenizarea sângelui cu anticoagulantul prin agitarea
probei : risc de coagulare a probei
Agitarea excesivă – hemoliză (influențează numărul de hematii,
hematocritul, indicii eritrocitari)
 Recoltarea
• Recoltare din pulpa degetului pentru frotiu
sangvin
 Parametrii hemoleucogramei
• Leucocite (WBC)
• Formulă leucocitară (Diff)
• Hematii (RBC)
• Hematocrit (HCT)
• Hemoglobină (Hgb)
• Indici eritrocitari VEM (MCV)
• HEM (MCH)
• CHEM (MCHC)
• Numărătoare de trombocite (Plt)
Valori de referință
Leucocite
 Numărul de leucocite
Funcţie – apărarea antiinfecţioasă: fagocitoză şi producţie de
anticorpi
Leucocitoză (valori peste 10 000/mm3)
• De obicei se datorează creşterii unui singur tip de leucocite.
Când creşterea se face pe seama tuturor tipurilor de leucocite
este vorba de hemoconcentraţie.
• Apare în leucemii. Leucocitoza este permanentă şi progresivă.
Apar şi anomalii ale trombocitelor şi hematiilor
• Apare în infecţii bacteriene şi virale. Gradul creşterii depinde
de severitatea infecţiei, vârsta şi statusul imun al pacientului.
• Alte cauze de leucocitoză: hemoragii, traumatisme, intervenţii
chirurgicale, neoplazii
• Leucocitoză fiziologică în context de efort fizic, stres, anestezie,
durere, la nou născuţi şi copii
• Variaţii circadiene: valori mai scăzute dimineaţa şi mai crescute
seara
 Numărul de leucocite
Leucopenie (valori sub 4000/mm3)
• infecţii virale
• hipersplenism
• depresie medulară secundară (medicamente, radiaţii,
metale grele, invadarea măduvei de celule tumorale,
infecţii fungice)
• afectare primară a măduvei (mielom multiplu, anemie
aplastică, sindrom mielodisplazic)

Valori ale leucocitelor sub 500/mm3 sunt valori critice!

Agranulocitoza (leucopenia marcată cu neutropenie)
reprezintă un risc pentru infecţii bacteriene (de evitat
injecţiile i.m, administrarea de supozitoare)
 Formula leucocitară
• Trebuie interpretată întotdeauna în contextul numărului total de leucocite.
• Se poate face pe analizor sau se poate întinde un frotiu pe lamă care se
examinează la microscop. Uneori acest frotiu se întinde din sânge capilar
(recoltat din pulpa degetului).
• Rezultatele se exprimă ca valori relative (procentual) şi ca valori absolute.
• Valoarea absolută = Valoarea relativă (%) x valoarea leucocitelor totale
(nr /mm3)
Valori normale
• Relative Absolute
• Neutrofile 60-70% 3000-7000
• Eozinofile 1-4% 50-400
• Bazofile 0,5-1% 25-100
• Limfocite 20-40% 1000-4000
• Monocite 2-6% 100-600
•
 Formula leucocitară (Diff)
Interpretare
• Neutrofilele – rol în apărarea antibacteriană
• Eozinofilele – cresc în alergii şi infestări parazitare
• Bazofilele – cresc în infestări parazitare,
sindromul mieloproliferativ cronic
• Limfocitele – crescute la copii (fiziologic!), infecţii
virale, leucemii limfatice
• Monocitele – infecţii virale, infestări parazitare,
stări septice severe
Neutrofilie
Eozinofilie
Bazofilie
Limfocitoză
Monocitoză
Hematii (RBC)
 Hematii (RBC)
Funcție- transportul de oxigen şi dioxid de carbon.
• Se formează în măduva hematogenă (eritropoeză) sub
influenţa eritopoetinei. Când măduva este suprasolicitată, în
circulaţie sunt lansate şi hematii tinere, nucleate. Durata de
viaţă a hematiilor este de 120 de zile, după care sunt distruse
în splină.
• Numărărătoare de hematii este solicitată pentru explorarea
anemiilor şi policitemiilor.
Valori normale
• 4,2- 5,5 milioane/mm3 la bărbaţi
• 3,6-5 milioane /mm3 la femei
 Modificări ale numărului de
hematii
Scăderea numărului de hematii
• Anemii (scăderea producţiei de hematii, distrucţie
crescută, pierderi)
• Scăzute la gravide prin hemodiluţie
Creşterea numărului de hematii (policitemie)
• După efort fizic intens, altitudine, la nou născuţi
(fiziologic!)
• Deshidratare (hemoconcentraţie)
• Hipoxie cronică
• Hemopatii maligne
policitemie
 Hematocritul (PCV, Hct)
Volumul ocupat de eritrocite după centrifugare,
raportat la volumul sângelui integral şi
exprimat în procente. Utilizat pentru
explorarea anemiilor şi policitemiilor.
Valori normale
• 40-54% la bărbaţi
• 37-47% la femei
• 50-62% la nou născuţi
 Modificări ale Hct
Valori scăzute:
• Anemii
• Hipertiroidism
• Ciroză
• Reacţii de hemoliză (infecţii, posttransfuzional,medicamente, arsuri
extinse)
• În general, Hct evoluează în paralel cu nr. de hematii, dacă acestea sunt
normale ca dimensiuni. Relaţia nu mai este valabilă în cazul anemiilor
microcitare sau macrocitare.
Valori crescute:
• Hemoconcentraţie (deshidratare, şoc)
• Policitemii (hipoxie cronică, hemopatii maligne)
Hemoglobina (Hgb)
 Hemoglobina (Hgb)
• Capacitatea organismului de legare a
oxigenului este proporţională cu
cantitatea de Hgb mai degrabă decât cu
nr. de hematii
(Hgb e un parametru mai util în evaluarea
anemiilor decât nr. de hematii)
 Hemoglobina (Hgb)
Determinarea Hgb este solicitată pentru:
• Depistarea şi determinarea severităţii anemiei
• Urmărirea răspunsului la tratament pentru anemie
• Depistarea şi urmărirea policitemiilor
Valori normale
• 12-16 g/dl la femei
• 13,5-17,5 g/dl la bărbaţi
• 14-20 g/dl la nou născuţi
Valori de alertă: sub 5 g/dl
 Modificările Hgb
Scăderea valorilor Hgb: anemii (se utilizează împreună cu nr. de hematii şi
Hct)

• hemodiluţie (hiperhidratare, sarcină)

• hemoragii acute
• reacţii hemolitice (transfuzii, arsuri, medicamente, context infecţios)
• hipertiroidism
• ciroză
• boli sistemice (leucemii, limfoame, LES, sarcoidoză)

Creşterea valorilor Hgb:

• hemoconcentraţie (deshidratare)
• hipoxie cronică (cord pulmonr, insuficienţă cardiacă congestivă)
• persoane care trăiesc la altitudine mare
Anemii Scăderea numărului de hematii, a Hgb şi/sau a Hct.

Mecanisme de producere a anemiilor

Prin defect de producere
• aplazie medulară, măduvă invadată
• anemia din boli cronice inflamatorii
• anemia din insuficienţele organelor: insuf. renală, hepatică, hipotiroidism
Prin defect de maturare
• Defecte de maturarea ale citoplasmei - anemii hipocrome
• Defecte de maturare ale nucleului - anemii megaloblastice
• Combinate – sindrom mielodisplazic
Prin distrucţii /pierderi crescute
• Hemoragii acute
• Hemoliză (defecte enzimatice, hemoglobinopatii, mecanism imun,
autoimun, hemoliză mecanică, posttransfuzională, toxică, parazitară)
Anemii diluţionale
• Sarcină
• Hiperhidratare
Policitemii
Creşterea numărului de hematii. Se evaluează prin
intermediul Hct şi Hgb.

• Relative – prin hemoconcentraţie

• Absolute
1. Primară – policitemia vera
2. Secundară
- Reactivă (altitudine, hipoxie cronică în boli cardiace şi
pumonare)
- Non reactivă – tumori secretante de eritropoetină
(renale, hepatice, cerebrale)
 Reticulocite

• Reticulocitele sunt celule tinere anucleate din

seria roşie. Numărul de reticulocite la 100 de
hematii reprezintă numărătoarea de
reticulocite.
 Reticulocite
Numărătoarea de reticulocite se solicită pentru:
• Diferenţierea anemiilor prin defect de
producţie faţă de cele prin distrucţie/pierdere
de hematii
• Controlul eficienţei tratamentului în anemia
Biermer şi în anemiile aplastice
• Urmărirea efectului radiaţiilor la persoanele
expuse
 Reticulocite
Valori normale
• Bărbaţi: 0,5-1,5% din nr. total de hematii
• Femei: 0,5-2,5% din nr. total de hematii
• Copii: 0,5-4% din nr. total de hematii
• Sugari: 2-5% din nr. total de hematii

Număr absolut de reticulocite =

% reticulocite x nr. de hematii = 25 000-85
000/mm3
 Modificările reticulocitelor
Valori crescute
 Producţie accelerată de hematii în măduvă, care înlocuieşte
astfel hematiile pierdute sau distruse. Uneori permite
depistarea unor hemoragii oculte sau unor anemii hemolitice
inaparente (siclemie, talasemie)
 Anemii hemolitice
• Imune
• De cauză genetică (defecte de membrană, defecte enzimatice,
talasemie, siclemie)
• Hipersplenism
• De cauză mecanică sau toxică
• Parazitare (malarie)
 Fiziologic crescute la gravide şi la sugari
 La 2-3 zile după un episod hemoragic
 După tratamentul anemiilor (cu fier sau cu vitamina B12)
 Modificările reticulocitelor
Valori scăzute
Semnifică incapacitatea măduvei de a produce
suficiente hematii
• Tumori medulare
• Radioterapie
• Anemie aplastică
• Anemie feriprivă
• Anemie Biermer
• Infecţii cronice
 Indici eritrocitari
Se referă la mărimea şi conţinutul în Hgb al
hematiilor
• VEM (MCV) = volum eritrocitar mediu

• HEM (MCH) = hemoglobina eritrocitara medie

• CHEM (MCHC) = concentraţia medie a Hb

eritrocitare
 VEM
VEM = Ht (%) x 10 / nr. E (mil/mm 3 )

80 - 94 microni

Indică volumul ocupat de o singură hematie.

Serveşte la încadrarea anemiilor în micro, macro
şi normocitare.
Macrocitoză și microcitoză
 HEM
HEM = Hb (g/dl) x 10 / nr. E (mil/mm 3 )
27-33 pg
Este o măsură a cantităţii medii de Hgb în
hematie.

HEM scăzut.
Anemie hipocromă
 CHEM
CHEM = Hb (g/dl) x 100 / Ht (%)
32-36 g/dl
Este o măsură a concentraţiei medii a Hgb în
hematii. Pentru o valoare dată a CHEM, cu cât
celula este mai mică, cu atât concentraţia este
mai mare.
Este foarte util în urmărirea terapiei în anemii,
doarece foloseşte 2 măsurători foarte precise
(Hgb şi Hct)
 CHEM
Valori scăzute:
Înseamnă că o unitate de hematocrit conţine mai
puţină Hgb decât normalul, sau Hgb a fost înlocuită
cu substanţă stromală
– Anemii macrocitare
– Hemoragii cronice
– Talasemie
– Deficit de fier
Valori crescute:
• sferocitoză
Indicele de distribuție eritrocitară
RDW

Indice calculat de analizoare în funcţie de VEM şi

nr. de hematii.
Indică gradul de anizocitoză (diferenţele de
volum între hematii)
Valori normale 8,5-11,5 microni
Anizocitoză marcată
Trombocite (Plt)
Numărătoarea de trombocite (Plt)
Intervin în hemostaza primară (formarea
trombului plachetar)
 Numărătoarea de trombocite
Testul se solicită pentru evaluarea sindroamelor
hemoragipare şi în bolile hematologice
Valori normale
• 150 000- 350 000/mm3
• Valori fiziologic crescute apar după efort fizic intens,
iarna, la altitudine
Valori critice
Valori sub 20 000/mm3 sunt asociate cu risc de
hemoragie
 Modificările numărului de trombocite

Valori scăzute (trombocitopenie)

• Afectarea măduvei hematogene (aplazie,

invadare medulară)
• Sechestrare în splină
• Distrucţie periferică crescută ( prin mecanism
imun, autoimun, hipersplenism, efecte toxice
medicamentoase)
 Modificările numărului de trombocite

Valori crescute (trombocitoze, trombocitemii)

• Posthemoragic
• După splenectomie
• După intervenţii chirurgicale
• În infecţii
• În cancere
• Sindromul mieloproliferativ cronic
Viteza de sedimentare a
hematiilor (VSH, ESR)
 Viteza de sedimentare a
hematiilor (VSH, ESR)
Recoltarea: în tuburi cu dop negru
Anticoagulant: citrat de sodiu. Se agită după
recoltare
neomogenizarea sângelui cu anticoagulantul prin agitarea
probei : risc de coagulare a probei
Agitarea excesivă - hemoliză
 VSH: semnificația testului
VSH = viteza cu care eritrocitele se depun timp
de o oră în sângele necoagulat.
Procesele inflamatorii şi necrotice determină
modificări ale proteinelor plasmatice, care la
rândul lor duc la modificări ale suprafeţei
hematiilor. Acestea tind să formeze agregate
(rulouri , fişicuri) şi să sedimenteze.
Test nespecific, nefiind tipic pentru o boală
anume
 VSH: Valori normale

Depind de metoda folosită

• Bărbaţi 0-15 mm la 1 oră
• Femei 0-20 mm la 1 oră
• Copii 0-10 mm la 1 oră
Valori fiziologic crescute apar
• la gravide (după săpt 12 şi până la 4 săptămâni
postpartum)
• în timpul ciclului menstrual
 Modificările VSH
Valori crescute:

• Colagenoze (LES, PR)

• Infecţii
• Distrucţii tisulare
• Cancere
• Anemii severe
 Modificările VSH
Valori scăzute:

Număr mare de hematii:

• Poliglobulie secundară
• Policitemia vera
Hematii cu formă particulară:
• Sferocitoza ereditară
• Siclemie (anemie falciformă, drepanocitoză)