KITSCH-UL IN OPERA LUI I.L.

CARAGIALE

Marian Raluca,ER,III

Conform definitiei antice, date de Aristotel, personajele comediei sunt inferioare in privinta insusirilor morale, a capacitatilor intelectuale sau a statutului social, iar valorile pentru care se infrunta nu sunt valori-autentice. Se cuvine acum a se exemplifica definitia data de catre Aristotel,iar exemplul cel mai concret din literatura romana il reprezinta personajele controversate ale lui I. L. Caragiale,conform opiniei enuntate de Stefan Cazimir,care considera ca In centrul operei lui Caragiale sta omul-kitsch: asa il vedem de aici incolo pe . Caragiale (.) cu fata spre kitsch, emblema acestei lumi [lumea lui Caragiale] este cioara vopsita." (Stefan Cazimir, I.L. Caragiale fata cu kitsch-ul, Editura CaVtea, Romaneasca, 1988). In ansamblul ei, opera comic a lui Caragiale poate constitui un interesant studiu asupra vanitii i formelor parvenirii burgheziei romane in plina ascensiune de la sfaritul secolului al XX-lea. In descendena lui V. Alecsandri, dramaturgul surprinde contrastul dintre esen i aparen, respectiv dintre nivelul sczut de via i de cultur al unor personaje i preteniile lor exagerate cum ar fi aprarea cu orice pre a propriei demniti. Satira lui Caragiale are drept int intocmirea nedreapt a societii, destrmarea valorilor naionale i imitarea fr discernmant a formelor civilizaiei occidentale,viciile regimului parlamentar, minciuna, demagogia i corupia din viaa politic, lipsa principiilor democratice, ceea ce face posibil promovarea mediocritaii. Comicul se bazeaza pe contraste, pe exagerarea caricaturala a insusirilor, pe contrastul dintre esenta si aparenta, dintre fond si forma, dintre etre si paraitre, dintre ce vor sa fie personajele si ceea ce sunt ele cu adevarat. In comedii, Caragiale face o critic indirect la adresa liberalismului din vremea sa.In piesa D-ale carnavalului, unde este zugrvit mahalaua , autorul satirizeaz starea de spirit, comportamentul i psihologia personajelor ,ca efecte ale aplicrii principiilor liberalismului. In piesa O scrisoare pierdut, Caragiale satirizeaz liberalismul romanesc

in ultima sa faz.Aici sunt implicate toate categoriile sociale al cror comportament intruchipeaz aa-numitele forme noi introduse de liberali: intelectualii(Caavencu, Farfuridi),marii proprietari(Trahanache), politicienii de la centru ai partidului(Agami Dandanache), dsclimea (Ionescu), micii funcionari (Pristanda), alegtorii. In fond,opera reprezinta un pamflet la adresa evenimentelor politice ale vremii. Caragiale satirizeaz in opera sa mahalaua,dar nu ca o categorie social, ci ca o categorie sufleteasc, in sens cultural, un fel de ,,matrice primordial a moftului(tefan Cazimir).E vorba de o mahala intelectual in care intr oameni din toate categoriile sociale (mic-burghezi, funcionari inferiori, oameni bogai). Dac prin moft ,,desemnm kitschul romanesc , prin kitsch putem desemna moftul universal(tefan Cazimir), convergena dintre cei doi termeni fiind reprezentat de minciun. Omul-kitsch se caracterizeaz prin lipsa de personalitate, de autenticitate, de relief, de caracter, sau prin manifestarea fenomenului dedublrii. Un om mrginit, situat pe o treapt social inferioar, are pretenia de a fi o mare personalitate a vieii cotidiene i joac acest rol cu mult entuziasm, imitand cu optimism comportamentul claselor sociale superioare pe care le admir(Jupan Dumitrache din O noapte furtunoasa). In piesele lui Caragiale ,se pot distinge o varietate de forme ale kitschului (refuzul autenticitii i al valorii, primatul aparenei asupra esenei, inadecvarea i mediocritatea, un kitsch la nivelul comportamentului , etc). Din replicile personajelor privind principiile egalitare ale democraiei se pot deduce sursele social-politice ale kitschului autohton:ascensiunea pturilor mijlocii favorizat de regimul liberalist i iluzia egalitii generale. Kitschul se manifest i la nivelul comportamentului personajelor si in viaa cotidian:,,echipaje, arhitectur, vestimentaie,podoabe-totul ia forma preteniei ridicole , a ostentaiei i a falsitii, prin care burghezia incearc s-i mascheze adevrata origine(tefan Cazimir). Personajele sunt cuprinse de febra setei de distincie , vor s fug de mediocritate apeland la mijloace iluzorii.Dei personajele se avertizeaz reciproc impotriva tentaiei de a ,,umbla cu mofturi, in final tot Moftul este cel care triumf in ciuda voinei lor. Caragiale zugrvete nu o lume a exceselor, ci una a conformismului-in gesturi, atitudini, comportament.Temperamentele uneori excesive ale personajelor relev, prin contrast, influena educaiei i a mediului social in formarea personalitii omului.Unele

personaje nu sunt strine de literatura romantic a vremii i, ca dovad, multe dintre replicile lor au o surs livresc. (Zoe:,,Omoar-m pe mine, care te-am iubit, care am jertfit tot pentru tine). Omul-kitsch se caracterizeaz i prin cultivarea unor obiceiuri mondene nu din propria lui convingere sau plcere, ci din adeziune mimetic i superficial , dintr-un capriciu(atitudinea soilor Titirc fa de ,,Iunion).Dac Titirc nu vede rostul frecventrii teatrului deoarece ,,comediile alea nemeti sunt,,nite mofturi pentru care ,,dm parale i nu inelegem nimica, atitudinea Ziei este opus:,,Ce, pentru comediile alea mergem noi? Mergem s mai vedem i noi lumea Bun observator critic al societii timpului su,avand o intuiie fin a lucrurilor i a oamenilor, Caragiale a dezvluit in opera sa faa nevzut a naturii umane, o lume burghez care i se pare absurd i rsturnat, ,,o soietate fr moral i fr prinipii. Exagerarea monstruoasa (simt enorm si vaz monstruos" - spunea autorul insusi), grotescul, vidul sufletesc al personajelor, uniformitatea si lipsa de profunzime, reducerea la absurd a fiintei umane, caricatura oricarui sentiment autentic, absenta oricaror valori existentiale au facut ca I.L Caragiale sa fie numit un precursor al teatrului absurdului, alaturi de Samuel Beckett. In opinia lui A. Moles, ,,in orice individ exist o latur de kitsch, nimeni nu e ferit de aceast ,,boal sociala..Acesta este unul dintre motivele prin care se explic actualitatea unor replici ale personajelor i a unor situaii relatate de autor care au cucerit eternitatea, cci intuiia i spiritul su critic i-au permis zugrvirea unui tablou realist al societii timpului, opera sa avand, pe langa valoarea estetic incontestabil, i valoarea unui document de epoc.

Bibliografie tefan Cazimir, I.L.Caragiale fa cu kitschul, Editura Cartea Rom? neasc, Bucureti, 1988;