caracteristicile unui obiect sau noțiuni, caracteristici care-l deosebesc de celelalte obiecte sau noțiuni. Definiţia este operaţia logică prin care se precizează sfera sau conţinutul unei noţiuni. Structura definiţiei: A =df B 1. definitul (A) numit și definiendum sau obiectul definiției, adică ceea ce trebuie definit (termen sau noțiune); 2. definitorul (B) numit și definiens, adică procedura de definire, ceea ce spunem despre definit (exprimă caracteristici definitorii) 3. relaţia de definire instituie un raport de identitate între definit şi definitor. Se notează cu „=df” și se citește: „este identic prin definiție”. Exemplu de definiţie
„Imaginaţia se defineşte ca proces cognitiv
complex de elaborare a unor imagini şi proiecte noi, pe baza combinării şi transformării experienţei.” Definitul: „imaginația” Relația de definire: „se definește ca” Definitorul: „proces cognitiv complex de elaborare a unor imagini şi proiecte noi, pe baza combinării şi transformării experienţei” Regulile de definire corectă din punct de vedere logic 1. Regula adecvării definitorului la conținutul definitului, adică definiția nu trebuie să fie nici prea largă, nici prea îngustă (raportul de identitate între definit și definitor nu trebuie să se transforme într-un raport de ordonare sau de încrucișare). Abaterile de la această regulă se pot produce astfel: a) Dacă termenul definitor este supraordonat termenului definit atunci definiția este prea largă. Exemplu: „Ghepardul este un mamifer care aleargă cu o viteză foarte mare.” Definitul (A) = „ghepard” Definitorul (B) = „mamifer care aleargă cu viteză foarte mare” A este subordonat lui B → definiția este prea largă b) Dacă termenul definitor este subordonat termenului definit atunci definiția este prea îngustă. Exemplul 1: „Poet este orice persoană care scrie versuri ce sunt publicate postum.” Definitul (A) = „poet” Definitorul (B) = „ orice persoană care scrie versuri ce sunt publicate postum” B este subordonat lui A → definiția este prea îngustă Exemplul 2: „Matematica este știința cantității.” Definitul (A) = „matematica” Definitorul (B) = „știința cantității” B este subordonat lui A → definiția este prea îngustă c) Dacă definitul și definitorul sunt termeni încrucișați , definiția este pe de o parte prea largă și, pe de altă parte, prea îngustă. Exemplu: „Ziaristul este omul care publică în gazetă.” Este prea largă deoarece există și persoane care publică în gazete fără să fie ziariști și este prea îngustă, deoarece există persoane care nu publică în gazete, dar lucrează în domeniul mass-media și, deci, pot fi ziariști. 2. Definiția trebuie să prevină viciul circularității (să nu fie circulară), adică definitorul nu trebuie să se sprijine pe definit (nu trebuie să-l conțină). Exemplul 1: „Agricultura este activitatea agricultorului.” Exemplul 2: „Istoria este ştiinţa care studiază evenimentele istorice.” Exemplul 3: „Biologia este știința care studiază procesele biologice.” 3. Definiția trebuie să fie afirmativă, adică definitorul trebuie să spună cum este definitul și nu cum nu este acesta, deoarece ar fi o sursă de confuzii. Exemple: „Omul este o ființă care nu este nici înger și nici demon.” „Decenţa este ceea ce nu este trivialitatea.” „Analogia este un argument care nu este nici deductiv și nici inductiv.” Excepţie de la această regulă fac noţiunile care sunt negative. Exemplu: „O lucrare anonimă este aceea al cărei autor nu este cunoscut.” 4. Definiția trebuie să fie clară și precisă (inteligibilă), adică să nu fie exprimată în limbaj obscur, echivoc sau figurat și să nu se complice fără rost. Să nu conţină metafore, figuri de stil, termeni vagi. Exemple: „Norma este o lege fundamentală.” „Meseria este brățară de aur.” „Onoarea este un exerciţiu admirabil.” 5. Definiția trebuie să fie consistentă, adică nu trebuie să intre în contradicție cu alte definiții și propoziții din interiorul unui sistem de propoziții (domeniu). Exemplu: „De vreme ce clorul este gaz şi este galben-verzui, nu poţi defini gazul ca fiind substanţă incoloră, inodoră etc.” Observație: Consistența este o aplicare a principiului non-contradicției la nivelul unui sistem de propoziții. Exerciţiul 1: stabiliţi care din următoarele definiţii sunt corecte logic, în cazul în care nu sunt, stabiliţi ce regulă (reguli) încalcă: 1. „Sincopa este o lipsă.” 2. „Punctul este ceea ce nu are întindere spaţială.” 3. „Logica este ştiinţa care ne învaţă să gândim logic.” 4. „Triunghiul este poligonul cu trei laturi.” 5. „Mânăstirea Voroneţ este o cascadă împietrită.” 6. „Surd este un om care nu aude.” 7. „Neantul este incomprehensibilul.” 8. „Biologia este ştiinţa despre organele vitale.” 9. „Lenea e cucoană mare care n-are de mâncare.” 10. „Termen este, în logică, ansamblul dintre noţiune şi nume.” 11. „Medic este orice persoană împuternicită prin lege să practice medicina.”