CURS LOGICĂ

-cu Tibi-

Întrebări? Follow for more tips&tricks!

Nu ezita să-mi scrii!

Tiberiu-Adrian Bălțăteanu

+40 748 912 909

logicacutibi@gmail.com
Testimoniale
Rezultatele obținute de elevii cu care am lucrat sunt strict
rezultatul muncii și consecvenței de care au dat ei înșiși
dovadă, nici pe departe al meu. De aceea, nu voi lista numele
elevilor sau parafrazări din partea acestora aici, ci doar la
cerere expresă din partea ta.

Pe parcursul a peste 4 ani de predat logică, am ajutat zeci de

elevi să treacă sau să exceleze la examenul de bac la logică,
în funcție de obiectivul fiecăruia.

Situațiile au fost și sunt diverse:

de la elevi corigenți la promovați cu note de peste 9;
de la elevi nesiguri pe ei înșiși la excelenți cu note de 10;
de la elevi cu note de 2-3 în simulare la promovați cu note
de peste 9.

Rolul meu a fost și va fi doar unul de ghidare, de a scoate

elevii din mentalități limitative și a-i face să-și descopere
singuri potențialul.

Sper ca acest curs să fie un start bun pentru tine, să-ți fie
ghid, sursă de inspirație și material din care vei învăța pentru
a lua 10 la bac.

Cu prietenie,
Tibi 2
 CUPRINS
1. Termeni
2. Propoziții categorice
3. Raționamente
a. Imediate
i. Conversiunea
ii. Obversiunea
b. Mediate – silogismul
4. Chestiuni auxiliare
Operații cu termeni
a. Definirea
b. Clasificarea
Demonstrația și combaterea
Inducții
Erori de argumentare
#logicăpepâine 3
 1. TERMENI
Termen = cuvânt/grup de cuvinte cu un anumit înțeles și
care face referire la cel puțin un obiect

I. Componentele termenilor:
Lingvistică (ex: videoproiector)
Cognitivă (înțelesul, noțiunea)
Ontologică (totalitatea videoproiectoarelor)

II. Structura termenilor:

intensiunea/conținutului
însușirile/particularitățile/caracteristicile esențiale și
comune obiectelor din extensiune
extensiunea/sfera – totalitatea obiectelor care au însușirile
menționate în intensiune

III. Clasificarea termenilor:

a) Din punct de vedere intensional
1. Absoluți (ex: elev, pix, telecomandă)
sau
Relativi (ex: frate, prieten, cel mai înalt din clasă, copilot)
2. Abstracți (ex: frumusețe, bunătate)
sau
Concreți (ex: frumos, înalt, absent)
3. Simpli (ex: cretă)
sau
Compuși (ex: cretă colorată)
#logicăpepâine 4
 4. Pozitivi (ex: pix)
sau
Negativi (ex: orb)

b) Din punct de vedere extensional:

1. Vizi -> empiric vizi pentru lumea reală (ex: regele SUA,
sirenă) sau logic vizi (ex: hoț-cinstit, cerc pătrat)
sau
Nevizi (ex: elev)
2. Singular (ex: România, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-
Napoca)
sau
General (ex: ceas, hartă)
3. Colectivi (ex: clasă de elevi, armată, bibliotecă)
sau
Distributivi (ex: cretă, cinstit)
4. Vagi (ex: bun, înalt, frumos)
sau
Preciși (ex: scaun, masă)

IV. Raporturi logice între termeni

Raporturile sunt 5 la număr, însă ele sunt încadrate în 2

categorii mari

1. Raporturi de concordanță – atunci când termenii au cel

puțin un element comun

#logicăpepâine 5


a. Raportul de identitate – termenii sunt egali, unul

reprezintă fix explicația celuilalt
ex: nea și omăt, număr par și număr divizibil cu doi, București și
capitala României)

b. Raportul de ordonare – atunci când un termen este gen

(supraordonat), iar celălalt specie (subordonat)
ex: pisică și mamifer, culori și galben, ființă și om

c. Raportul de încrucișare – atunci când cei doi termeni au

elemente comune, dar și elemente unice
ex: elev și sportiv de performanță, doctor și bărbat

#logicăpepâine 6
 2. Raporturi de opoziție – termenii nu au niciun element
comun

a. Raportul de contrarietate – ambii termeni sunt specie a

aceluiași gen
ex: albastru și roșu, Europa și Africa

b. Raportul de contradicție – un termen reprezintă negația

celuilalt
ex: legal și ilegal, om și neom

#logicăpepâine 7
 2. PROPOZIȚII
CATEGORICE
= sunt forme logice alcătuite din doi termeni între care
există un singur raport logic

Există doi termeni în cadrul propoziției categorice:

1. subiectul logic – termenul despre care se afirmă ceva
2. predicatul logic – termenul care afirmă ceva despre
subiectul logic

CELE 4 TIPURI:

1. Toți S sunt P – propoziție universală afirmativă (SaP)

2. Niciun S nu este P – propoziție universală negativă (SeP)
3. Unii S sunt P – propoziție particulară afirmativă (SiP)
4. Unii S nu sunt P – propoziție particulară negativă (SoP)

Pentru a putea identifica în care tip ne încadrăm, ne putem

folosi de cuantor și copulă.
Cuantorul se regăsește la începutul propoziției
categorice
Cuantorul determină CANTITATEA propoziției
(particulară sau universală).

#logicăpepâine 8
 Cuantori pentru propoziții universale:
-toți, toate, niciun, nicio, oricare, fiecare etc.

Cuantori pentru propoziții particulare:

-unii, câțiva, o parte, cel mult/puțin, majoritatea etc.

Copula se regăsește între subiectul logic și predicatul logic

al propoziției, este un element de legătură.
Copula determină CALITATEA propoziției (negativă sau
afirmativă).

ex: este, nu este, nu sunt, sunt, vor fi, vor avea etc.

Patratul lui Boethius – raporturi logice între propoziții

categorice

#logicăpepâine 9
 Reprezentarea grafică a propozițiilor
categorice prin metodele Euler și Venn

#logicăpepâine 10
3. RAȚIONAMENTE
I. Inferențele deductive imediate – Conversiunea și
Obversiunea

Inferență - formă logică și, totodată, operație logică cu

propoziții în care, din propoziții date numite premise, este
derivată o propoziție nouă numită concluzie.

Inferențele deductive - acele raționamente în care direcția

procesului de inferență este de la general la particular,
concluzia fiind cel mult la fel de generală ca premisa.

Orice raționament deductiv trebuie să respecte LEGEA

DISTRIBUIRII TERMENILOR, conform căreia: dacă un termen
este distribuit în concluzie, atunci trebuie să fie distribuit și în
premisă.

Subiectul logic este distribuit în premisele universale, iar

predicatul logic în cele negative.

1. Inferențele deductive imediate - raționamente în care

concluzia se obține dintr-o singură premisă

#logicăpepâine 11
 i. Conversiunea – operația logică cu propoziții în care se
schimbă locul ȘI rolul termenilor
Conversiuni (inferențe) valide:
SaP PiS (conversiune prin accident)
SeP PeS (conversiune simplă)
SeP PoS (conversiune prin accident)
SiP PiS (conversiune simplă)

ii. Obversiunea – operația logică cu propoziții în care se

schimbă calitatea propoziției ȘI se neagă predicatul
SaP SeP
SeP SaP
SiP SoP
SoP SiP
#logicăpepâine 12
 2. Inferență deductivă mediată - silogismul – argumentul
deductiv mediat alcătuit din 3 propoziții categorice și 3
termeni

Toți elevii sunt inteligenți. MaP

Unele ființe sunt elevi. SiM
Unele ființe sunt inteligente. SiP

Structura silogismului
3 propoziții categorice
Premisa majoră
Premisa minoră
Concluzie
3 termeni
P – termenul major
S – termenul minor
M – termenul mediu

Figuri/moduri silogistice:

M-P P-M M-P P-M

S-M S-M M-S M-S
S-P S-P S-P S-P

#logicăpepâine 13
 LEGILE GENERALE ALE SILOGISMULUI

1. Orice silogism are doar 3 termeni.

2. Termenul mediu trebuie să fie distribuit cel puțin într-o
premisă.
3. Legea distribuirii termenilor. Dacă un termen este
distribuit în concluzie, el trebuie să fie distribuit și în premisa
din care provine.
4. Cel puțin o premisă trebuie să fie universală.
5. Cel puțin o premisă trebuie să fie afirmativă
6. Dacă o premisă este particulară, atunci concluzia trebuie
să fie particulară.
7. Dacă o premisă este negativă, atunci concluzia trebuie
să fie negativă.
8. Din 2 premise afirmative se obține o concluzie tot
afirmativă.

Dacă ai ajuns până aici cu cititul, dă-mi un mesaj pentru

a-ți spune un truc despre cum să nu înveți aceste 8 legi.

Reguli de verificare a validității silogismelor

cu ajutorul diagramelor Venn:

Observație: Regulile următoare se execută în ORDINE.

1. Se reprezintă doar premisele.
2. Se reprezintă mai întâi premisa universală.

#logicăpepâine 14
 3. În cazul reprezentării propoziției particulare, dacă zona în
care trebuie să punem X este împărțită în două secțiuni,
ambele nehașurate, se pune câte un X în fiecare, se unesc
cu o linie dreaptă, iar silogismul este nevalid.
4. În cazul modurilor slabe (din premise universale deducem
o concluzie particulară), după reprezentarea premiselor se
verifică fiecare cerc dacă are numai o singură zonă
nehașurată. Dacă da, se marchează cu X zona respectivă.
5.Silogismul este valid dacă, după reprezentarea premiselor,
concluzia este deja reprezentată.

4. CHESTIUNI
AUXILIARE
Operații cu termeni -
definirea și clasificarea
Definirea – operația logică cu termeni în care un termen
numit definit (A) este explicat, clarificat cu ajutorul unui set
de termeni numit definitor (B), precizându-i-se intensiunea
sau extensiunea.
Ex: Omul (A) este animalul care gândește (B).

#logicăpepâine 15
 Corectitudinea în definire

1. Regula adecvării definitorului (B) la conținutul definitului

(A).
Definitorul trebuie să se refere la toate elementele
definitorului și numai la ale acestuia. În alte cuvinte, între
definit și definitor trebuie să existe un raport de identitate.

2. Regula afirmării
Definitorul trebuie să precizeze ce este definitul, nu ceea ce
nu este definitul.
Ex: Polițistul este o persoană care nu încalcă legea.

3. Regula evitării viciului circularității

Definitorul nu trebuie să conțină definitul și nici să se
întemeieze pe acesta.
Ex: Istoria este știința evoluției istorice.

4. Regula clarității și a preciziei

Definitorul nu trebuie să conțină termeni vagi, metafore sau
alte figuri de stil.
Ex: Meseria este brățară de aur.

5. Regula consistenței
Definiția nu trebuie să exprime contradictoriul și nici să intre
în contradicție cu alte definiții din sistemul din care face
parte.

#logicăpepâine 16
 Clasificarea – operația logică cu termeni în care o mulțime de
elemente este grupată în clase din ce în ce mai generale, în
funcție de anumite criterii.

Structură:
· Domeniul clasificării
· Criteriul clasificării
· Clasele obținute

Corectitudine în clasificare

1. Regula celor 3 elemente

Orice clasificare trebuie să cuprindă structura (cele 3
elemente ale sale).

2. Regula completitudinii
Orice element din domeniul clasificării trebuie să se
regăsească într-una din clasele obținute.

3. Regula excluderii claselor

Între clasele obținute trebuie să existe doar raporturi de
opoziție

4. Regula unicității criteriului

Pe fiecare treaptă a clasificării trebuie să existe un singur
criteriu

5. Regula omogenității
Între elementele grupate în aceeași clasă trebuie să existe
mai multe și mai importante asemănări decât deosebiri.
#logicăpepâine 17
 Demonstrația
Demonstrația – procesul logic prin care o propoziție dată
este conchisă numai din propoziții adevărate

Structură:

· teza – propoziția de argumentat

- clară și precisă
- demonstrabilă (cel puțin o propoziție să fie
probabilă și nu infirmată)
- să rămână aceeași pe tot parcursul demonstrației
· fundament – premise
- argumentele demonstrației trebuie să fie
adevărate
- demonstrația argumentelor trebuie să fie
independentă de demonstrația tezei
- demonstrația trebuie să fie corectă
· procesul – raționamentul

#logicăpepâine 18
INFERENȚE INDUCTIVE (INDUCȚII)
Raționamente în care direcția procesului de inferență este de
la particular la general, concluzia fiind întotdeauna mai
generală decât premisele

1. Inducția completă
a. Studiază o clasă cu un număr finit de elemente
b. Fiecare element este studiat în mod individual
c. Se observă că fiecare element are o anumită
însușire/proprietate
d. Se conchide că întreaga clasă de elemente are însușirea
respectivă

2. Inducția incompletă
a. Studiază unele dintre elementele unei clase
b. Concluzia are caracter amplificator (generalizează)
c. Concluzia este probabilă, chiar dacă premisele sunt
adevărate

ERORI DE ARGUMENTARE
Paralogism – eroare materială neintenționată (atunci când se
argumentează eronat, nefiind conștient de greșeala comisă)

Sofism – eroare materială intenționată (atunci când se

argumentează eronat, fiind conștient de greșeala comisă)

#logicăpepâine 19
 MULT
SUCCES!