Managementul clasei de elevi

2018
-temă de recuperare –

Observaţi / prezentaţi aspectele relevante ale managementului fostei clase, a clasei / claselor în care realizaţi practica observativă sau a grupei de la
facultate şi propuneţi măsuri de optimizare, pornind de la următoarele repere:

Repere Indicatori Observaţii Măsuri de optimizare

Analiza fenomenelor
I. Clasa în 1.Valorile clasei Clasa de elevi se constituie ca grup social,
şcoală. formal, creat în mod artificial,în funcție de
Elemente anumite criterii, unde se stabilesc o serie de
definitorii ale relații, cu consecințe în desfășurarea
culturii procesului instructiv-educativ .
organizaţiona
Le
2. Etosul profesional Fenomenul relațional care caracterizează
realitatea socială a grupului, clasei de elevi,
se răsfrânge asupra fiecărui membru,
determinându-i performanțele,
comportamentul, judecățile și opiniile.
Elevii lucrează împreună în timpul
rezolvării sarcinilor, schimbă între ei
impresii și opinii, dau dovadă de
anumite trăsături de caracter.
Orice tip de raport interindividual
are, în cele din urmă, un puternic
effect educative.
Cunoașterea, comunicarea,
intimitatea dintre indivizi
favorizează stabilirea unor
interacțiuni care pot amplifica, prin
cooperare, forța lor creativă, le poate
modifica viața afectivă și atitudinile.
3. Misiunea Activitate în grup facilitează efectuare Rolul pozitiv al interacțiunii sociale
sarcinii, deoarece în cadrul grupului se în dezvoltarea unor operații
vehiculează și se pune în valoare o cantitate cognitive, individuale.
de informații mai mare decât cea a oricăruia
dintre membrii săi. Achizițiile individuale țin de
dinamici, colective și de forme
relaționale pe care acestea le
presupun.
4. Tipul de cultură organizaţională  Conducerea și controlul se
după Ch. Handy: realizează centralizat de către
„pânză de păianjen” (cultura puterii persoanele-cheie, alese
centralizate); conform unui număr restrâns
„cultura templu”(cultura rolului specializat); de reguli și proceduri.
„cultura reţea”(cultura sarcinii);  Se caracterizează printr-un
„cultura roi” (cultura personală). grad înalt de formalizare și
standardizare, atribuțiile lor
sunt definite clar, controlul
realizându-se prin reguli și
proceduri precise.
 Cultura sarcinii-această
cultură constituie un amestec
interesant și puțin neobișnuit
între valorile colective-
cooperarea, identificarea cu
obiectivele organizației și
valorile individuale-prețuirea
individului și a dotărilor sale.
 Se carcaterizează prin faptil Valorile de bază țin de individualism
că individul reprezintă și înalt profesionalism.
punctul central,organizația
fiind subordonata intereselor
individuale.
5. Care sunt sursele puterii în organizaţie?
6. Organizaţie sănătoasă / în declin
7. Ritualuri şi ceremonii
8. Mituri şi eroi
9. Subculturi
 Puterea legitimă
 Puterea de recompensare
 Puterea exemplului personal
 Puterea de expert
 ritualuri de iniţiere
 un ritual reprezinta un set de
actiuni planificate ,cu un
continut dramatic ,prin care se
da expresie culturala anumitor
valori organizationale ,in vederea
fortificarii lor in cadrul
organizatiei.
 istorioarele si miturile
organizationale constituie «
folclorul » școlii menite sa ofere
modele de comportament pentru
elevii sai.
- Managerul are dreptul de a solicita
subalternilor să realizeze sarcinile ce
le revin
- abilitatea personală a conducătorului
de a influenţa comportamentul
celorlalţi membri ai grupului prin
pricepere, talent sau cunoştinţe de
specialitate.
- Multe organizaţii sociale
sunt destul de exigente cu
noii membri.
- Prin intermediul acestora se
programeaza anumite
evenimente si modul lor de
derulare , promovandu-se si
sarbatorindu-se astfel de valori si
comportamente majore din
cadrul culturii organizationale.
- Frecvent, ele se refera
la « eroi » cu roluri majore in
evolutia organizatiei, in jurul
carora s-a cristalizat in timp o
anumita « aura »
II. 1. Planificarea  reflectă politica educaţională şi, prin
Exercitarea -strategică; dezvoltarea instituţiei de învăţămînt,
funcţiilor -operaţională; asigură realizarea acesteia;
manageriale -la nivel de proiect.  este un instrument de promovare a
în organizaţie unui management bazat pe principiul
culturii calităţii;
 este documentul care permite şi
creează contexte concrete nu numai
pentru buna funcţionare a instituţiei
de învăţămînt, dar, în mod prioritar,
pentru dezvoltarea acesteia.
2. Organizarea Implicarea lor devine conştientă, iar Creşte gradul de responsabilitate
obiectivele – comune şi importante pentru pentru procesul de implementare şi
toţi. pentru rezultat
3. Motivarea Creează condiţii de participare plenară în
dezvoltarea instituţiei a tuturor actorilor
interesaţi: elevi, cadre manageriale și
didactice, părinţi, agenţi economici etc
4. Controlul şi evaluarea a. liderul-Directorul
a. Cum şi cine exercită controlul în organizaţie? b. liderul clasei respective-
b. Cum şi cine evaluează managementul clasei? Dirigintele/Profesor titular a materiei
respective
-prin respectarea unui regulament intern și
extern.
III. 1. Administrator, manager, lider -lider-directorul instituției -Managerul îşi stabileşte obiectivele
Managerul -manager-oriceprofesor din istituție în funcţie de ţintele strategice,
organizaţiei(r -administrator- secretare/consiliul școlii resursele disponibile şi cadrul
oluri din instituţional de care dispune.
perspectiva -Liderul porneşte de la o viziune de
leadershipulu ansamblu, schimbările pe care le
i, stiluri de preconizează şi căile prin care poate
transforma viziunea în realitate.
conducere 2. Viziunea liderului 
Stabilirea de obiective pe termen
etc.) scurt, mediu şi de durată;
 Crearea cadrului pentru realizarea
obiectivelor;
 Asigurarea executări celor stabilite
prin folosirea judicioasă a
resurselor umane, materiale,
financiare, relaţionale, etc

3. Competenţa profesională (cultura tehnică

specifică, competenţa interumană, capacitatea de
a organiza, componenta etică)
4. Rolurile profesorului (roluri informaţionale,
interpersonale, decizionale)
5. Funcţii (funcţia de organizator al învăţării, de
educator, de membru al corpului profesional)
 Rolul profesorului rămâne mereu în
prim plan în opera de formare a
personalităţii elevilor. Cu toate că a
sporit şi influenţa altor factori în
procesul educaţiei, profesorul îşi
păstrează numeroase prerogative în
acest domeniu.
 Profesorul structurează, organizează
forma şi conţinutul activităţii în
clasă, modul de desfăşurare a
interacţiunilor, dar poate şi delega
responsabilităţi elevilor în
rezolvarea unor decizii, sarcini;
-Efectele activităţii şi personalităţii
profesorului au făcut obiectul unor
cercetări de pedagogie, psihologie
pedagogică şi de sociologia
educaţiei, urmărindu-se ridicarea
eficienţei activităţii pedagogice în
general şi a profesorului în special..
- Sporirea funcţiei profesorului de
confident, consilier, transmiţător al
valorilor culturale, a lărgit câmpul de
activitate şi a accentuat
interdependenţele
 6. Stil de conducere
a. După criteriul interacţiunii între centrarea pe
sarcină şi centrarea pe relaţiile umane (stilul
directiv, tutorial, mentoral, delegator,
preocupatul, motivantul, pasivul, asertivul,
administratorul);
b. După modalitatea în care este procesată
informaţia (analistul, exploratorul, reactivul,
visătorul);
c. După raporturile dintre respectarea drepturilor
proprii şi ale celorlalţi (managerul agresiv,
managerul non-asertiv, managerul asertiv).
 Profesorul trebuie să se integreze, să Profesorul are rolul cel mai
coopereze cu clasa, să motiveze , să interactiv în clasă: creează un climat
fie un sprijin atunci când elevii adecvat, iniţiază, orientează, solicită,
dovedesc spontaneitate, iniţiativă şi antrenează, exemplifică, critică;
afirmare;
 Profesorul integrat încurajează, pune
întrebări, stimulează participarea,
sprijină şi foloseşte ideile elevilor,
unele decizii le ia împreună cu
elevii;

 El rămâne principalul modelator al

personalităţii elevilor, începând de la
imprimarea unei conduite externe,
până la formularea aspiraţiilor şi
idealurilor lor de viaţă.

7. Bariere manageriale ale profesorului Şcolile slab pregătite, unde lipsa de

(perceptive, cognitive, emoţionale, de mediu, înţelegere a culturii, caracteristicilor şi
culturale) nevoilor individuale ale elevilor duce la
formarea unui etos şcolar care nu acceptă
diversitatea elevilor şi nici nu o valorizează;

IV. 1. Cadranul în care se derulează majoritatea -sala de clasă

Management activităţilor
ul timpului şi 2. Identificarea activităţilor cronofage
al
priorităţilor
V.Situaţiile 1. Managementul instruirii (managementul Organizarear e s u r s e l o r a c t i v i t ă ţ i i ( î
de criză ritmului procesului de instruire, promovarea n c a d r u l formelor d e
tip
educaţională activităţilor în grup, evitarea saturaţiei) f r o n t a l , g r u p a l , i n d i v i d u a l ) ; planif
i c a r e a a c t i v i t ă ţ i i ( obiective-conţinuturi-
metodologie-evaluare) ;
R e a l i z a r e a - dezvoltarea activităţii în
cadrul unui scenariu deschis
(evaluare iniţială –predare-învăţare-evaluare
continuă – evaluare finală)

2. Managementul problemelor disciplinare

3. Managementul relaţiilor interpersonale
profesor-elev (problematizarea ca soluţie a
problemelor disciplinare, problematizarea de
grup prin intermediul discuţiilor)
Înţelegerea profundă a semnificaţiei
elementelor constitutive şcolii poate fi
atinsă numai prin considerarea relaţiei
profesor – elev ca un factor central, ca
un sistem principal implicat în
transmiterea influenţei acestor elemente
educabililor.

VI. 1. Dimensiunea psihologică Modul de concretizare structural- Elementele centrale ale dimensiunii
Dimensiuni Capacitatea de învăţare a elevilor (resurse integrativă a capacităţii de muncă a psihologice sunt reprezentate de
ale intelectuale, reglatorii, comportamental – elevilor în legătură directă cu cunoaşterea, respectarea şi
management instrumentale) managementul clasei de elevi se exploatarea particularităţilor
u prezintă astfel: individuale ale elevilor.
lui clasei -capacitatea de învăţare (exp.: "învăţarea
normativă");
- trăsăturile de personalitate (competente
socio-relaţionale);

2. Dimensiunea psihosocială
Forme de organizare a instruirii
a. Instruire frontală (tradiţională sau cu surse de
informare performante tehnologic, predarea în
echipă, „reuniunea mai multor clase”, distribuirea
 Între elevii unei clase se creează -Între elevi se formează relații de
următoarele tipuri de relații simpatie, de antipatie, de apropiere,
interpersonale: - relații de cunoaştere de respingere etc.
reciprocă; Elevii simt nevoia să
cunoască alți copii; încep cu colegul
rolurilor de interviator şi intervievaţi), pe microgrupe
(număr de elevi, implicarea profesorului în
organizarea grupelor, compoziţia grupelor, durata de
existenţă, modul de afirmare a liderului, stilul
conducătorului, relaţii socioafective între elevi),
individuală (munca cu manualul şi cu alte cărţi,
instruirea programată, observaţiile independente,
metoda experimentală, exerciţiile, „activitatea cu
ajutorul fişelor”);
b. Experimente didactice („metoda proiectelor”,
instruirea pe „centre de interes”, instruirea în spaţiul
deschis, instruirea bazată pe „învăţarea
integrată”etc.);
c. Interacţiuni educaţionale;
d. Activităţi de instruire nonformală;
e. Relaţii de influenţare (relaţii de cooperare, de
competiţie, de conflict, de acomodare, de
asimilare, de stratificare, de alienare);
f. Coeziunea grupală (autonomia si dependenţa,
conformismul şi nonconformismul,
permeabilitatea sau impermeabilitatea grupului,
stabilitatea sau instabilitatea).
3. Dimensiunea normativă
a. Normele explicite (norme constitutive şi
instituţionale);
b. Normele implicite.
de bancă sau cu cel de pe strada lui
şi continuă cu ceilalți în funcție de -Aceste tipuri de relații formează la
anumite interese. elevi emoții şi sentimente.
 Asemenea cerințe trebuie încurajate - Unii pot veni din mediul familial
de profesor pentru că va comunica cu anumite emoții şi sentimente
mai uşor şi mai deschis cu clasa. - care-i împing către respingerea celor
relații de intercomunicare din jur
 Relațiile şi interacțiunile care se
dezvoltă în clasă imprimă elevilor o
serie de valori şi norme care-i
influențează în procesul de formare.

Tipologia normativă cu relevanţă pentru
clasa de elevi este următoarea:
a. Norme explicite: sunt normele
prescriptive, cunoscute, clar exprimate;
b. Norme implicite: sunt normele
ascunse, care se construiesc în cadrul
grupului. Începând încă din primele
momente ale vieţii de şcolar, copilul
trebuie să respecte anumite reguli ale
grupului din care face parte, reguli pe
care le va respecta mai greu sau mai
uşor.
 4. Dimensiunea operaţională
a. Proceduri şi strategii de intervenţie ale
cadrului didactic (strategia de dominare,
negocierea, fraternizarea, strategia bazată pe
ritual şi rutină, terapia ocupaţională, strategia de
susţinere morală);
b. Conformare şi complianţa comportamentală în
clasă.
5. Dimensiunea inovatoare
Schimbarea organizaţională
a. Introducerea inovaţiilor în organizaţie;
b. Schimbarea se realizează în sens evolutiv/
involutiv;
c. Factori care blochează schimbarea inovativă.
Precizaţi ce clasă analizaţi.
a X- a
Pedeapsa şi recompensa sunt
instrumentele tradiţionale de intervenţie
pentru corectarea unui anumit
comportament.
 Pedeapsa aplicată de un
învăţător cald, implicat şi ataşat
din punct de vedere socio-
afectiv are efecte benefice
imediate faţă de pedeapsa
aplicată de un învăţător dur,
distant.
 Pentru şcolarii mici recompensa
este mai benefică.
Din perspectiva managementului -Inovarea în planul relaţional al
clasei de elevi, dimensiunea inovatoare clasei de elevi nu este numai
reprezintă o condiţie esenţială a rezultatul presiunii forţelor sociale
optimizării interacţiunilor şi a inovatoare ci şi presiunile elevilor
microdeciziilor educaţionale în care acţionează din interior.
universul grupului.