Lecția 2.

Principiile logicii tradiționale

Prof. dr. Ana Maria Dima

A. Principiile logicii tradiționale

1. Principiul identității
2. Principiul non-contradicției
3. Principiul terțului exclus
4. Principiul rațiunii suficiente

B. Clasificarea termenilor
C. Raporturi între termeni
 Exemple de încălcări ale principiului
Principiile logicii tradiționale identității:
La baza logicii tradiționale stau anumite condiții formale numite
principii logice sau legi de raționare. Ex. Cerul este albastru.
Albastru este un adjectiv.
Ele nu exprimă raționamente ci condiții generale ale raționamentelor.
Cerul este un adjectiv.
Principiile logice au fost formulate pentru prima dată de Parmenide
(515-450 î, Chr.). Orice raționament trebuie să respecte, simultan, Ex. Omida este gri
următoarele principii logice: Gri este o culoare.
1. Principiul identității presupune că orice obiect este identic numai Omida este o culoare.
cu sine însuși în același timp și sub același raport.
A= id. A (“A este identic cu A”) Respectarea principiului conferă claritate
și precizie gândirii și comunicării.
Orice obiect este presupus neschimbat, adică rămâne același pe tot
parcursul raționamentului.
Încălcarea acestui principiu conduce la eroare numită echivocație prin
care se pleacă de la premise adevărate dar se ajunge la concluzii false.
Sinonimele și omonimele (același cuvânt pentru noțiuni diferite)
favorizează încălcarea principiului.
Respectarea principiului conferă gândirii claritate și precizie.
Principiul non-contradicției
Principiul non-contradicției presupune că un obiect nu poate fi în
același timp și sub același raport A și non-A.
Notăm cu A = Acest fruct este un măr
A’ = Acest fruct este o portocală.
Potrivit acestui principiu două propoziții A și A՛ în care una afirmă și
alta neagă același lucru nu pot fi împreună adevărate dar pot fi false în
același timp și sub același raport.
Formula ⁓(A&A՛) se citește: Nu sunt simultan adevărate A și A՛.
În exemplul: Toți oamenii sunt drepți. Nici un om nu este drept.
Ambele propoziții nu pot fi adevărate, dar pot fi false în același timp și
sub același raport.
Un tip de contrazicere aparte este paradoxul.
Respectarea principiului non-contradicției generează consecvența
gândirii și argumentării.
Principiul terțului exclus
Principiul terțului exclus presupune că sau este acceptată o
propoziție A, sau este respinsă într-un sistem de propoziții, a
treia posibilitate fiind exclusă.
Ex. Este adevărat că toți oamenii sunt muritori. -sau nu este
adevărat că Toți oamenii sunt muritori, a treia posibilitate este
exclusă.
Nu se poate p și non p, trebuie să fie p sau non p.
Este necesar ca un lucru să posede o proprietate sau să nu
posede acea proprietate, terțul este exclus.
Belena este mamifer (nu este pasăre, pește, reptilă).
Dacă principiul noncontradicției afirmă o imposibilitate, nu se
poate p și non-p, principiul terțului exclus afirmă o necesitate,
trebuie să fie p sau non p, a treia posibilitate nu există
Principiul terțului exclus împreună cu principiul non-contradicției
fundamentează demonstrația prin reducere la absurd.
Principiul rațiunii suficiente
Principiul rațiunii suficiente presupune că pentru a accepta sau
pentru a respinge o propoziție trebuie să dispunem de o rațiune
suficientă sau de un temei satisfăcător.
Există următoarele tipuri de temeiuri
1. Nici necesare și nici suficiente
Ex. Afară plouă. Ion și Adrian sunt prieteni.
Spunem că propoziția p este un temei
necesar pentru propoziția q, atunci când
fără adevărul lui p nu se poate dovedi
adevărul lui q.
Un adevăr, pentru a fi întemeiat trebuie să
se sprijine pe un alt adevăr.

2.Necesare dar nu și suficiente Dacă p este un temei suficient pentru q

Ex. Eminescu și Creangă au fost contemporani. Eminescu l-a înseamnă că admițând adevărul lui p
îndemnat pe Creangă să scrie Amintirile din copilărie. devine imposibil ca q să nu fie adevărată.
3. Suficiente, dar nu și necesare
Ex. Ionel trece bacalaureatul. Ionel merge la facultate.
4. Necesare și suficiente
Ex.Triunghiul ABC este isoscel.
Triunghiul ABC are unghiurile de la bază congruente.
Pentru a te înscrie la examenul de licență trebuie să obții toate
creditele de studii.
Principiul rațiunii suficiente este expresia gândirii critice împotriva
dogmatismului.
 Termenul este elementul
Termenii ultim în care se descompune
o propoziție.
Cunoașterea dobândită de oameni asupra unei clase de
obiecte se exprimă prin noțiuni. Vom începe prin analiza
Un termen este un cuvânt prin care se exprimă o noțiune. termenilor, a operațiilor de
Structura unui termen presupune următoarele componente: construire și de ordonare a
termenilor în sistem, urmând
- Componenta lingvistică (cuvântul) ca apoi sa relaționam
- Componenta cognitivă (noțiunea) termenii în propoziții simple,
- Componenta ontologică (mulțimea de obiecte) iar pe acestea, în
raționamente de tip
Intensiunea și extensiunea unui termen sunt elemente silogistic.
corelative.
Intensiunea unui termen este constituită din proprietățile
obiectelor care formează extensiunea termenului.
Extensiunea unui termen este formată din totalitatea
obiectelor ale căror proprietăți constituie intensiunea
termenului.
Clasificarea termenilor
Termenii se clasifică după extensiunea și intensiunea lor.
După intensiune termenii pot fi:
a. Termeni absoluți sau termeni relativi
termen absolut dacă intensiunea se aplică obiectelor considerate izolat-
Ex. planetă, obiect, zăpadă
termeni relativi - când termenul desemnează o relaţie între diferite obiecte
soț, soție, sora mea, stânga, unchiul tău
b. Termeni abstracți și termeni concreți
termen abstract dacă se referă la însuşiri, proprietăţi, considerate separat de
obiecte– Ex. frumusețe, răutate, claritate, inteligență
termen concret -dacă se referă la însuşiri sau proprietăţi caracteristice –
om, pară, scaun, pix
c. Termeni pozitivi și termeni negativi
termeni pozitivi indică prezenţa unor însuşiri sau calități:
Ex. coerent, prietenos, moral, inteligent, talentat
termeni negativi indică absenţa unor proprietăţi– imoral, incorect, urât, schiop,
incult, întuneric
d. Termeni simpli și termeni compuși
termeni simpli sunt formați dintr-un singur cuvânt (intensiunea reflectă noțiuni
primare) – Ex. punct, propoziție, creion, manual
Termeni compuși dacă sunt formați din mai multe cuvinte –
Ex. manual de logică, punct de vedere, propoziție cogntivă, creion cu gumă, punct
de suspensie
Din punct de vedere extensional termenii sunt:
a. Termeni vizi sau nevizi - extensiunea lor nu conţine niciun obiect
termen vid – extensiunea sa nu conţine nici un obiect-
pătrat rotund, infractor nevinovat, balaur cu șapte capete, centaur
termen nevid- extensiunea sa conţine cel puţin un element-
ex. capitala României, autorul lui Harry Potter
b. Termeni singulari sau termeni generali
termeni singulari extensiunea lor cuprinde un singur obiect-
Ex .ONU, Mihai Eminescu, România, Franța
termeni generali – Ex. oraș, carte, creion, pădure, ochi, televizor – extensiunea
lor conține cel puțin două obiecte.
c. Termeni colectivi și termeni distributivi
termeni colectivi- Ex. armată, pădure, bibliotecă, clasă – obiectele din
extensiune sunt colecții de obiecte
termeni distributivi: fiecare caracteristică din intensiunea termenului revine
fiecărui obiect din extensiune- Ex. pom, mamifer, cană, plăcere
d. Termeni vagi sau preciși Ex. de termeni vagi – tânăr, frumos, bun
termeni preciși se poate preciza despre orice obiect dacă aparţine sau nu
extensiunii acelui termen:– pătrat, fotografie, perete
Raporturi logice între termeni
Din punct de vedere extensional se pot preciza diferite tipuri
de raporturi logice:
1. Raporturi de concordanță doi termeni A și B sunt în
raport de concordanță numai dacă extensiunile lor au cel
puțin un punct în comun.
a. Raport de identitate, se realizează numai dacă doi termeni
au în comun toate obiectele din extensiunile lor, adică au
aceeași extensiune (celibatar-bărbat necăsătorit)
b. Raportul de ordonare, se realizează numai dacă oricare
obiect ce aparține extensiunii unui termen aparține și
extensiunii celui de al doilea. (manual de logică, manual,
pisică-mamifer, piersic-pom fructifer)
c. Raportul de încrucișare, se realizează numai dacă
extensiunile a doi termeni au în comun cel puțin un obiect,
fiecare termen având în extensiune și obiecte ce nu aparțin
celuilalt. Ex. român - inginer, pasăre-zburătoare, etc.
Raporturi de opoziție
Doi termeni A și B se află în raport de opziție numai dacă
extensiunile lor nu au nici un obiect în comun.
a. Raportul de contrarietate se produce numai dacă oricare ar
fi obiectul, acesta nu poate aparține simultan extensiunii
ambilor termeni.
Ex. Asia – Africa, câmpie – deal, galben – albastru
b. Raportul de contradicție, apare numai dacă oricare ar fi
obiectul, acesta nici nu face parte, nici nu lipsește simultan
din extensiunea ambilor termeni. Termenii reprezintă unul
negația celuilalt.
Ex. Legal-ilegal, om-non-om, număr par-număr impar.
Să recapitulam:
1.Principiul identitatii presupune ca orice obiect este identic
numai cu sine insusi,in acelasi timp si sub acelasi raport.
2.Principiul non-contradictiei presupune ca un obiect nu
poate fi in acelasi timp si sub acelasi raport si A,si non-A.
3.Principiul tertului exclus presupune ca sau este acceptata
o propozitie A, sau este respinsa dintr-un sistem de
propozitii,a treia posibilitate fiind exclusa.
4.Principiul ratiunii suficente presupune ca pentru a accepta
sau pentru a respinge o propozitie trebuie sa dispunem de o
ratiune suficienta sau altfel spus,de un temei
satisfacator.Exista urmatoarele tipuri de temeiuri:
a) nici necesare si nici suficiente
b) necesare,dar nu si suficiente
c) suficiente,dar nu si necesare
d)necesare si suficiente
Bibliografie
Elena Lupșa, Maria Dorina Stoica și Victor Bratu, Manual de Logică, Clasa a IX a, Editura Corvin, Deva, 2004.
Mircea Adrian Marica, Logică generală. Fundamentele gândirii critice, Editura Muntenia, Constanța, 2006.

Data viitoare avem test grilă la ora virtuala. În ultimele 5 minute ale orei veti trimite foaia cu rezolvările pe grupul de
Logica de Whatsapp sau ca postare pe Google Classroom sau pe adresa dima.ana@liceul-sfpantelimon.ro.