Silogismul

Definiție
• Silogismele sunt inferențe/raționamente mediate (au 3 termeni) în
care avem 2 premise și o concluzie.
• Acestea sunt exprimate prin propoziții ce pot fi clasificate astfel:
- Universală afirmativă de tipul: Toți S sunt P, formalizată prin SaP
- Universală negativă de tipul: Niciun S nu este P, formalizată prin SeP
- Particulară afirmativă de tipul: Unii S sunt P, formalizată prin SiP
- Particulară negativă de tipul: Unii S nu sunt P, formalizată prin SoP.
Compoziția unei propoziții

Niciun animal nu este om.

Cuantor/Cuantificator Subiectul Copula Predicatul

Semnele/ distribuirea și nedistribuirea
• Pentru fiecare tip de propoziție avem niște semne care ne indică în ce
măsură vorbim despre partea unui termen.
• Acestea se marchează prin „+” pentru distribuit și „-” pentru
nedistribuit.
• Un termen este distribuit atunci când ne referim la toate elementele
ce compun termenul; nedistribuit atunci când ne referim numai la o
parte.
Tipul de propoziție Semnul în stânga Semnul în dreapta

a + -

e + +

i - -

o - +
Legile silogismului
(1). ÎNTR-UN SILOGISM VALID EXISTĂ TREI TERMENI ŞI NUMAI TREI.
(2). TERMENUL MEDIU TREBUIE SĂ FIE DISTRIBUIT CEL PUŢIN ÎNTR-O PREMISĂ.
(3). NICIUNUL DINTRE TERMENII EXTREMI NU POATE FI DISTRIBUIT ÎN CONCLUZIE DACĂ NU A
FOST DISTRIBUIT ÎN PREMISE.
(4). CEL PUŢIN UNA DINTRE PREMISE TREBUIE SĂ FIE AFIRMATIVĂ.
(5). CEL PUŢIN UNA DIN PREMISE TREBUIE SĂ FIE UNIVERSALĂ.
(6). DACĂ AMBELE PREMISE SUNT AFIRMATIVE, CONCLUZIA ESTE CU NECESITATE
AFIRMATIVĂ.
(7). DACĂ O PREMISĂ ESTE AFIRMATIVĂ ŞI ALTA NEGATIVĂ, CONCLUZIA ESTE CU NECESITATE
NEGATIVĂ.
(8). DACĂ O PREMISĂ ESTE UNIVERSALĂ ŞI ALTA PARTICULARĂ, CONCLUZIA ESTE CU
NECESITATE PARTICULARĂ.
 O simplificare a legilor
Notând cu „u” universal, „p” particular, „a” afirmativ și „n” negativ
putem avea următoarele relații în baza legilor:

u+u= u/p
u+p=p
a+a=a
a+n=n
p+p=nevalid
n+n=nevalid
Elementele unui silogism
• Într-un silogism putem avea:
- S= Subiectul logic al propoziției
- P= Predicatul logic al propoziției
- M= Termenul mediu (cel care apare de 2 ori în premise pentru a face
legătura între Subiect și Predicat)
 * Când ne ducem de jos în sus (indiferent ca e de la SiP sau SoP)
Pătratul logic avem o relație de supraalternare, iar când ne ducem de la SaP sau
SeP în jos, vom avea o relație de subalternare.

SaP Contrarietate SeP

Supraalterna/supralternare

Subalternare
o rie
di c t
tra
/con
ic ț ie
t ra d
Con

SiP Subcontrarietate SoP

Conversia și obversia
• Conversia este operația prin care se schimbă ordinea termenilor.
Aceasta poate fi simplă, de tipul SeP -> PeS sau SiP -> PiS, cand se
pastreaza calitatea si cantitatea propozitiile sau poate fi prin accident
cand se pastreaza calitatea (negativul ramane negativ, afirmativul
ramane afirmativ) dar se schimba cantitatea si aici avem: SaP -> PiS si
SeP -> PoS.

• Obversia este operatia prin care ni se schimba calitatea propozitiei,

cantitatea ramane la fel si al doilea termen este negat.
• Propozitiile rezultate sunt echivalente.
Tabel

Tipul de propoziție SaP SeP SiP SoP

Conversia simplă - PeS PiS -

Conversia prin PiS PoS - -

accident
Obversa SeP SaP SoP SiP