INFERENȚE IMEDIATE CU

PROPOZIȚII CATEGORICE
1. CARACTERIZARE GENERALĂ
2. DISTRIBUIREA TERMENILOR
3. CONVERSIUNEA ȘI OBVERSIUNEA
4. ALTE INFERENȚE IMMEDIATE VALIDE
 RECAPITULARE
Raţionamentul reprezintă forma logică cea mai complexă
prin care din una sau mai multe propoziţii/enunţuri, numite
premise, este dedusă o altă propoziţie, numită concluzie.
Formele logice mai puţin complexe decât raţionamentul
sunt noţiunea şi propoziţia.
În structura oricărui raţionament sunt incluse
premisa/premisele şi concluzia.
Raţionamentele (inferenţele) deductive pot fi:
a) imediate – o singură premisă din care se derivă
concluzia;
b) mediate – două sau mai multe premise din care este
dedusă concluzia.
 1. CARACTERIZARE GENERALĂ
Raporturile dintre propozițiile categorice, bazate
pe pătratul logic, constituie un prim tip de inferențe
imediate.
Deoarece propozițiile A, E, I, O se opun:
- fie prin cantitate și calitate (A, O, respectiv E, I)
- fie numai prin calitate (A, E și I, O)
- fie numai prin cantitate (A, I și E, O)
sunt numite inferențe imediate cu propoziții
categorice.
 1. CARACTERIZARE GENERALĂ
Inferențele imediate cu propoziții categorice reprezintă
singurul caz de inferențe valide (corecte), în care din adevărul
unei propoziții putem infera falsitatea altei propoziții (ex. din
adevărul propoziției SaP inferăm falsitatea propozițiilor SeP și
SoP), iar din falsitatea unei propoziții putem infera adevărul
alteia (ex. din falsitatea propoziției SaP inferăm adevărul
propoziției SoP).
Tipurile fundamentale de inferențe immediate cu propoziții
categorice se bazează pe două operații logice distincte:
- conversiunea,
- obversiunea.
Inferențele immediate bazate pe conversiune și obversiune fac
parte din categoria raționamentelor deductive, deoarece nivelul
de generalitate al concluziei nu depășește nivelul de generalitate
al premisei.
 2. DISTRIBUIREA TERMENILOR
Atunci când un termen este luat în întregul sferei
sale spunem că este distribuit, iar dacă este luat doar
într-o parte a sferei sale spunem că este nedistribuit.
„+” semnifică „termen distribuit”
„-” semnifică „termen nedistribuit”.
Tabelul distribuirii termenilor
S P Situația precizată în tabel arată că:
SaP + - - S este distribuit în propozițiile universale și
nedistribuit în propozițiile particulare;
SeP + +
- P este distribuit în propozițiile negative și
SiP - - nedistribuit în cele afirmative.
SoP - +
 2. DISTRIBUIREA TERMENILOR
Precizarea caracterului distribuit sau nedistribuit al
termenilor din cadrul unei propoziții se impune deoarece
validitatea inferențelor immediate bazate pe conversiune și
obversiune depinde de respectarea legii distribuirii termenilor.
Această lege afirmă că: un termen poate apărea distribuit
în concluzie numai dacă este distribuit și în premisă.
Observație: Legea nu interzice ca orice termen distribuit în
premisă să fie nedistribuit în concluzie.
În aplicarea legii distribuirii termenilor, pornim de la
concluzie şi vedem care termen apare ca distribuit la nivelul
acesteia; dacă apare unul singur, legea se aplică numai pentru
acesta, iar dacă sunt ambii distribuiţi, legea se aplică pentru
amândoi. În concluzie, legea distribuirii termenilor se aplică
numai pentru termenii care apar ca distribuiţi în concluzie.
 3. Conversiunea și obversiunea
Definiție: Conversiunea reprezintă operația logică prin
care, în trecerea de la premisă la concluzie, se inversează
ordinea termenilor sau, altfel spus, plecând de la o premisă
de forma S-P, ajungem la o concluzie de forma P-S.
Structura generală a inferențelor bazate pe conversiune
este:
S–P P–S
Premisa se numeşte convertendă iar concluzia
conversă.
Se inversează rolul termenilor: dacă premisa este de
forma S – P, concluzia (CONVERSA premisei) este de
forma P – S.
 Conversiunea
Aplicând formula generală a conversiunii pentru fiecare tip
fundamental de propoziție și ținând cont de legea distribuirii
termenilor se obțin următoarele inferențe valide:

SaP PiS Conversiune prin accident

SeP PeS Conversiune simplă

SeP PoS Conversiune prin accident

SiP PiS Conversiune simplă

SeP şi PeS; SiP şi PiS sunt propoziţii echivalente (au întotdeauna

aceeaşi valoare de adevăr).
SaP şi PiS; SeP şi PoS nu sunt propoziţii echivalente, dar este
imposibil ca SaP sau SeP să fie adevărate, iar PiS şi PoS să fie false.
 Exemplu

“Dacă toţi oamenii sunt muritori, atunci unii din

muritori sunt oameni.” = (SaP →PiS)
Notăm S = „oameni” şi P = „muritori”.
SaP → PiS este validă, ceea ce înseamnă că
inferenţa dată este corectă logic.
 Conversiunea
Observații:
1. Numai propozițiile de forma SaP, SeP și SiP se pot
converti valid, în timp ce propozițiile de forma SoP nu
se pot converti valid.
2. Există două tipuri de conversiune:
- simplă (cazul propozițiilor E și I);
- prin accident (cazul propoziției A)
3. Propozițiile de forma E se pot converti valid simplu și
prin accident.
4. În cazul conversiunii simple premisa și concluzia sunt
propoziții de aceeași calitate, iar în cazul conversiunii prin
accident concluzia este de aceeași calitate cu premisa, dar de
cantitate opusă.
 Conversiunea
Propozițiile de forma SaP nu se pot converti valid decât
prin accident, conversiunea simplă a acestor propoziții fiind
nevalidă.
Argumentare:
- Conversiunea simplă: S+aP- P+aS-, este nevalidă
deoarece se încalcă legea distribuirii termenilor, P este
distribuit în concluzie și nedistribuit în premisă.
- Conversiunea prin accident: S+aP- P-iS-, este validă
deoarece respectă legea distribuției termenilor.
Exemplu: „Toți oamenii sunt blonzi.” premisă (SaP=0)
Conversa prin accident este: „Unii blonzi sunt oameni”
(PiS=1)
Observație: Este imposibil ca plecând de la o premisă
adevărată să ajungem la o concluzie falsă.
 Conversiunea
Propozițiile de forma SoP nu se pot converti valid nici
simplu și nici prin accident ( nu au conversă validă).
Argumentare:
- Conversiunea simplă: S-oP+ P-oS+, este nevalidă
(se încalcă legea distribuirii termenilor: S este distribuit
în concluzie și nedistribuit în premisă);
- Conversiunea prin accident: S-oP+ P+eS+, este
nevalidă (se încalcă legea distribuirii termenilor: S este
distribuit în concluzie și nedistribuit în premisă)
 Exemple
1) Conversiune simplă SeP - > PeS (conversiune validă)
Nici un copil nu e obraznic.
-prin conversiune simplă devine: Nici unul din cei obraznici nu este copil.
2) Conversiune simplă SiP - > PiS (conversiune validă)
Unii elevi şterg tabla.
-prin conversiune simplă devine: Unii din cei care şterg tabla sunt elevi.
3) Conversiune prin accident SaP - > PiS (conversiune validă)
Toţi studenţii cartierului nostru merg la Facultatea de Informatică.
-prin conversiune prin accident devine:
Unii din cei care merg la Facultatea de Informatică sunt studenţii cartierului nostru.
Notă - tipului SaP nu i se aplică o conversiune simplă pentru că s-ar obţine o
propoziţie PaS ce nu respectă legea distribuirii termenilor:
(+) SaP (-) -> (+) PaS (-) (predicatul propoziţiei 2 nu este distribuit şi în propoziţia 1)
- convertit simplu ar fi:
Toţi cei care merg la Facultatea de Informatică sunt studenţii cartierului nostru. (fals
deoarece facultatea poate avea şi elevi din alte cartiere)
4) Cazul SoP - > PoS (mereu nevalid din cauza legii distribuirii termenilor)
Unii copaci nu sunt înalţi.
-prin conversiune simplă devine:
Unii din cei înalţi nu sunt copaci.
 OBVERSIUNEA
Definiție: Obversiunea este operația logică prin care, în trecerea de
la premisă la concluzie se schimbă calitatea propoziției, iar predicatul
premisei este negat în concluzie sau, altfel spus, plecând de la o
premisă de forma S-P, ajungem la o concluzie de forma S – P.
Structura generală a obversiunii are formula:
S-P S-P.
Observații:
1. Premisa se numește obvertendă, concluzia se numește obversă,
iar cantitatea propozițiilor nu se schimbă în trecerea de la premisă
la concluzie. Astfel că validitatea logică a obversiunii nu este
legată de legea distribuirii termenilor.
2. În cazul inferențelor bazate pe obversiune, premisa și concluzia
au întotdeauna aceeași valoare de adevăr, fiind astfel echivalente.
3. Validitatea inferențelor imediate bazate pe obversiune se poate
demonstra cu ajutorul diagramelor Venn.
 Prin obversiune din P obţinem non-P, dintr-o
propoziţie afirmativă vom obţine o propoziţie
negativă, iar dintr-o propoziţie negativă vom
obţine o propoziţie afirmativă.

Obvertendă Obversă
A: Toţi S sunt P Nici un S nu este non-P
E: Nici un S nu este P Toţi S sunt non-P
I: Unii S sunt P Unii S nu sunt non-P
O: Unii S nu sunt P Unii S sunt non-P
 OBVERSIUNEA
Aplicând formula generală a obversiunii pentru fiecare
tip fundamental de propoziție categorică se obțin
următoarele inferențe valide bazate pe obversiune:
SaP SeP Toți S sunt P Niciun S nu este non-P

SeP SaP Niciun S nu este P Toți S sunt non-P

SiP SoP Unii S sunt P Unii S nu sunt non-P

SoP SiP Unii S nu sunt P Unii S sunt non-P

 OBSERVAȚII

1. Obversiunea transformă calitatea propoziţiei,

dar păstrează cantitatea propoziţiei.
2. Obversiunea transformă calitatea predicatului,
dar păstrează calitatea subiectului.
3. Dubla obversiune ne raduce la poziția inițială.
 Exemple
1. SaP → Se~P
Toate rândunelele sunt zburătoare → Nicio rândunică
nu este nezburătoare.
2. SeP → Sa~P
Nici un hoţ nu e cinstit → Toţi hoţii sunt necinstiţi
3. SiP → So~P
Unii elevi sunt harnici → unii elevi nu sunt leneşi
4. SoP → Si~P
Unii oameni nu sunt creştini → Unii oameni sunt
necreştini
 EXEMPLE
1) Din SaP în Se~P
Toţi elevii clasei noastre aşteaptă cu nerăbdare ora de geografie.
- prin obversiune devine:
Niciun elev al clasei noastre nu non-aşteaptă cu nerăbdare ora de geografie.
2) Din SeP în Sa~P
La petrecerea mea nici un pahar cu suc nu rămâne plin.
-prin obversiune devine:
La petrecerea mea toate paharele cu suc sunt nepline.
3) Din SiP în So~P
Unele elemente din Sistemul Periodic sunt solide.
-prin obversiune devine:
Unele elemente din Sistemul Periodic nu sunt nonsolide.
4) Din SoP în Si~P
Unele probleme de matematică nu sunt complicate.
-prin obversiune devine:
Unele probleme de matematică sunt simple/noncomplicate.
 Exercițiul 1
Se dau propoziţiile:
a) Toţi pensionarii sunt majori
b) Niciun creştin nu e musulman
c) Unele animale sunt carnivore
d) Unii elevi nu sunt buni matematicieni

Se cere:
I. Faceţi conversiunile lor prezentând şi formulele
corespunzătoare. Unde nu e posibil explicaţi de ce
(explicaţie completă).
II. Faceţi obversiunile lor prezentând şi formulele
corespunzătoare.
 Exercițiul 2
Realizaţi conversiunea şi obversiunea în limbaj formal
şi natural a următoarelor propoziţii:
1. Toţi elevii conştiincioşi sunt apreciaţi.
2. Niciun liliac nu este pasăre.
3. Unele mamifere sunt acvatice.
4. Unii oameni nu sunt sensibili.